(a)

nici un animal nu prezintă semne clinice de tuberculoză;

(b)

toate bovinele cu vârsta mai mare de șase săptămâni au prezentat o reacție negativă la cel puțin două teste oficiale intradermice de tuberculinare, efectuate în conformitate cu anexa B, într-un interval de șase luni de la eliminarea oricărei infecții din șeptel și în intervalul următor de șase luni, sau, în cazul în care șeptelul a fost constituit exclusiv din animale ce provin din șepteluri oficial indemne de tuberculoză, primul test se efectuează după minimum 60 de zile de la constituirea șeptelului și al doilea test nu este necesar;

(c)

după încheierea primului test prevăzut la litera (b), în șeptel nu au fost introduse bovine cu vârsta mai mare de șase săptămâni, cu excepția cazului în care acestea au prezentat o reacție negativă la un test intradermic de tuberculinare efectuat și evaluat în conformitate cu anexa B și care a avut loc în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior introducerii în șeptel; în cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în șeptel, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, astfel încât să se evite orice contact direct sau indirect cu celelalte animale, până ce reacția se dovedește negativă.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate să nu solicite efectuarea acestui test în ceea ce privește circulația animalelor pe teritoriul propriu, în cazul în care animalul provine dintr-un șeptel oficial indemn de tuberculoză, cu excepția unui stat membru în care, la 1 ianuarie 1998 și până la obținerea statutului de regiune oficial indemnă de tuberculoză, autoritatea competentă a solicitat efectuarea acestor teste în cazul animalelor care circulă între șepteluri ce participă într-un sistem în rețea, în conformitate cu articolul 14.

(a)

condițiile detaliate la punctul 1 literele (a) și (c) continuă să se aplice;

(b)

animalele care intră în exploatație provin exclusiv din șepteluri cu statut oficial indemn de tuberculoză;

(c)

cu excepția vițeilor cu vârsta mai mică de șase săptămâni născuți în exploatație, toate animalele din exploatație sunt supuse, anual, unui test de tuberculinare de rutină în conformitate cu anexa B.

Cu toate acestea, autoritatea competentă a unui stat membru poate, pentru statul membru sau pentru o parte a statului membru în care toate șeptelurile de bovine sunt incluse într-un program oficial de combatere a tuberculozei, să modifice frecvența testărilor de rutină, după cum urmează:

De asemenea, autoritatea competentă poate crește frecvența testelor de tuberculinare în ceea ce privește un stat membru sau o parte a acestuia, în cazul în care frecvența cazurilor de tuberculoză a crescut.

(a)

condițiile detaliate la punctul (2) nu mai sunt îndeplinite;

sau

(b)

se consideră că unul sau mai multe animale au prezentat o reacție pozitivă la un test de tuberculinare sau în cazul în care, la examinarea post-mortem, se suspectează un caz de tuberculoză.

Atunci când se consideră că un animal a prezentat o reacție pozitivă, acesta este îndepărtat din șeptel și sacrificat. Se efectuează examinările post-mortem, de laborator și epidemiologice adecvate ale animalului care a prezentat o reacție pozitivă sau ale carcasei animalului suspect. Statutul șeptelului va rămâne suspendat până la finalizarea tuturor examinărilor de laborator. În cazul în care nu se confirmă prezența tuberculozei, suspendarea statutului oficial indemn de tuberculoză poate fi ridicată după testarea cu rezultate negative a tuturor animalelor cu vârsta mai mare de șase săptămâni după minimum 42 de zile de la îndepărtarea animalului (animalelor) care au reacționat pozitiv;

sau

(c)

în șeptel există animale cu statut incert, în conformitate cu anexa B. În acest caz, statutul șeptelului rămâne suspendat până la clarificarea statutului animalelor respective. Acestea trebuie izolate de celelalte animale ale șeptelului până când statutul lor este clarificat prin testarea după 42 de zile sau prin examinarea post-mortem și de laborator;

(d)

cu toate acestea, prin derogare de la cerințele prevăzute la punctul (c), în statul membru în care autoritatea competentă efectuează testări de rutină ale șeptelului prin utilizarea testului comparativ de tuberculinare descris în anexa B și în cazul unui șeptel în care nu au fost declarate animale cu reacții pozitive confirmate timp de cel puțin trei ani, autoritatea competentă poate decide să nu limiteze circulația altor animale în interiorul șeptelului, cu condiția ca statutul animalelor cu reacții neconcludente să fie clarificat prin testarea după 42 de zile, iar animalele din exploatație să nu fie introduse în comerțul intracomunitar până la clarificarea statutului animalelor cu reacții neconcludente. În cazul în care, la testare, animalele respective prezintă o reacție pozitivă sau continuă să prezinte reacții neconcludente, se aplică dispozițiile prevăzute la punctul (b). În cazul în care prezența bolii este confirmată ulterior, toate animalele care ies din exploatație de la data efectuării ultimului test al șeptelului cu rezultate exclusiv negative trebuie localizate și testate.

(a)

condițiile detaliate la punctul 2 nu mai sunt îndeplinite;

(b)

la examinarea post-mortem se observă leziuni clasice provocate de tuberculoză;

(c)

o investigație epidemiologică stabilește probabilitatea unei infecții;

(d)

din orice alte motive considerate necesare pentru controlul tuberculozei bovine.

(a)

procentajul de șepteluri de bovine la care s-a confirmat infectarea cu tuberculoză nu a depășit 0,1 % anual din totalitatea șeptelurilor timp de șase ani consecutivi și cel puțin 99,9 % din șepteluri au obținut statutul oficial indemn de tuberculoză în fiecare an timp de șase ani consecutivi, al doilea procentaj fiind calculat la data de 31 decembrie a fiecărui an calendaristic;

(b)

în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 820/97 (1), există un sistem de identificare care permite identificarea șeptelurilor de origine și de tranzit pentru fiecare bovină;

(c)

toate bovinele sacrificate sunt supuse unei examinări oficiale post-mortem;

(d)

sunt respectate procedurile de suspendare și de retragere a statutului oficial indemn de tuberculoză.

(a)

în șeptel nu există bovine vaccinate împotriva brucelozei, cu excepția femelelor vaccinate în urmă cu cel puțin trei ani;

(b)

nici o bovină nu a prezentat semne clinice de bruceloză de cel puțin șase luni;

(c)

toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni au fost supuse unuia dintre următoarele regimuri de testare și au prezentat reacții negative, în conformitate cu anexa C:

(d)

orice bovină care intră în șeptel provine din șepteluri oficial indemne de bruceloză și, în cazul bovinelor cu vârsta mai mare de 12 luni, au prezentat un titru brucelic mai mic de 30 unități internaționale (UI) de aglutinare/ml la testul de seroaglutinare în conformitate cu anexa C sau au reacționat negativ la oricare dintre testele agreate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care sunt introduse în șeptel: în cazul în care testarea are loc ulterior introducerii în șeptel, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale din șeptel, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacția se dovedește negativă.

(a)

unul dintre următoarele regimuri de testare se desfășoară anual, cu rezultate negative, în conformitate cu anexa C:

Cu toate acestea, autoritatea competentă a unui stat membru poate, pentru statul membru sau pentru o parte a statului membru care nu este oficial indemnă de bruceloză, dar în care toate șeptelurile de bovine sunt incluse într-un program oficial de combatere a brucelozei, să modifice frecvența testărilor de rutină, după cum urmează:

(b)

toate bovinele care intră în șeptel provin exclusiv din șepteluri cu statut oficial indemne de bruceloză și, în cazul bovinelor cu vârsta mai mare de 12 luni, au prezentat un titru brucelic mai mic de 30 de unități internaționale (UI) de aglutinare/ml la un test de seroaglutinare în conformitate cu anexa C sau au reacționat negativ la oricare dintre testele agreate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în șeptel; în cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în șeptel, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacția se dovedește negativă.

Cu toate acestea, testul prevăzut la punctul (b) nu este obligatoriu în statele membre sau în regiuni ale statelor membre în care procentajul de șepteluri de bovine infectate cu bruceloză nu a depășit 0,2 % timp de cel puțin doi ani și în cazul în care animalele provin din șepteluri de bovine oficial indemne de bruceloză din statul membru sau regiunea respectivă și în timpul transportului nu au intrat în contact cu bovine cu statut inferior;

(c)

sub rezerva punctului (b), bovinele care provin din șepteluri indemne de bruceloză pot fi introduse într-un șeptel oficial indemn de bruceloză în cazul în care au vârsta mai mare de 18 luni și, în cazul în care au fost vaccinate împotriva brucelozei, vaccinarea a avut loc în urmă cu cel puțin un an.

În intervalul de 30 de zile anterior introducerii în șeptel, aceste animale trebuie să fi prezentat un titru brucelic mai mic de 30 unități internaționale (UI) de aglutinare/ml și un rezultat negativ la reacția de fixare a complementului sau la un alt test agreat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

Totuși, în cazul în care o femelă din specia bovină dintr-un șeptel indemn de bruceloză este introdusă într-un șeptel oficial indemn de bruceloză, în conformitate cu dispozițiile alineatului precedent, se consideră că șeptelul este indemn de bruceloză timp de doi ani de la data la care ultimul animal vaccinat a fost introdus în șeptel.

(a)

condițiile detaliate la punctele (1) și (2) nu mai sunt îndeplinite sau

(b)

în urma testelor de laborator sau din motive clinice, una sau mai multe bovine sunt suspecte de bruceloză și animalele suspecte au fost sacrificate sau izolate pentru a se evita contactul direct sau indirect cu celelalte animale.

(a)

după efectuarea unui test de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 unități internaționale (UI) de aglutinare/ml și a unei reacții de fixare a complementului cu rezultat negativ sau

(b)

după obținerea unui rezultat negativ la orice altă combinație de teste agreate în acest sens în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

(i)

femelele din specia bovină au fost vaccinate:

(ii)

bovinele cu vârsta mai mică de 30 de luni care au fost vaccinate cu vaccin cu tulpină de virus viu 19 pot prezenta la testul de seroaglutinare un rezultat mai mare de 30 unități internaționale (UI), dar mai mic de 80 de unități internaționale (UI) de aglutinare/mililitru, cu condiția ca, la reacția de fixare a complementului, să prezinte un rezultat mai mic de 30 de unități CEE în cazul femelelor vaccinate în urmă cu mai puțin de 12 luni sau mai puțin de 20 de unități CEE în toate celelalte cazuri.

(i)

șeptelul este supus uneia dintre măsurile de testare enumerate la punctul 2 litera (a);

(ii)

bovinele care intră în șeptel îndeplinesc cerințele de la punctul 2 litera(b) sau

(a)

condițiile detaliate la punctele 4 și 5 nu au fost îndeplinite sau

(b)

în urma testelor de laborator sau din motive clinice, unul sau mai multe animale cu vârsta mai mare de 30 de luni este suspect de bruceloză și animalul (animalele) suspect(e) a (au) fost sacrificate sau izolate pentru a se evita contactul direct sau indirect cu celelalte animale.

(a)

nu s-au înregistrat, cel puțin în ultimii trei ani, cazuri de avort din cauza infectării cu brucella sau cazuri de izolare a B. abortusși cel puțin 99,8 % din șepteluri au obținut statutul oficial indemn de bruceloză în fiecare an, timp de cinci ani consecutivi, procentajul fiind calculat la data de 31 decembrie a fiecărui an calendaristic. Cu toate acestea, în cazul în care autoritatea competentă adoptă o politică de sacrificare a întregului șeptel, cazurile izolate, pe care cercetarea epidemiologică le consideră provocate de introducerea unor animale din exteriorul statutului membru sau al unei părți a statului membru și din șepteluri al căror statut oficial indemn de bruceloză a fost suspendat sau retras din alte motive decât suspiciunea cu privire la contaminare, nu vor fi luate în considerare la calcularea procentajului anterior, cu condiția ca autoritatea competentă centrală a statului membru în care s-au constatat incidentele să întocmească situații anuale și să le transmită Comisiei, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), și

(b)

în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 820/97, există un sistem de identificare care permite identificarea șeptelurilor de origine și de tranzit pentru fiecare bovină și

(c)

notificarea cazurilor de avort este obligatorie, cazurile respective urmând să fie investigate de autoritatea competentă.

(a)

condițiile prevăzute la punctul 7 literele(a) și (b) continuă să fie îndeplinite și în cazul în care notificarea cazurilor de avort cu privire la care există suspiciuni că ar fi provocate de bruceloză este obligatorie și cazurile respective sunt investigate de autoritatea competentă;

(b)

în fiecare an, în timpul primilor cinci ani de la obținerea statutului, toate bovinele cu vârsta mai mare de 24 de luni, în cel puțin 20 % din șepteluri, au fost testate și au prezentat o reacție negativă la un test serologic efectuat în conformitate cu anexa C sau, în cazul șeptelurilor pentru lapte, prin examinarea probelor de lapte în conformitate cu anexa C;

(c)

fiecare bovină suspectă de infectare cu bruceloză este comunicată autorității competente și este supusă unei investigații epidemiologice oficiale pentru depistarea brucelozei prin intermediul a cel puțin două teste serologice ale sângelui, inclusiv reacția de fixare a complementului și o examinare microbiologică a probelor prelevate;

(d)

pe perioada suspiciunii de infectare cu bruceloză, care continuă până la obținerea rezultatelor negative la testele prevăzute la punctul (c), statutul oficial indemn de bruceloză al șeptelului de origine sau de tranzit al bovinei suspecte și al șeptelurilor suspecte în legătură cu animalul respectiv se suspendă;

(e)

în cazul răspândirii unui focar de bruceloză, toate bovinele au fost sacrificate. Animalele din speciile susceptibile rămase vor fi supuse testelor necesare, iar unitatea și echipamentele vor fi curățate și dezinfectate.

(i)

nu există dovezi, clinice sau în urma unui test de laborator, cu privire la existența unor cazuri de leucoză enzootică bovină în șeptel și nu s-au confirmat astfel de cazuri în decursul ultimilor doi ani și

(ii)

în ultimele 12 luni, toate animalele cu vârsta mai mare de 24 de luni au prezentat o reacție negativă la două teste efectuate în conformitate cu prezenta anexă, la interval de cel puțin patru luni sau

(iii)

îndeplinește cerințele prevăzute la punctul (i) și este situat într-un stat membru sau o regiune a unui stat membru oficial indemn de leucoza enzootică bovină.

(i)

condițiile prevăzute la punctul A (i) continuă să fie îndeplinite;

(ii)

animalele introduse în șeptel provin dintr-un șeptel oficial indemn de leucoza enzootică bovină;

(iii)

toate animalele cu vârsta mai mare de 24 de luni continuă să prezinte reacții negative la testele efectuate în conformitate cu capitolul II la intervale de trei ani;

(iv)

animalele pentru reproducție introduse într-un șeptel și care provin dintr-o țară terță au fost importate în conformitate cu Directiva 72/462/CEE.

1.

În cazul în care un singur animal dintr-un șeptel oficial indemn de leucoza enzootică bovină a reacționat pozitiv la unul dintre testele prevăzute la capitolul II sau în cazul în care există un animal suspect de infectare în șeptel:

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate acorda o derogare de la obligația de sacrificare a vițelului provenit de la o femelă infectată, în cazul în care vițelul a fost separat de femelă imediat după fătare. În acest caz se aplică cerințele prevăzute la punctul 2 (iii).

2.

În cazul în care mai mult de un animal dintr-un șeptel oficial indemn de leucoza enzootică bovină a reacționat pozitiv la unul dintre testele prevăzute la capitolul II sau în cazul în care există mai mult de un animal suspect de infectare în șeptel:

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate acorda o derogare de la obligația de sacrificare a vițelului provenit de la o femelă infectată, în cazul în care vițelul a fost separat de femelă imediat după fătare. În acest caz se aplică cerințele prevăzute la punctul 2 (iii).

(a)

sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la punctul A și cel puțin 99,8 % din șeptelurile de bovine sunt oficial indemne de leucoza enzootică bovină;

sau

(b)

în ultimii trei ani nu au fost confirmate cazuri de leucoză enzootică bovină în statul membru sau o parte a unui stat membru, iar notificarea tumorilor suspecte de LEB este obligatorie, urmând să se desfășoare investigații cu privire la cauza tumorilor respective și

în cazul unui stat membru, toate animalele cu vârsta mai mare de 24 de luni din cel puțin 10 % din șepteluri, selectate aleatoriu, au prezentat rezultate negative la testele efectuate în conformitate cu capitolul II în ultimele 24 de luni sau

în cazul unei părți a unui stat membru, toate animalele cu vârsta mai mare de 24 de luni au prezentat rezultate negative la testele efectuate în conformitate cu capitolul II în ultimele 24 de luni

sau

(c)

orice altă metodă demonstrează, cu o rată de încredere de 99 %, infectarea a mai puțin de 0,2 % din șepteluri.

(a)

toate animalele sacrificate pe teritoriul statului membru sau al regiunii din statul membru respectiv sunt supuse examinărilor post-mortem oficiale, în timpul cărora tumorile care pot fi provocate de virusul LEB sunt trimise în vederea examinării de laborator;

(b)

statul membru informează Comisia cu privire la cazurile de leucoză enzootică bovină care apar în regiune;

(c)

toate animalele care reacționează pozitiv la oricare dintre testele prevăzute la capitolul II sunt sacrificate, iar șeptelurile din care provin continuă să facă obiectul unor restricții până la revizuirea statutului lor, în conformitate cu secțiunea D;

(d)

toate animalele cu vârsta mai mare de doi ani au fost supuse unui test în primii cinci ani de la obținerea statutului în conformitate cu capitolul II sau au fost testate în primii cinci ani de la obținerea statutului pe baza unei proceduri care să demonstreze cu un nivel de certitudine de 99 % infectarea a mai puțin de 0,2 % din șepteluri. Cu toate acestea, în cazul în care, timp de cel puțin trei ani, în statul membru sau regiunea din statul membru nu s-a înregistrat nici un caz de leucoză enzootică bovină, raportul fiind de 1:10 000 de șepteluri, se poate lua o decizie, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, privind reducerea testelor serologice de rutină, cu condiția ca toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni din cel puțin 1 % din șepteluri, selectate aleatoriu în fiecare an, să fie supuse unui test efectuat în conformitate cu capitolul II.