02/Volumul 06

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

69

---

31994D0110

---

L 056/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 16 decembrie 1993

privind încheierea Convenției vamale referitoare la importul temporar al vehiculelor rutiere particulare (1954) și acceptarea rezoluției Națiunilor Unite din 2 iulie 1993 privind aplicabilitatea carnetelor de trecere prin vamă și a carnetelor CPD, referitoare la vehiculele rutiere particulare

(94/110/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 113 coroborat cu articolul 228 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Convenția referitoare la importul temporar al vehiculelor rutiere particulare, negociată în cadrul Organizației Națiunilor Unite și semnată la New York la 4 iunie 1954, privește condițiile și modalitățile de import temporar în cazul vehiculelor rutiere particulare, atât pe teritoriul vamal al Comunității, cât și pe cel al țărilor terțe și constituie un acord vamal care poate contribui la dezvoltarea schimburilor internaționale;

întrucât, în temeiul articolului 34 alineatul (1a), convenția este deschisă aderării organizațiilor de integrare economică regională;

întrucât, de asemenea, toate statele membre ale Comunității sunt părți contractante la convenție, cu excepția Greciei;

întrucât trebuie să se depună un instrument de aderare la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite pentru ca apoi Comunitatea să poată deveni parte contractantă;

întrucât dispozițiile comunitare în ceea ce privește admiterea temporară a vehiculelor rutiere particulare sunt, în forma lor actuală, conforme cu cele ale convenției și întrucât nu este, prin urmare, necesar să fie emise rezerve la adresa convenției;

întrucât convenția ar trebui să fie aprobată;

întrucât este necesar să fie acceptată, în același timp, rezoluția Națiunilor Unite din 2 iulie 1993 privind aplicabilitatea carnetelor de trecere prin vamă și a carnetelor CPD, referitoare la vehiculele rutiere particulare,

DECIDE:

Articolul 1

(1)   Convenția vamală referitoare la importul temporar al vehiculelor rutiere particulare este aprobată în numele Comunității.

Textul convenției figurează în anexa I.

(2)   Rezoluția Națiunilor Unite din 2 iulie 1993 privind aplicabilitatea carnets de passage en douane vamă și a carnetelor CPD, referitoare la vehiculele rutiere particulare, este acceptată în numele Comunității în condițiile enumerate în anexa II la prezenta decizie.

Articolul 2

(1)   Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să depună instrumentul de aderare la convenție în numele Comunității.

(2)   Persoana împuternicită îi notifică secretarului Organizației Națiunilor Unite acceptarea rezoluției.

(3)   Comisia este autorizată, după consultarea statelor membre și după depunerea instrumentului de aderare, prevăzut la alineatul (1), să îi transmită secretarului general al Națiunilor Unite informația prevăzută la articolul 34 alineatul (1a) din convenție.

---

ANEXA I

 

---

ANEXA II

 

---

16.12.1993

RO XM XM XM

L 056/3

---

CONVENȚIE VAMALĂ PRIVIND IMPORTUL TEMPORAR DE VEHICULE RUTIERE PRIVATE (1954)

PĂRȚILE CONTRACTANTE,

DORIND să faciliteze dezvoltarea turismului internațional,

AVÂND ÎN VEDERE obiectele convenției privind circulația rutieră adoptată de conferința Organizației Națiunilor Unite privind transporturile rutiere și transporturile cu automobile, desfășurată la Geneva între 23 august și 1 septembrie 1949, și deschisă pentru semnare la Geneva, la 19 septembrie 1949,

DECID să încheie o convenție și convin asupra următoarelor dispoziții:

CAPITOLUL 1

Definiții

Articolul 1

În sensul prezentei convenții, se aplică următoarele definiții:

(a)

„drepturi și taxe de import”: drepturile vamale și toate celelalte drepturi, taxe și redevențe sau diverse impuneri percepute la importul sau cu ocazia importului mărfurilor prevăzute de prezenta convenție, cu excepția redevențelor și impunerilor a căror valoare se limitează la costul aproximativ al serviciilor prestate;

(b)

„vehicule”: cu excepția cazului în care din context rezultă contrariul, toate vehiculele rutiere cu motor (inclusiv bicicletele cu motor) și remorcile (importate o dată cu vehiculul sau separat), precum și piesele de schimb, accesoriile și echipamentele importate în mod obișnuit împreună cu vehiculul;

(c)	„uz particular”: utilizarea în alte scopuri decât transportul de persoane contra unei remunerații, prime sau a oricărui alt avantaj material și în alte scopuri decât transportul industrial sau comercial de mărfuri contra unei remunerații sau nu;

(d)	„titlu de import temporar”: documentul vamal care face dovada constituirii garanției sau a depunerii drepturilor și taxelor de import;

(e)	„persoane”: atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice;

(f)	„asociație emitentă”: o asociație autorizată să emită titluri de import temporar;

(g)	„asociație garantă”: o asociație aprobată de autoritățile vamale ale unei părți contractante care garantează pentru persoanele care folosesc titluri de import temporar;

(h)	„organizație internațională”: o organizație la care sunt afiliate asociații naționale autorizate să emită și să garanteze titluri de import temporar;

(i)	„parte contractantă”: un stat sau o organizație de integrare economică regională, parte la prezenta convenție;

(j)

„organizație de integrare economică regională”: o organizație înființată și compusă din țările menționate la articolul 33 alineatul (1) din prezenta convenție, care are competența de a-și adopta propria legislație care este obligatorie pentru toate statele sale membre în domeniile vizate de prezenta convenție și de a decide, în conformitate cu procedurile sale interne, să adere la prezenta convenție.

CAPITOLUL 2

Importul cu scutire de la plata drepturilor și taxelor de import fără interdicții sau restricții de import

Articolul 2

(1)   Fiecare parte contractantă acceptă cu scutire temporară de la plata drepturilor și taxelor de import, fără interdicții sau restricții de import, cu condiția reexportării și în conformitate cu celelalte condiții prevăzute de prezenta convenție, vehiculele care aparțin unor persoane a căror reședință obișnuită este în afara teritoriului său și folosite pentru uz particular cu ocazia unei vizite temporare, fie de către proprietarul acestor vehicule, fie de către alte persoane a căror reședință obișnuită este în afara teritoriului său.

(2)   În condițiile stabilite de prezenta convenție, părțile contractante pot solicita ca aceste vehicule să fie însoțite de un titlu de import temporar care să garanteze plata drepturilor și a taxelor de import sau a unei sume echivalente, sub rezerva dispozițiilor speciale din articolul 27 alineatul (4), în cazul în care vehiculul însoțit de titlul menționat nu este reexportat în termenul prevăzut.

Articolul 3

Se acceptă scutirea de la plata drepturilor și a taxelor de import fără interdicții sau restricții de import pentru combustibilii și carburanții din rezervoarele obișnuite ale vehiculelor importate temporar, prin rezervor normal înțelegându-se rezervorul prevăzut de către constructor pentru tipul de vehicul în cauză.

Articolul 4

(1)   În cazul pieselor componente importate în vederea reparării unui anumit vehicul deja importat temporar, se acceptă scutirea temporară de la plata drepturilor și a taxelor de import fără interdicții sau restricții de import. Părțile contractante pot solicita ca piesele menționate să fie însoțite de un titlu de import temporar.

(2)   În cazul pieselor înlocuite care nu sunt reexportate, se aplică drepturile și taxele de import, cu excepția cazului în care, în conformitate cu reglementările din țara vizată, astfel de piese sunt abandonate fără nici un cost față de trezorerie sau sunt distruse, sub control oficial, pe cheltuiala celor în cauză.

Articolul 5

Se acceptă scutirea de la plata drepturilor și a taxelor de import, fără interdicții sau restricții de import, pentru formularele de titluri de import temporar și de circulație internațională destinate eliberării pentru persoanele care au reședința în țara importatoare a formularelor menționate și care doresc să se deplaseze în alte țări, formularele în cauză fiind expediate asociațiilor de turism autorizate de către asociațiile străine omoloage, de către organizațiile internaționale sau de către autoritățile vamale ale părților contractante.

CAPITOLUL III

Eliberarea titlurilor de import temporar

Articolul 6

(1)   În conformitate cu garanțiile și în condițiile pe care le poate stabili, fiecare parte contractantă poate mandata asociații, în special pe acelea care sunt afiliate la o organizație internațională, să elibereze, fie direct, fie prin intermediul unor asociații omoloage, titlurile de import temporar prevăzute de prezenta convenție.

(2)   Titlurile de import temporar pot fi valabile pentru o singură țară sau un singur teritoriu vamal sau pentru mai multe țări sau teritorii vamale.

(3)   Termenul de valabilitate a acestor titluri nu poate depăși un an începând de la data eliberării lor.

Articolul 7

(1)   Titlurile de import temporar valabile pe teritoriile tuturor părților contractante sau a mai multora dintre ele sunt desemnate sub numele de „carnete de trecere prin vamă” și trebuie să fie în conformitate cu modelul prevăzut în anexa I la prezenta convenție.

(2)   În cazul în care carnetul de trecere prin vamă nu este valabil pe unul sau mai multe teritorii, asociația care eliberează titlul trebuie să menționeze acest lucru pe coperta carnetului și pe formularele de intrare din carnet.

(3)   Titlurile de import temporar valabile exclusiv pe teritoriul unei singure părți contractante pot fi conforme modelului prevăzut în anexa II la prezenta convenție. Se recomandă părților contractante să folosească și alte documente, conform legislației sau reglementărilor proprii.

(4)   Termenul de valabilitate a titlurilor de import temporar diferite de cele eliberate, în conformitate cu articolul 6, de către asociații autorizate, este fixat de fiecare parte contractantă în conformitate cu legislația sau reglementărilor proprii.

(5)   Fiecare parte contractantă transmite celorlalte părți contractante, la cererea acestora, modelele de titluri de import temporar valabile pe teritoriul său și care sunt diferite de cele prevăzute în anexele la prezenta convenție.

CAPITOLUL IV

Informații care trebuie menționate în titlurile de import temporar

Articolul 8

Titlurile de import temporar emise de asociațiile autorizate se eliberează pe numele persoanelor care sunt posesoare ale vehiculelor importate temporar sau care au dreptul de uz asupra lor. În cazul vehiculelor închiriate, titlurile trebuie eliberate pe numele persoanei care le-a închiriat.

Articolul 9

(1)   În titlurile de import temporar, trebuie să se declare greutatea proprie a vehiculelor. Aceasta trebuie exprimată în sistem metric. În cazul titlurilor valabile pentru o singură țară, autoritățile vamale din țara vizată pot solicita folosirea unui alt sistem.

(2)   În titlurile de import temporar valabile pentru o singură țară, valoarea declarată trebuie exprimată în moneda țării în cauză. Valoarea declarată în carnetul de trecere prin vamă trebuie exprimată în moneda țării în care s-a eliberat carnetul.

(3)   Articolele și trusa de unelte care constituie echipamentul normal al vehiculelor nu trebuie declarate în mod specific în titlurile de import temporar.

(4)   În cazul în care autoritățile vamale solicită acest lucru, piesele de schimb (cum ar fi roțile, pneurile și camerele de aer), precum și accesoriile care nu sunt considerate ca fiind echipamentul normal al vehiculului (cum ar fi: aparatele de radio, remorcile care nu fac obiectul unui document distinct și portbagajele) trebuie declarate în titluri de import temporar, alături de informațiile necesare (cum ar fi greutatea și valoarea) și trebuie prezentate la ieșirea din țara vizitată.

Articolul 10

Orice modificare a informațiilor menționate în titlurile de import temporar de către asociația emitentă trebuie aprobate în mod corespunzător de către asociația menționată sau de către asociația garantă. După preluarea titlurilor de către autoritățile vamale ale țării de import, nu se permite nici o modificare fără asentimentul acestor autorități.

Articolul 11

(1)   Vehiculele însoțite de titluri de import temporar pot fi utilizate, pentru uz particular, de către terți autorizați în mod corespunzător de către titularii acestor titluri, care au reședința obișnuită în afara țării de import și care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de prezenta convenție. Autoritățile vamale ale părților contractante au dreptul să solicite dovada că aceste persoane au fost autorizate în mod corespunzător de către titularii titlurilor și că îndeplinesc condițiile menționate anterior. Dacă autoritățile vamale consideră că dovezile prezentate nu sunt suficiente, ele se pot opune utilizării în țara lor a vehiculelor însoțite de titlurile menționate. În ceea ce privește vehiculele închiriate, fiecare parte contractantă poate, în cazul unor temeri de abuz, să solicite ca titularul titlului de import temporar să fie prezent în momentul importării vehiculului.

(2)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului precedent, autoritățile vamale ale părților contractante pot tolera, în cazuri excepționale și în condiții pe care le vor determina singure, ca un vehicul care circulă însoțit de un titlu de import temporar să fie condus de către o persoană a cărei reședință obișnuită se află în țara de import a vehiculului, mai ales în cazul în care șoferul conduce mașina în numele și în conformitate cu instrucțiunile titularului titlului de import temporar.

CAPITOLUL V

Condiții de import temporar

Articolul 12

(1)   Vehiculele menționate într-un titlu de import temporar trebuie reexportate în aceeași stare, ținând seama de uzura normală, în perioada de valabilitate a acestui titlu. În cazul vehiculelor închiriate, autoritățile vamale ale părților contractante au dreptul de a solicita reexportarea vehiculului în momentul în care persoana care l-a închiriat părăsește țara de import temporar.

(2)   Dovada reexportării este asigurată de viza de ieșire aplicată în mod obișnuit pe un titlu de import temporar de către autoritățile vamale ale țării în care vehiculele au fost importate temporar.

Articolul 13

(1)   Fără a aduce atingere obligației de reexportare prevăzute la articolul 12, în cazul unui accident constatat în mod corespunzător, nu se impune reexportarea vehiculelor grav accidentate, cu condiția ca acestea să fie:

(a)	supuse drepturilor și taxelor de import care le sunt aplicabile;

(b)	abandonate fără nici un cost față de trezoreria țării de import temporar, caz în care titularul titlului de import temporar este exonerat de plata drepturilor și taxelor de import sau

(c)	distruse, sub control oficial, pe cheltuiala celor vizați, deșeurile și piesele recuperate fiind supuse drepturilor și taxelor de import care le sunt aplicabile,

în conformitate cu cerințele autorităților vamale.

(2)   În cazul în care un vehicul admis temporar nu poate fi reexportat ca urmare a unui sechestru diferit de sechestrele efectuate la cererea unor persoane particulare, obligația de reexportare înainte de expirarea termenului de valabilitate a titlului de import temporar se suspendă pe durata sechestrului.

(3)   În măsura în care este posibil, autoritățile vamale notifică asociației garante sechestrele pe care le efectuează ele sau care se efectuează la inițiativa lor asupra vehiculelor însoțite de un titlu de import temporar garantat de asociația în cauză și o informează cu privire la măsurile pe care preconizează să le adopte.

(4)   În cazul în care vehiculul sau obiectul menționat în titlu este pierdut sau furat în timpul sechestrului și dacă acest sechestru nu a fost efectuat la cererea unor persoane particulare, drepturile și taxele de import nu pot fi impuse titularului titlului de import temporar, iar acesta trebuie să prezinte o dovadă a sechestrului către autoritățile vamale.

Articolul 14

Vehiculele care se găsesc pe teritoriul uneia din părțile contractante și sunt însoțite de un titlu de import temporar nu pot fi utilizate, nici chiar ocazional, pentru transporturi efectuate contra unei remunerații, prime sau a altui avantaj material, între puncte situate în interiorul frontierelor acestui teritoriu.

Articolul 15

Beneficiarii importului temporar au dreptul să importe ori de câte ori este necesar, pe durata valabilității titlurilor de import temporar, vehiculele menționate în aceste titluri, sub rezerva constatării fiecărei treceri (intrare și ieșire), dacă autoritățile vamale solicită acest lucru, prin intermediul unei vize aplicate de agenții administrațiilor vamale vizate. Cu toate acestea, se pot emite și titluri valabile pentru o singură călătorie.

Articolul 16

În cazul în care se folosesc titluri de import temporar care nu conțin formulare detașabile pentru fiecare trecere, vizele aplicate de agenții vamali între prima și ultima ieșire au caracter provizoriu. Cu toate acestea, în cazul în care ultima viză aplicată este o viză de ieșire provizorie, această viză este acceptată ca dovadă a reexportării vehiculului sau a pieselor componente importate temporar.

Articolul 17

În cazul în care se folosesc titluri de import temporar care conțin formulare detașabile la fiecare trecere, fiecare constatare de intrare presupune preluarea titlului de către vamă și fiecare constatare de ieșire ulterioară implică descărcarea sa definitivă, sub rezerva dispozițiilor articolului 18.

Articolul 18

În cazul în care autoritățile vamale ale unei țări au descărcat definitiv și fără rezerve un titlu de import temporar, ele nu mai pot solicita asociației garante plata drepturilor și a taxelor de import decât dacă certificatul de descărcare a fost obținut în mod abuziv sau fraudulos.

Articolul 19

Vizele din titlurile de import temporar utilizate în condițiile prevăzute de prezenta convenție nu determină plata unei remunerații pentru serviciul vamal din timpul orelor de program al birourilor sau posturilor vamale.

CAPITOLUL VI

Prelungirea valabilității și reînnoirea titlurilor de import temporar

Articolul 20

Se trece cu vederea lipsa dovezii de reexport, în termenul prevăzut, a vehiculelor importate temporar în cazul în care acestea sunt prezentate autorităților vamale în vederea reexportării în termen de paisprezece zile de la expirarea termenului de acceptarea temporară a acestor vehicule și dacă se oferă explicații satisfăcătoare care să justifice această întârziere.

Articolul 21

În ceea ce privește carnetele de trecere prin vamă, fiecare parte contractantă recunoaște ca valabile prelungirile termenelor de valabilitate acordate de celelalte părți conform procedurii prevăzute în anexa 3 la prezenta convenție.

Articolul 22

(1)   Cererile de prelungire a valabilității titlurilor de import temporar trebuie prezentate autorităților vamale competente înaintea datei de expirare a acestor titluri, cu excepția situației în care acest lucru este imposibil ca urmare a unui caz de forță majoră. În cazul în care titlul de import temporar a fost emis de către o asociație autorizată, cererea de prelungire trebuie prezentată de către asociația care îl garantează.

(2)   Prelungirile termenului de valabilitate necesare pentru reexportarea vehiculelor sau a pieselor componente importate temporar se acordă în cazul în care persoanele vizate pot dovedi în mod satisfăcător autorităților vamale că sunt împiedicate de un caz de forță majoră să reexporte vehiculele sau piesele componente în cauză în termenul prevăzut.

(3)   Valabilitatea titlurilor de import temporar nu se poate prelungi decât o singură dată pentru o perioadă care să nu depășească un an. După expirarea acestui termen, trebuie emis și preluat un nou carnet, care să îl înlocuiască pe cel anterior.

Articolul 23

Fiecare parte contractantă autorizează, prin intermediul măsurilor de control pe care le consideră necesare, reînnoirea titlurilor de import temporar eliberate de asociațiile autorizate și aferente unor vehicule sau piese componente importate temporar pe teritoriul său, cu excepția cazului în care condițiile de import temporar nu mai sunt îndeplinite. Cererea de reînnoire este prezentată de către asociația garantă.

CAPITOLUL VII

Regularizarea titlurilor de import temporar

Articolul 24

(1)   În cazul în care titlurile de import temporar nu au fost descărcate cu regularitate, autoritățile vamale ale țării de import acceptă (înainte sau după expirarea titlurilor), ca justificare a reexportării vehiculului sau a pieselor componente, prezentarea unui certificat în conformitate cu modelul prevăzut în anexa 4 la prezenta convenție, eliberat de către o autoritate oficială (consul, vamă, poliție, primărie, executor judecătoresc etc.), care să ateste că vehiculul sau piesele componente menționate anterior au fost prezentate autorității în cauză și se găsesc în afara țării de import. Ca alternativă, autoritățile vamale acceptă orice alt document justificativ care dovedește că vehiculul sau piesele componente se află în afara țării de import temporar. Dacă nu este vorba de un carnet de trecere prin vamă și în cazul în care titlul nu a expirat, acest titlu se prezintă în același timp ca și documentul justificativ menționat anterior. Dacă este vorba de un carnet, autoritățile vamale acceptă ca justificativ de reexportare a vehiculului sau a pieselor componente vizele de trecere aplicate de autoritățile vamale ale țărilor vizitate ulterior.

(2)   În cazul distrugerii, pierderii sau furtului unui titlu de import temporar care nu a fost descărcat cu regularitate, dar care privește un vehicul sau piese componente care au fost reexportate, autoritățile vamale ale țării de import acceptă ca dovadă a reexportării prezentarea unui certificat conform modelului prevăzut în anexa 4 la prezenta convenție eliberat de către o autoritate oficială (consul, vamă, poliție, primărie, executor judecătoresc etc.), care să ateste că vehiculul sau piesele componente menționate anterior au fost prezentate autorității în cauză și se găseau în afara țării de import după data de expirare a titlului. Ca alternativă, autoritățile vamale acceptă orice alt document justificativ care dovedește că vehiculul sau piesele componente se află în afara țării de import temporar.

(3)   În cazul distrugerii, pierderii sau furtului unui carnet de trecere prin vamă care privește un vehicul sau piese componente care se află pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, autoritățile vamale ale acestei părți vor efectua, la cererea asociației vizate, preluarea unui titlu de înlocuire al cărui termen de valabilitate expiră la data expirării termenului de valabilitate a carnetului înlocuit. Această preluare anulează preluarea efectuată anterior pe carnetul distrus, pierdut sau furat. În caz de utilizare abuzivă a unui carnet după anularea valabilității sale de către autoritățile vamale și de către asociația emitentă, aceasta din urmă nu poate fi considerată răspunzătoare pentru drepturile și taxele de import care trebuie plătite. Dacă, în vederea reexportării vehiculului sau a pieselor componente, se eliberează, în loc de un titlu de înlocuire, o licență de export sau un document analog, viza de ieșire aplicată pe această licență sau pe acest document se acceptă ca document dovadă a reexportării.

(4)   În cazul în care un vehicul este furat după ce a fost reexportat din țara de import, fără ca ieșirea să fi fost înregistrată în mod corespunzător pe titlul de import temporar și fără ca pe acesta să figureze vizele de intrare aplicate de autoritățile vamale ale țărilor vizitate ulterior, acest titlu poate fi totuși regularizat, cu condiția ca asociația garantă să îl prezinte și să furnizeze dovezi ale furtului care să fie considerate satisfăcătoare. Dacă titlul nu a expirat, autoritățile vamale pot solicita predarea lui.

Articolul 25

În cazurile prevăzute la articolul 24, autoritățile vamale își rezervă dreptul de a percepe o taxă de regularizare.

Articolul 25a

Autoritățile vamale competente renunță să mai solicite plata drepturilor și a taxelor de import în cazul în care li se oferă justificări satisfăcătoare că un vehicul importat însoțit de un titlu de import temporar nu mai poate fi reexportat pentru că a fost distrus sau iremediabil pierdut într-o situație de forță majoră.

Articolul 26

Autoritățile vamale nu au dreptul să solicite plata drepturilor și a taxelor de import asociației garante pentru vehicule sau piese componente importate temporar în cazul în care nedescărcarea titlului de import temporar nu a fost notificată acestei asociații în termen de un an de la data expirării valabilității titlului în cauză. Autoritățile vamale furnizează asociațiilor garante informații privind valoarea drepturilor și a taxelor de import în termen de un an de la notificarea nedescărcării. Responsabilitatea asociației garante cu privire la aceste sume încetează dacă aceste informații nu sunt furnizate în termen de un an.

Articolul 27

(1)   Asociațiile garante au la dispoziție un interval de un an începând de la data notificării nedescărcării titlurilor de import temporar pentru a furniza dovada reexportării vehiculelor sau a pieselor detașate în cauză în condițiile prevăzute de prezenta convenție. Cu toate acestea, această perioadă nu poate începe decât de la data expirării titlurilor de import temporar. Dacă autoritățile vamale contestă valabilitatea dovezii furnizate, ele trebuie să informeze asociația garantă cu privire la aceasta în termen de cel mult un an.

(2)   Dacă dovada menționată nu se furnizează în termenele prevăzute, asociația garantă trebuie să consemneze sau să achite cu titlu provizoriu, în termen de maximum trei luni, drepturile și taxele de import datorate. Consemnarea sau plata în cauză devine definitivă la expirarea termenului de un an de la data consemnării sau a plății provizorii. În acest interval, asociația garantă mai poate, în vederea restituirii sumelor consemnate sau achitate, să beneficieze de facilitățile prevăzute la alineatul precedent.

(3)   În cazul țărilor ale căror reglementări nu prevăd regimul consemnării sau al plății provizorii a drepturilor și taxelor de import, perceperea acestora în conformitate cu dispozițiile alineatului precedent are caracter definitiv, înțelegându-se că sumele percepute pot fi rambursate în cazul în care condițiile prevăzute în prezentul articol sunt îndeplinite.

(4)   În caz de nedescărcare a unui titlu de import temporar, asociația garantă nu poate fi obligată să plătească o sumă care să depășească valoarea drepturilor și taxelor de import aplicabile vehiculului sau pieselor componente care nu au fost reexportate, la care să se adauge eventual dobânda pentru această întârziere.

Articolul 28

În caz de fraudă, contravenție sau abuz, părțile contractante au dreptul, sub rezerva dispozițiilor prezentei convenții, să intenteze acțiuni în justiție, pentru a recupera drepturile și taxele de import, precum și pentru a impune penalitățile de care respectivele persoane s-au făcut pasibile, împotriva persoanelor care folosesc titluri de import temporar. În acest caz, asociațiile garante trebuie să ofere sprijin autorităților vamale.

CAPITOLUL VIII

Dispoziții diverse

Articolul 29

Părțile contractante depun eforturi pentru a nu institui formalități vamale care ar putea avea drept efect împiedicarea dezvoltării turismului internațional.

Articolul 30

Pentru a accelera îndeplinirea formalităților vamale, părțile contractante limitrofe depun eforturi pentru a realiza juxtapunerea punctelor lor vamale și pentru a stabili un program de lucru similar pentru birourile și posturile vamale aflate de o parte și alta a frontierei.

Articolul 31

Orice încălcare a dispozițiilor prezentei convenții, orice substituire, falsă declarație sau acțiune prin care o persoană sau un obiect beneficiază în mod necuvenit de regimul de import prevăzut de prezenta convenție îl expune pe contravenient, în țara în care s-a comis infracțiunea, sancțiunilor prevăzute în legislația țării vizate.

Articolul 32

Nici o dispoziție din prezenta convenție nu exclude dreptul părților contractante care formează o uniune vamală sau economică de a prevedea reguli specifice aplicabile persoanelor care își au reședința în țările care fac parte din această uniune.

Articolul 32a

Prezenta convenție nu împiedică aplicarea unor facilități mai importante decât acordă sau ar vrea să acorde părțile contractante, fie prin dispoziții unilaterale, fie în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale, cu condiția ca facilitățile astfel acordate să nu împiedice aplicarea dispozițiilor prezentei convenții. Se recomandă părților contractante să înceteze a mai solicita titluri de import temporar și garanții.

CAPITOLUL IX

Dispoziții finale

Articolul 33

(1)   Prezenta convenție este deschisă, până la 31 decembrie 1954, pentru semnare în numele oricărui stat membru al Organizației Națiunilor Unite și al oricărui alt stat membru invitat să participe la conferința Națiunilor Unite privind formalitățile vamale referitoare la importul temporar de vehicule pentru turism și la turism, desfășurată la New York în lunile mai și iunie 1954, denumită în continuare „conferința”.

(2)   Prezenta convenție trebuie ratificată, iar instrumentele de ratificare se depun la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 34

(1)   Începând cu 1 ianuarie 1955, oricare dintre statele menționate la articolul 33 alineatul (1) și orice alt stat ce a fost invitat de Comitetul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite poate adera la prezenta convenție. Aderarea este de asemenea posibilă în numele oricărui teritoriu sub tutelă a cărui autoritate administrativă este Organizația Națiunilor Unite.

(1a)   Orice organizație de integrare economică regională poate, în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (1) din prezentul articol, să devină parte contractantă la prezenta convenție. O asemenea organizație care a aderat la prezenta convenție îl informează pe Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite cu privire la competența sa, precum și cu privire la orice modificare ulterioară a acesteia în privința domeniilor acoperite de prezenta convenție. Organizația și statele sale membre pot decide, fără derogare de la obligațiile ce decurg din prezenta convenție, cu privire la responsabilitățile fiecăruia în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor lor legate de prezenta convenție.

(2)   Aderarea se realizează prin depunerea unui instrument de aderare la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 35

(1)   Prezenta convenție intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data depunerii celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare neînsoțit de rezerve sau cu rezerve acceptate în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 39.

(2)   Pentru fiecare stat sau fiecare organizație de integrare economică regională care a ratificat convenția sau care a aderat la aceasta după data depunerii celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare prevăzut în alineatul precedent, convenția intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data depunerii, de către statul sau organizația de integrare economică regională în cauză, a instrumentului său de ratificare sau de aderare neînsoțit de rezerve sau cu rezerve acceptate în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 39.

Articolul 36

(1)   La trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții, orice parte contractantă o poate denunța printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.

(2)   Denunțarea intră în vigoare la cincisprezece luni de la data la care Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite a primit notificarea.

Articolul 37

Prezenta convenție încetează să producă efecte dacă, la un moment dat după intrarea sa în vigoare, numărul părților contractante este mai mic de opt pe o perioadă de douăsprezece luni consecutive.

Articolul 38

(1)   Orice stat poate declara, cu ocazia depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare sau oricând după aceea, printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, că prezenta convenție este aplicabilă pe oricare dintre sau pe o parte a teritoriilor pe care le reprezintă pe plan internațional. Convenția se aplică teritoriilor menționate în notificare fie începând cu a nouăzecea zi de la primirea notificării de către secretarul general, dacă notificarea nu este însoțită de nici o rezervă, fie începând cu a nouăzecea zi de la intrarea în vigoare a notificării, conform articolului 39, fie la data la care convenția intră în vigoare în statul respectiv, aplicându-se cea mai îndepărtată dintre datele menționate.

(2)   Orice stat care a făcut, în conformitate cu alineatul precedent, o declarație care determină aplicabilitatea prezentei convenții pe un teritoriu pe care îl reprezintă pe plan internațional, poate, în conformitate cu articolul 36, să denunțe prezenta convenție în ceea ce privește numai teritoriul în cauză.

Articolul 39

(1)   Rezervele față de prezenta convenție exprimate înainte de semnarea actului final sunt valabile dacă au fost acceptate de către conferință cu majoritatea membrilor săi și au fost consemnate în actul final.

(2)   Rezervele față de prezenta convenție prezentate după semnarea actului final nu sunt valabile dacă o treime din statele semnatare sau din părțile contractante se opun în condițiile prevăzute în continuare.

(3)   Textul oricărei rezerve prezentate de un stat sau o organizație de integrare economică regională Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite cu ocazia semnării, depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare sau a oricărei notificări prevăzute la articolul 38 se comunică de către secretarul general tuturor părților contractante care au semnat sau ratificat convenția, sau care au aderat la aceasta. Rezerva nu se acceptă dacă o treime din aceste părți contractante formulează o obiecție în termen de nouăzeci de zile de la data comunicării. Secretarul general informează părțile contractante menționate în prezentul alineat cu privire la orice obiecție ce i-a fost adusă la cunoștință, precum și cu privire la acceptarea sau respingerea rezervei.

(4)   Orice obiecție formulată de un stat care a semnat convenția, dar nu a ratificat-o, încetează să aibă efect dacă statul care a formulat obiecția nu ratifică această convenție în termen de nouă luni de la data obiecției în cauză. Dacă faptul că o obiecție încetează să aibă efect determină acceptarea rezervei conform alineatului precedent, secretarul general informează părțile contractante menționate în acest alineat. Fără a aduce atingere dispozițiilor din alineatul precedent, textul unei rezerve nu se comunică unui stat semnatar care nu a ratificat convenția în termen de trei ani de la data semnăturii depuse în numele său.

(5)   Partea contractantă care prezintă rezerva o poate retrage în termen de douăsprezece luni de la data comunicării secretarului general, menționată la alineatul (3), anunțând respingerea rezervei în conformitate cu procedura prevăzută la prezentul alineat. Instrumentul de ratificare sau de aderare sau, după caz, notificarea prevăzută la articolul 38 intră în vigoare pentru partea contractantă vizată începând cu data retragerii. Până atunci, instrumentul sau, după caz, notificarea nu are efect decât dacă, în conformitate cu dispozițiile din alineatul (4), rezerva se acceptă ulterior.

(6)   Rezervele acceptate în conformitate cu prezentul articol pot fi retrase în orice moment printr-o notificare adresată secretarului general.

(7)   Părțile contractante nu sunt obligate să acorde părții contractante care a formulat o rezervă avantajele prevăzute în dispozițiile din prezenta convenție, care au făcut obiectul rezervei în cauză. Orice parte contractantă care recurge la această posibilitate îl informează pe secretarul general cu privire la aceasta. Secretarul general informează statele semnatare și părțile contractante în acest sens.

Articolul 40

(1)   Orice divergență între două sau mai multe părți contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei convenții se soluționează, în măsura în care este posibil, prin negociere între părțile în litigiu.

(2)   Orice divergență care nu s-a soluționat prin negociere face obiectul arbitrajului dacă oricare din părțile contractante în litigiu solicită acest lucru și, în consecință, se înaintează unuia sau mai multor arbitri aleși de comun acord de către părțile contractante în litigiu. Dacă, în termen de trei luni de la data cererii de arbitraj, părțile contractante în litigiu nu reușesc să cadă de acord cu privire la alegerea unuia sau a mai multor arbitri, oricare din părțile contractante vizate poate solicita președintelui Curții Internaționale de Justiție să desemneze un arbitru unic căruia i se înaintează divergența în vederea luării unei decizii.

(3)   Sentința arbitrului sau a arbitrilor desemnați în conformitate cu alineatul precedent este obligatorie pentru părțile contractante implicate.

Articolul 41

(1)   După trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei convenții, orice parte contractantă poate, printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, să solicite convocarea unei conferințe în vederea revizuirii prezentei convenții. Secretarul general notifică această cerere tuturor părților contractante și convoacă o conferință de revizuire dacă, în termen de patru luni de la data notificării adresate de el, cel puțin jumătate din părțile contractante îi comunică asentimentul lor cu privire la această cerere.

(2)   În cazul în care se convoacă o conferință în conformitate cu alineatul precedent, secretarul general informează toate părțile contractante în acest sens și le invită să prezinte, în termen de trei luni, propunerile pe care ar vrea să le analizeze această conferință. Secretarul general comunică tuturor părților contractante ordinea de zi provizorie a conferinței, precum și textul propunerilor vizate cu cel puțin trei luni înainte de data de deschidere a conferinței.

(3)   Secretarul general invită la orice conferință convocată în conformitate cu prezentul articol toate părțile contractante și toate celelalte state membre ale Organizației Națiunilor Unite sau ale uneia din instituțiile specializate.

Articolul 42

(1)   Orice parte contractantă poate propune una sau mai multe modificări la prezenta convenție. Textul oricărui proiect de modificare se comunică secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, care îl transmite tuturor părților contractante.

(2)   Orice proiect de modificare care a fost transmis în conformitate cu alineatul precedent se consideră acceptat, dacă nici o parte contractantă nu formulează obiecții în termen de șase luni de la data la care secretarul general a transmis proiectul de modificare. În ceea ce privește problemele care țin de competența organizațiilor de integrare economică regională care sunt părți contractante la prezenta convenție, ele își exercită dreptul de a formula obiecții. În astfel de cazuri, statele membre ale organizațiilor menționate, care sunt părți contractante la prezenta convenție, nu sunt autorizate să exercite acest drept cu titlu individual.

(3)   Secretarul general informează în cel mai scurt timp toate părțile contractante dacă s-a formulat o obiecție împotriva proiectului de modificare și, dacă nu există obiecții, modificarea intră în vigoare pentru toate părțile contractante la trei luni de la data expirării termenului de șase luni prevăzut în alineatul precedent.

Articolul 43

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite notifică tuturor părților contractante și tuturor statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite:

(a)	semnăturile, ratificările și aderările primite în conformitate cu articolele 33 și 34;

(aa)	orice informație privind competența organizațiilor de integrare economică regională și orice modificare ulterioară a acestei competențe în conformitate cu articolul 34 alineatul (1a);

(b)	data la care intră în vigoare prezenta convenție în conformitate cu articolul 36;

(c)	denunțările primite în conformitate cu articolul 36;

(d)	abrogarea prezentei convenții în conformitate cu articolul 37;

(e)	notificările primite în conformitate cu articolul 38;

(f)	intrarea în vigoare a oricărei modificări în conformitate cu articolul 42.

Articolul 44

Exemplarul original al prezentei convenții se depune la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, care trimite copii legalizate tuturor părților contractante și tuturor membrilor Organizației Națiunilor Unite.

---

ANEXE

Anexa 1:

Carnet de trecere prin vamă

Anexa 2:

Triptic

Anexa 3:

Prelungirea valabilității carnetului de trecere prin vamă

Anexa 4:

Model de certificat pentru regularizarea titlurilor de import temporar nedescărcate, distruse, pierdute sau furate

---

Annex 1Annexe 1/Anexa 1

MODEL OF CARNET DE PASSAGE EN DOUANE

MODÈLE DE CARNET DE PASSAGE EN DOUANE

The carnet is issued in English and French

The dimensions of the carnet are 21 x 29,7 cm

The issuing association shall insert its name on each voucher and shall include the initials of the international organization to which it belongs

Toutes les mentions imprimées du carnet de passage en douane sont rédigées en français et en anglais

Les dimensions sont de 21 x 29,7 cm

L′association qui délivre le carnet doit faire figurer son nom sur chacun des volets et faire suivre ce nom des initiales de l′organisation internationale à laquelle elle est affiliée

< Inside back coverIntérieur du los de la couverture>

The following information is provided by the issuing association to motorists.

L′association qui a délivré le présent carnet fournit les renseignements suivants aux usagers.

< Back coverExtérieur du dos de la couverture>

This carnet, which has been drawn up in accordance with the provisions of the Customs Conventions on the Temporary Importation of Private Road Vehicles (1954) and Commercial Road Vehicles (1956), may be used in the following countries under the guarantee of the authorized associations indicated:

Ce carnet, qui a été élaboré selon les dispositions des conventions douanières relatives à l′importation temporaire des véhicules routiers privés (1954) et des véhicules routiers commerciaux (1956), peut être utilisé dans les pays suivants, sous la garantie des associations autorisées ci-après:

(LIST OF COUNTRIES AND AUTHORIZED ASSOCIATIONS)

(LISTE DES PAYS ET ASSOCIATIONS AUTORISÉES)

---

Anexa 2

TRIPTIC

Toate mențiunile imprimate din acest triptic se redactează în limba națională a țării de import; ele pot fi redactate, în plus, și într-o altă limbă.

Dimensiunile sunt 13 × 29,5 cm.

---

Annexe 3

Anexa 3

PROLONGATION DE LA VALIDITÉ DU CARNET DE PASSAGE EN DOUANE

EXTENSION OF VALIDITY OF THE CARNET DE PASSAGE EN DOUANE

1. La formule de prolongation de validité doit être conforme au modèle figurant dans la présente annexe. La formule est libellée en anglais ou en français. Les mentions qu'elle contient peuvent être répétées dans une autre langue.	1. The stamp for extension of validity shall conform to the model contained in the present Annex. The stamp shall be drawn up in English and in French. The inscribed wording may be repeated in another language.
2. La personne qui demande la prolongation et l'association garante qui s'occupe de cette demande se conforment à la procédure indiquée ci-après:	2. The following procedure shall be observed by the person requesting the extension and by the guaranteeing association dealing with the request:
a) Dès que le titulaire d'un carnet de passage en douane s'aperçoit qu'il est contraint de demander une prolongation du délai de validité de son document, il remet avec son carnet, à l'association garante, une demande de prolongation expliquant les circonstances qui l'ont obligé à formuler cette requête. À titre justificatif, il joint à la demande, selon le cas, un certificat médical, une attestation de l'atelier de réparation, ou toute autre pièce authentique établissant que la force majeure invoquée est réelle.	a) as soon as the holder of a carnet de passage en douane realizes that he is obliged to request an extension of the period of validity of the document, he sends to the guaranteeing association the carnet and a request for extension, indicating the circumstances which oblige him to make the request. He will submit with his request, as supporting evidence, such papers as a medical certificate, a statement from the garage repairing his vehicle, or any other authentic document showing that the delay in question is caused by force majeure.
b) Si l'association garante estime que la demande de prolongation peut être présentée à la douane, elle imprime, au moyen d'un timbre humide, la formule visée au paragraphe 1 sur la couverture du carnet de passage en douane, à l'endroit spécialement réservé à cet effet.	b) if the guaranteeing association considers that the request for extension might be passed on to the customs authorities, it stamps the cover of the carnet de passage en douane in the space specially reserved for this purpose.
c) L'association garante indique, dans la partie gauche de la formule, jusqu'à quelle date (en lettres et en chiffres) la prolongation est sollicitée. Y sont opposés la signature du président de l'association ou de son délégué ainsi que le cachet officiel de l'association.	c) in the left-hand side of the stamp the guaranteeing association fills in the date, in figures and words, until which the extension is requested. The President or representative of the association signs and the stamp of the association is affixed.
d) La durée de prolongation ne doit pas excéder le délai raisonnablement nécessaire pour terminer le voyage, délai qui ne devrait normalement pas dépasser trois mois à compter de la date de péremption du carnet de passage en douane.	d) the length of the extension must not exceed a reasonable period necessary to complete the journey, and should not normally exceed three months from the previous date of expiry of the carnet.
e) L'association garante transmet ensuite le carnet à l'autorité douanière compétente de son pays. Elle joint au carnet la demande du titulaire, accompagnée des pièces justificatives.	e) the guaranteeing association then sends the carnet to the competent customs authority of its country. The request made by the holder of the carnet and the supporting evidence are attached to the carnet.
f) L'autorité douanière décide si la prolongation doit être accordée. Elle peut réduire la durée de la prolongation demandée ou refuser d'accorder toute prolongation. Si la prolongation est accordée, le fonctionnaire compétent de la douane complète la formule imprimée sur la couverture du carnet par l'association garante, lui donne un numéro d'ordre ou d'enregistrement, fait mention du lieu, de la date et de sa qualité. Il revêt ensuite la formule de sa signature ainsi que du cachet officiel de la douane.	f) the customs authority decides whether the extension shall be granted. It may reduce the period of extension requested, or refuse to grant any extension. If it is granted, the competent customs officer completes the stamp placed on the cover of the carnet by the guaranteeing association, by adding a serial or registry number, the place and date and his own official position. He then signs and adds the customs stamp.
g) Le carnet de passage en douane est alors renvoyé à l'association garante, qui le restitue à l'intéressé.	g) the carnet is then returned to the guaranteeing association, which in turn returns it to the person concerned.

---

Annex 4Annexe 4/Anexa 4

MODEL CERTIFICATE FOR THE ADJUSTMENT OF UNDISCHARGED, DESTROYED, LOST OR STOLEN TEMPORARY IMPORTATION PAPERS (CERTIFICATE OF LOCATION)

MODÈLE DE CERTIFICAT POUR LA RÉGULARISATION DES TITRES D′IMPORTATION TEMPORAIRE NON DÉCHARGÉS, DÉTRUITS, PERDUS OU VOLÉS (CERTIFICAT DE PRÉSENCE)

16.12.1993

RO XM XM XM

L 056/24

---

ACCEPTAREA REZOLUȚIEI

din 2 iulie 1993

a Organizației Națiunilor Unite privind aplicarea carnetelor de trecere prin vamă și a carnetelor CTV pentru vehiculele rutiere de uz personal

În vederea aplicării Convenției vamale privind importul temporar de vehicule rutiere private (New York, 1954), Comunitatea notifică Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite faptul că acceptă Rezoluția Organizației Națiunilor Unite din 2 iulie 1993 privind aplicarea carnetelor de trecere prin vamă și a carnetelor CTV pentru vehiculele rutiere de uz personal.

Comunitatea va aplica rezoluția în cadrul relațiilor sale cu părțile contractante la una dintre convențiile vizate în rezoluția menționată, care au acceptat-o la rândul lor.

De asemenea, Comunitatea va aplica Recomandarea din 25 iunie 1992 a Consiliului de cooperare vamală privind acceptarea carnetului CTV (1), în măsura în care aceasta se aplică pentru vehiculele rutiere de uz personal.

Textul rezoluției Organizației Națiunilor Unite este redat în continuare.

---

(1)  JO L 289, 24.11.1993, p. 42.

---

REZOLUȚIA ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE

din 2 iulie 1993

privind aplicarea carnetelor de trecere prin vamă și a carnetelor CTV pentru vehiculele rutiere de uz personal

În atenția părților contractante la Convenția privind importul temporar al vehiculelor rutiere de uz personal din 1954 (4 iunie 1954)

GRUPUL DE LUCRU AL CEE/ONU PRIVIND PROBLEMELE VAMALE CARE VIZEAZĂ TRANSPORTURILE

REAMINTIND dispozițiile articolului 7 alineatul (1) din Convenția vamală privind importul temporar de vehicule rutiere private (4 iunie 1954), (denumită în continuare „convenția privind vehiculele din 1954”),

REAMINTIND că anexa I la convenția în cauză cuprinde un model de titlu de import temporar (carnet de trecere prin vamă) care trebuie utilizat pentru importul temporar al vehiculelor rutiere de uz personal și că acest model, precum și condițiile de utilizare a acestuia, sunt practic identice cu cele ale titlului de admitere temporară (carnetul CTV) prevăzut în Convenția vamală privind admiterea temporară, anexa A apendicele II (denumită în continuare „convenția de la Istanbul”),

LUÂND LA CUNOȘTINȚĂ că asociațiile emitente și garante care își exercită activitatea în temeiul convenției privind vehiculele din 1954 sunt aceleași cu asociațiile care își vor exercita activitatea în cadrul convenției de la Istanbul,

CONȘTIENT de nevoia de a asigura trecerea fără probleme de la convenția privind vehiculele din 1954 la anexa C la convenția de la Istanbul și pentru a evita dificultățile cu care ar putea să se confrunte asociațiile emitente și garante,

SALUTÂND disponibilitatea asociațiilor emitente și garante care își exercită activitatea în cadrul convenției privind vehiculele din 1954 de a face operaționale și canalele emitente și garante pentru vehiculele rutiere motorizate de uz personal și pentru remorci, în conformitate cu dispozițiile din anexele A și C la convenția de la Istanbul, precum și angajamentul acestora de a garanta carnetele CTV prevăzute în cele două convenții,

RECOMANDĂ părților contractante la convenția privind vehiculele din 1954 și care acceptă un carnet de trecere prin vamă pentru importul temporar al vehiculelor rutiere de uz personal să accepte atât carnetele de trecere prin vamă prevăzute în anexa I la convenția în cauză, cât și titlurile de admitere temporară (carnet CTV), prevăzute în anexa A apendicele 11 la convenția de la Istanbul;

SOLICITĂ Secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite să notifice părților contractante la convenția privind vehiculele din 1954 angajamentul asociațiilor emitente și garante față de administrațiile vamale de a garanta carnetele prevăzute în cele două convenții. De asemenea, secretarul executiv este rugat să anexeze la notificarea în cauză textul prezentei rezoluții;

SOLICITĂ fiecărei părți contractante la convenția privind vehiculele din 1954 care acceptă sau nu acceptă prezenta rezoluție să notifice acest fapt Secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite. Notificarea menționată trebuie trimisă în termen de un an, începând de la data la care secretarul executiv a notificat părților contractante angajamentul asociațiilor emitente și garante de a garanta carnetele prevăzute în cele două convenții;

În cazul acceptării, data începând de la care se aplică rezoluția, precum și normele de aplicare se notifică, de asemenea, secretarului executiv.

Lipsa notificării adresate de către una din părțile contractante Secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite într-un interval de un an indică faptul că partea în cauză nu este în măsură să accepte rezoluția. Cu toate acestea, partea contractantă în cauză poate accepta ulterior rezoluția.

Secretarul executiv transmite aceste informații administrațiilor vamale ale părților contractante la convenția privind vehiculele din 1954. De asemenea, el le transmite și Secretarului general al Consiliului de Cooperare Vamală, și organizațiilor de integrare economică regională care pot deveni părți contractante, precum și Alianței internaționale de turism și Federației internaționale a automobilului.