03/Volumul 28

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

190

L 179/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Funcționarea și dezvoltarea pieței comune a produselor agricole trebuie să fie însoțite de stabilirea unei politici agricole comune, iar aceasta trebuie să permită, în special, o organizare comună a piețelor agricole care să poată lua diferite forme în funcție de produse.

(2)

Politica agricolă comună are ca scop atingerea obiectivelor prevăzute în articolul 33 din tratat, în special în sectorul vitivinicol, stabilizarea piețelor și asigurarea unui nivel de viață echitabil pentru populația agricolă interesată; aceste obiective pot fi atinse printr-o adaptare a resurselor la necesități, bazată mai ales pe o politică de adaptare a potențialului viticol și pe o politică de calitate.

(3)

Cadrul existent al organizării comune a pieței vitivinicole a fost pus în practică de Regulamentul (CEE) nr. 822/87 (5), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1627/98 (6); ținând cont de experiența dobândită, acest cadru trebuie înlocuit pentru a răspunde situației prezente din sectorul vitivinicol care se caracterizează prin faptul că, dacă excedentele structurale sunt mai puțin frecvente, excedentele pe mai mulți ani rămân totuși posibile, în special din cauza riscurilor de variații ale producției, inerente sectorului, de la o recoltă la alta.

(4)

Punerea în aplicare a acordurilor din Runda Uruguay în 1995 a antrenat o deschidere mai mare a pieței comunitare, de acum înainte mult mai puțin sensibilă la impactul măsurilor de intervenție tradiționale, precum și o reducere a posibilităților de exporturi subvenționate care îi determină pe producătorii din Comunitate să își îmbunătățească competitivitatea; majoritatea exporturilor se face încă de pe acum fără subvenții.

(5)

Principala problemă de piață căreia anumiți actori ai sectorului vitivinicol comunitar trebuie să-i facă față în prezent este capacitatea lor limitată de a se adapta destul de rapid la evoluția concurenței, atât pe piața internă, cât și pe piața externă; actuala organizare comună de piață nu a oferit nici o soluție pentru suprafețele viticole a căror producție nu își găsește în mod evident o soluție remuneratorie; suprafețele ale căror piețe sunt în expansiune nu au beneficiat, în ceea ce le privește, de o flexibilitate suficientă pentru a le deschide perspective de dezvoltare.

(6)

În 1994, Comisia a prezentat o propunere de reformă a organizării comune a pieței vitivinicole, care nu a fost totuși adoptată; între timp, situația pieței a evoluat.

(7)

Ca urmare, pentru a garanta flexibilitatea necesară unei bune adaptări la noua situație, se impune o reformă a organizării comune a pieței vitivinicole în vederea atingerii următoarelor obiective principale: menținerea pe piața comunitară a unui mai bun echilibru între cerere și ofertă; oferirea posibilității ca producătorii să exploateze piețele în expansiune; crearea condițiilor ca acest sector să devină mai competitiv pe termen lung; eliminarea utilizării intervenției ca soluție artificială pentru producția excedentară; susținerea pieței vitivinicole și, ca urmare, favorizarea aprovizionării în continuare cu produse de distilare a vinului în segmentele sectorului alcoolului alimentar care, în mod tradițional, utilizează acest tip de alcool; luarea în considerare a diversității regionale; oficializarea rolului potențial al grupurilor de producători și al organismelor sectoriale.

(8)

Regulamentul (CEE) nr. 822/87 a fost completat și pus în aplicare de Regulamentele (CEE) nr. 346/79 (7), (CEE) nr. 351/79 (8), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1029/91 (9), (CEE) nr. 460/79 (10), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3805/85 (11), (CEE) nr. 456/80 (12), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1597/83 (13), (CEE) nr. 457/80 (14), (CEE) nr. 458/80 (15), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 596/91 (16), (CEE) nr. 1873/84 (17), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2612/97 (18), (CEE) nr. 895/85 (19), modificat de Regulamentul (CEE) nr. 3768/85 (20), (CEE) nr. 823/87 (21), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1426/96 (22), (CEE) nr. 1442/88 (23), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 859/1999 (24), (CEE) nr. 3877/88 (25), (CEE) nr. 4252/88 (26), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1629/98 (27) și (CEE) nr. 2046/89 (28), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2468/96 (29), (CEE) nr. 2048/89 (30), (CEE) nr. 2389/89 (31), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2088/97 (32), (CEE) nr. 2390/89 (33), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2611/97 (34), (CEE) nr. 2391/89 (35), (CEE) nr. 2392/89 (36), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) 1427/96 (37), (CEE) nr. 3677/89 (38), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2796/94 (39), (CEE) nr. 3895/91 (40), (CEE) nr. 2332/92 (41), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1629/98 și (CEE) nr. 2333/92 (42), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1429/96 (43); aceste regulamente au fost modificate de mai multe ori și în mod substanțial; cu ocazia noilor modificări, este necesar, din motive de claritate, să se recurgă la reformularea regulamentelor respective, regrupându-le într-un text unic.

(9)

Regulamentul (CEE) nr. 822/87 prevede stabilirea de către Consiliu a regulilor generale de aplicare; rezultă o reglementare cu o structură complexă; regulamentele menționate anterior conțin numeroase detalii tehnice care au necesitat modificări frecvente; ca urmare, prezentul regulament trebuie să conțină, în general, toate orientările necesare aplicării sale; este important ca toate competențele de execuție necesare să fie conferite Comisiei de către Consiliu, conform articolului 211 din tratat.

(10)

Regulile referitoare la organizarea comună a pieței vitivinicole sunt de o extremă complexitate; în anumite cazuri, ele nu iau suficient în considerare diversitatea regională; ca urmare, este necesar să fie simplificate în măsura posibilului, precum și să fie definită și pusă în aplicare, într-un cadru comunitar, o politică cât se poate de apropiată de producători.

(11)

Pentru a valorifica și a întări ameliorarea echilibrului pieței, ca și pentru o mai bună adaptare a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse, este cazul să se prevadă un cadru de măsuri referitoare la administrarea potențialului viticol, care să cuprindă o limitare a plantațiilor pe termen mediu, prime pentru abandonarea definitivă a suprafețelor viticole și un sprijin în favoarea restructurării și a reconversiei podgoriilor.

(12)

Măsurile structurale care nu se raportează direct la producția de vin țin de domeniul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind ajutorul acordat din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) pentru dezvoltare rurală și de modificare și abrogare a unor regulamente (44); măsurile de promovare contribuie într-o mare măsură la competitivitatea sectorului și este necesar să se încurajeze în mod deosebit promovarea vinurilor Comunității pe piețele din țările terțe; totuși, pentru a garanta coerența politicii de promovare generală a Comunității, este necesar să se integreze măsurile privind sectorul vitivinicol în domeniul de aplicare a unei reglementări orizontale în domeniu; în acest scop, Comisia a înaintat o propunere de regulament referitor la acțiuni de informare și de promovare cu privire la produsele agricole din țări terțe (45).

(13)

Echilibrul pieței, deși relativ lent și dificil, s-a îmbunătățit; acest rezultat se datorează, în esență, restricțiilor în vigoare în materie de plantare; ținându-se cont de experiența dobândită, nu pare posibilă recurgerea la nici o altă măsură pentru a valorifica și consolida îmbunătățirea echilibrului pieței; pare deci necesar să se limiteze în felul acesta exercitarea dreptului de proprietate al producătorilor, în conformitate cu interesul general.

(14)

Ca urmare, este cazul să se mențină, pe o perioadă limitată la termen mediu, restricțiile în materie de plantare, astfel încât să se permită ansamblului de măsuri structurale să își atingă producă efectele și să se interzică plantarea de viță de vie pentru producerea vinului până la 31 iulie 2010, în afara excepțiilor prevăzute de prezentul regulament.

(15)

Autorizarea în vigoare pentru plantări noi de vițe-mamă pentru altoi, comasarea și exproprierea, precum și experimentarea viticolă, nu au provocat o perturbare neîntemeiată a pieței vitivinicole și trebuie deci menținute, cu condiția efectuării controalelor necesare; este indicat, din motive similare, să se permită de asemenea plantarea de viță de vie a cărei producție este destinată consumului familiei viticultorului.

(16)

Autorizarea de plantare nouă în vigoare pentru producerea de vinuri de calitate produse în regiuni determinate (v.c.p.r.d.) și a vinurilor de masă desemnate printr-o indicație geografică este un element util al unei politici de calitate axate pe o mai bună adaptare a cererii la ofertă; totuși, un sistem de rezerve cu drepturi de plantare perfect operațional trebuie să permită atingerea acestui obiectiv; ca urmare, este necesar să se mențină autorizația existentă, cu condiția efectuării controalelor necesare, pe o perioadă de tranziție care expiră la 31 iulie 2003, dată la care sistemul de rezerve va fi pe deplin operațional.

(17)

Autorizarea de replantare în vigoare este necesară pentru a permite reînnoirea normală a podgoriilor epuizate; deci sistemul existent trebuie să fie menținut, cu condiția efectuării controalelor necesare; în scopul unei mai mari flexibilități, sistemul trebuie de asemenea să permită, cu condiția efectuării controalelor necesare, achiziționarea și utilizarea drepturilor de replantare înainte ca desțelenirea propriu-zisă să aibă loc; este necesară respectarea drepturilor de replantare dobândite în cadrul reglementării comunitare sau naționale anterioare; pe de altă parte, transferul drepturilor de replantare de la o exploatație viticolă la alta trebuie să fie posibil, cu condiția efectuării de controale stricte și cu atât mai mult cu cât acest transfer se înscrie în politica de calitate sau cuprinde vițele-mamă pentru altoi sau este legat de transferul unei părți a exploatației; pentru a asigura buna funcționare a organizării comune a pieței, este necesară menținerea acestor transferuri în interiorul aceluiași stat membru.

(18)

Pentru a îmbunătăți administrarea potențialului viticol și pentru a favoriza utilizarea eficientă a drepturilor de plantare care contribuie la atenuarea urmărilor restricțiilor de plantare, este necesară stabilirea unui sistem de rezerve naționale și/sau regionale.

(19)

Este important să se acorde statelor membre o mai mare capacitate de apreciere pentru gestionarea rezervelor, cu condiția efectuării controalelor necesare, pentru a le permite să adapteze mai bine utilizarea drepturilor de plantare a acestor rezerve la necesitățile locale; această capacitate de apreciere trebuie să cuprindă posibilitatea de cumpărare a drepturilor de plantare pentru aprovizionarea rezervelor și de vânzare a drepturilor de plantare provenite din acestea; în acest scop, este indicat să se permită statelor membre să nu aplice sistemul de rezerve, cu condiția ca ele să poată dovedi că dispun de un sistem eficient de administrare a drepturilor de plantare.

(20)

Acordarea de avantaje speciale tinerilor producători poate facilita nu numai instalarea, dar și adaptarea structurală a exploatării după prima instalare; ca urmare, acești producători trebuie să poată beneficia în mod gratuit de drepturile care rezultă din rezerve.

(21)

Pentru a garanta utilizarea optimă a resurselor și pentru a adapta mai bine oferta la cerere, este important ca drepturile de plantare să fie utilizate de titularii lor într-un termen rezonabil sau, în lipsa acestora, să fie atribuite sau reatribuite rezervelor; din aceleași motive, este necesar ca drepturile atribuite rezervelor să fie acordate într-un termen rezonabil.

(22)

Îmbunătățirea echilibrului pieței și dezvoltarea pieței mondiale pot justifica o extindere a drepturilor de plantare, care trebuie atribuite statelor membre respective, și, parțial, existența unei rezerve comunitare pentru o atribuire condiționată de cererea suplimentară a pieței; este necesar să se deducă din extinderea menționată anterior drepturile de plantare nouă acordate pentru v.c.p.r.d. și vinurilor de masă desemnate printr-o indicație geografică.

(23)

Anumite suprafețe au fost plantate încălcându-se dispozițiile restrictive în vigoare cu privire la plantare; s-a dovedit că sancțiunile prevăzute pentru a garanta ca produsele provenite de pe aceste suprafețe să nu perturbe piața vitivinicolă sunt greu de pus în practică; este cazul deci să se prevadă desțelenirea suprafețelor plantate ilegal; această obligație trebuie impusă oricărei plantații ilegale apărute după publicarea propunerii referitoare la prezentul regulament, începând din momentul când producătorii au luat cunoștință de proiectul de introducere a respectivei obligații.

(24)

Fără a aduce atingere măsurilor naționale în vigoare, nu este posibil, din motive de securitate juridică, să se impună la nivel comunitar desțelenirea suprafețelor plantate ilegal înaintea publicării propunerii referitoare la prezentul regulament; ca urmare, pentru a permite un mai bun control al potențialului viticol, este necesar ca, în timpul unei perioade determinate, statele membre să poată regulariza situația respectivelor suprafețe, cu condiția efectuării controalelor necesare; poate fi prevăzut un tratament diferit în ceea ce privește regularizarea în funcție de caracteristicile plantării respective, îndeosebi dacă se prevede că o astfel de plantare antrenează o creștere a producției; dacă există un astfel de risc, producătorul respectiv poate fi supus sancțiunilor administrative corespunzătoare.

(25)

Este necesar să se dea statelor membre posibilitatea de a lua în considerare condițiile locale și, în consecință, de a impune, eventual, reguli mai stricte cu privire la noile plantări, replantări și supraaltoiri.

(26)

Există suprafețe viticole a căror producție nu este adaptată cererii; pentru a stimula adaptarea sectorului în ansamblul său, este necesar să se încurajeze abandonarea definitivă a suprafețelor viticole pe suprafețele respective; prin urmare, este cazul să se acorde o primă în acest scop; este necesar să se încredințeze statelor membre gestionarea acestei prime, într-un cadru comunitar și cu condiția efectuării controalelor necesare, astfel încât prima să fie orientată către regiunile respective; în consecință, statele membre trebuie să poată desemna regiunile respective și să poată modifica cuantumul primei pe baza unor criterii obiective, respectându-se un plafon general.

(27)

Producția de vin a statelor membre care nu produc mai mult de 25 000 hectolitri pe an nu ar putea prejudicia echilibrul pieței; ca urmare, este necesar ca statele membre respective să fie exonerate de la obligația respectării restricțiilor în materie de plantare, nedându-le totuși posibilitatea de a beneficia de prima de abandonare definitivă a suprafețelor viticole.

(28)

Există alte suprafețe viticole a căror producție nu este adaptată cererii, dar ar putea să fie mai bine adaptată cu ajutorul unei restructurări a podgoriilor sub forma reconversiei soiurilor, a replantării podgoriilor sau a îmbunătățirii tehnicilor de gestionare a podgoriilor; ca urmare, este necesar să se prevadă un sprijin pentru aceasta, cu condiția efectuării controalelor necesare.

(29)

Pentru ca o astfel de restructurare și o astfel de reconversie să fie efectuate în mod controlat, acestea ar trebui să fie planificate; este necesar ca planurile să fie elaborate la un nivel cât se poate de apropiat de producători pentru a garanta luarea în considerare a diversității regionale; totuși, pentru a asigura conformitatea planurilor cu reglementarea comunitară, de aceste planuri trebuie să răspundă, în ultimă instanță, statele membre.

(30)

Restructurarea și reconversia au două consecințe financiare majore pentru producători, și anume pierderea de venituri în timpul perioadei de reconversie și costurile de punere în aplicare a acestor măsuri; este necesar, prin urmare, ca sprijinul să aibă ca obiect ambele aspectele; în procesul de restructurare, este loc pentru măsuri naționale suplimentare, în limitele stabilite.

(31)

Pentru o mai bună gestionare a potențialului viticol, este de dorit să fie întocmit un inventar la nivelul statului membru sau la nivel regional; pentru a încuraja statele membre să realizeze inventarul, este necesar să li se limiteze celor care-l întocmesc accesul la regularizarea suprafețelor plantate ilegal, la extinderea drepturilor de plantare și la ajutorul în favoarea restructurării și reconversiei; în cazul inventarelor regionale, regiunile care au întocmit inventarul nu trebuie să fie excluse de la dreptul de a beneficia de măsurile de regularizare, de restructurare și de reconversie, în vitutea faptului că alte regiuni nu l-au realizat; totuși, toate inventarele regionale trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2001.

(32)

Clasificarea soiurilor de viță de vie pentru producția de vin este cu atât mai bună cu cât este efectuată la un nivel mai apropiat de producători; ca urmare, este necesar ca sarcina să fie încredințată statelor membre de către Comunitate.

(33)

Regulamentul (CEE) nr. 2392/86 al Consiliului din 24 iulie 1986 privind întocmirea unui registru comunitar al culturilor de viță de vie (46), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1631/98 (47), trebuie să rămână în vigoare pentru a permite statelor membre în care întocmirea sa este în curs de finalizare; cu toate acestea, este cazul să se prevadă adaptarea sau abrogarea sa ulterioară.

(34)

Pentru a menține echilibrul pieței, este necesar să se prevadă un ajutor pentru depozitarea privată a vinului de masă și a anumitor tipuri de musturi de struguri; este necesar ca măsura să fie pe cât se poate mai flexibilă pentru a se adapta mișcărilor pieței; în acest scop, este necesar să se prevadă îndeosebi posibilitatea suspendării aplicării sale în cel mai scurt timp posibil.

(35)

Pentru a elimina recurgerea la intervenție ca debușeu artificial în caz de producție excedentară, este necesară modificarea regimului de distilare; ca urmare, trebuie să se prevadă următoarele forme de distilare: distilarea obligatorie a produselor secundare vinicole; distilarea obligatorie a vinurilor provenite din struguri care nu sunt clasificați exclusiv ca soiuri de struguri de vinificație; distilarea în scopul sprijinirii pieței vitivinicole favorizând continuitatea aprovizionării segmentelor sectorului alcoolului alimentar cu produse de distilare a vinului care, în mod tradițional, utilizează acest alcool și distilarea de criză; este necesar să se elimine orice altă formă de distilare; pentru a răspunde necesităților pieței și condițiilor regionale deosebite, este important ca măsurile menționate anterior să fie cât se poate de flexibile.

(36)

Dată fiind calitatea slabă a vinurilor obținute prin supratescuire, trebuie interzisă această practică și, pentru a o evita, trebuie să se prevadă distilarea obligatorie a tescovinei și drojdiei; totuși, pentru a se ține cont de condițiile de producție în anumite regiuni viticole, pot fi prevăzute anumite derogări de la această obligație; în plus, dat fiind că structurile de producție și de piață în zona viticolă A sau în partea germană a zonei viticole B sau în regiunile plantate cu vii din Austria sunt capabile să garanteze că sunt îndeplinite obiectivele măsurii, este necesar pentru producătorii acestor regiuni, să se înlocuiască obligația de distilare a produselor secundare de vinificație cu obligația de a retrage sub control aceste produse secundare.

(37)

Trebuie să se orienteze producția de vinuri provenite din struguri neclasificați exclusiv ca soiuri de struguri de vinificație, în primul rând spre destinații tradiționale ale sectorului băuturilor spirtoase și a altor soluții tradiționale; este necesar să se prevadă distilarea obligatorie a cantităților din astfel de vinuri care depășesc pe cele produse în mod normal pentru aceste destinații.

(38)

Anumite segmente ale sectorului alcoolului alimentar constituie un debușeu tradițional important al produselor distilării de vin și al altor produse ale viei; pentru aprovizionarea respectivei piețe este necesar, prin urmare, să se prevadă un sprijin comunitar pentru distilarea vinului de masă și a vinului din care se poate obține vin de masă sub forma unui ajutor principal pentru distilarea acestor vinuri și a unui ajutor secundar pentru depozitarea distilatului obținut.

(39)

Pentru a face față cazurilor excepționale de perturbare a pieței și problemelor grave de calitate, trebuie să se prevadă o măsură de distilare de criză; pentru a lua în considerare situațiile speciale, este necesar să se stabilească de către Comisie valoarea și tipul de ajutor, inclusiv cazul în care a fost observată o degradare demonstrabilă a prețului pieței pentru o categorie de vin; trebuie prevăzut ca măsura să fie aplicată de către producători pe o bază voluntară; trebuie prevăzut ca, dacă se recurge la această măsură trei ani la rând, pentru o categorie specifică de vin (într-o anumită zonă), Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport și, dacă este cazul, propuneri.

(40)

Este important ca alcoolul provenit din distilare să fie astfel distribuit pe piață încât să permită o cât mai mare transparență și un mai bun control și să se evite orice perturbare a piețelor tradiționale ale alcoolului.

(41)

În prezent, mărirea tăriei alcoolice în volume naturală nu se efectuează în aceleași condiții economice de către toți producătorii comunitari din cauza practicilor oenologice diferite pe care le autorizează prezentul regulament; pentru a elimina această discriminare, trebuie să se încurajeze folosirea produselor viei pentru îmbogățire, ceea ce ar permite extinderea debușeelor lor și ar contribui la evitarea excedentelor de vin; pentru a se realiza acest lucru, trebuie aliniate prețurile diferitelor produse utilizate pentru îmbogățire; acest rezultat poate fi obținut prin instituirea unui regim de ajutor în favoarea mustului de struguri concentrat și a mustului de struguri concentrat rectificat utilizate pentru îmbogățire, provenite din anumite regiuni.

(42)

Este în continuare necesar ca, pentru atingerea unui echilibru mai stabil între producție și întrebuințări, să se intensifice utilizarea produselor viei; apare ca justificată intervenția chiar în amonte de producția vinurilor de masă, favorizând pentru musturi anumite destinații, altele decât vinificarea, prin intermediul unui ajutor care să garanteze menținerea debușeelor tradiționale ale produselor viticole comunitare; este important să se aplice o astfel de măsură pentru a se evita orice denaturare a concurenței și pentru a se ține cont de metodele de producție tradiționale.

(43)

Producătorii care nu și-au îndeplinit obligațiile privind distilarea nu trebuie să beneficieze de măsuri de intervenție.

(44)

În cazul unor prețuri ridicate pe piața comunitară, este necesar să se prevadă și posibilități de acțiune, dacă există.

(45)

Ținându-se cont de caracteristicile pieței vitivinicole, constituirea de organizații ale producătorilor poate contribui la realizarea obiectivelor organizării comune a pieței; statele membre pot să recunoască astfel de organizații; acestea trebuie să se constituie pe o bază voluntară și să facă dovada utilității lor prin întinderea și eficacitatea serviciilor pe care le oferă membrilor lor.

(46)

Pentru a se îmbunătăți funcționarea pieței pentru v.c.p.r.d. și pentru vinurile de masă cu indicație geografică, statele membre trebuie să poată pune în aplicare deciziile luate de organismele sectoriale; efectul acestor decizii trebuie să excludă anumite practici concertate; este necesar să se garanteze de către Comisie conformitatea unor astfel de decizii cu dreptul comunitar; organismele sectoriale trebuie să îndeplinească anumite sarcini, luându-se în considerare interesele consumatorilor.

(47)

Din motive de sănătate și pentru a favoriza asigurarea calității, este necesar să se definească la nivel comunitar tratamente și practici oenologice, singurele autorizate pentru fabricarea produselor menționate de prezentul regulament; din motive similare, nu trebuie să se utilizeze decât soiuri de struguri de vinificație pentru producerea vinurilor destinate consumului uman.

(48)

Având în vedere condițiile de producție, îndeosebi solul, terenul și clima, care variază considerabil de la o zonă a Comunității la alta, este esențial ca astfel de variații să fie luate în considerare când este vorba de practici și de tratamente oenologice; din motive de simplitate și pentru a facilita modificările bazate pe experiența dobândită și pe progresul tehnologic, anumite limite și condiții tehnice legate de aceste practici și tratamente trebuie să fie definite în cadrul modalităților de aplicare; totuși, este necesar să se stabilească în prezentul regulament limitele privind nivelurile de dioxid de sulf, de acid sorbic și de sorbat de potasiu, ținându-se cont de importanța lor în materie de sănătate.

(49)

Trebuie să se prevadă metodele de analiză autorizate pentru produsele vitivinicole.

(50)

Descrierea, denumirea și prezentarea produselor menționate în prezentul regulament pot avea consecințe importante în privința perspectivelor de comercializare; ca urmare, este necesar ca prezentul regulament să stabilească norme care să ia în considerare interesele legitime ale consumatorilor și ale producătorilor și să favorizeze buna funcționare a pieței interne și obținerea de produse de calitate; principiile fundamentale ale acestor norme trebuie să prevadă utilizarea obligatorie a anumitor mențiuni care să permită identificarea produsului și furnizarea anumitor informații importante consumatorilor, precum și utilizarea facultativă a anumitor indicații pe baza normelor comunitare sau cu condiția aplicării dispozițiilor referitoare la prevenirea practicilor frauduloase.

(51)

În special normele privind descrierea produselor trebuie să prevadă dispozițiile în materie de prevenire a practicilor frauduloase, sancțiunile ce trebuie aplicate la nivel comunitar în caz de etichetare improprie, utilizarea limbilor, în special cu privire la diferitele alfabete și utilizarea mărcilor de producție, îndeosebi când acestea ar putea crea confuzie în rândul consumatorilor.

(52)

Ținându-se cont de diferențele între produsele menționate în prezentul regulament și piețele lor, precum și de așteptările consumatorilor și de metodele tradiționale, normele trebuie diferențiate în funcție de produsele respective, îndeosebi în ceea ce privește vinul spumant, precum și în funcție de originea lor.

(53)

Este necesar să se aplice de asemenea reguli la etichetarea produselor importate, îndeosebi pentru a clarifica originea lor și pentru a evita orice confuzie cu produsele comunitare.

(54)

Dreptul de utilizare a indicațiilor geografice și a altor mențiuni tradiționale are valoare economică; ca urmare, este necesar să se reglementeze acest drept și să se protejeze aceste mențiuni; pentru a favoriza o concurență loială și pentru a nu induce în eroare consumatorii, trebuie ca această producție să aibă o incidență asupra produselor care nu sunt reglementate de prezentul regulament, inclusiv acelea care nu sunt prevăzute în anexa I din tratat.

(55)

Ținându-se cont de interesul consumatorilor și de necesitatea unui tratament corespunzător al v.c.p.r.d. din țările terțe, este cazul să se prevadă, în cadrul unor angajamente reciproce, posibilitatea ca vinurile importate destinate consumului uman direct și desemnate printr-o indicație geografică să beneficieze de acest regim de protecție și de control când sunt comercializate în Comunitate.

(56)

Pentru a se conforma obligațiilor care rezultă în special din articolele 23 și 24 din Acordul privind drepturile de proprietate intelectuală care se referă la comerț, care face parte integrantă din Acordul de înființare a Organizației Mondiale a Comerțului aprobat prin Decizia 94/800/CE (48), este necesar să se prevadă dreptul, pentru părțile interesate, de a împiedica, în anumite condiții, utilizarea nepermisă a indicațiilor geografice protejate de către o țară terță membră a OMC.

(57)

Punerea în aplicare a unei politici de calitate în domeniul agricol și îndeosebi în domeniul vitivinicol nu poate decât să contribuie la ameliorarea condițiilor pieței și la extinderea debușeelor; adoptarea regulilor comune complementare privind producția și controlul v.c.p.r.d. se înscrie în cadrul unei astfel de politici și poate contribui la realizarea acestor obiective.

(58)

Pentru a menține o calitate minimă a v.c.p.r.d., pentru a evita o creștere greu de controlat a producției acestor vinuri și pentru a apropia dispozițiile statelor membre în vederea stabilirii de condiții de concurență echitabile în interiorul Comunității, este necesar să se stabilească un cadru de norme comunitare care să reglementeze producția și controlul acestor vinuri, căruia va trebui să li se conformeze dispozițiile specifice adoptate de statele membre.

(59)

Este necesar să se enumere și să se definească natura și valoarea elementelor care permit caracterizarea fiecărui v.c.p.r.d. și ținând cont de condițiile tradiționale de producție; trebuie totuși să se facă un efort comun de armonizare în ceea ce privește cerințele legate de calitate; elementele respective trebuie să fie următoarele: delimitarea suprafeței de producție, sortimentul viticol, practicile de cultură, metodele de vinificație, tăria alcoolică în volume minimă naturală, randamentul la hectar, analiza și aprecierea caracteristicilor organoleptice; ținându-se seama de natura specială a vinurilor licoroase de calitate produse în regiuni determinate (v.l.c.p.r.d.) și a vinurilor spumante de calitate produse în regiuni determinate (v.s.c.p.r.d.), trebuie să se stabilească norme speciale pentru aceste produse.

(60)

Experiența arată că este necesară stabilirea cu mai multă precizie a normelor privind declasarea v.c.p.r.d. în vin de masă și prevederea cazurilor în care producătorul nu poate să ceară clasarea în v.c.p.r.d. a unui produs care figurează în declarația sa de recoltă sau de producție ca un produs din care se poate obține un v.c.p.r.d.

(61)

Pentru a păstra caracterul calitativ special al v.c.p.r.d., este necesar să se permită statelor membre să aplice norme complementare sau mai riguroase care să reglementeze producția și punerea în circulație a v.c.p.r.d., respectându-se procedeele corecte și tradiționale.

(62)

Crearea unei piețe unice pentru Comunitate în sectorul vitivinicol implică stabilirea unui regim de schimburi la frontierele exterioare ale acesteia; un regim de schimburi care se adaugă la sistemul intervențiilor și care implică un regim de drepturi la import și de restituiri la export este de natură, în principiu, să stabilizeze piața comunitară; acest regim de schimburi se bazează pe acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay.

(63)

Pentru a controla volumul comerțului de vin cu țările terțe, este necesară introducerea pentru anumite produse a unui regim de certificate de import și export implicând constituirea unei garanții care să asigure realizarea operațiilor în vederea cărora sunt solicitate aceste certificate.

(64)

Pentru a evita sau a preveni efectele prejudiciabile pieței comunitare ce pot rezulta din importurile anumitor produse agricole, importurile unuia sau a mai multora din aceste produse trebuie să fie supuse plății unui drept suplimentar dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

(65)

Este necesar, în anumite condiții, să se atribuie Comisiei competența de a deschide și de a gira contingentele tarifare ce decurg din acorduri internaționale încheiate conform tratatului sau altor acte ale Consiliului.

(66)

Posibilitatea de a acorda, în cursul exportului spre țările terțe, o restituire egală cu diferența dintre prețul din Comunitate și cel de pe piața mondială și în conformitate cu Acordul OMC privind agricultura poate a proteja participarea Comunității la comerțul internațional al vinului; aceste restituiri sunt supuse limitelor exprimate în cantitate și valoare (49).

(67)

Respectarea limitelor valorice trebuie să fie asigurată, în cursul stabilirii restituirilor, de evidența plăților în cadrul reglementării referitoare la Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă; controlul poate să fie facilitat prin stabilirea obligatorie anticipată a restituirilor, permițând totuși, în cazul restituirilor diferențiate, schimbarea destinației prevăzute anterior în interiorul unei zone geografice în care se aplică un procent unic de restituire; în cazul schimbării destinației, este necesar să se plătească restituirea aplicabilă destinației reale, cu un plafon la nivelul sumei aplicabile la destinația stabilită.

(68)

Supravegherea restricțiilor cantitative presupune instituirea unui sistem de verificare fiabil și eficace; în acest scop, este necesar să se condiționeze acordarea oricărei restituiri de existența unui certificat de export; acordarea restituirilor în limitele disponibile trebuie efectuată în funcție de situația specială a fiecăruia dintre produsele respective; derogările de la această disciplină nu pot fi admise decât pentru acțiunile de ajutor alimentar, acestea fiind scutite de orice limitări; verificarea cantităților exportate care beneficiază de restituiri în timpul anilor de comercializare prevăzuți prin Acordul OMC privind agricultura trebuie să fie asigurată pe baza certificatelor de export eliberate pentru fiecare an de comercializare.

(69)

În completarea sistemului descris anterior, este necesar să se prevadă, în măsura necesară bunei sale funcționări, posibilitatea de a reglementa utilizarea regimului de perfecționare activă și, în măsura în care situația pieței o cere, interzicerea acestei utilizări.

(70)

Regimul taxelor vamale permite renunțarea la orice măsură de protecție la frontierele exterioare ale Comunității; totuși, mecanismul pieței interne și al taxelor vamale se poate dovedi a fi defectuos, în situații excepționale; pentru a nu lăsa, în astfel de cazuri, piața comunitară fără apărare împotriva perturbărilor care riscă să rezulte din această situație, este necesar să se permită Comunității să ia rapid toate măsurile necesare; aceste măsuri trebuie să fie în conformitate cu obligațiile care rezultă din acordurile OMC.

(71)

Este necesar să se supună produsele importate din țări terțe unor norme care să permită garantarea unui anumit echilibru cu definițiile comunitare ale vinurilor; produsele respective trebuie de asemenea să fie în conformitate cu regulile stabilite în țara lor de origine și, dacă este cazul, să fie însoțite de un buletin de analiză.

(72)

Este necesar să se prevadă ca produsele menționate în prezentul regulament și care circulă în interiorul Comunității să fie prevăzute cu un document de însoțire.

(73)

Realizarea unei piețe unice ar fi compromisă de acordarea unor ajutoare; ca urmare, este necesar ca dispozițiile tratatului care autorizează evaluarea ajutoarelor acordate de către statele membre și interzicerea acelora care sunt incompatibile cu piața comună să fie aplicate în sectorul vitivinicol; dispozițiile referitoare la primele de abandonare definitivă a suprafețelor viticole nu trebuie să constituie un obstacol în acordarea ajutoarelor prevăzute de reglementările naționale, în aceleași scopuri.

(74)

Ținându-se cont de complexitatea inevitabilă a normelor în sectorul vitivinicol, trebuie ca autoritățile statelor membre să asigure respectarea lor; Comisia trebuie să poată controla și asigura această respectare recurgând la propriii săi inspectori, în colaborare cu autoritățile statelor membre.

(75)

Pe măsură ce piața comună a vinului evoluează, statele membre și Comisia trebuie să comunice datele necesare aplicării prezentului regulament; trebuie ca producătorii de struguri destinați vinificației, de must și de vin să întocmească o declarație de recoltă, această informație fiind necesară; statele membre trebuie să poată cere producătorilor alte informații; Comisia trebuie să poată efectua o evaluare a acestor date făcând apel la asistență externă.

(76)

Pentru a ușura punerea în aplicare a dispozițiilor avute în vedere, este necesară prevederea unei proceduri care să stabilească o strânsă cooperare între statele membre și Comisie în cadrul unui comitet de gestiune.

(77)

Cheltuielile care revin statelor membre ca urmare a obligațiilor care rezultă din aplicarea prezentului regulament trebuie să fie finanțate de către Comunitate, conform Regulamentului (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (50).

(78)

Organizarea comună a pieței vitivinicole trebuie să țină cont, în paralel și într-un mod corespunzător, de obiectivele prevăzute la articolele 33 și 131 din tratat.

(79)

Organizarea comună a pieței vitivinicole trebuie de asemenea să respecte acordurile încheiate conform articolului 300 alineatul (2) din tratat, în special acelea care fac parte din Acordul privind înființarea Organizației Mondiale a Comerțului și, în mod cu totul deosebit, din acordul privind obstacolele tehnice în calea comerțului (51).

(80)

Trecerea de la dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 822/87 și ale altor regulamente privind sectorul vitivinicol la aplicarea prezentului regulament poate crea unele dificultăți care nu sunt prevăzute de prezentul regulament; pentru a face față acestei eventualități, se va permite Comisiei să adopte măsurile tranzitorii necesare; este necesar de asemenea să se autorizeze Comisia să rezolve problemele practice specifice,

(a)

unui drept de plantare nouă, în sensul articolului 3;

(b)

unui drept de replantare, în sensul articolului 4 sau

(c)

unui drept de plantare acordat pe o rezervă, în sensul articolului 5 sau al articolului 6 alineatul 1, în cazul aplicării articolului 5 alineatul 8.

(a)

pe care vițele de vie au fost plantate înainte de 1 septembrie 1998 și

(b)

a căror producție, în temeiul articolului 6 alineatul (3) sau al articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 822/87, nu poate fi pusă în circulație decât în scopul distilării,

(a)

dacă producătorul respectiv a desțelenit anterior alte plantații de viță de vie pe o suprafață echivalentă de cultură pură, exceptând cazurile în care acest producător a primit pentru suprafața respectivă o primă de desțelenire prin aplicarea legislației comunitare sau a celei naționale și/sau

(b)

autorizând utilizarea drepturilor de replantare obținute de către un producător în cursul unei perioade urmând a fi determinată după plantarea suprafeței respective; statele membre pot de asemenea să recurgă în acest scop la drepturile de plantare nou create prevăzute la articolul 6 alineatul (1) și/sau

(c)

dacă statul membru poate dovedi (spre a convinge Comisia) că beneficiază de drepturi de replantare nerevendicate, care ar fi încă valabile dacă cererea ar fi fost făcută; aceste drepturi pot fi utilizate și reatribuite producătorilor pentru o suprafață echivalentă de cultură pură și/sau

(d)

dacă producătorul respectiv s-a angajat să defrișeze o suprafață echivalentă de cultură pură în termen de trei ani, în cazul în care respectiva suprafață a fost înscrisă în sistemul de publicitate imobiliară al statului membru respectiv.

(a)

dacă drepturile obținute de producător sunt acordate pe o rezervă, aceste drepturi nu pot fi obținute decât conform articolului 5 alineatul (3) litera (b), iar producătorul plătește 150 % din prețul perceput în mod normal de statul membru prin aplicarea acestei dispoziții sau

(b)

dacă producătorul dobândește un drept de replantare, acest drept acoperă suprafața respectivă, mărită cu 50 %, iar acest surplus de 50 % este transferat rezervei sau rezervelor conform articolului 5 sau se adaugă la totalul drepturilor de plantare nou create prevăzute la articolul 6 alineatul (1), în cazul aplicării articolului 5 alineatul (8).

(a)

plantate începând de la data de 1 septembrie 1998 și a căror producție, conform articolului 6 alineatul (3) sau articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul CEE nr. 822/87, putea fi pusă în circulație numai pentru distilare sau

(b)

plantate cu încălcarea interdicției de plantare prevăzută la alineatul (1)

(a)

destinate noilor plantări în cadrul măsurilor de comasare sau a măsurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, adoptate în aplicarea legislației naționale;

(b)

destinate experimentării viticole sau

(c)

destinate culturii de viță-mamă pentru altoi.

(a)

înainte de alocarea drepturilor nou create de plantare prevăzute la articolul 6 uneia sau mai multor rezerve, statele membre se asigură că acordarea de drepturi de plantare nouă nu aduce volumul drepturilor de plantări nou create prevăzute la articolul 6 alineatul (1) la o valoare situată sub zero și

(b)

dacă un stat membru a atribuit drepturile nou create de plantare, prevăzute la articolul 6, uneia sau mai multor rezerve, acordarea ulterioară a unui drept de plantare nouă implică extinderea unui drept de plantare pentru o suprafață echivalentă de cultură pură, atribuit rezervei sau rezervelor din regiunea respectivă. Dacă nu există suficiente drepturi de plantare disponibile în rezerva sau rezervele respective, nu pot fi acordate drepturi de plantare nouă.

(a)

drepturile de replantare acordate în conformitate cu alineatul (2) sau

(b)

drepturile similare dobândite în temeiul unei legislații comunitare sau naționale anterioare.

(a)

dacă o parte a respectivei exploatații viticole este transferată acestei alte exploatații viticole. În acest caz, dreptul poate fi utilizat pe o suprafață a acesteia din urmă, în limita suprafeței transferate sau

(b)

dacă suprafețe ale acestei alte exploatații viticole sunt destinate:

(a)

drepturile de plantare nouă, drepturile de replantare și drepturile de plantare acordate rezervei, care nu au fost utilizate în termenele menționate la articolul 3 alineatul (4), în articolul 4 alineatul (5) și la alineatul (6) din prezentul articol;

(b)

drepturile de replantare atribuite rezervei de către producătorii titulari ai acestor drepturi, eventual prin intermediul unei despăgubiri financiare de origine națională, a cărei sumă totală și detalii suplimentare sunt stabilite de către statele membre, luându-se în considerare interesele legitime ale părților;

(c)

drepturile de plantare nouă, prevăzute la articolul 6.

(a)

fără despăgubire financiară, producătorilor în vârstă de până la patruzeci de ani, care posedă o capacitate profesională suficientă și care se stabilesc pentru prima dată pe o exploatație viticolă, în calitate de șef al exploatației viticole sau

(b)

cu despăgubire financiară virată în casieriile naționale și, eventual, regionale, producătorilor care au intenția de a utiliza drepturile pentru a planta viță de vie a cărei producție are un debușeu asigurat. Statele membre definesc criteriile de stabilire a volumului despăgubirii financiare, care poate varia în funcție de viitorul produs final al viilor respective.

(a)

(b)

rezerva comunitară: 17 000 ha.

(a)

„desțelenire” reprezintă eliminarea completă a butucilor de viță aflați pe un teren plantat cu viță de vie;

(b)

„plantare” reprezintă fixarea definitivă a răsadurilor de viță de vie sau a unor părți de răsaduri de viță de vie, altoite sau nu, în vederea producerii de struguri sau a unei culturi de viță-mamă pentru altoi;

(c)

„drept de plantare” reprezintă dreptul de a planta viță de vie în temeiul unui drept de plantare nouă, a unui drept de replantare, a unui drept de plantare acordat pentru o rezervă sau a unui drept de plantare nou creat în condițiile prevăzute la articolele 3, 4, 5 și 6;

(d)

„drept de replantare” reprezintă dreptul de a planta viță de vie pe o suprafață de cultură pură echivalentă cu cea de pe care a fost desțelenită viță de vie sau de pe care urmează să fie desțelenită în condițiile menționate la articolul 4 și articolul 5 alineatul (8);

(e)

„supraaltoire” reprezintă altoirea unei vițe de vie care a fost deja altoită.

—

dispoziții referitoare la distilarea produselor provenite din viile menționate de articolul 2 alineatul (7),

—

dispoziții care permit evitarea cheltuielilor administrative excesive în cursul aplicăriidispozițiilor prezentului capitol,

—

recunoașterea prevăzută la articolul 3 alineatul (2),

—

coexistența viilor conform articolului 4 alineatul (2),

—

aplicarea coeficientului de reducere prevăzut la articolul 5 alineatul (7),

—

punerea în aplicare a rezervei comunitare prevăzute la articolul 6 alineatul (1). Modalitățile pot prevedea în special, în perioada de până la 31 decembrie 2003, ca drepturile de plantare nou create și acordate unei rezerve comunitare să fie atribuite statelor membre pentru ca ele să le utilizeze în regiuni în care poate fi dovedită existența unor necesități suplimentare care trebuie satisfăcute prin atribuirea acestor drepturi de plantare nou create,

—

dispoziții vizând garantarea că noile drepturi de plantare acordate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) nu aduc atingere interdicției de noi plantări, prevăzute la articolul 2 alineatul (1).

(a)

randamentul agricol sau capacitatea de producție a exploatației viticole;

(b)

metoda de producție;

(c)

suprafața respectivă raportată la suprafața totală a exploatației viticole;

(d)

tipul de vin produs;

(e)

existența culturilor asociate.

(a)

suprafețele viticole cultivate pentru care au fost constatate încălcări ale dispozițiilor comunitare sau naționale în materie de plantare în cursul unei perioade care urmează să fie stabilită, de maximum zece ani de comercializare;

(b)

suprafețele viticole care nu mai sunt întreținute;

(c)

suprafețele viticole care au fost plantate în cursul unei perioade care urmează să fie stabilită, de maximum zece ani de comercializare;

(d)

suprafețele viticole care au beneficiat de o finanțare în vederea restructurării lor și a reconversiei în cursul unei perioade care urmează să fie stabilită, de maximum zece ani de comercializare.

(a)

datele referitoare la introducerea cererilor și la executarea defrișării;

(b)

condițiile de efectuare a plăților;

(c)

plafoanele prevăzute la articolul 8 alineatul (5);

(d)

considerații referitoare la mediu și

(e)

stabilirea perioadelor prevăzute la articolul 9.

(a)

reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire;

(b)

replantarea podgoriilor;

(c)

ameliorarea tehnicilor de gestionare a podgoriilor legate de obiectivul ansamblului de măsuri.

(a)

acordarea unor despăgubiri producătorilor pentru pierderile de venituri suferite în cadrul punerii în aplicare a planului și

(b)

o participare la costurile restructurării și reconversiei.

(a)

o autorizație de coexistență a podgoriilor vechi și noi pentru o perioadă determinată de maximum trei ani, fără a aduce atingere dispozițiilor capitolului I din prezentul titlu sau

(b)

o despăgubire finanțată de Comunitate.

(a)

o dimensiune minimă pentru podgoriile respective;

(b)

dispoziții de stabilire a drepturilor de replantare în cadrul punerii în aplicare a planurilor;

(c)

dispoziții vizând împiedicarea unei măriri a potențialului de producție, în urma aplicării dispozițiilor prezentului capitol;

(d)

plafoane de ajutor pe hectar.

(a)

suprafețele plantate cu viță de vie clasificate ca soiuri pentru producția de vin conform articolului 19 alineatul (1), pe teritoriul statului membru respectiv;

(b)

soiurile respective;

(c)

totalul drepturilor de plantare existente;

(d)

orice dispoziție națională sau regională adoptată ca urmare a aplicării prezentului titlu.

(a)

producția sectorului viticol;

(b)

utilizările industriale ale produselor viei;

(c)

evoluția consumului de vinuri și a altor produse din sectorul vitivinicol care se consumă ca atare;

(d)

orice alt element a cărui cunoaștere este necesară pentru gestionarea pieței sau a unui ansamblu de măsuri de ajustare a ofertei.

—

Noah,

—

Othello,

—

Isabelle,

—

Jacquez,

—

Clinton,

—

Herbemont.

(a)

prezentarea și detalierea datelor cerute pentru inventarul prevăzut la articolul 16;

(b)

gestionarea clasificării soiurilor de viță de vie prevăzute la articolul 19;

(c)

destinația produselor provenite din soiuri care nu figurează în respectiva clasificare.

(a)

a vinului de masă;

(b)

a mustului de struguri, a mustului de struguri concentrat și a mustului de struguri concentrat rectificat.

(a)

cel mai devreme la 1 septembrie a anului următor încheierii contractului, pentru vinurile de masă, și cel mai devreme la 1 august a anului următor încheierii contractului, pentru mustul de struguri, mustul de struguri concentrat și mustul de struguri concentrat rectificat;

(b)

cel mai târziu la 30 noiembrie a anului următor încheierii contractului.

—

stabilirea pragului, a sumei forfetare și a coeficientului prevăzute la articolul 25,

—

contractele de depozit pe termen lung a vinului de masă nu pot fi încheiate decât pentru vinuri de masă specifice,

—

mustul de struguri care face obiectul unui contract de depozitare pe termen lung poate fi transformat, pe durata contractului, parțial sau în întregime, în must de struguri concentrat sau în must de struguri concentrat rectificat,

—

modalități privind punerea în aplicare a clauzei de încetare a plății ajutorului, prevăzute la articolul 25 alineatul (2),

—

mustul de struguri și mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de depozit pe termen lung,

—

durata efectivă a contractelor.

—

ca măsurile de ajutor pentru depozitare privată să nu fie aplicate dacă evoluția pieței arată că aceste măsuri nu sunt justificate,

—

ca posibilitatea încheierii altor contracte de depozit pe termen lung să fie suspendată în orice moment dacă evoluția pieței și, mai ales, ritmul încheierii contractelor justifică acest lucru.

(a)

dacă produsele obținute prezintă calități de naturalețe și autenticitate pentru comercializare;

(b)

dacă drojdiile nu sunt reduse la o stare uscată.

(a)

să beneficieze de un ajutor pentru produsul de distilat, cu condiția ca produsul provenit din distilare să aibă o tărie alcoolică de cel puțin 52 % vol sau

(b)

să livreze organismului de intervenție produsul provenit din distilare, cu condiția ca el să aibă o tărie alcoolică de cel puțin 92 % vol.

(a)

cantitățile vinificate în cursul unei perioade de referință care va fi precizată;

(b)

cantitățile de vin rezervate destinațiilor tradiționale.

(a)

să beneficieze de un ajutor pentru produsul de distilat, cu condiția ca produsul provenit din distilare să aibă o tărie alcoolică de cel puțin 52 % vol sau

(b)

să livreze organismului de intervenție produsul provenit din distilare, cu condiția ca el să aibă o tărie alcoolică de cel puțin 92 % vol.

(a)

necesitatea ca prețul minim plătit în medie de către distilatori producătorilor de vin în cursul unui anumit an de comercializare să respecte nivelul indicat la alineatul (4);

(b)

necesitatea de a menține aprovizionarea piețelor tradiționale ale sectorului alcoolului alimentar la prețuri competitive.

(a)

să resoarbă surplusurile;

(b)

să asigure continuitatea aprovizionărilor de la o recoltă la alta.

(a)

derogările prevăzute în prezentul capitol;

(b)

în privința articolului 27 și articolului 28, condițiile de realizare a distilării, evaluarea volumului de alcool conținut în vinul produs, condițiile de livrare a produselor către organismul de intervenție, prețurile de achiziție ale produselor distilării care pot fi acoperite de organele de intervenție sau de criteriile de stabilire a acestor prețuri;

(c)

normele minime care trebuie respectate pentru tescovine și drojdii;

(d)

condițiile în care poate fi realizată retragerea sub control prevăzută la articolul 27 alineatul (7);

(e)

cantitățile vinificate în mod normal prevăzute la articolul 28 alineatul (2);

(f)

modalitățile de aplicare a măsurii prevăzute la articolul 30, inclusiv produsele la care se referă și debitul produselor distilării, în special pentru evitarea oricăror perturbări pe piața alcoolului și a băuturilor spirtoase;

(g)

posibilitatea de a modula prețul de achiziție prevăzut la articolul 28 alineatul (3);

(h)

stabilirea prețului minim prevăzut la articolul 29 alineatul (4).

(a)

musturilor de struguri concentrate;

(b)

musturilor de struguri concentrate rectificate,

(a)

de musturi de struguri și de musturi de struguri concentrate produse în Comunitate în vederea elaborării sucului de struguri sau a fabricării altor produse comestibile din acest suc de struguri;

(b)

de musturi de struguri și musturi de struguri concentrate produse în zonele C III în vederea fabricării, în Regatul Unit și în Irlanda, a produselor aparținând codului NC 2206 00 pentru care utilizarea unei denumiri compuse conținând cuvântul „vin” poate fi admisă de către statele membre respective conform anexei VII litera C punctul 2;

(c)

de musturi de struguri concentrate produse în Comunitate ca element principal într-un ansamblu de produse comercializate în Regatul Unit și în Irlanda cu un mod de folosire explicit permițând consumatorului să obțină din aceste musturi o băutură care să imite vinul.

(a)

condițiile de acordare a ajutorului prevăzut la articolul 34 alineatul (1);

(b)

măsurile necesare pentru garantarea controlului utilizării produselor prevăzute la articolul 35 alineatul (1);

(c)

valoarea ajutorului prevăzut la articolul 34 și 35, care se stabilește înaintea începerii fiecărui an de comercializare;

(d)

decizia prevăzută la articolul 35 alineatul (2) primul paragraf.

(a)

care se constituie la inițiativa însăși a producătorilor de produse cuprinse în prezentul regulament;

(b)

care are ca scop pentru membrii săi:

(a)

să răspundă cerințelor prevăzute la alineatele (1) și (2) și să prezinte documentele justificative necesare, printre care dovada că reunesc un număr minim de membri și că realizează un volum minim de producție care poate fi comercializată;

(b)

să ofere o garanție suficientă în ceea ce privește realizarea, durata și eficiența acțiunii lor;

(c)

să le asigure efectiv membrilor lor obținerea asistenței tehnice necesare pentru punerea în aplicare a practicilor de cultură care protejează mediul.

(a)

hotărăsc acordarea recunoașterii unei organizații de producători în termen de trei luni de la data depunerii cererii însoțite de toate documentele justificative;

(b)

efectuează la intervale regulate controale privind respectarea de către organizațiile de producători a condițiilor recunoașterii, aplică în cazul nerespectării acestora sancțiunile cuvenite acestor organizații și hotărăsc, dacă este cazul, retragerea recunoașterii;

(c)

comunică Comisiei, în termen de două luni, orice decizie de acordare sau de retragere a recunoașterii.

—

stabilirea prețului, chiar cu titlu orientativ sau de recomandare,

—

blocarea unui procent excesiv din recolta anuală în mod normal disponibilă și, în general, orice operație anormală de limitare a ofertei,

—

refuzul eliberării atestatului sau a atestatelor naționale și/sau comunitare necesare circulației și comercializării produselor vitivinicole, dacă această comercializare este conformă cu regulile menționate anterior.

(i)

ameliorarea cunoașterii și transparenței producției și a pieței;

(ii)

contribuția la o mai bună coordonare a desfacerii produselor, în special prin cercetări și studii de piață;

(iii)

elaborarea de contracte tip compatibile cu normele comunitare;

(iv)

intensificarea punerii în valoare a potențialului de producție;

(v)

informații și cercetări necesare orientării producției spre produse mai adaptate nevoilor pieței, gusturilor și aspirațiilor consumatorilor, în special în materie de calitate a produselor și de protecție a mediului;

(vi)

căutarea unor metode care să permită limitarea folosirii produselor fitosanitare și a altor astfel de substanțe și care să garanteze calitatea produselor, precum și protecția solului și a apelor;

(vii)

elaborarea unor metode și instrumente de îmbunătățire a calității produselor în toate stadiile producției, vinificației și comercializării;

(viii)

punerea în valoare și protejarea agriculturii biologice și a denumirilor de origine, a etichetelor de calitate și a indicațiilor geografice;

(ix)

promovarea, în special, a producției integrate sau a altor metode de producție care protejează mediul.

(a)

must de struguri cu fermentație oprită prin adaos de alcool;

(b)

must de struguri concentrat;

(c)

must de struguri concentrat rectificat;

(d)

vin din care se poate obține vin de masă;

(e)

vin de masă;

(f)

v.c.p.r.d.;

(g)

vin licoros;

(h)

must de struguri parțial fermentat, extras din struguri deshidratați;

(i)

vin de struguri copți în exces.

—

practicile și tratamentele oenologice autorizate care vizează îmbogățirea, acidularea, dezacidularea și îndulcirea, precum și normele care se referă la conținutul în dioxid de sulf și aciditatea volatilă maximă sunt prezentate în anexa V literele A – G,

—

practicile și tratamentele oenologice autorizate și normele cu privire la producția de vin spumant și de vin spumant de calitate sunt prezentate în anexa V literele H și I,

—

practicile și tratamentele oenologice autorizate și normele cu privire la producția de vin licoros sunt prezentate în anexa V litera J.

(a)

produsele menționate în codurile NC 2204 30 10, 2204 21, 2204 29 și 2204 10, importate sau nu, cărora li s-au aplicat practici oenologice care nu sunt autorizate de normele comunitare sau, în cazul în care este autorizat, de normele naționale;

(b)

produsele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și care nu prezintă calități de naturalețe și autenticitate pentru a fi comercializate;

(c)

produsele prevăzute la articolul 1 alineatul (2), care nu respectă definițiile din anexa I.

(a)

cu privire la anexa V litera A, măsurile tranzitorii referitoare la vinurile produse înainte de 1 septembrie 1986 și amendamentele la listele de vinuri de la punctul 2;

(b)

cu privire la anexele IV și V, limitele și anumite condiții de utilizare ale practicilor și tratamentelor oenologice menționate în aceste anexe, cu excepția limitelor și condițiilor stabilite în anexele menționate anterior;

(c)

deciziile, excepțiile, derogările, condițiile și listele menționate în acest capitol și în anexa V;

(d)

aplicarea dispozițiilor din anexa V literele C – G privind produsele recoltate în regiuni ale Comunității care nu sunt incluse în zonele viticole specificate în anexa III;

(e)

cu privire la anexa V litera J, listele menționate la punctul 2 litera (b) și punctul 6, derogările menționate la punctul 4 litera (b) și procedura de declarare și înregistrare prevăzută la punctul 6.

(a)

norme care reglementează comparația dintre anumite practici și tratamente oenologice aplicate în țările terțe și cele menționate la articolul 43 alineatul (1) și în anexa IV;

(b)

dispoziții care reglementează amestecul și cupajul musturilor și al vinurilor;

(c)

specificarea purității și identificării substanțelor folosite în practicile oenologice;

(d)

reglementări administrative de executare a practicilor și tratamentelor oenologice autorizate; aceste reglementări pot prevedea ca anumite practici și tratamente oenologice autorizate să nu poată fi desfășurate decât sub supravegherea unei persoane autorizate de statul membru, care posedă suficiente cunoștințe pentru a garanta calitatea, igiena și salubritatea produsului;

(e)

condiții care reglementează deținerea, circulația și utilizarea produselor menționate la articolul 45 sau listele de produse exceptate de la cerințele enunțate în acest articol și stabilirea criteriilor care permit evitarea în cazuri individuale a unei rigori excesive, condițiile în care statele membre pot autoriza deținerea, circulația, precum și utilizarea produselor care nu îndeplinesc cerințele dispozițiilor prezentului regulament, cu excepția celor menționate la articolul 45 alineatul (1) sau a celor adoptate conform prezentului regulament;

(f)

norme generale de utilizare experimentală a practicilor și tratamentelor oenologice, altminteri neautorizate.

(a)

metodele de analiză recunoscute de Adunarea generală a Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV) și publicate de către acesta sau

(b)

când nu figurează o metodă adecvată de analiză printre cele menționate la litera (a), se folosește o metodă de analiză care întrunește standardele recomandate de către Organizația Internațională de Standardizare (ISO) sau

(c)

în lipsa uneia dintre metodele menționate la literele (a) și (b) și, din motive de acuratețe, repetabilitate și reproductibilitate:

(a)

protejarea intereselor legitime ale consumatorilor;

(b)

protejarea intereselor legitime ale producătorilor;

(c)

buna funcționare a pieței interne;

(d)

promovarea producțiilor de calitate.

(a)

care fac obligatorie utilizarea anumitor mențiuni;

(b)

care autorizează folosirea altor mențiuni, în anumite condiții;

(c)

care autorizează folosirea altor mențiuni, inclusiv a informațiilor care pot fi folositoare pentru consumatori;

(d)

care impun protejarea și controlul anumitor mențiuni;

(e)

care impun utilizarea indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale;

(f)

care impun etichetarea produselor importate sau, dacă acest lucru este autorizat de prezentul regulament, a produselor fabricate din acestea, pentru a garanta informarea consumatorilor asupra naturii produsului respectiv și faptul că nu este etichetat ca un produs comunitar sau ca un produs al unui stat membru.

(a)

pe etichete;

(b)

în registre, precum și în documente de însoțire sau în alte documente stabilite de dispozițiile comunitare (denumite în continuare „documente oficiale”) cu excepția documentelor vamale;

(c)

în documentele comerciale, în special în facturi și note de livrare;

(d)

în materialele publicitare, în măsura în care sunt prevăzute în prezentul regulament prevederi speciale în acest scop.

(a)

recipientul, inclusiv dispozitivul de închidere;

(b)

etichetarea;

(c)

ambalajul.

—

indicațiile prevăzute la articolul 47; această dispoziție se aplică chiar dacă aceste indicații sunt folosite într-o traducere, sau dacă fac referire la proveniența efectivă sau dacă sunt însoțite de mențiuni cum ar fi: „gen”, „tip”, „metodă”, „imitație”, „marcă” sau alte mențiuni similare,

—

proprietățile produselor și în special natura lor, compoziția, tăria alcoolică în volume, culoarea, originea sau proveniența, calitatea, soiurile de viță de vie, anul recoltei sau volumul nominal al recipientelor,

—

identitatea și calitatea persoanelor fizice și juridice sau a grupurilor de persoane care au fost sau sunt implicate în producția sau circuitul comercial al produsului respectiv, în special cel care îmbuteliază.

—

autorizate de către statele membre dacă legislația țărilor terțe importatoare o impune,

—

prevăzute în modalitățile de aplicare în cazurile care nu au fost cuprinse la prima liniuță.

—

unei localități mici sau a unui grup de astfel de localități,

—

unei zone administrative locale sau a unei părți din aceasta,

—

unei subregiuni viticole sau a unei părți din aceasta,

—

unei regiuni, alta decât o regiune determinată.

—

numele unui soi de viță de vie,

—

o mențiune specifică tradițională menționată la anexa VII litera A punctul 2 litera (c) a doua liniuță a patra teză sau în anexa VIII litera D punctul 2 litera (c) a doua liniuță sau

—

o mențiune complementară tradițională prevăzută în anexa VII litera B punctul 1 litera (b) a cincea liniuță, dacă este atribuită de un stat membru pentru descrierea unui vin, în temeiul dispozițiilor comunitare,

—

unui produs încadrat în codul NC 2206, exceptând situația în care produsul respectiv provine efectiv din locul astfel desemnat,

—

produsului scos pe piață cu instrucțiuni clare pentru consumator cu scopul de a obține o băutură care imită vinul; cu toate acestea, numele unui soi de viță de vie poate fi utilizat dacă articolul respectiv provine efectiv dintr-un astfel de soi, exceptând cazul în care acel nume dă naștere unei confuzii cu numele unei regiuni determinate sau a unei unități geografice folosit pentru a descrie un v.c.p.r.d.

—

unei regiuni determinate,

—

unei unități geografice mai mici decât regiunea dată, cu condiția ca acest nume să fie atribuit de un stat membru pentru descrierea unui vin în temeiul dispozițiilor comunitare,

(a)

pentru produsele cuprinse în codurile NC 2009, 2202, 2205, 2206, 2207, 2208 și 2209, precum și pentru produsele fabricate dintr-o materie primă vinicolă, numele și termenii de mai sus trebuie să fie recunoscuți în statul membru de origine a produsului, iar această recunoaștere trebuie să fie compatibilă cu dreptul comunitar;

(b)

pentru alte băuturi decât cele menționate la litera (a), trebuie să fie exclus orice risc de confuzie cu privire la natura, originea sau proveniența și compoziția unei astfel de băuturi.

(a)

indicațiile, semnele și alte însemne menționate în partea introductivă a anexei VII sau la litera A punctul 2 din anexa VIII;

(b)

lista mențiunilor tradiționale specifice menționate în anexa VII litera A punctul 2 litera (c) a doua liniuță a patra teză sau anexa VIII litera D punctul 2 litera (c) a doua liniuță;

(c)

condițiile de utilizare a indicațiilor geografice menționate în anexa VII litera A punctul 2;

(d)

indicațiile cuprinse în anexa VII litera A punctul 4;

(e)

condițiile de utilizare a indicațiilor menționate la anexa VII litera B punctul 1 și cadrul de utilizare al indicațiilor cuprinse în anexa VII litera B punctul 3;

(f)

indicațiile menționate la anexa VII litera B punctul 2 și condițiile în care sunt utilizate;

(g)

măsura și condițiile în care dispozițiile din anexa VII se aplică produselor prevăzute în prezentul regulament și care nu sunt menționate la anexa VII litera A punctul 1 sau la anexa VIII și în special musturile de struguri, musturile de struguri parțial fermentate, musturile de struguri concentrate, vinurile noi aflate încă în fermentație și vinurile din strugurii supracopți, produse în Comunitate;

(h)

condițiile în care produsele sunt ambalate și transportate în recipiente, precum și utilizarea și marcarea lor, inclusiv în ceea ce privește recipientele pentru fabricarea și antrepozitarea vinurilor spumante;

(i)

dacă este cazul, atribuirea unor nume de unități geografice prevăzute la anexa VIII litera E punctul 1 a doua liniuță;

(j)

indicațiile obligatorii și facultative care vor fi incluse în registre, în documentele oficiale și în cele comerciale;

(k)

modalitățile cuprinse în anexa VIII, respectiv litera G punctul 2 și litera G punctul 5;

(l)

modalitățile și dispozițiile derogatorii cuprinse în anexa VIII litera I punctul 6.

(a)

vinurile licoroase de calitate produse în regiuni determinate (v.l.c.p.r.d.) care corespund definiției vinului licoros;

(b)

vinurile spumante de calitate produse în regiuni determinate (v.s.c.p.r.d.) care corespund definiției vinului spumant, inclusiv vinurile spumante de calitate de tip aromat;

(c)

vinurile petiante de calitate produse în regiuni determinate (v.p.c.p.r.d.) care corespund definiției vinului petiant;

(d)

v.c.p.r.d., cu excepția celor menționate la literele (a), (b) și (c).

(a)

strugurii proaspeți;

(b)

musturile de struguri;

(c)

musturile de struguri parțial fermentate;

(d)

vinurile noi aflate încă în fermentație;

(e)

vinurile.

(a)

delimitarea zonei de producție;

(b)

soiurile de viță;

(c)

metodele de cultivare;

(d)

metodele de vinificație;

(e)

concentrația alcoolică naturală minimă în volume;

(f)

producția la hectar;

(g)

analiza și aprecierea caracteristicilor organoleptice.

(a)

producătorul poate:

(b)

instanța competentă desemnată de statele membre poate declasa un v.c.p.r.d.

(a)

de către instanța competentă a statului membru pe teritoriul căruia se găsește acest vin:

(b)

de către instanța competentă a statului membru de unde provine vinul, în cazurile care nu sunt menționate la litera (a).

(a)

vinul a suferit alterări în timpul stocării sau al transportului, ceea ce a determinat atenuarea sau modificarea caracteristicilor respectivului v.c.p.r.d.;

(b)

vinul a fost supus unor tratamente interzise sau nu este desemnat legal drept un v.c.p.r.d.

(a)

deciziile, excepțiile, derogările și listele menționate în prezentul titlu și la anexa VI.;

(b)

delimitarea zonelor de proximitate imediată ale unei regiuni determinate, luându-se în considerare în special situația geografică și structurile administrative;

(c)

destinația v.c.p.r.d. declasate și condițiile care reglementează utilizarea lor;

(d)

dispozițiile corespunzătoare privind aplicarea sistematică și generală a testelor organoleptice, destinația vinurilor care nu îndeplinesc condițiile cerute de aceste teste și condițiile de utilizare a vinurilor respective;

(e)

determinarea cantităților mici menționate la articolul 56 alineatul (2) litera (a) punctul (ii).

(a)

lista produselor pentru care se cer certificate de import sau export;

(b)

perioada de valabilitate a certificatelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol.

(a)

produsele pentru care se aplică drepturi suplimentare de import conform articolului 5 din Acordul privind agricultura;

(b)

alte criterii necesare pentru asigurarea aplicării alineatului (1) conform articolului 5 din acordul mai sus amintit.

(a)

metoda bazată pe ordinea cronologică de înaintare a cererilor (conform principiului „primul venit, primul servit”);

(b)

metoda de repartizare în proporție a cantităților cerute la introducerea cererilor (conform metodei „examinării simultane”);

(c)

metoda bazată pe luarea în considerare a fluxurilor de schimb tradiționale (conform metodei „importatori tradiționali/nou-sosiți”).

(a)

dispoziții care garantează natura, proveniența și originea produsului;

(b)

dispoziții referitoare la recunoașterea documentului folosit pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a);

(c)

condițiile de eliberare și termenul de valabilitate al certificatelor de import.

(a)

produse prevăzute la articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b) și (c);

(b)

zaharuri cuprinse în codul NC 1701, glucoză și sirop de glucoză cuprinse în codurile NC 1702 30 91, 1702 30 99, 1702 40 90 și 1702 90 50, chiar și sub forma produselor cuprinse în codurile NC 1702 30 51, 1702 30 59, încorporate în produsele cuprinse în codurile NC 2009 60 11, 2009 60 71, 2009 60 79 și 2204 30 99,

(a)

cea mai potrivită pentru natura produsului și situației de pe piața respectivă, permițând utilizarea cea mai eficientă posibilă a resurselor disponibile și ținând cont de eficiența și de structura exporturilor Comunității fără a se crea totuși o discriminare între operatorii mari și cei mici;

(b)

cea mai puțin împovărătoare din punct de vedere administrativ pentru operatori, ținându-se cont de imperativele de administrare;

(c)

evitându-se orice discriminare între operatorii interesați.

(a)

pentru destinația indicată pe certificat sau,

(b)

eventual, pentru destinația reală, dacă aceasta este alta decât destinația indicată pe certificat. În acest caz, suma totală aplicabilă nu poate depăși suma totală aplicabilă pentru destinația indicată pe certificat.

(a)

pentru zahărul brut și zahărul alb, egală cu suma totală a restituirii pentru exportul acestor produse în stare brută, stabilită conform articolului 17 din Regulamentul (CEE) nr. 1785/81 al Consiliului din 30 iunie 1981 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (53) și dispozițiilor adoptate pentru aplicarea acestuia;

(b)

pentru glucoză și siropul de glucoză, egală cu suma totală a restituirii pentru exportul acestor produse în stare brută, stabilită conform articolului 13 din Regulamentul (CEE) nr. 1766/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cerealelor (54) și dispozițiilor adoptate pentru aplicarea acestuia.

(a)

situația existentă și perspectivele de evoluție:

(b)

cheltuielile de comercializare și costurile de transport cele mai favorabile de la piețele Comunității până la porturile sau la alte puncte de export ale Comunității, precum și costurile de transport până la țara de destinație;

(c)

obiectivele organizației comune a pieței vitivinicole care să asigure acestei piețe o situație echilibrată și o evoluție naturală a prețurilor și a schimburilor;

(d)

limitele care rezultă din acordurile încheiate conform articolului 300 din tratat;

(e)

necesitatea de a evita perturbările de pe piața Comunității;

(f)

aspectul economic al exporturilor avute în vedere.

(a)

cursurile înregistrate pe piețele țărilor terțe;

(b)

prețurile de import cele mai avantajoase din țările terțe de destinație pentru importurile din țările terțe;

(c)

prețurile de producție stabilite în țările terțe exportatoare, ținându-se cont, dacă este cazul, de subvențiile acordate de aceste țări;

(d)

prețurile de ofertă la franco-frontiera Comunității.

(a)

sunt de origine comunitară;

(b)

au fost exportate în afara Comunității și

(c)

în cazul unei restituiri diferențiate, au atins destinația indicată de certificat sau o altă destinație pentru care a fost stabilită o restituire, fără a se aduce atingere dispozițiilor articolului 63 alineatul (5) litera (b). Cu toate acestea, pot fi prevăzute derogări de la această regulă potrivit procedurii definite la articolul 75, sub rezerva îndeplinirii condițiilor ce vor fi stabilite pentru oferirea unor garanții echivalente.

(a)

perceperea oricărei taxe cu efect echivalent unei taxe vamale;

(b)

aplicarea oricărei restricții cantitative sau a unei măsuri cu efect echivalent.

(a)

pentru toate produsele:

(b)

pentru vinurile destinate consumului uman direct, cu excepția vinurilor licoroase și vinurile spumante:

(a)

definirea caracteristicilor pe care trebuie să le aibă vinurile licoroase și vinurile spumante, precum și derogările de la dispozițiile alineatului (1) litera (b);

(b)

ca anumite produse menționate în alineatul 1 transportate în cantități limitate și ambalate în recipiente mici să fie scutite de prezentarea adeverinței și a buletinului de analiză, prevăzute la alineatul (1) litera (a);

(c)

ca anumite vinuri însoțite de un certificat de desemnare a provenienței sau de un certificat de proveniență să fie exonerate parțial sau total de necesitatea prezentării elementelor incluse în certificatul sau buletinul de analiză prevăzute la alineatul (1) litera (a).

(a)

cantitățile pentru care autorizațiile de import au fost eliberate sau solicitate și situația pieței vinului în Comunitate;

(b)

dacă este cazul, importanța intervenției.

(a)

privind asigurarea unei aplicări uniforme a dispozițiilor comunitare în sectorul vitivinicol, în special în ceea ce privește controlul;

(b)

cu privire la relațiile dintre autoritățile desemnate;

(c)

cu privire la modalitățile financiare specifice pentru îmbunătățirea controalelor;

(d)

cu privire la sancțiunile administrative și

(e)

cu privire la competențele și obligațiile inspectorilor desemnați.

(a)

pentru facilitarea tranziției între dispozițiile regulamentelor menționate la articolul 81 și cele din prezentul regulament;

(b)

dacă este necesar, pentru rezolvarea problemelor practice specifice. Cu condiția să fie justificate corespunzător, aceste măsuri pot deroga de la anumite dispoziții din prezentul regulament.

—

produselor obținute în Comunitate din struguri recoltați în Comunitate, inclusiv vinurilor menționate la punctul 15 a șasea liniuță și

—

produselor, cu excepția celor menționate la punctele 3, 4, 5, 6, 7, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, și 24 dacă:

—

are o tărie alcoolică în volume dobândită egală sau mai mare de 12 % vol și mai mică de 15 % vol și

—

s-a obținut prin adaos la un must de struguri nefermentat, care are o tărie naturală alcoolică în volume de cel puțin 8,5 % vol și care provine exclusiv din soiurile de viță de vie menționate la articolul 42 alineatul (5):

—

obținut prin deshidratarea parțială a mustului de struguri, efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de focul direct, astfel încât la temperatura de 20 °C, cifra indicată de refractometru, utilizat conform unei metode ce urmează a fi definită, să nu fie mai mică de 50,9 %,

—

care provine exclusiv din soiurile de viță de vie menționate la articolul 42 alineatul (5),

—

obținut din mustul de struguri care are cel puțin tăria naturală minimă alcoolică în volume stabilită pentru zona viticolă în care au fost recoltați strugurii.

—

obținut prin deshidratarea parțială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de focul direct, astfel încât cifra indicată la temperatura de 20 °C de refractometrul utilizat conform unei metode ce se va stabili să nu fie mai mică de 61,7 %,

—

care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidulare și de eliminare a altor componente în afară de zahăr,

—

care are următoarele caracteristici:

—

provine exclusiv din soiurile de viță de vie menționate la articolul 42 alineatul 5,

—

este obținut din must de struguri care are cel puțin tăria naturală minimă alcoolică în volume stabilită pentru zona viticolă în care au fost recoltați strugurii.

(a)

din struguri proaspeți sau din must de struguri sau

(b)

prin reconstituire:

Este permisă o tărie alcoolică în volume dobândită pentru sucul de struguri de cel mult 1 % vol.

—

care provine exclusiv din soiurile de viță de vie menționate la articolul 42 alineatul (5),

—

produs în cadrul Comunității și

—

având cel puțin tăria naturală minimă alcoolică în volume stabilită pentru zona viticolă în care a fost produs.

—

care provine exclusiv din soiurile de viță de vie menționate la articolul 42 alineatul (5),

—

obținut în cadrul Comunității,

—

care are, după tratamentele eventuale menționate la litera D din anexa V, o tărie alcoolică în volume dobândită de cel puțin 8,5 % vol, cu condiția ca acest vin să fie obținut exclusiv din struguri recoltați în zonele viticole A și B, și de cel puțin 9 % vol pentru alte zone viticole, precum și o tărie totală alcoolică în volume de cel mult 15 % vol,

—

având, sub rezerva unor derogări ce ar putea fi adoptate, un conținut de aciditate totală de cel puțin 3,5 grame pe litru, exprimat în acid tartric, sau 46,6 miliechivalenți pe litru.

A.

având:

B.

obținut:

—

din struguri proaspeți,

—

din must de struguri,

—

din vin,

—

din vin de masă,

—

din v.c.p.r.d.,

—

din vinuri importate, care figurează pe o listă ce urmează a fi adoptată, obținute din soiuri de viță de vie și din zone viticole cu caracteristici care le diferențiază de vinurile comunitare,

—

obținut din vin de masă,

—

care se caracterizează, la deschiderea recipientului, prin degajare de dioxid de carbon provenind total sau parțial dintr-un adaos al acestui gaz și

—

care prezintă, dacă este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune datorată dioxidului de carbon în soluție de minimum 3 bari.

—

obținut din vin de masă, din v.c.p.r.d. sau din produse din care se pot obține vinuri de masă sau v.c.p.r.d., cu condiția ca aceste vinuri produse să aibă o tărie totală alcoolică în volume de minimum 9 % vol,

—

având o tărie alcoolică în volume dobândită de minimum 7 % vol,

—

prezentând, dacă este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune datorată dioxidului de carbon endogen în soluție de minimum 1 bar și maximum 2,5 bari,

—

prezentat în recipiente de 60 litri sau mai mici.

—

obținut din vin de masă, din v.c.p.r.d., din produse corespunzătoare pentru fabricarea vinului de masă sau a v.c.p.r.d.,

—

având o tărie alcoolică în volume dobândită de minimum 7 % vol și o tărie totală în alcool de minimum 9 % vol,

—

având, dacă este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune, datorată dioxidului de carbon în soluție adăugat total sau parțial, de minimum 1 bar și maximum 2,5 bari,

—

prezentat în recipiente de 60 litri sau mai mici.

—

obținut exclusiv prin fermentarea acetică a vinului și

—

având o aciditate totală de cel puțin 60 grame pe litru, exprimată în acid acetic.

—

reziduul care se depune în recipientele care conțin must de struguri în timpul stocării sau după tratarea autorizată,

—

reziduul obținut prin filtrarea sau centrifugarea acestui produs.

—

prin fermentarea tescovinei de struguri netratați macerați în apă sau

—

prin filtrarea tescovinei de struguri fermentați cu apă.

—

având o tărie alcoolică în volume dobândită de minimum 18 % vol și de maximum 24 % vol,

—

obținut exclusiv prin adaosul unui produs rectificat, provenind din distilarea vinului și având o tărie maximă dobândită alcoolică în volume de 86 % vol, la un vin care nu conține zahăr rezidual și

—

având o aciditate volatilă maximă de 1,5 grame pe litru, exprimată în acid acetic.

—

fabricat în cadrul Comunității, fără a fi îmbogățit, din struguri recoltați în Comunitate din soiurile de viță de vie menționate la articolul 42 alineatul (5) și care figurează pe o listă ce urmează a fi întocmită,

—

având o tărie naturală alcoolică în volume de minimum 15 % vol și

—

având o tărie totală alcoolică în volume de minimum 16 % vol și o tărie dobândită alcoolică în volume de minimum 12 % vol.

1.

Tăria alcoolică în volume dobândită: numărul de volume de alcool pur la o temperatură de 20 °C cuprinse în 100 volume din produsul respectiv la această temperatură.

2.

Tăria alcoolică în volume potențială: numărul de volume de alcool pur la o temperatură de 20 °C ce pot fi produse prin fermentarea totală a zaharurilor cuprinse în 100 volume din produsul respectiv la această temperatură.

3.

Tăria totală alcoolică în volume: suma tăriilor alcoolice în volume dobândite și potențiale.

4.

Tăria naturală alcoolică în volume: tăria totală alcoolică în volume a produsului considerat înainte de orice îmbogățire.

5.

Tăria alcoolică pe masă dobândită: numărul de kilograme de alcool pur conținute în 100 kilograme de produs.

6.

Tăria potențială în alcool pe masă: numărul de kilograme de alcool pur care pot fi produse prin fermentarea totală a zaharurilor cuprinse în 100 kilograme de produs.

7.

Tăria alcoolică totală pe masă: suma tăriilor alcoolice pe masă dobândite și potențiale.

(a)

în Germania: suprafețele cu viță de vie, altele decât cele cuprinse în zona viticolă B;

(b)

în Luxemburg: regiunea viticolă din Luxemburg;

(c)

în Belgia, Olanda, Danemarca, Irlanda, Suedia și Regatul Unit: zona viticolă din aceste țări.

(a)

în Germania: suprafețele cu viță de vie din regiunea determinată Baden;

(b)

în Franța, suprafețele cu viță de vie din departamentele care nu sunt menționate în prezenta anexă, precum și din următoarele departamente:

(c)

în Austria: zona viticolă austriacă.

(a)

în Franța, suprafețele plantate cu viță de vie:

(b)

în Spania, suprafețele cu viță de vie din provinciile Asturias, Cantabria, Guipúzcoa, La Coruña și Vizcaya;

(c)

în Portugalia, suprafețele plantate cu viță de vie din acea parte a regiunii Norte care corespunde zonei viticole determinate „Vinho Verde”, precum și din „Concelhos de Bombarral, Lourinhã, Mafra e Torres Vedras” (cu excepția „Freguesias da Carvoeira e Dois Portos”) care face parte din „Região vitícola da Extremadura”.

(a)

în Franța, suprafețele cu viță de vie:

(b)

în Italia, suprafețele cu viță de vie din regiunile următoare: Abruzzo, Campania, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia, Lazio, Liguria, Lombardia, cu excepția provinciei Sondrio, Marche, Molise, Piemonte, Toscana, Umbria, Veneto, cu excepția provinciei Belluno, inclusiv insulele aparținătoare acestei regiuni, de exemplu Elba și celelalte insule din arhipelagul toscan, insulele Ponziane, Capri și Ischia.

(c)

în Spania, suprafețele cu viță de vie:

(a)

în Franța, suprafețele cu viță de vie:

(b)

în Italia, suprafețele cu viță de vie din următoarele regiuni: Calabria, Basilicata, Puglia, Sardinia și Sicilia, inclusiv insulele aparținătoare acestor regiuni, de exemplu insulele Pantelleria, Lipari, Egadi și Pelagi;

(c)

în Grecia, suprafețele cu viță de vie care nu sunt incluse la punctul 6;

(d)

în Spania, suprafețele cu viță de vie care nu sunt menționate la punctul 3 litera (b), nici la punctul 5 litera (c);

(e)

în Portugalia, suprafețele cu viță de vie din regiunile care nu sunt incluse în zona C I (a).

(a)

aerarea sau adaosul de oxigen;

(b)

tratamentele termice;

(c)

centrifugarea și filtrarea cu sau fără agent de filtrare inertă, cu condiția ca utilizarea sa să nu lase reziduuri nedorite în produsul astfel tratat;

(d)

utilizarea anhidridei carbonice, numită și dioxid de carbon, a argonului sau azotului, individual sau în amestec, doar cu scopul de a crea o atmosferă inertă și de a manipula produsul ferit de aer;

(e)

utilizarea drojdiei pentru vinificare;

(f)

utilizarea uneia sau a câtorva din următoarele practici, pentru favorizarea dezvoltării drojdiei:

(g)

utilizarea anhidridei sulfuroase, numită și dioxid de sulf, și a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit și disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;

(h)

eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;

(i)

tratarea mustului alb și a vinului alb nou, aflat încă în fermentație, cu cărbune pentru uz oenologic în anumite limite;

(j)

limpezirea cu ajutorul uneia sau a câtorva din substanțele următoare pentru uz oenologic:

(k)

utilizarea acidului sorbic sau a sorbatului de potasiu;

(l)

utilizarea acidului tartric cu scopul acidulării, în condițiile enunțate în anexa IV literele E și G;

(m)

utilizarea, în scopul dezacidulării, a uneia sau mai multora din substanțele următoare, în condițiile enunțate în anexa IV literele E și G:

(n)

utilizarea rășinii de pin din Alep în condiții care se vor stabili;

(o)

utilizarea preparatelor din pelicule de drojdii în anumite limite;

(p)

utilizarea polivinilpolipirolidonului, în anumite limite și în condiții care se vor stabili;

(q)

utilizarea bacteriilor lactice în suspensie alcoolică în condiții care se vor stabili;

(r)

adaosul de lizozim în limite și condiții care se vor stabili.

(a)

aerarea;

(b)

tratarea termică;

(c)

centrifugarea și filtrarea cu sau fără agent de filtrare inertă, cu condiția ca utilizarea sa să nu lase reziduuri nedorite în produsul astfel tratat;

(d)

utilizarea anhidridei sulfuroase, numită și dioxid de sulf, a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit și disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;

(e)

eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;

(f)

tratarea cu cărbune de uz oenologic;

(g)

utilizarea carbonatului de calciu care poate conține cantități mici de sare dublă de calciu din acizii tartric L (+) și malic L (-);

(h)

utilizarea rășinilor cu schimb de ioni în condiții care urmează a fi stabilite.

(a)

utilizarea în vinurile seci și în cantități de cel mult 5 % de tescovină proaspătă, în stare bună și nediluată, care conține drojdia obținută din vinificarea recentă a vinurilor seci;

(b)

aerarea și barbotarea cu argon sau azot;

(c)

tratamentele termice;

(d)

centrifugarea și filtrarea cu sau fără agent de filtrare inertă, cu condiția ca utilizarea sa să nu lase reziduuri nedorite în produsul astfel tratat;

(e)

utilizarea anhidridei carbonice, numită și dioxid de carbon, a argonului sau azotului, individual sau în amestec, doar în scopul de a crea o atmosferă inertă și de a manipula produsul ferit de aer;

(f)

adaosul de dioxid de carbon în anumite limite;

(g)

utilizarea, în condițiile prevăzute de prezentul regulament, a anhidridei sulfuroase, numită și dioxid de sulf, a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit și disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;

(h)

adaosul de acid sorbic sau de sorbat de potasiu, cu condiția ca acidul sorbic din produsul tratat, destinat consumului uman direct, să fie de cel mult 200 miligrame pe litru;

(i)

adaosul de acid L - ascorbic în anumite limite;

(j)

adaosul de acid citric cu scopul stabilizării vinului, în anumite limite;

(k)

utilizarea acidului tartric, în scopul acidulării, în condițiile enunțate în anexa V literele E și G;

(l)

utilizarea, în scopul dezacidulării, în condițiile enunțate în anexa V literele E și G, a uneia sau mai multora din următoarele substanțe:

(m)

limpezirea cu ajutorul uneia sau mai multora din substanțele următoare pentru uz oenologic: