Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31997R1035

    Regulamentul (CE) nr. 1035/97 al Consiliului din 2 iunie 1997 de înființare a Observatorului European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe

    JO L 151, 10.6.1997, p. 1–7 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

    Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO)

    Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 28/02/2007; abrogat prin 32007R0168

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1997/1035/oj

    01/Volumul 02

    RO

    Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

    52


    31997R1035


    L 151/1

    JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


    REGULAMENTUL (CE) NR. 1035/97 AL CONSILIULUI

    din 2 iunie 1997

    de înființare a Observatorului European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe

    CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

    având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolele 213 și 235 ale acestuia,

    având în vedere propunerea Comisiei (1),

    având în vedere avizul Parlamentului European (2),

    având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

    având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

    (1)

    întrucât Comunitatea trebuie să respecte drepturile fundamentale în formularea și punerea în aplicare a politicilor sale și a legislației pe care o adoptă; întrucât, în special, respectarea drepturilor omului constituie o condiție a legalității actelor comunitare;

    (2)

    întrucât culegerea și analiza unor informații obiective, credibile și comparabile cu privire la fenomenele de rasism, xenofobie și antisemitism sunt așadar necesare la nivel comunitar pentru a furniza Comunității informații complete cu privire la aceste fenomene, informații în măsură să permită Comunității să-și respecte obligația de a se conforma drepturilor fundamentale și să le ia în considerare în elaborarea și aplicarea tuturor politicilor și actelor pe care le adoptă în domeniul său de competență;

    (3)

    întrucât importanța respectării drepturilor omului a fost subliniată în numeroase ocazii de către instituțiile Comunității și de către statele membre;

    (4)

    întrucât, prin Declarația comună din 5 aprilie 1977 (4), Parlamentul European, Consiliul și Comisia au subliniat „importanța majoră pe care o acordă protecției drepturilor fundamentale” și au afirmat că „în exercitarea prerogativelor ce le revin și în realizarea scopurilor Comunităților Europene respectă și vor respecta în continuare aceste drepturi”;

    (5)

    întrucât, la 11 iunie 1986, Parlamentul European, Consiliul, reprezentanții statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, și Comisia au adoptat Declarația comună privind rasismul și xenofobia (5), subliniind „importanța informării adecvate și obiective și a conștientizării tuturor cetățenilor cu privire la pericolele rasismului și xenofobiei, precum și necesitatea prevenirii și menținerii sub control a oricăror acte sau forme de discriminare”;

    (6)

    întrucât, la 29 mai 1990, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, au adoptat Rezoluția privind combaterea rasismului și a xenofobiei (6);

    (7)

    întrucât, la 5 octombrie 1995, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, au adoptat Rezoluția privind combaterea rasismului și xenofobiei în domeniul ocupării forței de muncă și al problemelor sociale (7), iar la 23 octombrie 1995 au adoptat Rezoluția privind reacția sistemelor educaționale la problemele rasismului și xenofobiei (8);

    (8)

    întrucât, la 15 iulie 1996, Consiliul, hotărând în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, a adoptat programul de acțiune comună pentru combaterea rasismului și a xenofobiei (9);

    (9)

    întrucât, la 23 iulie 1996, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, au adoptat Rezoluția privind anul european împotriva rasismului (1997) (10);

    (10)

    întrucât Consiliul European, reunit la Corfu la 24-25 iunie 1994, a luat decizia de a accelera eforturile de a defini la nivelul Uniunii Europene o strategie globală privind combaterea actelor de violență rasistă și xenofobă; întrucât, în acest scop, Consiliul European a înființat o Comisie consultativă însărcinată să formuleze recomandări privind combaterea rasismului și a xenofobiei;

    (11)

    întrucât Consiliul European, reunit la Cannes la 26-27 iunie 1995, a cerut Comisiei consultative să-și lărgească aria de acțiune în așa fel încât să analizeze, în strânsă colaborare cu Consiliul Europei, fezabilitatea înființării unui observator european al fenomenelor rasiste și xenofobe;

    (12)

    întrucât concluziile acestui studiu de fezabilitate au fost puse la dispoziția Consiliului European cu ocazia reuniunii sale de la Florența din 21-22 iunie 1996;

    (13)

    întrucât Consiliul European reunit la Florența a reafirmat angajamentul Uniunii de a combate rasismul și xenofobia cu toată hotărârea și a aprobat principiul care stă la baza înființării observatorului european;

    (14)

    întrucât pentru realizarea sarcinii de a culege și a analiza în mod independent și cât mai exact informațiile legate de rasism, xenofobie și antisemitism, precum și pentru a menține relații strânse cu Consiliul Europei, este necesară înființarea, la nivelul Comunității, a unui organism autonom, cu personalitate juridică proprie, denumit Observatorului European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe (observatorul);

    (15)

    întrucât fenomenele rasismului, xenofobiei și antisemitismului comportă diverse aspecte complexe, greu de disociat; întrucât, prin urmare, observatorului trebuie să i se atribuie sarcina generală de a culege și analiza informații care privesc câteva dintre domeniile de activitate ale Comunității; întrucât activitatea observatorului se concentrează în acele zone în care cunoașterea amănunțită a problemelor menționate este indispensabilă bunei desfășurări a acțiunilor Comunității;

    (16)

    întrucât rasismul și xenofobia sunt fenomene care se manifestă la toate nivelurile în cadrul Comunității: la nivel local, regional, național și comunitar și, prin urmare, informațiile culese și analizate la nivelul Comunității pot servi autorităților statelor membre în elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri la nivel local, regional și național în domeniul lor de competență;

    (17)

    întrucât, prin urmare, observatorul pune rezultatele activității sale atât la dispoziția Comunității, cât și a statelor membre;

    (18)

    întrucât în statele membre există numeroase organizații prestigioase care studiază rasismul și xenofobia;

    (19)

    întrucât coordonarea cercetării și crearea unei rețele de organizații va spori eficiența și utilitatea acestei activități;

    (20)

    întrucât, în vederea lărgirii cooperării și evitării suprapunerii și a paralelismului eforturilor în această activitate, sarcinile încredințate observatorului implică legături strânse cu Consiliul Europei, care are o experiență considerabilă în acest domeniu, precum și cooperarea cu organisme din statele membre sau cu alte organizații internaționale care sunt competente în domenii legate de fenomenele rasismului și xenofobiei;

    (21)

    întrucât observatorul are capacitatea de a decide în legătură cu aspectele administrative ale cooperării cu aceste organizații; întrucât, pe de altă parte, Comunitatea este aceea care, în numele observatorului, încheie un acord cu Consiliul Europei privind instituirea unei colaborări strânse între acesta din urmă și observator; întrucât același lucru este valabil pentru încheierea cu alte organizații internaționale sau țări terțe a oricăror acorduri necesare bunei desfășurări a activității observatorului;

    (22)

    întrucât trebuie asigurată protecția datelor personale prelucrate, primite sau transmise de către observator în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor personale și libera circulație a acestor date (11);

    (23)

    întrucât observatorul trebuie să se bucure de a autonomie totală în îndeplinirea atribuțiilor sale;

    (24)

    întrucât, este necesar să fie prevăzută competența Curții de Justiție de a judeca, în temeiul unei clauze compromisorii, litigiile în materie de răspundere contractuală și extracontractuală a observatorului; întrucât este de asemenea necesar să fie prevăzută competența Curții de Justiție de a judeca în căile de atac exercitate în raport cu observatorul în condițiile prevăzute la articolul 173 din tratat;

    (25)

    întrucât, la sfârșitul unei perioade de trei ani, prezentul regulament poate fi modificat acolo unde este cazul, în vederea lărgirii sau modificării sarcinilor observatorului, în funcție îndeosebi de evoluția competențelor comunitare;

    (26)

    întrucât atribuțiile de culegere și analizare a informațiilor din câteva domenii de activitate ale Comunității, prevăzute la articolul 213 din tratat, nu permit culegerea unor astfel de informații de către un organism specializat și autonom cu personalitate juridică proprie; întrucât este necesar, prin urmare, să se recurgă și la articolul 235 pentru instituirea unui astfel de organism și pentru a permite transmiterea informațiilor către instituțiile și organismele Comunității, precum și către statele membre,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    Articolul 1

    Se înființează Observatorul European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe (denumit în continuare „observatorul”).

    Articolul 2

    Obiective și sarcini

    (1)   Obiectivul principal al observatorului este acela de a furniza Comunității și statelor membre ale acesteia date obiective, credibile și comparabile la nivel european privind fenomenele rasismului, xenofobiei și antisemitismului, mai ales în domeniile menționate la articolul 3 alineatul (3), pentru a le ajuta în situațiile în care acestea iau măsuri sau adoptă o anume direcție de acțiune în cadrul domeniilor de competență ce le revin.

    (2)   Observatorul studiază amploarea și dezvoltarea fenomenelor și manifestărilor de rasism, xenofobie și antisemitism, analizează cauzele acestora, consecințele și efectele lor și, în același timp, cercetează cazurile de bună practică. În acest scop și pentru a-și îndeplini sarcinile, observatorul:

    (a)

    culege, înregistrează și analizează informații și date, inclusiv date rezultate din cercetări științifice, care îi sunt comunicate de către centrele de cercetare, statele membre, instituțiile Comunității, organizațiile internaționale – în special acelea menționate la articolul 4 alineatul (1) –, precum și organizații neguvernamentale;

    (b)

    stabilește cooperarea cu furnizorii de informații și dezvoltă o politică de folosire concertată a bazelor lor de date pentru a favoriza, după caz, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, o largă distribuire a informațiilor acestora;

    (c)

    desfășoară cercetări științifice și sondaje, studii preliminare și de fezabilitate, după caz, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei. În această activitate, observatorul ține seama de studiile deja existente sau de alte activități (conferințe, seminarii, cercetări în derulare, publicații) deja desfășurate în special în cadrul centrelor și organizațiilor cu care este conectat prin Rețeaua europeană de informare în privința rasismului și a xenofobiei (Raxen), pentru a evita paralelismele și pentru a garanta folosirea optimă a resurselor. Organizează de asemenea întruniri ale specialiștilor și, ori de câte ori este necesar, instituie grupuri de lucru ad-hoc;

    (d)

    înființează un fond de documentare deschis publicului, încurajează promovarea activităților de informare și stimulează cercetarea științifică;

    (e)

    formulează concluzii și avize adresate Comunității și statelor membre ale acesteia;

    (f)

    dezvoltă metode de a îmbunătăți gradul de comparabilitate, obiectivitate și fiabilitate a datelor la nivelul Comunității, stabilind indicatori și criterii care permit îmbunătățirea coerenței informațiilor;

    (g)

    publică un raport anual privind situația rasismului și a xenofobiei în cadrul Comunității, punând în evidență în același timp exemplele de bune practici și propriile sale activități;

    (h)

    instituie și coordonează Rețeaua europeană de informare în privința rasismului și a xenofobiei (Raxen), alcătuită dintr-o unitate centrală aparținând observatorului, care cooperează cu centre universitare naționale de cercetare, cu organizații neguvernamentale și cu centre specializate create de organizațiile din statele membre sau de organizațiile internaționale menționate la articolul 7;

    (i)

    facilitează și încurajează organizarea periodică a unor mese rotunde și întâlniri ale altor organisme consultative permanente existente în cadrul statelor membre, cu participarea partenerilor sociali, a centrelor de cercetare, a reprezentanților autorităților publice competente, precum și a altor persoane și organisme preocupate de rasism și de xenofobie. În raportul său anual asupra situației privind rasismul și xenofobia în cadrul Comunității, observatorul ia în considerare rezultatele meselor rotunde la nivel național, precum și ale reuniunilor altor organisme consultative permanente existente.

    Articolul 3

    Metode de lucru și domenii de activitate

    (1)   Observatorul își îndeplinește îndatoririle în limitele competențelor Comunităților și în funcție de obiectivele înscrise în programul său anual, precum și cu respectarea resurselor bugetare disponibile.

    (2)   Pentru a evita orice paralelisem, în desfășurarea activităților sale, observatorul ține seama de activitățile deja desfășurate de instituțiile comunitare sau de alte instituții și organizații internaționale competente și, în special, de Consiliul Europei și, printr-o cooperare strânsă cu Consiliul Europei, depune toate eforturile pentru a realiza o valoare adăugată.

    (3)   Informațiile și datele care trebuie culese și prelucrate, cercetările științifice, sondajele și studiile care trebuie întreprinse sau încurajate privesc amploarea, dezvoltarea, cauzele și efectele fenomenelor rasismului și xenofobiei, în special în următoarele domenii de activitate:

    (a)

    libera circulație a persoanelor în interiorul Comunității;

    (b)

    informația, televiziunea și celelalte medii și mijloace de comunicare;

    (c)

    educația, formarea profesională și tineretul;

    (d)

    politica socială, inclusiv ocuparea forței de muncă;

    (e)

    libera circulație a mărfurilor;

    (f)

    cultura.

    Articolul 4

    Rețeaua europeană de informare în privința rasismului și xenofobiei (Raxen)

    (1)   Pentru a permite instituirea cât mai rapidă și eficientă a rețelei prevăzute la articolul 2 alineatul (2) litera (h), statele membre comunică observatorului lista centrelor și organizațiilor menționate în articolul respectiv, de care au cunoștință.

    (2)   Ținând seama de lista prevăzută la alineatul (1), consiliul de administrație al observatorului invită organismele competente în domeniile legate de fenomenele rasismului și xenofobiei sau acele organisme al căror scop principal este analiza acestor fenomene să participe la Raxen.

    (3)   Observatorul se poate angaja în raporturi contractuale, în special de subcontractare, cu organismele menționate la alineatul (2), în vederea îndeplinirii sarcinilor pe care le încredințează acestora.

    Observatorul se poate, de asemenea, angaja în raporturi contractuale, pe bază ad-hoc și pentru îndeplinirea unor sarcini specifice, cu organisme care nu fac parte din Raxen.

    Alocarea unor asemenea sarcini trebuie să fie prevăzută în programul anual al observatorului.

    Articolul 5

    Protecția și confidențialitatea datelor personale

    (1)   Observatorul poate colecta date personale numai cu scopul de a-și îndeplini sarcinile prevăzute în prezentul regulament. În prelucrarea și în schimburile de date personale efectuate în temeiul prezentului regulament, observatorul aplică prevederile Directivei 95/46/CE. În acest scop, trebuie adoptate normele de aplicare a acestor prevederi, în special cu privire la drepturile persoanelor în cauză, confidențialitatea și securitatea prelucrării datelor, măsurile corespunzătoare de protecție pentru anonimizarea datelor înainte de comunicarea lor, precum și supravegherea internă a procesului de prelucrare a datelor.

    (2)   Normele de aplicare prevăzute la alineatul (1) se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Observatorul nu poate prelucra date personale înainte de intrarea în vigoare a acestor norme și până când nu se înființează și nu devine operațională autoritatea de control în sensul articolului 28 din Directiva 95/46/CE.

    Până la desemnarea autorității sau autorităților de control pentru instituțiile și organismele Comunității, activitățile observatorului sunt controlate, din punct de vedere al regulilor privind protecția datelor, de către Ombudsmanul prevăzut la articolul 138e din tratat, în cadrul sarcinilor atribuite acestuia de tratat.

    (3)   Până la data punerii în aplicare a Directivei 95/46/CE, dacă, în temeiul dispozițiilor prezentului regulament, statele membre transmit sau primesc date personale, acestea trebuie să aplice legislațiile lor naționale respective privind protecția datelor în procesul prelucrării acestora.

    Până la data menționată anterior, un stat membru care transmite date observatorului se poate opune retransmiterii acestora către un alt stat membru sau poate condiționa retransmiterea datelor de respectarea anumitor condiții în cazul în care beneficiarul acestora nu poate garanta un standard de protecție echivalent cu cel prevăzut de Directiva 95/46/CE.

    În orice caz, datele personale culese de către observator și transmise Comunității sau statelor membre nu pot fi înregistrate și folosite ulterior de către acestea într-un mod neconform cu scopul pentru care au fost culese de către observator.

    (4)   Statele membre și organismele naționale care cooperează cu observatorul nu au obligația de a furniza informații care sunt considerate confidențiale conform legislației lor naționale.

    Articolul 6

    Personalitatea juridică și capacitatea

    Observatorul are personalitate juridică. În fiecare dintre statele membre acesta se bucură de cea mai largă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice conform legislației naționale. Acesta poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și are capacitate procesuală.

    Articolul 7

    Cooperarea cu organizații naționale și internaționale

    (1)   Pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor sale, observatorul cooperează cu organizații din statele membre sau organizații internaționale, guvernamentale sau neguvernamentale competente în domeniul fenomenelor rasismului și xenofobiei.

    (2)   Procedurile administrative pentru cooperarea prevăzută la alineatul (1) se supun aprobării consiliului de administrație.

    (3)   Observatorul își coordonează activitățile cu cele ale Consiliului Europei, în special în ceea ce privește programul său de activitate în temeiul articolului 8 alineatul (3) litera (a). În acest scop, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 228 din tratat, Comunitatea încheie un acord în numele observatorului cu Consiliul Europei în vederea instituirii unei cooperări strânse între acesta din urmă și observator. Acest acord include numirea de către Consiliul Europei a unei persoane care să facă parte din consiliul de administrație al observatorului.

    În măsura în care, pentru desfășurarea eficientă a activităților observatorului, se dovedesc necesare acorduri cu alte organizații internaționale sau terțe țări, Comunitatea încheie astfel de acorduri în numele observatorului, în conformitate cu procedura prevăzută la paragraful precedent.

    Articolul 8

    Consiliul de administrație

    (1)   Consiliul de administrație al observatorului este alcătuit din câte o personalitate independentă numită de către fiecare stat membru, o personalitate independentă numită de către Parlamentul European, o personalitate independentă numită de către Consiliul Europei în temeiul articolului 7 alineatul (3) și un reprezentant al Comisiei. Membrii consiliului de administrație sunt persoane cu o experiență corespunzătoare în domeniul drepturilor omului și în analiza fenomenelor rasismului, xenofobiei și antisemitismului.

    Fiecărui membru trebuie să-i corespundă un membru supleant desemnat în același mod.

    (2)   Numele membrilor consiliului de administrație și al supleanților lor sunt notificate Comisiei în vederea publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Mandatul acestora este de trei ani și poate fi reînnoit o singură dată. Consiliul de administrație își alege președintele și vicepreședintele, precum și pe ceilalți membri ai comitetului executiv prevăzut la articolul 9.

    Fiecărui membru al consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, membrului supleant respectiv, îi revine un vot. Deciziile se iau cu o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate. Președintele participă la vot. Persoana desemnată de către Consiliul Europei nu poate participa la voturile privind deciziile prevăzute la alineatul (3) literele (d) și (e).

    (3)   Consiliul de administrație ia deciziile necesare funcționării observatorului. În special, acesta:

    (a)

    adoptă programul de activitate anual al observatorului în concordanță cu bugetul și resursele disponibile; acest program poate fi revizuit, dacă este necesar, în cursul anului;

    (b)

    adoptă raportul anual al observatorului, precum și concluziile și avizele acestuia și le transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor; el asigură publicarea raportului anual;

    (c)

    numește directorul observatorului;

    (d)

    adoptă proiectul și forma finală a bugetului anual al observatorului;

    (e)

    aprobă bilanțul și dă descărcare directorului pentru execuția bugetului.

    (4)   Consiliul de administrație își stabilește regulamentul de procedură. Consiliul se întrunește, la convocarea președintelui, cel puțin de două ori pe an.

    Articolul 9

    Comitetul executiv

    (1)   Comitetul executiv este alcătuit din președintele consiliului de administrație, vicepreședintele și un număr de cel mult trei alți membri ai consiliului de administrație, inclusiv personalitatea numită de către Consiliul Europei și reprezentantul Comisiei.

    (2)   Comitetul executiv controlează activitatea observatorului, monitorizează pregătirea și executarea programelor și pregătește ședințele consiliului de administrație, cu sprijinul directorului observatorului. Comitetul executiv execută de asemenea orice sarcină încredințată lui de către consiliul de administrație, în concordanță cu regulamentul de procedură al acestuia din urmă.

    Articolul 10

    Directorul

    (1)   Observatorul este condus de către un director numit de consiliul de administrație la propunerea Comisiei, pe o perioadă de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

    (2)   Directorul răspunde de:

    (a)

    îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 2 alineatul (2);

    (b)

    pregătirea și punerea în aplicare a programului anual de activitate a observatorului;

    (c)

    pregătirea raportului anual de activitate, a concluziilor și avizelor menționate în prezentul regulament;

    (d)

    toate problemele legate de personal și de administrarea de zi cu zi.

    (3)   Directorul este răspunzător pentru modul de gestionare în fața consiliului de administrație și participă la ședințele acestuia, precum și la ale comitetului executiv.

    (4)   Directorul este reprezentantul legal al observatorului.

    Articolul 11

    Personalul

    (1)   Personalul observatorului intră sub incidența regulamentului și reglementărilor care se aplică funcționarilor și altor agenți ai Comunităților Europene.

    (2)   În privința personalului său, observatorul exercită atribuțiile delegate autorității împuternicită să facă numiri.

    (3)   Consiliul de administrație adoptă în acord cu Comisia normele de aplicare corespunzătoare.

    Articolul 12

    Bugetul

    (1)   Toate veniturile și cheltuielile observatorului fac obiectul unor estimări pentru fiecare exercițiu financiar, exercițiu care corespunde unui an calendaristic, iar acestea sunt apoi incluse în bugetul observatorului.

    (2)   Până la data de 15 februarie a fiecărui an, directorul stabilește proiectul preliminar de buget pentru exercițiul financiar următor. Proiectul preliminar de buget acoperă cheltuielile de funcționare și programul de activitate stabilit pentru următorul exercițiu financiar. Directorul prezintă consiliului de administrație proiectul preliminar împreună cu un plan de acțiune.

    (3)   Veniturile și cheltuielile descrise în buget se echilibrează.

    (4)   Veniturile observatorului se compun, fără a aduce atingere altor resurse, din:

    (a)

    o subvenție din partea Comunității prevăzută ca linie distinctă în bugetul general al Comunităților Europene (secțiunea „Comisia”);

    (b)

    plăți încasate pentru servicii prestate;

    (c)

    orice contribuție financiară din partea organizațiilor menționate la articolul 7;

    (d)

    orice contribuție financiară voluntară din partea statelor membre.

    (5)   Cheltuielile observatorului includ îndeosebi remunerarea personalului, cheltuielile administrative și de infrastructură, costurile de funcționare și cheltuielile legate de contracte încheiate cu instituții sau organisme care fac parte din Raxen sau cu terți.

    (6)   Consiliul de administrație adoptă proiectul de buget și îl prezintă Comisiei. Pe această bază, Comisia determină cuantumul estimativ al subvenției, care este apoi inclus în proiectul preliminar de buget general al Comunităților Europene, pe care îl transmite Consiliului în temeiul articolului 203 din tratat.

    (7)   Consiliul de administrație adoptă bugetul final al observatorului înainte de începutul exercițiului financiar, modificându-l, unde este cazul, în funcție de subvenția Comunității și de celelalte resurse ale observatorului.

    (8)   Directorul pune în aplicare bugetul observatorului.

    (9)   Controlorul financiar al Comisiei monitorizează angajarea și plata tuturor cheltuielilor observatorului, precum și stabilirea și colectarea tuturor veniturilor acestuia.

    (10)   Până la 31 martie a fiecărui an, directorul trimite Comisiei, consiliului de administrație și Curții de Conturi raportul conturilor de venituri și cheltuieli ale observatorului pentru exercițiul financiar precedent.

    Curtea de Conturi examinează conturile în conformitate cu articolul 188c din tratat.

    (11)   Consiliul de administrație dă descărcare directorului de execuția bugetului.

    (12)   Consiliul de administrație, după consultarea Comisiei și a Curții de Conturi, adoptă prevederile financiare interne, specificând în special acele dispoziții legate de constituirea și punerea în aplicare a bugetului observatorului.

    Articolul 13

    Serviciile de traducere necesare funcționării observatorului este în principiu furnizat de către Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2965/94 (12).

    Articolul 14

    Privilegii și imunități

    Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene se aplică observatorului.

    Articolul 15

    Competența Curții de Justiție

    (1)   Răspunderea contractuală a observatorului este reglementată de legea care se aplică contractului în cauză.

    Competența de judecată a Curții de Justiție se întemeiază pe o clauză compromisorie pe care observatorul o include în contractele pe care le încheie.

    (2)   În cazul răspunderii extracontractuale, în concordanță cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, observatorul trebuie să repare orice prejudiciu cauzat de către observator sau de către agenții acestuia în timpul exercitării îndatoririlor lor.

    Curtea de Justiție este competentă să judece orice litigiu privind repararea unor asemenea prejudicii.

    (3)   Curtea de Justiție este competentă să judece acțiunile formulate împotriva observatorului în condițiile prevăzute la articolul 173 din tratat.

    Articolul 16

    Modalitățile de raportare

    În decursul celui de-al treilea an care urmează intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia înaintează Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social, precum și Comitetului Regiunilor un raport al evoluției activităților observatorului împreună cu, dacă este cazul, propuneri de a modifica sau a extinde sarcinile sale, luând în considerare în special evoluția competențelor Comunității în domeniul rasismului și al xenofobiei.

    Articolul 17

    Intrarea în vigoare

    Prezentul regulament intră în vigoare în ziua imediat următoare datei deciziei autorităților competente în ceea ce privește stabilirea sediului observatorului.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Luxemburg, 2 iunie 1997.

    Pentru Consiliu

    Președintele

    H. VAN MIERLO


    (1)  JO C 78, 12.3.1987, p. 15.

    (2)  JO C 132, 28.4.1997.

    (3)  JO C 158, 26.5.1997, p. 9.

    (4)  JO C 103, 27.4.1977, p. 1.

    (5)  JO C 158, 25.6.1986, p. 1.

    (6)  JO C 157, 27.6.1990, p. 1.

    (7)  JO C 296, 10.11.1995, p. 13.

    (8)  JO C 312, 23.11.1995, p. 1.

    (9)  JO L 185, 24.7.1996, p. 5.

    (10)  JO C 237, 15.8.1996, p. 1.

    (11)  JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

    (12)  JO L 314, 7.12.1994, p. 1.


    Top