This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02020R1201-20240605
Commission Implementing Regulation (EU) 2020/1201 of 14 August 2020 as regards measures to prevent the introduction into and the spread within the Union of Xylella fastidiosa (Wells et al.)
Consolidated text: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1201 al Comisiei din 14 august 2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.)
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1201 al Comisiei din 14 august 2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.)
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1201/2024-06-05
02020R1201 — RO — 05.06.2024 — 004.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1201 AL COMISIEI din 14 august 2020 (JO L 269 17.8.2020, p. 2) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1688 AL COMISIEI din 20 septembrie 2021 |
L 332 |
6 |
21.9.2021 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2130 AL COMISIEI din 2 decembrie 2021 |
L 432 |
19 |
3.12.2021 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1706 AL COMISIEI din 7 septembrie 2023 |
L 221 |
14 |
8.9.2023 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2024/1320 AL COMISIEI din 15 mai 2024 |
L 1320 |
1 |
16.5.2024 |
|
Rectificat prin:
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1201 AL COMISIEI
din 14 august 2020
privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.)
CAPITOLUL I
DEFINIȚII
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„organism dăunător specificat” înseamnă Xylella fastidiosa (Wells et al.) și oricare dintre subspeciile sale;
„plante-gazdă” înseamnă toate plantele destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor incluse în lista din anexa I;
„plante specificate” înseamnă plante-gazdă destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor enumerate în anexa II și cunoscute ca fiind susceptibile la subspecia specifică a organismului dăunător specificat.
CAPITOLUL II
ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENȚA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR SPECIFICAT ȘI PLANURILE DE URGENȚĂ
Articolul 2
Anchete vizând organismul dăunător specificat efectuate pe teritoriile statelor membre
Articolul 3
Planuri de urgență
Fiecare stat membru stabilește un plan de urgență. Acest plan de urgență detaliază măsurile care trebuie luate pe teritoriul său cu privire la:
eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolele 7-11;
deplasările plantelor specificate pe teritoriul Uniunii, astfel cum se prevede la articolele 19-26;
controalele oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce privește deplasarea plantelor specificate pe teritoriul Uniunii și intrarea plantelor-gazdă în Uniune, astfel cum se prevede la articolele 32 și 33.
Fiecare stat membru își actualizează planul de urgență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an. Planurile de urgență stabilite în temeiul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/789 se actualizează până la 31 decembrie 2020.
Pe lângă elementele menționate la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031, planul de urgență include toate elementele de mai jos:
resursele minime care urmează a fi puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a resurselor suplimentare respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenței organismului dăunător specificat;
norme care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, de comunicare a ordinului de eliminare și de acces la proprietățile private.
CAPITOLUL III
ZONELE DELIMITATE
Articolul 4
Stabilirea unor zone delimitate
În cazul în care se confirmă prezența uneia sau mai multor subspecii anume a (ale) organismului dăunător specificat, statul membru în cauză poate să delimiteze o zonă doar în funcție de subspecia respectivă.
În cazul în care confirmarea prezenței unei subspecii este în curs de desfășurare, statul membru în cauză delimitează zona respectivă în ceea ce privește organismul dăunător specificat și toate subspeciile sale posibile.
Zona în care se înregistrează infecții trebuie să aibă o rază de cel puțin 50 m în jurul plantei depistate ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat.
Zona tampon trebuie să aibă următoarea lățime:
cel puțin 2,5 km în cazul unei zone în care se înregistrează infecții stabilită în scopul luării măsurilor de eradicare menționate la articolele 7-11;
cel puțin 5 km în cazul unei zone în care se înregistrează infecții stabilită în scopul luării măsurilor de izolare menționate la articolele 12-17.
Articolul 5
Derogări privind stabilirea zonelor delimitate
Prin derogare de la articolul 4, zona tampon care înconjoară zona în care se înregistrează infecții stabilită în scopul eradicării poate fi redusă la o lățime de nu mai puțin de 1 km dacă există un nivel ridicat de încredere în faptul că prezența inițială a organismului dăunător specificat nu a condus la răspândirea acestuia și dacă au fost îndeplinite toate condițiile de mai jos:
toate plantele specificate situate în zona în care se înregistrează infecții, indiferent de starea lor de sănătate, au fost eșantionate și eliminate imediat;
în zona în care se înregistrează infecții nu au fost depistate alte plante infectate cu organismul dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor oficiale efectuate cel puțin o dată în cursul anului, luând în considerare buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa;
s-a efectuat o anchetă cel puțin o dată în primul an în urma identificării organismului dăunător specificat într-o zonă cu o lățime de cel puțin 2,5 km în jurul zonei în care s-au înregistrat infecții, arătând că nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat în zona respectivă. Statul membru în cauză prelevează și testează eșantioane de la plantele-gazdă situate în zona respectivă. În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară plantele infectate prezintă un risc mai mare în comparație cu alte părți din zona respectivă;
în zona în care se înregistrează infecții și în imediata sa vecinătate nu a fost identificat niciun vector al organismului dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor efectuate de două ori în timpul sezonului de zbor al vectorului și în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare. Testele respective conduc la concluzia că răspândirea naturală a organismului dăunător specificat este exclusă.
Prin derogare de la articolul 4, statul membru în cauză poate decide să nu stabilească imediat o zonă delimitată în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
există dovezi care arată că organismul dăunător specificat a fost introdus recent în zonă odată cu plantele pe care a fost depistat sau că organismul dăunător specificat a fost depistat într-un loc cu protecție fizică împotriva vectorilor respectivului organism dăunător;
rezultatele activităților de inspecție indică faptul că plantele respective au fost infectate înainte de introducerea lor în zona în cauză;
nu a fost detectat niciun vector al organismului dăunător specificat, pe baza testelor efectuate în vecinătatea respectivelor plante.
În cazul menționat la alineatul (3), statul membru în cauză:
efectuează, în zona în care a fost confirmată pentru prima dată prezența organismului dăunător specificat, o anchetă anuală timp de cel puțin doi ani pentru a stabili dacă alte plante au fost infectate și dacă trebuie luate măsuri suplimentare;
notifică Comisiei și celorlalte state membre justificarea deciziei de a nu stabili o zonă delimitată, precum și rezultatele anchetei menționate la litera (a) de îndată ce sunt disponibile.
Articolul 6
Anularea zonelor delimitate
Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care statul membru în cauză a redus zona tampon la o lățime de nu mai puțin de 1 km în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), statul membru respectiv poate anula această zonă delimitată după 12 luni de la stabilirea sa inițială, dacă sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:
în urma măsurilor adoptate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), se concluzionează cu un nivel ridicat de încredere că prezența inițială a organismului dăunător specificat a fost un caz izolat, iar în zona delimitată respectivă nu a avut loc nicio răspândire;
cât mai aproape posibil de momentul anulării, au fost efectuate teste oficiale în zona delimitată, ținând cont de buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa. În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.
CAPITOLUL IV
MĂSURI DE ERADICARE
Articolul 7
Eliminarea plantelor
Statul membru în cauză elimină imediat din zona infectată:
plantele infectate cu certitudine cu organismul dăunător specificat;
plantele care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta;
plantele care aparțin aceleiași specii ca planta infectată, indiferent de starea lor de sănătate;
plantele din alte specii decât planta infectată, care au fost depistate ca fiind infectate în alte părți din zona delimitată;
plantele specificate, altele decât cele menționate la literele (c) și (d), care nu au fost supuse imediat eșantionării și testării moleculare și în cazul cărora s-a constatat că sunt afectate de organismul dăunător specificat.
Prin derogare de la alineatul (1) literele (b), (c) și (d), statele membre pot decide ca plantele specificate individuale desemnate în mod oficial plante cu valoare istorică să nu fie eliminate, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
plantele specificate în cauză sunt supuse inspecției, eșantionării și testării anuale prin unul dintre testele moleculare enumerate în anexa IV și se confirmă faptul că nu sunt infectate cu organismul dăunător specificat;
plantele specificate individuale sau zona respectivă sunt supuse unor tratamente fitosanitare adecvate de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora. Aceste tratamente pot include metode chimice, biologice sau mecanice, ținând cont de condițiile locale.
Articolul 8
Măsuri împotriva vectorilor organismului dăunător specificat
Articolul 9
Distrugerea plantelor
Articolul 10
Supravegherea anuală a zonei delimitate
În întreaga zonă delimitată, statul membru în cauză monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezența organismului dăunător specificat prin anchete anuale, în conformitate cu articolul 2 alineatele (5) și (6) și ținând cont de informațiile menționate în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.
În zonele în care se înregistrează infecții, statul membru în cauză prelevează și testează eșantioane de la plantele-gazdă, inclusiv de la plantele specificate care nu au fost eliminate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1). În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 0,5 %.
În zonele tampon, statul membru în cauză prelevează și testează eșantioane de la plantele-gazdă, precum și de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul dăunător respectiv. În acest scop și ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.
De asemenea, statul membru în cauză monitorizează prezența organismului dăunător specificat în vectorii din zona delimitată pentru a stabili riscul extinderii ulterioare prezentat de vectori și pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu articolul 8.
Articolul 11
Alte măsuri relevante pentru eradicarea organismului dăunător specificat
CAPITOLUL V
MĂSURI DE IZOLARE
Articolul 12
Dispoziții generale
Autoritatea competentă a statului membru în cauză poate decide să aplice măsurile de izolare prevăzute la articolele 13-17, în loc de măsuri de eradicare, într-o zonă infectată enumerată în anexa III.
Articolul 13
Eliminarea plantelor dintr-o zonă infectată enumerată în anexa III
Respectiva eliminare are loc imediat după identificarea oficială a prezenței organismului dăunător specificat sau, dacă organismul dăunător specificat este depistat în afara sezonului de zbor al vectorului, eliminarea trebuie să aibă loc înainte de următorul sezon de zbor al vectorului. Se iau toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat și a vectorilor săi în cursul eliminării și după eliminare.
Articolul 14
Măsuri împotriva vectorilor organismului dăunător specificat în zonele în care se înregistrează infecții enumerate în anexa III
Articolul 15
Supravegherea anuală a zonelor în care se înregistrează infecții enumerate în anexa III
Cel puțin în părțile zonei infectate menționate la alineatul (2), statul membru în cauză prelevează și testează imediat eșantioane în interiorul unei zone cu raza de 50 m în jurul plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, de la următoarele plante:
toate plantele specificate care aparțin speciilor plantelor specificate depistate ca fiind infectate în aceeași zonă delimitată; și
toate celelalte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta.
Statul membru în cauză monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezența organismului dăunător specificat prin anchete anuale, ținând cont de informațiile menționate în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa. Această monitorizare are loc cel puțin în următoarele părți ale zonei în care se înregistrează infecții enumerată în anexa III:
pe o suprafață care măsoară cel puțin 5 km de la limita zonei în care se înregistrează infecții cu zona tampon;
în apropierea locurilor în care se găsesc plante cu valoare culturală și socială deosebită situate în afara zonei menționate la litera (a) și desemnate în consecință de statul membru.
În acele părți ale zonei în care se înregistrează infecții, statul membru în cauză efectuează eșantionarea și testarea speciilor de plante-gazdă depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în zona delimitată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6). În acest scop, ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 0,7 %. De asemenea, acesta prelevează și testează eșantioane de la populația de vectori în vederea depistării prezenței organismului dăunător specificat.
Articolul 16
Distrugerea plantelor
Articolul 17
Alte măsuri relevante pentru izolarea organismului dăunător specificat
Statul membru în cauză ia măsuri vizând orice particularitate sau complicație despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia izolarea, în special cele legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate, sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.
CAPITOLUL VI
PLANTAREA PLANTELOR SPECIFICATE ÎN ZONELE ÎN CARE SE ÎNREGISTREAZĂ INFECȚII
Articolul 18
Autorizația privind plantarea plantelor specificate în zonele în care se înregistrează infecții
Plantarea plantelor specificate în zonele în care se înregistrează infecții poate fi autorizată de statul membru în cauză numai în unul dintre următoarele cazuri:
plantele specificate sunt cultivate în locuri de producție cu protecție contra insectelor, care sunt indemne de organismul dăunător specificat și de vectorii săi;
plantele specificate aparțin de preferință soiurilor considerate rezistente sau tolerante la organismul dăunător specificat și sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecții enumerate în anexa III, dar în afara zonei menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (a);
plantele specificate aparțin acelorași specii de plante care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat pe baza activităților de anchetă efectuate cel puțin în ultimii doi ani în conformitate cu articolul 10 și sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecții stabilite în scopul eradicării.
CAPITOLUL VII
DEPLASĂRILE PLANTELOR SPECIFICATE PE TERITORIUL UNIUNII
Articolul 19
Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care au fost cultivate în locuri de producție autorizate situate în zona delimitată respectivă
Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care au fost cultivate într-un loc de producție situat în zona delimitată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
plantele specificate au fost cultivate pe parcursul întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost autorizat în conformitate cu articolul 24 sau au fost prezente într-un astfel de loc cel puțin în ultimii trei ani;
pe parcursul perioadei de cultivare a plantelor specificate, nici prezența organismului dăunător specificat, nici cea a vectorilor săi nu au fost constatate în locul respectiv;
plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ținând cont de condițiile locale;
plantele specificate sunt transportate prin zonele delimitate sau în interiorul acestora în containere sau ambalaje închise, asigurându-se faptul că infecția cu organismul specificat sau cu oricare dintre vectorii săi nu poate avea loc;
cât mai aproape de momentul deplasării, plantele specificate au fost supuse unor teste moleculare vizând prezența organismului dăunător specificat pe baza unui test enumerat în anexa IV, folosind un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.
Articolul 20
Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate în zona delimitată respectivă
Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate în zona delimitată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator profesionist înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031;
plantele specificate aparțin unor specii de plante care au fost cultivate cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă delimitată și, timp de trei ani de la înființarea zonei delimitate au făcut obiectul activităților de anchetă menționate la articolele 10 și 15 și nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat;
speciile plantelor specificate menționate la litera (b) sunt publicate în baza de date a Comisiei cu plante-gazdă care nu au fost constatate ca fiind infectate în zona delimitată specifică;
plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcție de condițiile locale;
cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile din plantele specificate au făcut obiectul inspecției și al testării moleculare de către autoritatea competentă, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 95 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile de plante specificate au făcut obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva tuturor vectorilor organismului dăunător specificat.
Articolul 21
Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro în zona delimitată respectivă
Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro în zona delimitată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
plantele specificate au fost cultivate pe durata întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost autorizat în conformitate cu articolul 24;
plantele specificate au fost cultivate într-un container transparent, în condiții de sterilitate, și îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
provin din semințe;
au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care și-au petrecut toată viața într-o zonă din teritoriul Uniunii indemnă de organismul dăunător specificat și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;
au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 95 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
plantele specificate sunt transportate prin zonele delimitate sau pe teritoriul acestora în containere, în condiții de sterilitate care exclud posibilitatea de infecție cu organismul dăunător specificat prin vectorii săi.
Articolul 22
Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor aflate în repaus vegetativ din genul Vitis care au fost cultivate în zona delimitată respectivă o parte din viața lor.
Deplasarea dintr-o zonă delimitată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele tampon a plantelor aflate în repaus vegetativ din genul Vitis destinate plantării, altele decât semințele, care au fost cultivate o parte din viața lor în zona delimitată respectivă și sunt enumerate ca plante specificate pentru acea zonă delimitată, poate fi permisă numai atunci dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
plantele au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031;
cât mai aproape posibil de momentul deplasării, plantele au fost supuse unui tratament adecvat prin termoterapie într-o instalație de tratare autorizată și supravegheată de autoritatea competentă în acest sens, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ sunt imersate timp de 45 de minute în apă încălzită la 50 °C.
Articolul 23
Deplasarea în zonele în care se înregistrează infecții, în zonele tampon și din zonele tampon către zonele respective în care se înregistrează infecții, a plantelor specificate care au fost cultivate o parte din viața lor într-o zonă delimitată
Deplasarea în zonele în care se înregistrează infecții, în zonele tampon și din zonele tampon către zonele respective în care se înregistrează infecții, a plantelor specificate care au fost cultivate cel puțin o parte din viața lor într-o zonă delimitată poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031;
locul respectiv face obiectul eșantionării și testării de către autoritatea competentă pentru prezența organismului dăunător specificat, ținând cont de informațiile din buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa;
rezultatele inspecției anuale și ale testării unui eșantion reprezentativ confirmă absența organismului dăunător specificat;
plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ținând cont de condițiile locale;
operatorii profesioniști solicită persoanei care primește respectivele plante să semneze o declarație conform căreia aceste plante nu vor fi deplasate din zonele respective.
Articolul 24
Autorizarea locurilor de producție
Autoritatea competentă poate autoriza un loc de producție numai în sensul articolelor 19 și 21 dacă acesta îndeplinește toate următoarele condiții:
este înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031;
a fost autorizat de autoritatea competentă ca loc protejat fizic împotriva organismului dăunător specificat și a vectorilor săi;
a făcut anual obiectul a cel puțin două inspecții de către autoritatea competentă, efectuate la cele mai potrivite momente.
Acestea transmit lista respectivă Comisiei și celorlalte state membre imediat după întocmirea sau actualizarea ei.
Articolul 25
Deplasarea, în interiorul Uniunii, a plantelor specificate care nu au fost niciodată cultivate într-o zonă delimitată
Plantele specificate care nu au fost niciodată cultivate într-o zonă delimitată pot fi deplasate pe teritoriul Uniunii doar dacă au fost cultivate într-un loc care îndeplinește următoarele condiții:
aparține unui operator profesionist înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și face obiectul inspecției anuale efectuate de autoritatea competentă;
este supus, în funcție de nivelul de risc, eșantionării și testării pentru a se constata prezența organismului dăunător specificat, folosindu-se un test prezentat în anexa IV și ținând cont de informațiile prevăzute în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.
Prin derogare de la alineatul (1), plantele destinate plantării, altele decât semințele, din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, pot fi deplasate pentru prima dată pe teritoriul Uniunii doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
au fost cultivate într-un loc care este supus inspecției anuale efectuate de autoritatea competentă;
locul respectiv face obiectul eșantionării și testării pentru a se constata prezența organismului dăunător specificat, ținând cont de informațiile din buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa și utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
Articolul 26
Deplasarea în Uniune a plantelor-mamă prebază sau a materialelor prebază, cultivate în afara unei zone delimitate
Plantele-mamă prebază definite la articolul 1 alineatul (3) din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei ( 3 ) sau materialul prebază definit la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2008/90/CE a Consiliului ( 4 ) care aparțin speciilor Juglans regia L., Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, P. amygdalus x P. persica, P. armeniaca L., P. avium (L.) L., P. cerasus L., P. domestica L., P. domestica x P. salicina, P. dulcis (Mill.) D.A. Webb, P. persica (L.) Batsch, și P. salicina Lindley, care au fost cultivate în afara zonelor delimitate și care și-au petrecut cel puțin o parte din perioada lor de viață în afara spațiilor protejate împotriva insectelor pot fi deplasate pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar și dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
au fost certificate în conformitate cu articolul 1 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/925 a Comisiei ( 5 );
în cel mai scurt interval posibil înainte de deplasarea lor, au făcut obiectul inspecției vizuale, al prelevării de eșantioane și al testării moleculare pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare.
Articolul 27
Pașapoarte fitosanitare
Plantele menționate la articolele 19-26 pot fi deplasate pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar, în conformitate cu cerințele articolelor 78-95 din Regulamentul (UE) 2016/2031.
În cazul plantelor specificate menționate la articolul 23, se aplică următoarele condiții suplimentare:
în cazul în care sunt deplasate numai în interiorul zonelor în care se înregistrează infecții, se include indicația „Zonă infectată – XYLEFA” lângă codul de trasabilitate menționat în partea A punctul 1 litera (e) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2016/2031;
în cazul în care sunt deplasate în interiorul zonei tampon, sau din zona tampon către zona în care se înregistrează infecții, se include indicația „Zonă tampon și zonă infectată – XYLEFA” lângă codul de trasabilitate menționat în partea A punctul 1 litera (e) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2016/2031.
CAPITOLUL VIII
INTRODUCEREA ÎN UNIUNE A PLANTELOR-GAZDĂ
Articolul 28
Introducerea în Uniune a plantelor-gazdă care provin dintr-o țară terță în care se cunoaște că organismul dăunător specificat nu este prezent
Plantele-gazdă care provin dintr-o țară terță în care se cunoaște că organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse în Uniune numai în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:
organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei că organismul dăunător specificat nu este prezent în țară pe baza inspecției, a prelevării de probe și a testării moleculare efectuate de autoritatea competentă, utilizându-se un test enumerat în anexa IV și în conformitate cu standardele internațional relevante pentru măsurile fitosanitare. Ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate la nivel național de cel puțin 1 %.
plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica „Declarație suplimentară” că organismul dăunător specificat nu există în țară;
plantele gazdă au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă și, în funcție de nivelul de risc, eșantionării și testării, enumerate în anexa IV, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;
plantele destinate plantării, altele decât semințele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă și eșantionării și testării, enumerate în anexa IV, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
la intrarea în Uniune, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 33 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.
Articolul 29
Introducerea în Uniune a plantelor-gazdă care provin dintr-o zonă fără organisme dăunătoare a unei țări în care se înregistrează infecții
Plantele-gazdă care provin dintr-o țară terță cu prezență cunoscută a organismului dăunător specificat pot fi introduse în Uniune doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
plantele-gazdă provin dintr-o zonă care a fost declarată indemnă de organismul dăunător specificat de către organizația națională pentru protecția plantelor în cauză în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare și pe baza anchetelor oficiale bazate pe prelevarea de probe și testare, utilizându-se un test enumerat în anexa IV. Ținând cont de Orientările privind anchetele solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa ale autorității, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat poate să identifice cu un grad de încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %;
organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei denumirea zonei respective;
plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care menționează la rubrica „locul de origine” că plantele-gazdă în cauză și-au petrecut întreaga viață în zona menționată la litera (a), cu trimitere specifică la denumirea zonei respective;
plantele gazdă au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă și, în funcție de nivelul de risc, eșantionării și testării, enumerate în anexa IV, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;
plantele destinate plantării, altele decât semințele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă și eșantionării și testării, enumerate în anexa IV, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
la intrarea în Uniune, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 33 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.
Articolul 30
Introducerea în Uniune a plantelor-gazdă care provin dintr-un loc de producție fără organisme dăunătoare al unei țări în care se înregistrează infecții
Plantele-gazdă care provin dintr-o țară terță cu prezență cunoscută a organismului dăunător specificat pot fi introduse în Uniune doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
plantele-gazdă provin dintr-un loc de producție care a fost autorizat ca fiind indemn de organisme dăunătoare de către organizația națională pentru protecția plantelor în conformitate cu articolul 31;
organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei lista cu locurile de producție indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul țării;
plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:
la rubrica „Declarație suplimentară”, că plantele-gazdă au fost produse pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri autorizate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de organizația națională pentru protecția plantelor în conformitate cu articolul 31 și că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se imposibilitatea infectării cu organismul dăunător specificat prin intermediul vectorilor săi;
la rubrica „locul de origine”, numele sau codul locului (locurilor) de producție indemne de organisme dăunătoare;
la intrarea în Uniune, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 33 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.
Plantele-gazdă care provin dintr-o țară terță unde organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent și au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare pot fi introduse în Uniune doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
plantele-gazdă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
provin din semințe;
au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care și-au petrecut toată viața într-o zonă neafectată de organismul dăunător specificat și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;
au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile articolului 31 și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;
plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc de producție care a fost autorizat ca indemn de organisme dăunătoare de către organizația națională pentru protecția plantelor, în conformitate cu articolul 31;
organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei lista cu locurile de producție indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul țării;
plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:
la rubrica „Declarație suplimentară”, că plantele-gazdă au fost produse in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri autorizate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de organizația națională pentru protecția plantelor în conformitate cu articolul 31 și că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se că nu poate avea loc nicio infecție cu organismul dăunător specificat sau cu oricare dintre vectorii săi cunoscuți;
la rubrica „locul de origine”, numele sau codul locului de producție indemn de organisme dăunătoare.
Articolul 31
Autorizarea locurilor de producție ca indemne de organisme dăunătoare
Un loc de producție poate fi autorizat ca indemn de organisme dăunătoare numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
locul de producție este declarat de organizația națională pentru protecția plantelor ca loc cu protecție contra insectelor, indemn de organismul dăunător specificat și de vectorii săi, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;
locul de producție a făcut obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcție de condițiile locale;
locul de producție face anual obiectul a cel puțin două inspecții de către autoritatea competentă, efectuate la cele mai potrivite momente;
cât mai aproape de momentul deplasării, plantele-gazdă care provin din locul de producție fac obiectul unor teste moleculare pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat utilizând un test menționat în anexa IV și un plan de eșantionare care poate identifica cu un nivel de încredere de cel puțin 90 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.
În cazul în care, pe parcursul inspecțiilor anuale, autoritățile competente depistează prezența organismului dăunător specificat sau daune care compromit condițiile de protecție împotriva insectelor a locului de producție indemn de organisme dăunătoare, ele revocă imediat autorizația locului și suspendă temporar deplasarea plantelor-gazdă. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
CAPITOLUL IX
CONTROALE OFICIALE PRIVIND DEPLASAREA PLANTELOR SPECIFICATE PE TERITORIUL UNIUNII ȘI A PLANTELOR-GAZDĂ ÎNSPRE UNIUNE
Articolul 32
Controalele oficiale ale deplasărilor plantelor specificate pe teritoriul Uniunii
Articolul 33
Controale oficiale la introducerea în Uniune
CAPITOLUL X
ACTIVITĂȚI DE COMUNICARE
Articolul 34
Campanii de sensibilizare
CAPITOLUL XI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 35
Raportarea cu privire la măsuri efectuată de statele membre
Rezultatele anchetelor efectuate în conformitate cu articolele 10 și 15 în zonele delimitate trebuie să fie transmise Comisiei utilizând modelele prevăzute în anexa V.
Articolul 36
Conformitate
Pentru a se conforma prezentului regulament, statele membre abrogă sau modifică măsurile pe care le-au adoptat pentru a se proteja împotriva introducerii și a răspândirii organismului dăunător specificat. Acestea informează imediat Comisia cu privire la abrogarea sau modificarea acestor măsuri.
Articolul 37
Abrogarea
Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/789 se abrogă.
Articolul 38
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Totuși, articolul 2 alineatul (4) teza a doua, articolul 5 alineatul (1) litera (c) teza a treia, articolul 28 litera (a) teza a doua și articolul 29 litera (a) teza a doua se aplică de la 1 ianuarie 2023.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXĂ
„ANEXA I
Lista plantelor cunoscute ca fiind susceptibile la una sau la mai multe subspecii ale organismului dăunător specificat («plante-gazdă»)
ANEXA II
Lista plantelor cunoscute ca fiind susceptibile la subspecii specifice ale organismului dăunător specificat («plante specificate»)
Plante specificate susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia fastidiosa
Plante specificate susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia multiplex
Plante specificate care sunt susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia pauca
ANEXA III
Zonele în care se înregistrează infecții menționate la articolul 4 alineatul (2) în care se aplică măsuri de izolare prevăzute la articolele 13-17
PARTEA A
Zona în care se înregistrează infecții în Italia
Zona în care se înregistrează infecții în Italia include următoarele zone:
Provincia Lecce
Provincia Brindisi
Localități situate în provincia Bari:
PARTEA B
Zona în care se înregistrează infecții în Franța
Zona în care se înregistrează infecții în Franța include următoarea zonă:
Regiunea Corsica
PARTEA C
Zona în care se înregistrează infecții în Spania
Zona în care se înregistrează infecții în Spania include următoarea zonă:
Comunitatea Autonomă a Insulelor Baleare
ANEXA IV
Teste pentru identificarea Xylella fastidiosa și a subspeciilor sale
A. Teste pentru depistarea prezenței și identificarea Xylella fastidiosa
PCR în timp real conform Harper et al., 2010 (și erata 2013) ( 6 );
Amplificare izotermă mediată în buclă (LAMP) pe baza primerilor dezvoltați de Harper et al. 2010 (și erata 2013) ( 7 );
PCR în timp real conform Ouyang et al., 2013 ( 8 )
PCR convențional conform Minsavage et al. 1994 ( 9 )
B. Teste moleculare pentru identificarea subspeciilor de Xylella fastidiosa
Tipizare de tip MLST (Multi Locus Sequence Typing) conform Yuan et al., 2010, prin care se determină toate subspeciile ( 10 );
PCR conform Hernandez-Martinez et al., 2006, prin care se determină subspeciile fastidiosa, multiplex și sandyi ( 11 );
PCR conform Pooler & Hartung 1995 prin care se determină subspecia pauca ( 12 ).
ANEXA V
Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în conformitate cu articolele 10 și 15 în zonele delimitate
PARTEA A
Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe statistici
|
1. Localizarea geografică a ZD |
2. Dimensiunea inițială a ZD (ha) |
3. Dimensiunea actualizată a ZD (ha) |
4. Abordare (E/I) |
5. Zonă (de exemplu, ZT/ZI) |
6. Locuri de anchetă |
7. Calendar |
A. Definiția anchetei (parametri de introdus pentru RiBESS+) |
B. Efortul de eșantionare |
C. Rezultatele anchetei |
23. Observații |
||||||||||||||||||||||||
|
8. Populația țintă |
9. Unități epidemiologice |
10. Metoda de depistare |
11. Eficiența eșantionării |
12. Sensibilitatea metodei |
13. Factori de risc (activități, localizări și zone) |
14. Nr. de unități epidemiologice inspectate |
15. Nr. de examinări |
16. Nr. de eșantioane |
17. Nr. de teste |
18. Nr. de alte măsuri |
19. Rezultate |
20. Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 |
21. Nivelul de încredere atins |
22. Prevalența proiectului |
||||||||||||||||||||
|
Speciile gazdă |
Aria (ha sau altă unitate de măsură mai relevantă) |
Unități de inspecție |
Descriere |
Unități |
Examinări vizuale |
Testare |
Alte metode |
Factor de risc |
Niveluri de risc |
Nr. de localizări |
Riscuri relative |
Proporția populației de plante gazdă |
|
|
Pozitiv |
Negativ |
Nedeterminat |
Număr |
Data |
|||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Instrucțiuni de completare a modelului
Explicați ipotezele proiectului anchetei. Rezumați și justificați:
Indicați denumirea ariei geografice, numărul focarului sau orice informație care permite identificarea zonei delimitate (ZD) în cauză și data la care a fost stabilită.
Indicați dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei, precum și orice actualizare relevantă.
Indicați abordarea: Eradicare (E), Izolare (I). Vă rugăm să adăugați numărul de rânduri care sunt necesare, în funcție de numărul de ZD și abordările aplicate acestor zone.
Indicați zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, adăugând numărul de rânduri care sunt necesare. Zona în care se înregistrează infecții/infestări (ZI) sau zona tampon (ZT), utilizând rânduri separate. După caz, indicați zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 5 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.), utilizând rânduri separate.
Indicați locurile de anchetă, utilizând mai multe rânduri dacă este cazul. Vă rugăm să raportați anchetele efectuate în pepiniere în rânduri separate. Dacă utilizați opțiunea «altele», vă rugăm să specificați locul:
Spații deschise (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/vie; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;
Spații deschise (altele): 2.1. grădini private; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante sălbatice în alte arii decât ariile de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, magazin de grădinărit etc.);
Spații închise fizic: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât serele; 3.3. loc public, altul decât serele; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, magazin de grădinărit).
Indicați lunile din an în care au fost efectuate anchetele.
Indicați populația țintă aleasă, specificând, după caz, lista cu speciile gazdă și zona acoperită. Populația țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Pentru zonele agricole dimensiunea populației este definită de obicei în hectare, dar poate fi exprimată și în loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază din coloana 23 («Observații»). Indicați unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. «Unitate de inspecție» înseamnă plante, părți de plante, bunuri, materiale, vectori ai organismelor dăunătoare, care au fost examinate pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare.
Indicați unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, indicând descrierea acestora și unitatea de măsură. «Unitate epidemiologică» înseamnă o zonă omogenă în care interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar crea aceleași condiții epidemiologice în cazul apariției organismului dăunător. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației țină, sunt omogene din punct de vedere epidemiologic și includ cel puțin o plantă gazdă. În anumite cazuri, întreaga populație de plante gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Acestea pot fi regiuni NUTS, zone urbane, păduri, grădini de trandafiri, ferme, sau hectare. Alegerea trebuie să fie justificată în ipotezele de bază.
indicați metodele utilizate în cursul anchetei, inclusiv numărul de activități în fiecare caz. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, indicați prin N/A.
Indicați o estimare a eficienței eșantionării. Eficiența eșantionării înseamnă probabilitatea selectării părților infectate dintr-o plantă infectată. În cazul vectorilor, este eficiența metodei de a captura un vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona de efectuare a anchetei. În cazul solului, este eficiența de a selecta un eșantion de sol care conține un organism dăunător, atunci când acesta este prezent în zona de efectuare a anchetei.
«Sensibilitatea metodei» înseamnă probabilitatea unei metode de a depista în mod corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca rezultatul testului să fie pozitiv pentru o plantă gazdă cu adevărat pozitivă. Este produsul dintre eficiența eșantionării (și anume, probabilitatea de a selecta părți de plantă infectată dintr-o plantă infectată) și sensibilitatea diagnosticului (caracterizată prin inspecția vizuală și/sau testul de laborator utilizate în procesul de identificare).
Indicați factorii de risc în rânduri diferite, utilizând numărul de rânduri necesare. Pentru fiecare factor de risc indicați nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației de plante gazdă.
Indicați detaliile anchetei. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu se aplică, indicați prin N/A. Informațiile care urmează să fie indicate în aceste coloane se referă la informațiile incluse în coloana 10 «Metode de depistare».
Indicați numărul de eșantioane care au avut rezultate pozitive, negative sau nedeterminate. «Nedeterminat» sunt acele eșantioane analizate pentru care nu s-a obținut un rezultat din cauza anumitor factori (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat-neidentificat, vechi etc.).
Indicați notificările de focare ale anului în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarului nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că rezultatul este unul din cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2) sau articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, vă rugăm să indicați motivul pentru care nu ați furnizat această informație în coloana 21 («Observații»).
Indicați sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr. 31. Această valoare a nivelului de încredere obținut în ceea ce privește absența organismului dăunător este calculată pe baza performanței inspecției (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența proiectului.
Indicați prevalența proiectului pe baza unei estimări anterioare anchetei a prevalenței reale probabile a organismului dăunător pe teren. Prevalența proiectului se stabilește ca obiectiv al anchetei și corespunde compromisului făcut de persoanele responsabile cu gestionarea riscurilor între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă.
PARTEA B
Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate pentru insectele care sunt vectori ai Xylella fastidiosa
|
1. Descrierea ZD |
2. Abordare |
3. Zonă |
4. Specia vectorilor |
5. Examinări vizuale |
6. Tipul de capcană [sau alte metode de capturare a vectorului (de exemplu, plasă de prins fluturi etc.)] |
7. Nr. de capcane (sau alte metode de capturare) |
8. Frecvența verificării capcanelor (sau a altor metode, după caz) |
9. Momentul verificării capcanelor (sau a altor metode, după caz) |
10. Nr. de eșantioane de vectori colectate |
11. Nr. de vectori capturați |
12. Nr. de vectori analizați |
13. Nr. de eșantioane de vectori analizate |
14. Nr. de eșantioane de vectori pozitive |
15. Nr. de eșantioane de vectori negative |
16. Nr. de eșantioane de vectori nedeterminate |
17. Observații |
||
|
Nume |
Data stabilirii |
Calendar |
Număr |
|||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Instrucțiuni de completare a modelului
Indicați denumirea ariei, numărul focarului sau orice informație care permite identificarea zonei delimitate (ZD) și data la care a fost stabilită.
Indicați: Eradicare (E), Izolare (I). Vă rugăm să adăugați numărul de rânduri care sunt necesare, în funcție de numărul de ZD și abordările aplicate acestor zone.
Indicați zona din ZD în care a fost efectuată ancheta. Zona în care se înregistrează infecții/infestări (ZI) sau zona tampon (ZT), utilizând rânduri separate. După caz, indicați zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 5 km, în jurul pepinierelor etc.).
Indicați lista cu speciile de vectori ale organismului dăunător indicat în prima coloană, utilizând un rând separat pentru fiecare vector.
Indicați numai dacă este cazul.
Indicați tipul metodei de capturare a vectorului. Dacă sunt utilizate mai multe metode pentru același vector, indicați datele în rânduri separate.
Indicați numărul de capcane sau alte metode de capturare, utilizând rânduri separate pentru fiecare metodă.
Indicați când au fost verificate capcanele sau alte metode de capturare (de exemplu, o dată pe săptămână, o dată pe lună, de patru ori pe an etc.).
Indicați lunile din an în care sunt verificate capcanele.
Indicați numărul de eșantioane colectate (un eșantion poate conține mai mulți vectori).
Indicați numărul total de vectori capturați. Vă rugăm să includeți numai numărul de vectori de interes, fără capturile colaterale.
Indicați numărul de eșantioane de vectori analizate pentru organismul dăunător, în cazul în care un eșantion este compus din mai mulți vectori.
Numărul de eșantioane nedeterminate, și anume eșantioane analizate dar pentru care, din cauza anumitor factori, nu au fost raportate rezultate (de exemplu, sub nivelul de detecție etc.).”
( 1 ) Guidelines for pest eradication programmes – Reference Standard ISPM No 9 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Orientări pentru programele de eradicare a dăunătorilor – Standard de referință ISPM nr. 9 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor), Roma. Publicare: 15 decembrie 2011.
( 2 ) The use of integrated measures in a systems approach for pest risk management – Reference Standard ISPM No 14 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Utilizarea unor măsuri integrate într-o abordare sistemică pentru gestionarea riscurilor determinate de dăunători – Standardul de referință ISPM nr. 14 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor), Roma. Publicare: 8 ianuarie 2014.
( 3 ) Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice pentru genurile și speciile de plante fructifere menționate în anexa I la directivă, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și normele detaliate privind inspecțiile oficiale (JO L 298, 16.10.2014, p. 22).
( 4 ) Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe (JO L 267, 8.10.2008, p. 8).
( 5 ) Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/925 a Comisiei din 29 mai 2017 de autorizare temporară a anumitor state membre să certifice materialul prebază de la anumite specii de plante fructifere produse în câmp fără protecție contra insectelor și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/167 (JO L 140, 31.5.2017, p. 7).
( 6 ) DOI: 10.1094/PHYTO-06-10-0168
( 7 ) DOI: 10.1094/PHYTO-06-10-0168
( 8 ) DOI: 10.1371/journal.pone.0081647
( 9 ) DOI:10.1094/Phyto-84-456
( 10 ) DOI: 10.1094/PHYTO-100-6-0601
( 11 ) DOI: 10.1094/PD-90-1382
( 12 ) DOI: 10.1007/BF00294703