(a) rețeaua sistemului feroviar transeuropean convențional, definită în secțiunea 1.1 din anexa I la Directiva 2008/57/CE;

(b) rețeaua sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, definită în secțiunea 2.1 din anexa I la Directiva 2008/57/CE;

(c) toate celelalte părți ale rețelei.

(a) normele tehnice menționate la alineatul (1);

(b) procedurile de evaluare a conformității și de verificare care trebuie realizate în vederea aplicării normelor naționale menționate la alineatul (1);

(c) organismele desemnate, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din Directiva 2008/57/CE, să execute procedurile de evaluare a conformității și de verificare în ceea ce privește cazurile specifice prevăzute în secțiunea 7.3 din anexă.

(a) identificării barierelor în calea accesibilității;

(b) furnizării de informații către utilizatori;

(c) monitorizării și evaluării progreselor realizate în ceea ce privește accesibilitatea.

(a) zonele publice ale gărilor dedicate transportului de călători, definite la punctul 2.1.1 din anexă;

(b) materialul rulant definit la punctul 2.1.2 din anexă.

(a) statele membre care doresc să participe;

(b) organisme reprezentative din sectorul feroviar;

(c) organisme reprezentative ale utilizatorilor;

(d) Agenția Europeană a Căilor Ferate.

(a) monitorizarea dezvoltării unei structuri de date minime pentru inventarul de active;

(b) sprijinirea statelor membre în vederea realizării inventarelor de active și a planurilor de implementare ale acestora;

(c) furnizarea de asistență Comisiei în ceea ce privește monitorizarea implementării STI;

(d) facilitarea schimburilor de bune practici;

(e) furnizarea de asistență Comisiei în vederea identificării priorităților și criteriilor comune pentru implementarea STI, menționate la articolul 8;

(f) dacă este cazul, formularea de recomandări adresate Comisiei, în special cu privire la consolidarea implementării STI.

(a) subsistemelor autorizate în conformitate cu decizia respectivă;

(b) proiectelor de subsisteme noi, reînnoite sau modernizate care, la data publicării prezentului regulament, se află într-un stadiu avansat de dezvoltare sau fac obiectul unui contract în curs de execuție;

(c) proiectelor de material rulant nou care corespunde unui proiect existent, conform punctului 7.1.2 din anexa la prezentul regulament.

— spațiul gol dintre pragul ușii respective (sau al punții de legătură extinse a ușii respective) și peron nu depășește 75 mm pe orizontală și 50 mm pe verticală; și

— materialul rulant nu are nicio treaptă interioară între pragul ușii și vestibul.

(1) Sistemul feroviar al Uniunii, căruia i se aplică Directiva 2008/57/CE și din care fac parte subsistemele, este un sistem integrat a cărui coerență trebuie verificată. Această coerență trebuie verificată în special în ceea ce privește specificațiile fiecărui subsistem, interfețele acestuia cu sistemul în care este integrat, precum și normele de exploatare și de întreținere.

(2) Specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemelor și interfețele lor, descrise la punctele 4.2 și 4.3, nu impun utilizarea de tehnologii sau de soluții tehnice specifice, cu excepția cazului în care acestea sunt strict necesare pentru interoperabilitatea rețelei feroviare a Uniunii. Soluțiile inovatoare pentru interoperabilitate pot necesita însă specificații și/sau metode de evaluare noi. Pentru a permite inovațiile tehnologice, aceste specificații și metode de evaluare trebuie elaborate prin procedura descrisă la articolul 6 din regulament.

(3) Ținând seama de toate cerințele esențiale aplicabile, parametrii de bază legați de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă sunt stabiliți, pentru subsistemele „infrastructură” și „material rulant”, la punctul 4.2 din prezenta STI. Cerințele și responsabilitățile de exploatare sunt stabilite în STI OPE și la punctul 4.4 din prezenta STI.

(1) Având în vedere cerințele esențiale din secțiunea 3, specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului „infrastructură” legate de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă se prezintă după cum urmează:

— spații de parcare pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă;

— trasee fără obstacole;

— uși și intrări;

— pardoseli;

— evidențierea obstacolelor transparente;

— toalete și spații pentru schimbarea scutecelor bebelușilor;

— mobilier și dispozitive amovibile;

— emiterea de bilete, birouri de informații și puncte de asistență pentru clienți;

— iluminat;

— informații vizuale: semne, pictograme și informații imprimate sau dinamice;

— informații verbale;

— lățimea peronului și marginea peronului;

— capătul peronului;

— dispozitive de asistență la îmbarcare aflate pe peroane;

— treceri la nivel cu calea ferată.

(2) Parametrii de bază care sunt specificați la punctele 4.2.1.1-4.2.1.15 se aplică domeniului de aplicare al subsistemului „infrastructură” care este definit la punctul 2.1.1; aceștia pot fi împărțiți în două categorii:

— cei pentru care trebuie să se specifice detaliile tehnice, cum ar fi parametrii referitori la peroane și la accesul la peroane. În acest prim caz, se descriu în mod specific parametrii de bază și se prezintă în amănunt detaliile tehnice care trebuie satisfăcute în vederea îndeplinirii cerinței;

— cei pentru care nu este necesar să se specifice detaliile tehnice, cum ar fi valoarea rampelor sau caracteristicile locurilor de parcare. În acest al doilea caz, parametrul de bază este definit ca o cerință funcțională care poate fi respectată prin aplicarea mai multor soluții tehnice.

(1) Dacă gara este prevăzută cu propria zonă de parcare, trebuie să existe spații de parcare suficiente și adaptate rezervate pentru persoanele cu handicap sau pentru persoanele cu mobilitate redusă care sunt eligibile să le utilizeze, în cel mai apropiat loc posibil al zonei de parcare de o intrare accesibilă.

(1) Trebuie puse la dispoziție trasee fără obstacole care să lege următoarele zone publice ale infrastructurii, dacă acestea există:

— puncte de oprire pentru alte mijloace de transport de legătură din incinta gării (de exemplu taxi, autobuz, tramvai, metrou, feribot etc.);

— parcări;

— intrări și ieșiri accesibile;

— birouri de informații;

— sisteme de informare vizuală și acustică;

— case de bilete;

— asistență pentru clienți;

— zone de așteptare;

— instalații sanitare;

— peroane.

(2) Lungimea traseelor fără obstacole trebuie să fie cea mai scurtă distanță posibilă din punct de vedere practic.

(3) Pardoseala și solul traseelor fără obstacole trebuie să aibă proprietăți de reflexie scăzută.

(1) Toate traseele fără obstacole, pasarelele și pasajele subterane trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 160 cm, cu excepția zonelor specificate la punctele 4.2.1.3 (2) (uși), 4.2.1.12 (3) (peroane) și 4.2.1.15 (2) (treceri la nivel).

(2) În cazul în care pe un traseu orizontal sunt instalate praguri, acestea trebuie să contrasteze cu podeaua din jur și nu trebuie să fie mai înalte de 2,5 cm.

(1) În cazul în care un traseu fără obstacole include o modificare de nivel, trebuie să existe un traseu fără trepte care să ofere o alternativă la scări pentru persoanele cu mobilitate redusă.

(2) Scările de pe traseele fără obstacole trebuie să aibă o lățime minimă de 160 cm, măsurată între mâinile curente. Cel puțin prima și ultima treaptă trebuie semnalate cu o bandă contrastantă și, ca cerință minimă, înainte de prima treaptă descendentă trebuie instalate benzi podotactile.

(3) Acolo unde nu pot fi puse la dispoziție ascensoare trebuie instalate rampe pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă care nu pot utiliza scările. Acestea trebuie să aibă o pantă moderată. O pantă abruptă este permisă numai pentru rampele pe distanțe scurte.

(4) Scările și rampele trebuie prevăzute cu mâini curente pe ambele părți și pe două niveluri.

(5) Acolo unde nu sunt disponibile rampe trebuie puse la dispoziție ascensoare, care trebuie să fie cel puțin de tipul 2, conform specificației menționate în apendicele A, indicele 1. Ascensoarele de tipul 1 sunt permise doar în cazul gărilor care sunt supuse unor lucrări de reînnoire sau de modernizare.

(6) Scările rulante și covoarele rulante trebuie proiectate în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 2.

(7) Trecerile la nivel cu calea ferată pot face parte dintr-un traseu fără obstacole atunci când îndeplinesc cerințele de la punctul 4.2.1.15.

(1) Traseele fără obstacole trebuie identificate în mod clar prin informații vizuale, astfel cum se descrie la punctul 4.2.1.10.

(2) Informațiile privind traseul fără obstacole trebuie puse la dispoziția persoanelor cu deficiențe de vedere cel puțin prin benzi podotactile contrastante. Prezentul paragraf nu se aplică traseelor fără obstacole de la și către parcări.

(3) Suplimentar sau ca alternativă, se permite utilizarea de soluții tehnice care folosesc aplicații pe telefon sau dispozitive acustice telecomandate. În cazul în care acestea sunt destinate să fie folosite ca alternativă, trebuie tratate ca soluții inovatoare.

(4) Dacă de-a lungul traseului fără obstacole până la peron există mâini curente sau pereți la îndemână, pe acestea (aceștia) trebuie trecute informații succinte (de exemplu numărul peronului sau informații privind direcția) în Braille sau în litere ori numere volumetrice pe mâna curentă sau pe perete la o înălțime de 145-165 cm.

(1) Prezentul punct se aplică tuturor ușilor și intrărilor care se află pe trasee fără obstacole, cu excepția ușilor de acces către toaletele care nu sunt dedicate persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

(2) Ușile trebuie să aibă o lățime liberă utilă de cel puțin 90 cm și trebuie să poată fi acționate de persoane cu handicap și de persoane cu mobilitate redusă.

(3) Este permisă utilizarea de uși manuale, semiautomate sau automate.

(4) Dispozitivele de acționare a ușilor trebuie să se afle la o înălțime de 80-110 cm.

(1) Toate pardoselile, solurile și suprafețele pe care se calcă ale treptelor trebuie să fie antiderapante.

(2) În clădirile gării nu trebuie să existe denivelări mai mari de 0,5 cm în niciun punct din zonele cu trafic pietonal, cu excepția pragurilor, a canalelor de scurgere și a benzilor podotactile.

(1) Obstacolele transparente aflate pe traseele folosite de călători sau de-a lungul acestor trasee, constând în uși de sticlă sau pereți transparenți, trebuie marcate. Aceste marcaje trebuie să evidențieze obstacolele transparente. Ele nu sunt necesare în cazul în care călătorii sunt protejați de impact prin alte mijloace — de exemplu, mâini curente sau bănci continue.

(1) Dacă în incinta unei gări există toalete, atunci trebuie să existe cel puțin o cabină unisex accesibilă fotoliilor rulante.

(2) Dacă în incinta unei gări există toalete, trebuie prevăzute spații pentru schimbarea scutecelor bebelușilor care să poată fi accesate și de bărbați, și de femei.

(1) Toate piesele de mobilier și dispozitivele amovibile din gări trebuie să contrasteze cu fundalul și să aibă margini rotunjite.

(2) În incinta gării, mobilierul și dispozitivele amovibile (inclusiv articolele suspendate și montate în console) trebuie poziționate astfel încât să nu constituie un obstacol pentru persoanele oarbe sau cu deficiențe de vedere sau trebuie să poată fi reperate de o persoană care utilizează un baston lung.

(3) Pe fiecare peron unde se permite așteptarea trenurilor de către călători și în fiecare zonă de așteptare trebuie să existe cel puțin o zonă cu scaune și un spațiu pentru un fotoliu rulant.

(4) Atunci când această zonă este protejată împotriva intemperiilor, ea trebuie să poată fi accesată de un utilizator de fotoliu rulant.

(1) În cazul în care de-a lungul traseului fără obstacole sunt prevăzute ghișee de vânzare manuală a biletelor, birouri de informații și puncte de asistență pentru clienți, cel puțin un birou trebuie să fie accesibil utilizatorilor de fotolii rulante și persoanelor mici de statură și cel puțin un birou trebuie să fie echipat cu un sistem cu bucle de inducție pentru aparate auditive.

(2) Dacă între călători și vânzătorul de la casa de bilete există o barieră din sticlă, aceasta trebuie să fie amovibilă sau, în caz contrar, trebuie să fie prevăzută cu un interfon. Orice astfel de barieră trebuie să fie din sticlă transparentă.

(3) Dacă sunt instalate dispozitive electronice care afișează informații despre preț pentru vânzător, aceste dispozitive trebuie prevăzute și pentru persoana care cumpără biletul.

(4) Dacă pe un traseu fără obstacole din cadrul unei gări sunt prevăzute distribuitoare automate de bilete, cel puțin un distribuitor trebuie să aibă o interfață accesibilă unui utilizator de fotoliu rulant sau unei persoane mici de statură.

(5) Dacă sunt prevăzute distribuitoare automate de bilete, cel puțin unul dintre acestea trebuie să prezinte un culoar liber cu o lățime de cel puțin 90 cm și trebuie să fie accesibil pentru un fotoliu rulant ocupat cu o lungime de până la 1 250  mm. În cazul modernizării sau reînnoirii, este permisă o lățime minimă de 80 cm.

(6) Dacă se utilizează turnichete, trebuie să existe un punct de acces fără turnichet care să fie disponibil în orice moment de activitate pentru a fi utilizat de persoanele cu handicap sau de persoanele cu mobilitate redusă.

(1) Nivelul de iluminare din zonele exterioare ale gării trebuie să fie suficient pentru a facilita găsirea drumului și pentru a evidenția modificările de nivel, ușile și intrările.

(2) Nivelul de iluminare de-a lungul traseelor fără obstacole trebuie adaptat la sarcina vizuală a călătorului. Trebuie acordată o atenție deosebită modificărilor de nivel, ghișeelor de vânzare a biletelor și distribuitoarelor automate de bilete, birourilor de informații și dispozitivelor de afișare a informațiilor.

(3) Peroanele trebuie să fie iluminate în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 3 și 4.

(4) Iluminatul de siguranță trebuie să ofere o vizibilitate suficientă pentru evacuare și pentru identificarea echipamentelor de luptă împotriva incendiilor și de siguranță.

(1) Trebuie furnizate următoarele informații:

— informații privind siguranța și instrucțiuni de siguranță;

— semne de avertizare, de interdicție și de obligativitate;

— informații privind plecarea trenurilor;

— identificarea serviciilor din gară, dacă este cazul, și a căilor de acces la aceste servicii.

(2) Caracterele, simbolurile și pictogramele utilizate pentru informațiile vizuale trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt aplicate.

(3) Trebuie instalate semne în toate punctele în care călătorii trebuie să ia o decizie privind traseul, precum și la anumite intervale de-a lungul traseului. Semnele, simbolurile și pictogramele trebuie aplicate în mod consecvent pe întreg traseul.

(4) Informațiile privind plecarea trenurilor (inclusiv destinația, opririle intermediare, numărul peronului și ora) trebuie să se fie disponibile în cel puțin un loc din gară, la o înălțime de maximum 160 cm. Această cerință se aplică indiferent dacă informațiile sunt furnizate pe suport imprimat sau în mod dinamic.

(5) Setul de fonturi utilizat pentru texte trebuie să fie ușor lizibil.

(6) Toate semnele de siguranță, de avertizare, de obligativitate și de interdicție trebuie să conțină pictograme.

(7) Semne cu informații tactile trebuie amplasate în:

— toalete, pentru informații funcționale și pentru apelul de urgență, dacă este cazul;

— ascensoare, în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 1.

(8) Informațiile orare prezentate în cifre trebuie să fie în formatul de 24 de ore.

(9) Următoarele pictograme și simboluri grafice specifice trebuie să prezinte simbolul fotoliului rulant, în conformitate cu apendicele N:

— informații direcționale către trasee special amenajate pentru fotoliile rulante;

— indicarea toaletelor cu acces pentru fotoliile rulante și a altor amenajări, dacă este cazul;

— dacă pe peron există informații privind configurația trenurilor, indicarea locului de îmbarcare pentru fotoliile rulante.

(10) Dacă sunt prevăzute bucle de inducție, acestea trebuie să fie semnalate printr-un semn, așa cum se arată în apendicele N.

(11) În toaletele accesibile fotoliilor rulante, acolo unde sunt instalate bare de mână articulate, trebuie aplicat un simbol grafic care să indice bara atât în poziție verticală, cât și în poziție coborâtă.

(12) Nu trebuie să existe mai mult de cinci pictograme, împreună cu o săgeată direcțională care să indice un singur sens, poziționate una lângă alta într-un singur loc.

(13) Dispozitivele de afișare trebuie să fie conforme cu cerințele de la punctul 5.3.1.1. La acest punct, prin termenul „dispozitiv de afișare” se înțelege orice suport de informații dinamice.

(1) Informațiile verbale trebuie să aibă un nivel STI-PA minim de 0,45, în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 5.

(1) Zona de pericol a unui peron începe la marginea peronului dinspre calea ferată și este definită ca fiind zona în care călătorii nu au voie să se afle atunci când trec sau sosesc trenuri.

(2) Lățimea peronului poate varia pe întreaga lungime a acestuia.

(3) Lățimea minimă a peronului, fără obstacole, trebuie să fie egală cu lățimea zonei de pericol plus lățimea celor două culoare de trecere opuse de 80 cm (160 cm). Această dimensiune se poate reduce treptat până la 90 cm la capetele peronului.

(4) În cadrul acestui culoar de trecere de 160 cm este permisă existența unor obstacole. Echipamentele necesare pentru sistemul de semnalizare și echipamentele de siguranță nu sunt considerate obstacole în cadrul prezentului punct. Distanța minimă de la obstacole la zona de pericol trebuie să fie în conformitate cu tabelul de mai jos:

(5) Dacă la bordul trenurilor sau pe peron există dispozitive auxiliare pentru a permite persoanelor în fotolii rulante să urce în trenuri sau să coboare din acestea, în locurile în care există probabilitatea ca aceste dispozitive să fie utilizate trebuie prevăzut un spațiu liber (fără obstacole) de 150 cm de la marginea dispozitivului către direcția în care urcă/coboară fotoliul rulant sau la nivelul peronului. O gară nouă trebuie să îndeplinească această cerință pentru toate trenurile prevăzute să oprească la peron.

(6) Limita zonei de pericol cea mai îndepărtată de marginea dinspre calea ferată a peronului trebuie semnalizată prin marcaje vizuale și benzi podotactile.

(7) Marcajul vizual trebuie să fie o linie de avertizare contrastantă și antiderapantă, cu o lățime de cel puțin 10 cm.

(8) Benzile podotactile pot fi de unul dintre următoarele două tipuri:

— un marcaj de atenționare care indică existența unui pericol la limita zonei de pericol;

— un marcaj de orientare care indică un traseu pe partea sigură a peronului.

(9) Materialul de la limita peronului dinspre calea ferată trebuie să contrasteze cu fundalul închis la culoare al spațiului gol.

(1) Capătul peronului trebuie prevăzut fie cu o barieră care să împiedice accesul publicului, fie cu un marcaj vizual și cu benzi podotactile cu un marcaj de atenționare care indică existența unui pericol.

(1) Dacă se utilizează o rampă de peron, aceasta trebuie să respecte cerințele punctului 5.3.1.2.

(2) Dacă se utilizează un ascensor de peron, acesta trebuie să respecte cerințele punctului 5.3.1.3.

(3) Trebuie prevăzută o metodă de depozitare sigură pentru ca dispozitivele de asistență la îmbarcare, inclusiv rampele mobile, să nu constituie un obstacol sau să nu reprezinte un pericol pentru călători atunci când sunt depozitate pe peron.

(1) Se permite utilizarea trecerilor la nivel cu calea ferată în gări ca parte a unui traseu fără trepte sau a unui traseu fără obstacole, în conformitate cu normele naționale.

(2) Dacă se utilizează treceri la nivel cu calea ferată ca părți ale unor trasee fără trepte, în plus față de alte trasee, acestea trebuie:

— să aibă o lățime minimă de 120 cm (o lungime mai mică de 10 m) sau de 160 cm (o lungime de 10 m sau mai mult);

— să prezinte pante moderate; o pantă abruptă este permisă numai pentru rampele pe distanțe scurte;

— să fie astfel proiectate încât să nu existe nicio posibilitate ca roata cea mai mică a unui fotoliu rulant, conform definiției din apendicele M, să se blocheze între suprafața de trecere și șină;

— acolo unde căile de acces spre trecerile la nivel sunt echipate cu șicane de siguranță pentru a împiedica persoanele să traverseze în mod neintenționat/necontrolat calea ferată, lățimea minimă a pasarelelor în linie dreaptă și în șicană poate fi mai mică de 120 cm, cu un minimum de 90 cm; această lățime trebuie să fie suficientă pentru ca o persoană în fotoliu rulant să poată face manevre.

(3) Dacă se utilizează treceri la nivel cu calea ferată ca părți ale unor trasee fără obstacole și ca soluție unică pentru toți călătorii, acestea trebuie:

— să respecte toate specificațiile de mai sus;

— să prezinte marcaje vizuale și tactile pentru a identifica începutul și sfârșitul suprafeței de traversare;

— să fie supravegheate sau, pe baza normelor naționale, trebuie prevăzute echipamente pentru traversarea în siguranță de către persoanele oarbe sau cu deficiențe de vedere și/sau trecerea la nivel cu calea ferată trebuie să fie exploatată în așa fel încât să asigure o traversare în siguranță a persoanelor cu deficiențe de vedere.

(4) Dacă oricare dintre condițiile de mai sus nu poate fi îndeplinită, trecerea la nivel cu calea ferată nu este considerată ca făcând parte dintr-un traseu fără trepte sau dintr-un traseu fără obstacole.

(1) Având în vedere cerințele esențiale din secțiunea 3, specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului „material rulant” legate de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă se prezintă după cum urmează:

— scaune;

— spații pentru fotolii rulante;

— uși;

— iluminat;

— toalete;

— culoare de trecere;

— informații pentru clienți;

— modificări de nivel;

— mâini curente;

— cușetă cu acces pentru fotoliile rulante;

— poziția treptei pentru intrarea și ieșirea din vehicul.

(1) Toate scaunele aflate înspre culoarul de trecere trebuie prevăzute cu mânere sau cu bare de mână verticale sau alte elemente care pot fi utilizate pentru păstrarea echilibrului în cursul folosirii culoarului de trecere, cu excepția cazului în care scaunul, în poziție verticală, se află la o distanță de 200 mm de:

— spatele altui scaun orientat în sens opus, care este prevăzut cu un mâner sau cu o bară de mână verticală sau cu alte elemente care pot fi utilizate pentru păstrarea echilibrului;

— o bară de mână sau un perete despărțitor.

(2) Mânerele sau alte elemente care pot fi utilizate la păstrarea echilibrului trebuie poziționate la o înălțime de 800-1 200  mm deasupra podelei, măsurată de la centrul părții utile a mânerului, nu trebuie să se proiecteze în afară pe culoar și trebuie să contrasteze cu scaunul.

(3) În zonele de stat jos prevăzute cu scaune longitudinale fixe, pentru păstrarea echilibrului trebuie utilizate bare de mână. Aceste bare de mână trebuie să fie la o distanță maximă de 2 000  mm una față de cealaltă, trebuie poziționate la o înălțime de 800-1 200  mm deasupra podelei și trebuie să contrasteze cu interiorul vehiculului.

(4) Mânerele sau celelalte elemente nu trebuie să aibă margini ascuțite.

(1) Trebuie să fie desemnate ca locuri prioritare destinate utilizării de către persoanele cu handicap și de către persoanele cu mobilitate redusă nu mai puțin de 10 % din scaune per clasă în fiecare garnitură de tren fixă sau vehicul individual.

(2) Locurile prioritare și vehiculele care le cuprind trebuie identificate prin semne conforme cu apendicele N. Trebuie să se menționeze faptul că ceilalți călători trebuie să pună aceste scaune la dispoziția celor care au dreptul să le utilizeze, atunci când este necesar.

(3) Locurile prioritare trebuie amplasate în salonul pentru călători și în imediata apropiere a ușilor exterioare. În vehiculele sau garniturile de tren etajate, locurile prioritare pot fi amplasate la ambele etaje.

(4) Nivelul echipamentelor montate pe locurile prioritare trebuie să fie același cu nivelul celor montate pe scaunele pentru uz general de același tip.

(5) Atunci când scaunele de un anumit tip sunt prevăzute cu brațe, locurile prioritare de același tip trebuie prevăzute cu brațe mobile. Aceasta exclude brațele amplasate de-a lungul părții laterale a caroseriei vehiculului sau de-a lungul unui perete despărțitor în cazul compartimentelor. Brațul mobil trebuie să se miște într-o poziție aliniată cu perna spătarului, pentru a permite accesul nerestricționat la scaun sau la orice scaune prioritare adiacente.

(6) Scaunele prioritare nu trebuie să fie strapontine.

(7) Fiecare scaun prioritar și spațiul disponibil utilizatorului său trebuie să fie conforme cu figurile H1-H4 din apendicele H.

(8) Întreaga suprafață utilă de stat jos a locurilor prioritare trebuie să aibă o lățime de cel puțin 450 mm (a se vedea figura H1).

(9) Partea superioară a fiecărei perne de scaun prioritar trebuie să fie la 430-500 mm deasupra nivelului podelei, la marginea frontală a scaunului.

(10) Spațiul liber deasupra fiecărui scaun trebuie să fie de cel puțin 1 680  mm de la nivelul podelei, cu excepția trenurilor etajate care sunt prevăzute cu rafturi pentru bagaje deasupra scaunelor. În acest caz, se permite un spațiu liber redus, de 1 520  mm, deasupra locurilor prioritare amplasate sub rafturile pentru bagaje, cu condiția ca cel puțin 50 % din locurile prioritare să păstreze deasupra un spațiu liber de 1 680  mm.

(11) În cazul dotării cu scaune cu spătar rabatabil, dimensiunile trebuie măsurate atunci când scaunele se află în poziție complet verticală.

(1) Dacă sunt prevăzute scaune unidirecționale, spațiul liber din fața fiecărui scaun trebuie să fie conform cu figura H2.

(2) Distanța dintre suprafața frontală a spătarului și planul vertical prin partea cea mai din spate a scaunului din față trebuie să fie de cel puțin 680 mm, având în vedere faptul că înclinarea necesară a scaunului trebuie măsurată de la centrul scaunului la 70 mm deasupra locului de îmbinare a pernei cu spătarul.

(3) De asemenea, trebuie să existe un spațiu liber între marginea frontală a pernei scaunului și același plan vertical pentru scaunul din față, de cel puțin 230 mm.

(1) Dacă locurile prioritare sunt dispuse față în față, distanța dintre marginile frontale ale pernelor scaunelor trebuie să fie de cel puțin 600 mm (a se vedea figura H3). Această distanță trebuie să se mențină chiar dacă unul dintre scaunele dispuse față în față nu este un loc prioritar.

(2) Dacă între locurile prioritare dispuse față în față este prevăzută o masă, între marginea frontală a pernei scaunului și marginea cea mai apropiată a mesei trebuie să existe o distanță liberă pe orizontală de cel puțin 230 mm (a se vedea figura H4). Atunci când unul dintre scaunele dispuse față în față nu este un loc prioritar, distanța dintre acesta și masă poate fi redusă, cu condiția ca distanța dintre marginile frontale ale pernelor scaunelor să rămână de 600 mm. Mesele montate lateral a căror lungime nu depășește linia mediană a scaunului de la fereastră nu trebuie luate în considerare pentru conformitatea cu prezentul punct.

(1) În funcție de lungimea unității, exceptând locomotiva sau vehiculul motor, în unitatea respectivă trebuie să existe cel puțin numărul de spații pentru fotolii rulante indicat în tabelul următor:

(2) Pentru asigurarea stabilității, spațiul pentru fotolii rulante trebuie proiectat astfel încât fotoliul rulant să fie poziționat fie cu fața, fie cu spatele la sensul de mers.

(3) Pe întreaga sa lungime, spațiul pentru fotolii rulante trebuie să aibă o lățime de 700 mm, de la nivelul podelei la o înălțime minimă de 1 450  mm, cu o lățime suplimentară de 50 mm pentru mâini pe fiecare parte adiacentă oricărui tip de obstacol care ar împiedica folosirea mâinilor de către ocupanții fotoliilor rulante (de exemplu, perete sau structură), de la o înălțime de 400-800 mm peste nivelul podelei (dacă o parte a fotoliului rulant este adiacentă culoarului, nu trebuie îndeplinită cerința de 50 mm suplimentară pentru partea respectivă a fotoliului rulant, deoarece acest spațiu este deja liber).

(4) Distanța minimă în plan longitudinal dintre partea posterioară a spațiului pentru fotolii rulante și suprafața următoare trebuie să fie în conformitate cu apendicele I, figurile I1-I3.

(5) Nu trebuie să existe nicio obstrucționare a spațiului desemnat între podeaua și tavanul vehiculului, cu excepția unui raft de bagaje suspendat, a unei bare de mână orizontale, în conformitate cu cerințele punctului 4.2.2.9, prinse de peretele sau de tavanul vehiculului ori a unei mese.

(6) Partea posterioară a spațiului pentru fotolii rulante trebuie să fie o structură sau un alt element acceptabil cu o lățime de cel puțin 700 mm. Înălțimea structurii sau a elementului în cauză trebuie să poată împiedica răsturnarea pe spate a unui fotoliu rulant care a fost poziționat cu spatele la structura sau la elementul respectiv.

(7) În spațiul pentru fotolii rulante pot fi instalate strapontine, însă, atunci când sunt pliate, acestea nu trebuie să se suprapună peste dimensiunile obligatorii ale spațiului pentru fotolii rulante.

(8) În spațiul pentru fotolii rulante sau direct în fața acestuia nu este permisă instalarea niciunui echipament permanent precum cârlige pentru biciclete sau suporturi pentru schiuri.

(9) Lângă spațiile pentru fotolii rulante sau în fața acestora trebuie să fie disponibil cel puțin un scaun, pentru ca persoana în fotoliu rulant să poată călători împreună cu un însoțitor. Acest scaun trebuie să ofere același nivel de confort ca celelalte scaune pentru călători și poate, de asemenea, să fie situat de cealaltă parte a culoarului de trecere.

(10) În trenurile cu o viteză prin construcție mai mare de 250 km/h, cu excepția trenurilor etajate, trebuie să fie posibil ca un utilizator de fotoliu rulant care ocupă un spațiu pentru fotolii rulante să se poată muta pe un scaun pentru călători, care trebuie să fie echipat cu un braț mobil. Această mutare este realizată în mod autonom de utilizatorul fotoliului rulant. În acest caz, este permis ca scaunul însoțitorului să se afle pe alt rând. Această cerință se aplică într-o proporție maximă egală cu numărul de spații pentru fotolii rulante per unitate specificat în tabelul 5.

(11) Spațiul pentru fotolii rulante trebuie prevăzut cu un dispozitiv de solicitare a ajutorului, care, în caz de pericol, trebuie să permită utilizatorului de fotoliu rulant să informeze o persoană ce poate lua măsuri corespunzătoare.

(12) Dispozitivul de solicitare a ajutorului trebuie plasat în așa fel încât să poată fi accesat în mod confortabil de persoana aflată în fotoliul rulant, astfel cum se arată în apendicele L, figura L1.

(13) Dispozitivul de solicitare a ajutorului nu trebuie plasat într-un loc îngust care să împiedice o acționare imediată intenționată cu palma mâinii, dar poate fi protejat împotriva utilizării neintenționate.

(14) Interfața dispozitivului de solicitare a ajutorului trebuie să fie cea definită la punctul 5.3.2.6.

(15) În imediata apropiere a spațiului pentru fotolii rulante sau în interiorul acestuia trebuie amplasat un semn în conformitate cu apendicele N, pentru a identifica spațiul ca spațiu pentru fotolii rulante.

(1) Aceste cerințe se aplică numai ușilor care asigură accesul la o altă parte publică a trenului, cu excepția ușilor de toaletă.

(2) Pentru a încuia sau a descuia o ușă acționată manual în vederea utilizării de către public, dispozitivul de comandă trebuie să poată fi acționat cu palma mâinii, prin exercitarea unei forțe de cel mult 20 N.

(3) Comenzile ușii, indiferent că sunt comenzi manuale, butoane sau alte dispozitive, trebuie să contrasteze cu suprafața pe care sunt montate.

(4) Interfața acestora cu călătorii trebuie respecte specificațiile de la punctul 5.3.2.1.

(5) Dacă dispozitivele de comandă pentru închiderea și deschiderea ușii sunt plasate unul deasupra celuilalt, dispozitivul de deschidere trebuie să fie întotdeauna cel de sus.

(1) Toate ușile exterioare pentru călători trebuie să aibă o lățime liberă utilă de minimum 800 mm atunci când sunt deschise.

(2) În trenurile cu o viteză prin construcție mai mică de 250 km/h, ușile de acces pentru fotolii rulante care oferă un acces la nivel conform definiției de la punctul 2.3 trebuie să aibă o lățime liberă utilă de minimum 1 000  mm atunci când sunt deschise.

(3) Toate ușile exterioare pentru călători trebuie să fie marcate pe partea exterioară astfel încât să contrasteze cu partea laterală a caroseriei vehiculului care le înconjoară.

(4) Ușile exterioare desemnate ca accesibile pentru fotoliile rulante trebuie să fie ușile cele mai apropiate de spațiile desemnate pentru fotoliile rulante.

(5) Ușile care urmează să fie utilizate pentru accesul fotoliilor rulante trebuie marcate în mod clar cu un semn în conformitate cu apendicele N.

(6) Din interiorul vehiculului, poziția ușilor exterioare trebuie să fie în mod clar marcată prin utilizarea pentru podea a unor materiale adiacente contrastante.

(7) Atunci când o ușă este deblocată și poate fi deschisă, trebuie emis un semnal care să poată fi auzit și văzut clar de către persoanele din interiorul și din exteriorul trenului. Acest semnal de alertă trebuie să dureze timp de cel puțin cinci secunde, cu excepția cazului în care ușa este acționată, în care caz semnalul se poate opri după 3 secunde.

(8) Atunci când o ușă este deschisă în mod automat sau prin telecomandă de către mecanicul de locomotivă sau de alt membru al personalului de tren, semnalul de alertă trebuie să dureze timp de cel puțin 3 secunde din momentul în care ușa începe să se deschidă.

(9) Atunci când o ușă care este închisă în mod automat sau prin telecomandă urmează să fie acționată, trebuie emis un semnal de alertă care să poată fi auzit și văzut de persoanele din interiorul și din exteriorul trenului. Semnalul de alertă trebuie să înceapă cu cel puțin 2 secunde înainte ca ușa să înceapă să se închidă și trebuie să continue în timp ce ușa se închide.

(10) Sursa sunetului pentru semnalele de alertă ale ușilor trebuie să se afle în zona unde se află dispozitivul de comandă sau, dacă dispozitivul de comandă nu există, în apropierea ușii.

(11) Semnalul vizual trebuie să fie vizibil din interiorul și din exteriorul trenului și trebuie amplasat în așa fel încât să se reducă la minimum posibilitatea de a fi ocultat de călătorii aflați în vestibul.

(12) Semnalele de alertă sonore ale ușilor pentru călători trebuie să fie în conformitate cu specificația din apendicele G.

(13) Ușa trebuie activată fie de personalul de tren, fie în mod semiautomat (adică prin apăsarea unui buton de către călători) sau automat.

(14) Dispozitivul de comandă al ușii trebuie amplasat fie lângă ușă, fie pe panoul ușii.

(15) Centrul dispozitivului exterior de comandă pentru deschiderea ușilor, care poate fi acționat de pe peron, nu trebuie poziționat la mai puțin de 800 mm și la mai mult de 1 200  mm pe verticală de la nivelul peroanelor, în cazul tuturor peroanelor pentru care este conceput trenul. Dacă trenul este conceput pentru o singură înălțime de peron, centrul dispozitivului exterior de comandă pentru deschiderea ușilor nu trebuie poziționat la mai puțin de 800 mm și la mai mult de 1 100  mm pe verticală de la înălțimea de peron respectivă.

(16) Centrul dispozitivului interior de comandă pentru deschiderea ușilor nu trebuie poziționat la mai puțin de 800 mm și la mai mult de 1 100  mm pe verticală de la nivelul pardoselii vehiculului.

(1) Ușile interioare semiautomate și automate trebuie prevăzute cu dispozitive care să împiedice blocarea călătorilor între uși în timpul funcționării ușilor.

(2) Ușile interioare puse la dispoziție utilizatorilor de fotolii rulante trebuie să aibă o lățime liberă utilă de cel puțin 800 mm.

(3) Forța necesară pentru a deschide sau a închide o ușă manuală nu trebuie să depășească 60 N.

(4) Centrul dispozitivelor de comandă a ușilor interioare nu trebuie poziționat la mai puțin de 800 mm și la mai mult de 1 100  mm pe verticală de la nivelul pardoselii vehiculului.

(5) Ușile automate de legătură între vehicule trebuie să funcționeze fie în mod sincron, ca o pereche, fie a doua ușă trebuie să detecteze automat persoana care se îndreaptă spre ea și să se deschidă.

(6) Dacă mai mult de 75 % din suprafața unei uși este confecționată din material transparent, acesta trebuie să fie marcat clar cu indicatori vizuali.

(1) Valorile minime ale iluminării medii în spațiile pentru călători trebuie să fie în conformitate cu punctul 4.1.2 din specificația menționată în apendicele A, indicele 6. Pentru conformitatea cu prezenta STI nu sunt aplicabile cerințe privind uniformitatea acestor valori.

(1) Dacă în tren sunt instalate toalete, trebuie prevăzută o toaletă universală care să fie accesibilă din spațiul pentru fotolii rulante.

(2) Toaleta standard trebuie să respecte cerințele de la punctele 5.3.2.2 și 5.3.2.3.

(3) Toaleta universală trebuie să respecte cerințele de la punctele 5.3.2.2 și 5.3.2.4.

(4) Dacă în tren sunt instalate toalete, trebuie prevăzut un spațiu pentru schimbarea scutecelor bebelușilor. Dacă nu sunt prevăzute spații speciale pentru bebeluși sau dacă acestea sunt prevăzute, dar nu sunt accesibile utilizatorilor de fotolii rulante, în toaletele universale trebuie instalată o masă. Aceasta trebuie să respecte cerințele de la punctul 5.3.2.5.

(1) De la intrarea în vehicul, secțiunea culoarului de trecere trebuie să fie după cum urmează:

— prin vehicule, în conformitate cu figura J1 din apendicele J;

— între vehiculele comunicante ale unei singure garnituri de tren, în conformitate cu figura J2 din apendicele J;

— către și dinspre ușile accesibile fotoliilor rulante, spațiile pentru fotolii rulante și zonele accesibile fotoliilor rulante, inclusiv cușetele și toaletele universale, dacă există, în conformitate cu figura J3 din apendicele J.

(2) Nu este necesar ca cerința privind înălțimea minimă să fie verificată în:

— toate spațiile vehiculelor etajate;

— pasajele de intercomunicație și spațiile din zona ușilor vehiculelor fără etaj.

(3) Un spațiu de întoarcere, cu un diametru de cel puțin 1 500  mm, trebuie prevăzut în apropierea spațiului pentru fotolii rulante și în alte locuri în care fotoliile rulante trebuie să se întoarcă la 180°. Spațiul pentru fotolii rulate poate fi inclus în cercul de întoarcere.

(4) Dacă utilizatorul de fotoliu rulant trebuie să schimbe direcția, lățimea culoarului de trecere al ambelor coridoare trebuie să fie în conformitate cu tabelul K1 din apendicele K.

(1) Trebuie furnizate următoarele informații:

— informații privind siguranța și instrucțiuni de siguranță;

— instrucțiuni de siguranță sonore cuplate cu semnale vizibile în caz de urgență;

— semne de avertizare, de interdicție și de obligativitate;

— informații privind ruta trenului, inclusiv informații cu privire la întârzieri și la opririle neprevăzute;

— informații privind amplasarea instalațiilor de la bord.

(2) Informațiile vizuale trebuie să contrasteze cu fundalul pe care apar.

(3) Setul de fonturi utilizat pentru texte trebuie să fie ușor lizibil.

(4) Informațiile orare prezentate în cifre trebuie să fie în formatul de 24 de ore.

(1) Toate semnele de avertizare, de obligativitate și de interdicție trebuie să conțină pictograme și să fie concepute în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 7.

(2) Nu trebuie să existe mai mult de cinci pictograme, împreună cu o săgeată direcțională care să indice un singur sens, poziționate una lângă alta într-un singur loc.

(3) Următoarele pictograme specifice trebuie să prezinte simbolul fotoliului rulant, în conformitate cu apendicele N:

— informațiile de direcție către amenajările accesibile fotoliilor rulante;

— indicarea amplasării ușii accesibile fotoliilor rulante în afara trenului;

— indicarea spațiului pentru fotolii rulante în interiorul trenului;

— indicarea toaletelor universale.

(4) Dacă sunt prevăzute bucle de inducție, acestea trebuie să fie semnalate printr-o pictogramă în conformitate cu apendicele N.

(5) În toaletele universale, acolo unde sunt instalate bare de mână articulate, trebuie aplicată o pictogramă care să arate bara atât în poziție verticală, cât și în poziție coborâtă.

(6) Dacă într-un vehicul sunt prevăzute locuri rezervate, atunci numărul sau litera vehiculului respectiv (conform sistemului de rezervare) trebuie afișat(ă) în exterior, pe sau în apropierea fiecărei uși de acces ale vehiculului. Numărul sau litera trebuie să fie înscris(ă) cu caractere de cel puțin 70 mm înălțime și trebuie să fie vizibil(ă) atunci când ușa este deschisă și închisă.

(7) Dacă locurile sunt identificare prin numere sau litere, numărul sau litera locului trebuie afișat(ă) pe sau în apropierea fiecărui loc, cu caractere de cel puțin 12 mm înălțime. Aceste numere și litere trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt înscrise.

(8) Semne cu informații tactile trebuie amplasate în:

— toalete și cușetele accesibile fotoliilor rulante, pentru informații funcționale și pentru dispozitivul de solicitare a ajutorului, dacă este cazul;

— materialul rulant, pentru butonul de deschidere/închidere a ușilor accesibile călătorilor și pentru dispozitivele de solicitare a ajutorului.

(1) Destinația finală sau ruta trebuie afișate în exteriorul trenului, pe partea dinspre peron, în apropierea a cel puțin uneia dintre ușile de acces pentru călători, pe cel puțin unul din fiecare două vehicule ale trenului.

(2) Dacă trenurile sunt exploatate într-un sistem în care informații vizuale dinamice sunt furnizate pe peroanele din gară din 50 în 50 de metri sau mai puțin, iar informațiile privind destinația și ruta sunt, de asemenea, înscrise pe partea frontală a trenului, nu este obligatoriu să se furnizeze informații pe părțile laterale ale vehiculelor.

(3) Destinația finală sau ruta trenului trebuie afișată în interiorul fiecărui vehicul.

(4) Următoarea oprire a trenului trebuie afișată în așa fel încât să poată fi citită din cel puțin 51 % dintre scaunele pentru călători din interiorul fiecărui vehicul, inclusiv 51 % din locurile prioritare, și din toate spațiile pentru fotolii rulante.

(5) Aceste informații trebuie afișate cu cel puțin două minute înainte de sosirea în gara respectivă. Dacă următoarea gară se află la mai puțin de două minute distanță, aceasta trebuie afișată imediat după plecarea din gara anterioară.

(6) Cerința ca informațiile privind destinația și „următoarea oprire” să fie vizibile din 51 % dintre scaunele pentru călători nu se aplică în cazul vagoanelor cu compartimente în care compartimentele au maximum 8 locuri și sunt deservite de un coridor adiacent. Aceste informații trebuie să fie totuși vizibile pentru o persoană care stă pe coridor în afara compartimentului și pentru o persoană care ocupă un spațiu pentru fotolii rulante.

(7) Informațiile privind următoarea oprire pot fi afișate pe același suport ca destinația finală. Aceasta trebuie să revină însă la afișarea destinației finale imediat ce trenul s-a oprit.

(8) Dacă sistemul este automat, trebuie să fie posibilă ștergerea sau corectarea informațiilor incorecte sau care induc în eroare.

(9) Dispozitivele de afișare în interior și în exterior trebuie să respecte specificațiile de la punctul 5.3.2.7. La acest punct, prin termenul „dispozitiv de afișare” se înțelege orice suport de informații dinamice.

(1) Trenul trebuie prevăzut cu un sistem de sonorizare care trebuie utilizat pentru anunțurile de rutină sau pentru anunțurile urgente făcute de mecanicul de locomotivă sau de alt membru al personalului de tren care are o responsabilitate specifică în ceea ce privește călătorii.

(2) Sistemul de sonorizare poate funcționa în mod manual, automat sau programat în prealabil. Dacă sistemul de sonorizare este automat, trebuie să fie posibilă ștergerea sau corectarea informațiilor incorecte sau care induc în eroare.

(3) Sistemul de sonorizare trebuie să fie capabil să anunțe destinația și următoarea oprire a trenului la fiecare oprire sau la plecarea din fiecare gară.

(4) Sistemul de sonorizare trebuie să fie capabil să anunțe următoarea oprire a trenului cu cel puțin două minute înainte de sosirea trenului în gara respectivă. Dacă următoarea gară se află la mai puțin de două minute distanță, aceasta trebuie anunțată imediat după plecarea din gara anterioară.

(5) Informațiile verbale trebuie să aibă un nivel STI-PA minim de 0,45, în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 5. Sistemul de sonorizare trebuie să îndeplinească cerința în toate locurile unde sunt amplasate scaune și în toate spațiile pentru fotolii rulante.

(1) Treptele interioare (altele decât cele pentru accesul din exterior) trebuie să aibă o înălțime maximă de 200 mm și o adâncime minimă de 280 mm, măsurate la axa centrală a scării. Pentru trenurile etajate este permisă reducerea acestei valori la 270 mm în cazul scărilor de acces la etajul superior și la etajul inferior.

(2) Cel puțin prima și ultima treaptă trebuie semnalate printr-o bandă contrastantă cu o adâncime de 45-55 mm care să se întindă pe întreaga lățime a treptelor, atât pe suprafața frontală, cât și pe cea superioară a muchiei treptei.

(3) Scările formate din mai mult de trei trepte trebuie prevăzute cu mâini curente pe ambele părți și pe două niveluri. Mâna curentă din partea de sus trebuie poziționată la o înălțime de 850-1 000  mm deasupra nivelului podelei. Mâna curentă din partea de jos trebuie poziționată la o înălțime de 500-750 mm deasupra nivelului podelei.

(4) Scările formate din una, două sau trei trepte trebuie prevăzute pe ambele laturi cu cel puțin o mână curentă sau cu un alt element care poate fi utilizat pentru păstrarea echilibrului.

(5) Mâinile curente trebuie să respecte punctul 4.2.2.9.

(6) Nu este permisă existența niciunei trepte între vestibulul unei uși exterioare accesibile fotoliilor rulante, spațiul pentru fotolii rulante, un compartiment de dormit universal și toaleta universală, cu excepția unui prag de ușă care nu trebuie să depășească 15 mm în înălțime sau cu excepția cazului în care există un ascensor pentru trecerea peste treaptă. Ascensorul trebuie să respecte cerințele de la punctul 5.3.2.10.

(7) În ceea ce privește rampele din materialul rulant, panta maximă nu trebuie să depășească următoarele valori:

(1) Toate mâinile curente montate pe un vehicul trebuie să aibă secțiunea rotundă și un diametru exterior de 30-40 mm, precum și o distanță liberă de cel puțin 45 mm de la orice suprafață adiacentă, cu excepția elementelor lor de montare.

(2) Dacă o mână curentă este curbată, raza părții interioare a curbei trebuie să aibă cel puțin 50 mm.

(3) Toate mâinile curente trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt montate.

(4) Ușile exterioare trebuie prevăzute de ambele părți cu mâini curente, montate în interior cât mai aproape posibil de peretele exterior al vehiculului. Se poate face excepție pentru o parte a ușii, dacă aceasta este echipată cu un dispozitiv precum un ascensor la bord.

(5) Aceste mâini curente trebuie să fie:

— mâini curente verticale care se află la 700-1 200  mm de la pragul primei trepte, pentru toate ușile exterioare;

— mâini curente suplimentare, la o înălțime de 800-900 mm deasupra primei trepte utilizabile și paralele cu linia muchiei treptei pentru ușile care au mai mult de două trepte de acces.

(6) În cazul în care culoarul de trecere al pasajului de intercomunicație este mai îngust de 1 000  mm și mai lung de 2 000  mm, în interiorul pasajelor de comunicație între vehicule sau în vecinătatea acestora trebuie prevăzute mâini curente sau mânere pentru uzul călătorilor.

(7) În cazul în care culoarul de trecere al pasajului de intercomunicație este de cel puțin 1 000  mm, în pasaj trebuie prevăzute mâini curente sau mânere.

(1) Dacă un tren are cușete pentru călători, acesta trebuie să includă un vehicul care conține cel puțin o cușetă accesibilă fotoliilor rulante.

(2) Dacă un tren are mai multe vehicule în care există cușete pentru călători, în trenul respectiv trebuie să existe cel puțin două cușete accesibile fotoliilor rulante.

(3) Dacă un vehicul feroviar oferă cușete accesibile fotoliilor rulante, partea exterioară a ușii vehiculului respectiv și a ușii cușetei accesibile fotoliilor rulante trebuie să fie marcată cu un semn în conformitate cu apendicele N.

(4) Spațiul interior al unei cușete accesibile fotoliilor rulante trebuie să țină seama de cerințele de la punctul 4.2.2.6 pentru acțiuni pe care se preconizează că utilizatorul fotoliului rulant le va executa în cușetă.

(5) Cușeta trebuie prevăzută cu cel puțin două dispozitive de solicitare a ajutorului care, atunci când sunt acționate, transmit un semnal la o persoană ce poate lua măsuri corespunzătoare; nu este necesar ca acestea să inițieze o comunicare.

(6) Interfața dispozitivelor de solicitare a ajutorului trebuie să fie cea definită la punctul 5.3.2.6.

(7) Un dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie amplasat la cel mult 450 mm de la nivelul podelei, distanță măsurată vertical de la suprafața podelei la centrul butonului dispozitivului. Acesta trebuie poziționat astfel încât o persoană întinsă pe podea să poată ajunge la buton.

(8) Celălalt dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie amplasat la cel puțin 600 mm și cel mult 800 mm de la nivelul podelei, distanță măsurată vertical până la centrul butonului.

(9) Aceste două dispozitive de solicitare a ajutorului trebuie amplasate pe suprafețe verticale diferite ale cușetei.

(10) Dispozitivele de solicitare a ajutorului trebuie să se distingă de orice alt buton din cușetă, trebuie să aibă o culoare diferită de celelalte dispozitive de comandă și trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt montate.

(1) Trebuie demonstrat faptul că punctul situat în poziție centrală pe muchia treptei de urcare a fiecărei uși de acces pentru călători de pe ambele părți ale unui vehicul în stare de funcționare, cu roți noi și așezat central pe șine este poziționat în interiorul suprafeței identificate ca „poziția treptei” („step location”) în figura 1 de mai jos.

(2) Valorile bq0, δh, δν+ și δν– depind de tipul de peron la care este destinat să oprească materialul rulant. Acestea sunt următoarele:

— bq0 se calculează pe baza gabaritului de liberă trecere al liniei pe care este destinat să circule trenul, în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 8. Gabaritele de liberă trecere sunt definite în capitolul 4.2.3.1 din STI INF;

— δh, δν+ și δν– sunt definite în tabelele 7-9.

(3) Documentația tehnică solicitată la punctul 4.2.12 din STI LOC&PAS trebuie să includă informații privind înălțimea și compensarea peronului teoretic, ducând la o diferență de nivel (δν+) de 230 mm și la o diferență pe orizontală (δh) de 200 mm de la punctul situat în poziție centrală pe muchia treptei inferioare a materialului rulant, pe o cale ferată dreaptă și orizontală.

(1) Toate treptele de intrare și de ieșire trebuie să fie antiderapante și să aibă o lățime liberă efectivă egală cu lățimea ușii.

(2) Treptele interioare pentru accesul în exterior trebuie să aibă o adâncime de cel puțin 240 mm între marginile verticale ale treptei și o înălțime maximă de 200 mm. Înălțimea fiecărei trepte poate fi mărită la cel mult 230 mm dacă se poate demonstra faptul că astfel se obține o reducere cu o treaptă a numărului total de trepte necesare.

(3) Toate treptele trebuie să aibă aceeași înălțime una față de cealaltă.

(4) Cel puțin prima și ultima treaptă trebuie semnalate printr-o bandă contrastantă cu o adâncime de 45-55 mm care să se întindă pe cel puțin 80 % din lățimea treptelor, pe partea superioară a muchiei treptei. O bandă similară trebuie să indice suprafața frontală a ultimei trepte la intrarea în unitate.

(5) O treaptă de acces în exterior, fixă sau escamotabilă, trebuie să aibă o înălțime de cel mult 230 mm între trepte și o adâncime de cel puțin 150 mm.

(6) Dacă este montată o treaptă intermediară și aceasta este o extensie a pragului ușii în afara vehiculului și dacă nu există nicio modificare de nivel între treapta intermediară și podeaua vehiculului, aceasta nu va fi considerată o treaptă în sensul prezentei specificații. O reducere de nivel minimă, de cel mult 60 mm, între suprafața podelei la nivelul pragului ușii și cea din exteriorul vehiculului, utilizată pentru a direcționa și bloca ușa, este de asemenea permisă și nu va fi considerată ca fiind o treaptă.

(7) Accesul în vestibulul vehiculului trebuie să se facă prin intermediul a cel mult 4 trepte, dintre care una poate fi exterioară.

(8) Materialul rulant care este prevăzut să oprească, în condiții de exploatare normală, la peroane existente cu o înălțime mai mică de 380 mm și care are ușile de intrare pentru călători situate deasupra boghiurilor nu trebuie să se conformeze cu punctele 2 și 5 de mai sus, dacă se poate demonstra faptul că astfel se obține o repartizare mai uniformă a înălțimii treptelor.

(1) Trebuie prevăzut un sistem de depozitare sigur pentru a se asigura faptul că dispozitivele de asistență la îmbarcare, inclusiv rampele mobile, nu reprezintă un obstacol pentru fotoliul rulant sau pentru dispozitivul de mobilitate al unui călător și nu reprezintă niciun pericol pentru călători în cazul unei opriri bruște.

(2) Următoarele tipuri de dispozitive de asistență la îmbarcare pot fi prezente în materialul rulant în conformitate cu normele definite la punctul 4.4.3.

(1) O treaptă escamotabilă este un dispozitiv retractabil integrat într-un vehicul, sub nivelul pragului ușii, complet automat și acționat în conjuncție cu secvențele de deschidere/închidere a ușii.

(2) O punte de legătură este un dispozitiv retractabil integrat într-un vehicul, cât mai aproape posibil de nivelul pragului ușii, complet automat și acționat în conjuncție cu secvențele de deschidere/închidere a ușii.

(3) În cazul în care treapta escamotabilă sau puntea de legătură se extinde dincolo de limitele permise de normele privind gabaritul, trenul trebuie să fie imobilizat în momentul extinderii treptei sau a punții.

(4) Treapta escamotabilă sau puntea de legătură trebuie să fie complet desfășurată înainte ca deschiderea ușii să permită călătorilor să treacă și, invers, retragerea treptei sau a punții poate începe numai atunci când deschiderea ușii nu mai permite trecerea călătorilor.

(5) Treptele escamotabile și punțile de legătură trebuie să respecte cerințele de la punctul 5.3.2.8.

(1) O rampă la bord este un dispozitiv care se află între pragul ușii vehiculului și peron. Aceasta poate fi manuală, semiautomată sau automată.

(2) Rampele la bord trebuie să respecte cerințele de la punctul 5.3.2.9.

(1) Ascensorul la bord este un dispozitiv integrat în ușa unui vehicul, care trebuie să poată depăși diferența maximă de înălțime dintre podeaua vehiculului și peronul gării atunci când este folosit.

(2) Atunci când ascensorul este în poziție strânsă, lățimea utilă minimă a ușii trebuie să fie în conformitate cu punctul 4.2.2.32.

(3) Ascensoarele la bord trebuie să respecte cerințele de la punctul 5.3.2.10.

— Generalități

— Administratorul de infrastructură sau administratorul de gară trebuie să aibă o politică scrisă care să asigure faptul că toate persoanele cu handicap și toate persoanele cu mobilitate redusă pot avea acces la infrastructura pentru călători în orice moment de activitate în conformitate cu cerințele tehnice din prezenta STI. În plus, politica trebuie să fie compatibilă cu politica oricărei întreprinderi feroviare care ar putea dori să utilizeze instalațiile (a se vedea secțiunea 4.4.2), după caz. Politica trebuie implementată prin furnizarea de informații adecvate personalului, prin proceduri și prin formare. Politica de infrastructură trebuie să includă, fără a se limita însă la acestea, norme de exploatare pentru următoarele situații:

— Accesibilitatea gării

— Trebuie adoptate norme de exploatare care să asigure disponibilitatea informațiilor privind nivelul de accesibilitate al tuturor gărilor.

— Gări fără personal — emiterea biletelor pentru călătorii cu deficiențe de vedere

— Trebuie redactate și implementate norme de exploatare pentru gările fără personal unde emiterea biletelor se face prin intermediul distribuitoarelor automate (a se vedea secțiunea 4.2.1.8). În astfel de situații, trebuie să fie întotdeauna disponibil un mijloc alternativ de emitere a biletelor care să fie accesibil călătorilor cu deficiențe de vedere (de exemplu, posibilitatea de a cumpăra biletul fie la bordul trenului, fie la destinație).

— Controlul biletelor — turnichete

— În cazul utilizării de turnichete pentru controlul biletelor, trebuie puse în aplicare norme de exploatare conform cărora persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă li se oferă un acces paralel prin aceste puncte de control. Acest acces special trebuie să permită trecerea utilizatorilor de fotolii rulante și poate fi controlat de personal sau poate fi automat.

— Iluminatul peroanelor

— Este permis ca iluminatul să fie oprit pe peroanele la care nu se așteaptă sosirea niciunui tren.

— Informații vizuale și verbale — obținerea coerenței

— Trebuie implementate norme de exploatare care să asigure coerența între informațiile vizuale și verbale esențiale (a se vedea punctele 4.2.1.10 și 4.2.1.11). Personalul care face anunțuri trebuie să respecte procedurile standard pentru a obține o coerență deplină a informațiilor esențiale.

— Reclamele nu trebuie combinate cu informațiile privind ruta.

— 
Notă: Informațiile de ordin general privind serviciile de transport public nu trebuie considerate ca fiind reclame în sensul prezentului punct.

— Sistem de informare verbală a călătorilor la cerere

— În cazul în care într-o gară nu sunt furnizate informații verbale prin intermediul unui sistem de sonorizare (a se vedea punctul 4.2.1.11), trebuie implementate norme de exploatare care să asigure punerea la dispoziție a unui sistem de informare alternativ, prin care călătorii să poată obține, pe cale acustică, aceleași informații în gară (de exemplu, un serviciu de informare prin telefon automat sau asigurat de personal).

— Peron — zona operațională destinată dispozitivelor de asistență la îmbarcare pentru fotoliile rulante

— Întreprinderea feroviară și administratorul de infrastructură sau administratorul de gară trebuie să definească împreună zona (zonele) de pe peron unde este probabil să fie utilizat dispozitivul, ținând seama de variațiile compunerii trenurilor.

— Trebuie implementate norme de exploatare pentru a determina, acolo unde este posibil, punctul de oprire a trenurilor în funcție de amplasarea acestei (acestor) zone operaționale.

— Siguranța dispozitivelor manuale și electrice de asistență la îmbarcare pentru fotolii rulante

— Trebuie implementate norme de exploatare privind utilizarea dispozitivelor de asistență la îmbarcare de către personalul gării (a se vedea punctul 4.2.1.14).

— Trebuie implementată o normă de exploatare privind utilizarea de către personal a barierei de protecție mobile montate la ascensoarele pentru fotolii rulante (a se vedea punctul 4.2.1.14).

— Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că personalul este capabil să utilizeze în siguranță rampele pentru îmbarcare, în ceea ce privește deschiderea, fixarea, ridicarea, coborârea și strângerea la loc a acestora (a se vedea punctul 4.2.1.14).

— Asistență la urcarea și la coborârea din tren

— Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că personalul este conștient că persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă ar putea avea nevoie de asistență la urcarea și la coborârea din tren și că oferă această asistență dacă este necesar.

— Condițiile în care se acordă asistență persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 ( 4 ).

— Trecere la nivel cu calea ferată supravegheată

— În cazurile în care este permisă existența unor treceri la nivel cu calea ferată supravegheate, trebuie implementate norme de exploatare pentru a asigura faptul că personalul de la punctele de trecere la nivel cu calea ferată supravegheate acordă o asistență corespunzătoare persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă, inclusiv indicații privind momentul în care se poate traversa calea ferată în siguranță.

— Generalități

— Întreprinderea feroviară trebuie să aibă o politică scrisă care să asigure accesibilitatea materialului rulant de călători în orice moment de activitate, în conformitate cu cerințele tehnice din prezenta STI. În plus, politica trebuie să fie compatibilă cu politica administratorului de infrastructură sau a administratorului de gară (a se vedea punctul 4.4.1), după caz. Politica trebuie implementată prin furnizarea de informații adecvate personalului, prin proceduri și prin formare. Politica privind materialul rulant trebuie să includă, fără a se limita însă la acestea, norme de exploatare pentru următoarele situații:

— Accesul la locurile prioritare și rezervarea acestora

— Există două condiții posibile în legătură cu locurile clasificate ca „prioritare”: (i) nerezervat și (ii) rezervat (a se vedea punctul 4.2.2.12). În cazul (i), normele de exploatare trebuie să se adreseze altor călători (prin instalarea de semne), solicitând acestora să se asigure că se acordă prioritate tuturor persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă care sunt definite ca având dreptul să utilizeze aceste locuri și că locurile prioritare ocupate sunt cedate dacă este cazul. În cazul (ii), întreprinderea feroviară trebuie să implementeze norme de exploatare pentru a se asigura că sistemul de rezervare a biletelor este echitabil în ceea ce privește persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă. Aceste norme vor asigura faptul că locurile prioritare sunt inițial disponibile pentru rezervare numai de către persoanele cu handicap și de către persoanele cu mobilitate redusă, până la un anumit moment înaintea plecării. După acest moment, locurile prioritare vor fi puse la dispoziție tuturor călătorilor, inclusiv persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

— Transportul câinilor utilitari

— Trebuie adoptate norme de exploatare care să asigure faptul că persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă însoțite de un câine utilitar nu vor fi taxate suplimentar.

— Accesul la spațiile pentru fotolii rulante și rezervarea acestora

— Normele privind accesul la locurile prioritare și rezervarea acestora se aplică și în cazul spațiilor pentru fotolii rulante, însă doar utilizatorii de fotolii rulante au prioritate. În plus, normele de exploatare trebuie să prevadă locuri (i) nerezervate sau (ii) rezervate pentru persoanele însoțitoare (care nu sunt PMR) lângă sau față în față cu spațiul pentru fotolii rulante.

— Accesul la cușetele universale și rezervarea acestora

— Normele privind rezervarea locurilor prioritare se aplică și în cazul cușetelor universale (a se vedea punctul 4.2.2.10). Cu toate acestea, normele de exploatare trebuie să împiedice ocuparea fără rezervare a cușetelor universale (adică va fi întotdeauna necesară rezervarea în avans).

— Personalul de tren — activarea ușilor exterioare

— Trebuie implementate norme de exploatare privind procedura pentru activarea ușilor exterioare de către personalul de tren, pentru a garanta siguranța tuturor călătorilor, inclusiv a persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă (a se vedea punctul 4.2.2.32).

— Dispozitivul de solicitare a ajutorului din spațiile pentru fotolii rulante, din toaletele universale sau din cușetele accesibile fotoliilor rulante

— Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura reacții și măsuri corespunzătoare din partea personalului în cazul activării dispozitivului de solicitare a ajutorului (a se vedea punctele 4.2.2.2, 4.2.2.5 și 4.2.2.10). Nu este obligatoriu ca reacțiile și măsurile să fie aceleași, în funcție de originea solicitării ajutorului.

— Instrucțiuni de siguranță sonore în caz de urgență

— Trebuie implementate norme de exploatare privind transmiterea de instrucțiuni de siguranță sonore călătorilor în cazul unei situații de urgență (a se vedea punctul 4.2.2.74). Aceste norme trebuie să includă natura instrucțiunilor și a transmiterii acestora.

—

— peroanele din gară unde trebuie exploatat un dispozitiv de asistență la îmbarcare de către administratorul de infrastructură sau de către administratorul de gară și materialul rulant pentru care va fi utilizat;

— peroanele din gară unde trebuie exploatat un dispozitiv de asistență la îmbarcare de către întreprinderea feroviară și materialul rulant pentru care va fi utilizat;

— materialul rulant pentru care trebuie prevăzut și exploatat de către întreprinderea feroviară un dispozitiv de asistență la îmbarcare și peronul din gară pe care va fi utilizat;

— materialul rulant pentru care trebuie prevăzut de către întreprinderea feroviară și exploatat de către administratorul de infrastructură sau de către administratorul de gară un dispozitiv de asistență la îmbarcare și peroanele din gară pe care va fi utilizat;

— condițiile de furnizare a transportului alternativ în cazul în care:

—

Formarea profesională a personalului care îndeplinește sarcini de însoțire a trenurilor, de prestare a serviciilor și de acordare a asistenței pentru călători într-o gară și de vânzare a biletelor trebuie să includă subiectul conștientizării aspectelor legate de handicapuri și de egalitate, inclusiv nevoile specifice ale tuturor persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

Formarea profesională a inginerilor și a directorilor responsabili cu întreținerea și cu exploatarea infrastructurii sau materialului rulant trebuie să includă subiectul conștientizării aspectelor legate de handicapuri și de egalitate, inclusiv nevoile specifice ale tuturor persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

(1) Dispozitivele de afișare trebuie dimensionate pentru a reda numele fiecărei gări sau cuvinte din mesaje. Fiecare nume de gară sau cuvânt din mesaje trebuie să rămână afișat timp de cel puțin 2 secunde.

(2) Dacă se utilizează un dispozitiv de afișare cu derulare (fie pe orizontală, fie pe verticală), fiecare cuvânt complet trebuie să rămână afișat timp de cel puțin 2 secunde, iar viteza de derulare pe orizontală nu trebuie să depășească 6 caractere pe secundă.

(3) Dispozitivele de afișare trebuie proiectate și evaluate pentru o zonă de utilizare definită de distanța maximă de vizualizare în conformitate cu următoarea formulă:

(1) Rampele trebuie să fie proiectate și evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferența de nivel maximă pe care o pot depăși la o înclinație de cel mult 18 %.

(2) Rampele trebuie să fie adecvate pentru un fotoliu rulant care prezintă caracteristicile descrise în apendicele M.

(3) Rampele trebuie să reziste la o greutate de cel puțin 300 kg în centrul rampei, distribuită pe o suprafață de 660 mm pe 660 mm.

(4) Dacă rampa funcționează pe bază de curent electric, aceasta trebuie să aibă integrată o metodă de acționare manuală în cazul unei pene de curent.

(5) Suprafața rampei trebuie să fie antiderapantă și trebuie să aibă o lățime liberă efectivă de cel puțin 760 mm.

(6) Rampele care au lățime liberă de sub 1 000  mm trebuie să aibă muchiile ridicate pe ambele părți, pentru a se evita alunecarea roților dispozitivelor de mobilitate.

(7) Marginile de la ambele capete ale rampei trebuie să fie teșite și să nu depășească 20 mm înălțime. De asemenea, ele trebuie să aibă benzi de avertizare contrastante.

(8) Rampa trebuie să fie echipată cu un mecanism care să permită o amplasare sigură, astfel încât rampa să nu se deplaseze în timpul utilizării la urcare sau la coborâre.

(9) Rampa trebuie să fie prevăzută cu marcaje autocontrastante.

(1) Ascensoarele trebuie proiectate și evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferența de nivel maximă pe care o pot depăși.

(2) Ascensoarele trebuie să fie adecvate pentru un fotoliu rulant care prezintă caracteristicile descrise în apendicele M.

(3) Ascensoarele trebuie să reziste la o greutate de cel puțin 300 kg în centrul ascensorului, distribuită pe o suprafață de 660 mm pe 660 mm.

(4) Suprafața platformei ascensorului trebuie să fie antiderapantă.

(5) La nivelul suprafeței, platforma ascensorului trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 800 mm și o lungime de 1 200  mm. În conformitate cu apendicele M, trebuie să fie disponibilă o lungime suplimentară de 50 mm pentru picioare, la o înălțime de peste 100 mm deasupra platformei ascensorului, având în vedere orientarea atât către interior, cât și către exterior a utilizatorilor de fotolii rulante.

(6) Puntea de acces care face legătura între platforma ascensorului și podeaua vagonului trebuie să aibă o lățime de cel puțin 760 mm.

(7) Dacă sunt prevăzute, fiecare buton de deschidere, de coborâre la nivelul solului, de ridicare și de strângere la loc trebuie să necesite o apăsare continuă de către operator și nu trebuie să permită o secvențiere necorespunzătoare a comenzilor date ascensorului atunci când platforma ascensorului este ocupată.

(8) Ascensorul trebuie să aibă integrată o metodă de deschidere, de coborâre la nivelul solului cu un ocupant, de ridicare și de strângere la loc a ascensorului gol în cazul unei pene de curent.

(9) Nicio parte a platformei ascensorului nu trebuie să se deplaseze cu mai mult de 150 mm/secundă pe durata coborârii și a ridicării ascensorului cu un ocupant și nu trebuie să depășească 600 mm/secundă pe durata deschiderii sau a strângerii la loc (cu excepția cazului în care ascensorul este deschis sau strâns la loc în mod manual).

(10) Accelerația maximă pe orizontală și pe verticală a platformei ascensorului atunci când este ocupată trebuie să fie de 0,3 g.

(11) Platforma ascensorului trebuie prevăzută cu bariere pentru a preveni alunecarea oricăreia dintre roțile fotoliului rulant de pe platformă pe durata utilizării ascensorului.

(12) O barieră de protecție mobilă sau o caracteristică de proiectare inerentă trebuie să împiedice alunecarea unui fotoliu rulant de pe marginea cea mai apropiată de vehicul până când ascensorul ajunge în poziția sa cea mai înaltă.

(13) Fiecare parte laterală a platformei ascensorului care se extinde dincolo de vehicul în poziția ridicat trebuie prevăzută cu o barieră de protecție înaltă de cel puțin 25 mm. Aceste bariere nu trebuie să împiedice manevrele de intrare sau de ieșire din culoarul de trecere.

(14) Bariera de pe marginea de urcare (bariera exterioară), care funcționează ca o rampă de urcare atunci când ascensorul se află la nivelul solului, trebuie să fie suficientă atunci când este ridicată sau coborâtă ori trebuie prevăzut un sistem suplimentar care să împiedice un fotoliu rulant electric să treacă peste ea sau să o forțeze.

(15) Ascensorul trebuie să permită orientarea utilizatorului fotoliului rulant atât spre interior, cât și spre exterior.

(16) Ascensorul trebuie să fie prevăzut cu marcaje autocontrastante.

(1) Un dispozitiv de comandă a ușilor trebuie să aibă o indicație vizuală pe el sau în jurul său atunci când este activat și trebuie să poată fi acționat cu palma mâinii prin exercitarea unei forțe de cel mult 15 N.

(2) El trebuie să poată fi identificat prin atingere (de exemplu, marcaje tactile); această identificare trebuie să indice funcționalitatea.

(1) Centrul oricărei clanțe, încuietori sau dispozitiv de comandă a unei uși din exteriorul sau din interiorul compartimentului de toaletă trebuie să se afle la cel puțin 800 mm și la cel mult 1 100  mm deasupra pragului ușii toaletei.

(2) În interiorul și în exteriorul toaletei trebuie să existe un semnal vizual și tactil (sau acustic) care să indice când o ușă a fost încuiată.

(3) Orice dispozitiv de comandă a ușii și orice alt echipament din interiorul compartimentului de toaletă (cu excepția spațiilor pentru schimbarea scutecelor bebelușilor și a dispozitivelor de solicitare a ajutorului) trebuie să poată fi acționat prin exercitarea unei forțe de cel mult 20 N.

(4) Orice dispozitiv de comandă, inclusiv pentru sistemul de spălare a vasului de toaletă, trebuie să contrasteze cu suprafața de fundal și trebuie să poată fi identificat prin atingere.

(5) Trebuie furnizate informații tactile clare și precise privind utilizarea oricărui dispozitiv de comandă, cu ajutorul pictogramelor.

(6) Scaunul și capacul de toaletă, precum și toate barele de mână trebuie să contrasteze cu fundalul.

(1) O toaletă standard nu este concepută pentru a fi accesibilă unui utilizator de fotoliu rulant.

(2) Lățimea utilă a ușii trebuie să fie de cel puțin 500 mm.

(3) O bară de mână fixă verticală și/sau orizontală, conform punctului 4.2.2.9, trebuie prevăzută lângă vasul de toaletă și lângă chiuvetă.

(1) O toaletă universală este o toaletă concepută pentru a fi folosită de toți călătorii, inclusiv de toate persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă.

(2) Zona de utilizare a unei toalete universale este definită de metoda folosită pentru evaluarea sa (A sau B, în conformitate cu punctul 6.1.3.1).

(3) Ușa de acces la toaletă trebuie să aibă o lățime liberă utilă de cel puțin 800 mm. Dacă ușa este automată sau semiautomată, ea trebuie să poată fi deschisă parțial pentru a permite asistentului unui utilizator de fotoliu rulant să iasă din și să revină în cabina de toaletă.

(4) Partea exterioară a ușii trebuie marcată cu un semn în conformitate cu apendicele N.

(5) În interiorul compartimentului de toaletă trebuie să existe suficient spațiu pentru ca un fotoliu rulant, definit în apendicele M, să poată fi manevrat într-o poziție care să permită un transfer atât lateral, cât și diagonal al ocupantului fotoliului rulant către scaunul de toaletă.

(6) În fața scaunului de toaletă trebuie să existe un spațiu liber de cel puțin 700 mm, care să urmeze profilul scaunului.

(7) De fiecare parte a scaunului de toaletă trebuie prevăzută o bară de mână orizontală, care respectă cerințele de la punctul 4.2.2.9 și care se întinde cel puțin până la muchia frontală a scaunului de toaletă.

(8) Bara de mână de pe partea accesibilă fotoliului rulant trebuie să fie articulată, astfel încât să permită un transfer neobstrucționat al utilizatorului fotoliului rulant către și dinspre scaunul de toaletă.

(9) Suprafața scaunului de toaletă, în poziția coborât, trebuie să se afle la o înălțime de 450-500 mm de la nivelul podelei.

(10) Toate elementele de amenajare trebuie să fie ușor accesibile unei persoane în fotoliu rulant.

(11) Cabina de toaletă trebuie prevăzută cu cel puțin două dispozitive de solicitare a ajutorului, care, atunci când sunt acționate, trebuie să transmită un semnal către o persoană care poate lua măsuri corespunzătoare; nu este necesar ca acestea să inițieze o comunicare.

(12) Interfața dispozitivelor de solicitare a ajutorului trebuie să fie cea definită la punctul 5.3.2.6.

(13) Un dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie amplasat la cel mult 450 mm de la nivelul podelei, distanță măsurată vertical de la suprafața podelei la centrul butonului. Acest dispozitiv trebuie poziționat astfel încât o persoană întinsă pe podea să poată ajunge la buton.

(14) Celălalt dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie amplasat la cel puțin 800 mm și la cel mult 1 100  mm de la nivelul podelei, distanță măsurată vertical până la centrul butonului.

(15) Aceste două dispozitive de solicitare a ajutorului trebuie amplasate pe suprafețe verticale diferite ale cabinei, astfel încât să se poată ajunge la ele din mai multe poziții.

(16) Butonul dispozitivului de solicitare a ajutorului trebuie să se distingă de orice alt buton din toaletă, să aibă o culoare diferită de alte dispozitive de comandă și contrasteze cu fundalul pe care se află.

(17) Dacă este pusă la dispoziție o masă pentru schimbarea scutecelor bebelușilor, suprafața utilizabilă a acesteia în poziția coborât trebuie să fie cuprinsă între 800 mm și 1 000  mm de la nivelul podelei.

(1) Suprafața utilizabilă a mesei pentru schimbarea scutecelor bebelușilor trebuie să fie de cel puțin 500 mm lățime și 700 mm lungime.

(2) Aceasta trebuie proiectată astfel încât să se evite alunecarea accidentală a bebelușului, trebuie să nu aibă margini tăioase și trebuie să poată suporta o greutate de cel puțin 80 kg.

(3) Trebuie să fie posibilă strângerea acesteia în poziție pliată cu o singură mână, utilizând o forță care nu depășește 25 N.

(1) să fie indicat printr-un semn cu un fundal verde sau galben (în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 10) și cu un simbol alb reprezentând un clopot sau un telefon; semnul se poate afla pe buton sau pe rama acestuia ori pe o pictogramă separată;

(2) să includă simboluri tactile;

(3) să emită un semnal vizual și acustic către utilizator pentru a confirma că a fost acționat;

(4) să ofere informații de utilizare suplimentare, dacă este necesar;

(5) să poată fi acționat cu palma mâinii și să nu necesite o forță mai mare de 30 N în acest scop.

(1) Fiecare nume de gară (numele pot fi prescurtate) sau cuvânt de mesaj trebuie să rămână afișat timp de cel puțin 2 secunde.

(2) Dacă se utilizează un dispozitiv de afișare cu derulare (pe orizontală sau pe verticală), fiecare cuvânt complet trebuie să rămână afișat timp de cel puțin 2 secunde, iar viteza de derulare pe orizontală nu trebuie să depășească, în medie, 6 caractere pe secundă.

(3) Setul de fonturi utilizat pentru texte trebuie să fie ușor lizibil.

(4) Literele majuscule și numerele folosite pe dispozitivele de afișare exterioare trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 70 mm pe cele frontale și de 35 mm pe cele laterale.

(5) Dispozitivele de afișare interioare trebuie proiectate și evaluate pentru o zonă de utilizare definită de distanța de vizualizare maximă, conform următoarei formule:

(1) O treaptă escamotabilă sau o punte de legătură trebuie proiectată și evaluată pentru o zonă de utilizare definită de lățimea intrării unde poate fi instalată.

(2) Rezistența mecanică a dispozitivului trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 11.

(3) Trebuie instalat un mecanism corespunzător care să asigure stabilitatea dispozitivului în poziția desfăcut și retras.

(4) Suprafața dispozitivului trebuie să fie antiderapantă și să aibă o lățime liberă efectivă egală cu lățimea intrării.

(5) Dispozitivul trebuie echipat cu un mijloc de detectare a obstacolelor, în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele 11.

(6) Dispozitivul trebuie să aibă integrată o metodă de desfacere și de strângere la loc în cazul unei pene de curent.

(1) Rampele trebuie să fie proiectate și evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferența de nivel maximă pe care o pot depăși la o înclinație de cel mult 18 %.

(2) Rampele trebuie să reziste la o greutate de cel puțin 300 kg, plasată în centrul rampei și distribuită pe o suprafață de 660 mm pe 660 mm.

(3) O rampă de acces trebuie fie poziționată manual de către personal, fie desfăcută în mod semiautomat prin mijloace mecanice, fiind acționată de personal sau de călător.

(4) Dacă rampa funcționează pe bază de curent electric, aceasta trebuie să aibă integrată o metodă de acționare manuală în cazul unei pene de curent.

(5) Suprafața rampei trebuie să fie antiderapantă și trebuie să aibă o lățime liberă efectivă de cel puțin 760 mm.

(6) Rampele care au o lățime liberă mai mică de 1 000  mm trebuie să aibă margini ridicate pe ambele părți laterale, pentru a evita alunecarea roților dispozitivelor de mobilitate.

(7) Marginile de la ambele capete ale rampei trebuie să fie teșite și să nu depășească 20 mm. Ele trebuie să prezinte benzi de avertizare contrastante.

(8) Când este utilizată la urcare sau la coborâre, rampa trebuie fixată astfel încât să nu se deplaseze la urcarea sau la coborârea de pe ea.

(9) O rampă semiautomată trebuie prevăzută cu un dispozitiv capabil să oprească deplasarea treptei respective dacă marginea sa frontală atinge un obiect sau o persoană atât timp cât platforma este în mișcare.

(10) Rampa trebuie să fie prevăzută cu marcaje autocontrastante.

(1) Ascensoarele trebuie proiectate și evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferența de nivel maximă pe care o pot depăși.

(2) Suprafața platformei ascensorului trebuie să fie antiderapantă. La nivelul suprafeței, platforma ascensorului trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 760 mm și o lungime de 1 200  mm. În conformitate cu apendicele M, trebuie să fie disponibilă o lungime suplimentară de 50 mm pentru picioare, la o înălțime de peste 100 mm deasupra platformei ascensorului, având în vedere orientarea atât către interior, cât și către exterior a utilizatorilor de fotolii rulante.

(3) Puntea de acces care face legătura între platforma ascensorului și podeaua vagonului trebuie să aibă o lățime de cel puțin 720 mm.

(4) Ascensorul trebuie să suporte o greutate de cel puțin 300 kg, plasată în centrul platformei sale și distribuită pe o suprafață de 660 mm pe 660 mm.

(5) Dacă sunt prevăzute, fiecare buton de deschidere, de coborâre la nivelul solului, de ridicare și de strângere la loc trebuie să necesite o apăsare continuă și nu trebuie să permită o secvențiere necorespunzătoare a comenzilor date ascensorului atunci când platforma ascensorului este ocupată.

(6) Ascensorul trebuie să aibă integrată o metodă de deschidere, de coborâre la nivelul solului cu un ocupant, de ridicare și de strângere la loc a ascensorului gol în cazul unei pene de curent.

(7) Nicio parte a platformei ascensorului nu trebuie să se deplaseze cu mai mult de 150 mm/secundă pe durata coborârii și a ridicării ascensorului cu un ocupant și nu trebuie să depășească 600 mm/secundă pe durata deschiderii sau a strângerii la loc (cu excepția cazului în care ascensorul este deschis sau strâns la loc în mod manual).

(8) Accelerația maximă pe orizontală și pe verticală a platformei ascensorului atunci când este ocupată trebuie să fie de 0,3 g.

(9) Platforma ascensorului trebuie prevăzută cu bariere pentru a preveni alunecarea fotoliului rulant de pe platformă pe durata utilizării acesteia.

(10) O barieră de protecție mobilă sau o caracteristică de proiectare inerentă trebuie să împiedice alunecarea unui fotoliu rulant de pe marginea cea mai apropiată de vehicul până când ascensorul ajunge în poziția sa cea mai înaltă.

(11) Fiecare parte laterală a platformei ascensorului care se extinde dincolo de vehicul în poziția ridicat trebuie prevăzută cu o barieră de protecție înaltă de cel puțin 25 mm. Aceste bariere nu trebuie să împiedice manevrele de intrare sau de ieșire din culoarul de trecere.

(12) Bariera de pe marginea de urcare (bariera exterioară), care funcționează ca o rampă de urcare atunci când ascensorul se află la nivelul solului, trebuie să fie suficientă atunci când este ridicată sau coborâtă ori trebuie prevăzut un sistem suplimentar care să împiedice un fotoliu rulant electric să treacă peste ea sau să o forțeze.

(13) Ascensorul trebuie să permită orientarea utilizatorului fotoliului rulant atât spre interior, cât și spre exterior.

(14) Ascensorul trebuie să fie prevăzut cu marcaje autocontrastante.

— vehicule în care lățimea disponibilă a podelei este mai mică de 2 400  mm;

— material rulant existent, atunci când este reînnoit sau modernizat.

— spații de parcare;

— uși și intrări, obstacole transparente cu marcajul aferent;

— benzi podotactile, informații tactile de-a lungul traseelor fără obstacole;

— rampe și scări cu mâini curente;

— montarea și evidențierea mobilierului;

— ghișee de emitere a biletelor sau de informații;

— distribuitoare de bilete și aparate de taxat bilete;

— informații vizuale: semne, pictograme, informații dinamice;

— peroane, inclusiv capetele și marginile, adăposturile și zonele de așteptare, atunci când sunt prevăzute;

— treceri la nivel cu calea ferată.

1. identificarea obstacolelor și a barierelor existente în calea accesibilității;

2. furnizarea de informații practice către utilizatori;

3. monitorizarea și evaluarea progreselor realizate în privința accesibilității.

1. CEN/TS 16614-1:2014 Public transport – Network and Timetable Exchange (NeTEx) – Part 1: Public transport network topology exchange format2014-05-14

2. EN 12896-1:2016 Public transport. Reference data model. Common concepts (Transmodel)

1. nu este necesar ca entitățile care colectează datele privind accesibilitatea referitoare la active să fie independente de gestionarea cotidiană a acestor active;

2. în timpul primei colectări a datelor privind accesibilitatea ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/772 al Comisiei ( 8 ), situația conformității gărilor cu prezenta STI poate fi inventariată ca fiind neevaluată;

3. În cazul în care o gară sau elemente ale unei gări sunt supuse unei modernizări, unei renovări sau oricărui tip de lucrare prevăzut de un plan național de punere în aplicare pentru prezenta STI, datele corespunzătoare privind accesibilitatea se actualizează, inclusiv situația conformității cu prezenta STI, dacă este relevant;

4. situația conformității cu prezenta STI poate fi actualizată pe baza unei declarații de verificare intermediare, conform descrierii de la punctul 6.2.4 din prezenta STI;

5. nu este necesar ca starea de funcționare a echipamentului să fie inventariată.

1. publicul trebuie să aibă acces la informații pe un site web public găzduit de Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate;

2. autoritățile naționale înregistrate trebuie să fie în măsură să extragă toate datele privind accesibilitatea care sunt relevante pentru statul membru în cauză;

3. Comisia și agenția trebuie să poată extrage toate datele privind accesibilitatea.

1. feedback instituțional de la asociațiile de utilizatori, inclusiv de la organizații care reprezintă persoanele cu handicap: se pot folosi structurile existente atât timp cât acestea includ reprezentanți ai organizațiilor persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă și reflectă situația la un nivel adecvat, nu neapărat la nivel național. Procedura de exprimare a feedbackului din partea utilizatorilor este în așa fel organizată încât să permită participarea organizațiilor respective în condiții de egalitate;

2. feedback individual: vizitatorilor site-ului web trebuie să li se ofere posibilitatea de a raporta informațiile incorecte referitoare la datele privind accesibilitatea legate de o anumită gară și să primească o confirmare a faptului că observația lor a fost primită.

— în cazul în care se creează un traseu fără obstacole pe baza unor pasarele, scări și pasaje subterane existente, incluzând uși, ascensoare și aparate de taxat bilete, conformitatea cu cerințele legate de dimensiunile acestora în ceea ce privește lățimea nu sunt obligatorii;

— nu este obligatoriu ca gările existente să îndeplinească cerințele privind lățimea minimă a peronului în cazul în care cauza neconformității este reprezentată de prezența anumitor obstacole pe peron (de exemplu coloane structurale, case de scări, ascensoare etc.) sau de linii de cale ferată existente, care este puțin probabil să poată fi mutate;

— în cazul în care o gară existentă sau o parte a acesteia este o clădire istorică recunoscută și este protejată de legislația națională, este permisă adaptarea cerințelor prezentei STI pentru a nu încălca legislația națională privind protecția clădirii.

— Prezentarea contextului (fapte și cifre — date sociale — evoluția nevoilor de mobilitate și a deficiențelor locomotorii)

— Contextul legislativ

— Metodologia de elaborare a PNI (asociații consultate, autorități locale de transport consultate, interfața cu alte PNI-uri etc.)

— Prezentare generală a inventarelor: gări

— Prezentare generală a inventarelor: material rulant

— Prezentare generală a inventarelor: norme de exploatare

— Regula de stabilire a priorităților

— Criteriile pe baza cărora sunt tratate subsistemele în cadrul planului

— Amploarea modernizării sau a reînnoirii gărilor și materialului rulant

— Toate celelalte lucrări în scopul eliminării barierelor din calea accesibilității care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 20 din Directiva 2008/57/CE

— Implementarea de măsuri în exploatare (asistență) pentru a compensa deficiențele de accesibilitate rămase

— Trimiteri la acorduri contractuale (Directiva 2012/34/UE, articolul 30 ( 9 )) și la contracte de servicii publice [Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 ( 10 )]

— Alte resurse

— Actualizarea inventarului de active și compararea cu obiectivele

— Actualizarea planului

— Un sunet din două tonuri consecutive emise cu impulsuri lente (maxim 2 impulsuri pe secundă).

— Frecvențe

—

— și:

—

— Nivelul de presiune acustică

—

— Un sunet cu impulsuri rapide (6-10 impulsuri pe secundă)

— Frecvența

—

— Nivelul de presiune acustică

—

— încercările trebuie efectuate în vestibul, folosind o citire medie de la o rețea formată din mai multe microfoane [concepută pentru măsurarea zgomotului produs de dispozitivul de avertizare sonoră în cabina de conducere în conformitate cu Decizia 2006/66/CE a Comisiei ( 11 ) (STI Zgomot)]; rețeaua constă în 8 microfoane dispuse la distanțe egale unul de celălalt într-un cerc cu o rază de 250 mm;

— încercările trebuie efectuate cu rețeaua dispusă orizontal (toate microfoanele se află la aceeași distanță de la podea, așa cum se arată în figura G1). La evaluare se va folosi media citirilor de la toate cele 8 microfoane.

— 
Figura G1
Dispunerea pe orizontală a rețelei

— încercările trebuie efectuate folosind o citire medie de la o rețea formată din mai multe microfoane [concepută pentru măsurarea zgomotului produs de dispozitivul de avertizare sonoră în cabina de conducere în conformitate cu Directiva 2006/66/CE (STI Zgomot)]; rețeaua constă în 8 microfoane dispuse la distanțe egale unul de celălalt într-un cerc cu o rază de 250 mm;

— pentru încercarea în exterior, înălțimea prezumată a peronului ar trebui să fie specifică rutei pe care vehiculul este destinat să fie exploatat (dacă ruta de exploatare prezintă peroane de mai multe înălțimi, atunci trebuie luată înălțimea cea mai mică, și anume dacă ruta de exploatare are peroane de 760 mm și de 550, încercarea se va realiza pentru peronul cel mai jos, adică cel de 550 mm);

— încercarea trebuie realizată cu rețeaua dispusă orizontal (toate microfoanele se află la aceeași distanță deasupra peronului). La evaluare se va folosi media citirilor de la toate cele 8 microfoane.

— lățimea de 700 mm plus cel puțin 50 mm pe fiecare parte pentru mâini în timpul deplasării;

— lungimea de 1 200  mm plus 50 mm pentru picioare.

— cea mai mică roată trebuie să fie adecvată pentru un spațiu gol cu dimensiunile de 75 mm pe orizontală și 50 mm pe verticală.

— maximum 1 375  mm, inclusiv un ocupant de sex masculin din percentila 95.

— 1 500  mm.

— greutate în stare complet încărcată de 300 kg pentru fotoliul rulant și ocupantul său (inclusiv orice bagaje), în cazul unui fotoliu rulant electric pentru care nu este necesară nicio asistență la trecerea peste un dispozitiv de asistență la îmbarcare;

— greutate în stare complet încărcată de 200 kg pentru fotoliul rulant și ocupantul său (inclusiv orice bagaje), în cazul unui fotoliu rulant manual.

— înălțimea obstacolelor care poate fi depășită — de 50 mm (cel mult);

— garda la sol — de 60 mm (min.), cu un unghi în pantă ascendentă de 10° în partea superioară, pentru înaintare (sub suportul pentru picioare).

— trebuie să aibă o stabilitate dinamică în toate direcțiile la un unghi de 6 grade;

— trebuie să aibă o stabilitate statică în toate direcțiile (inclusiv cu frâna acționată) la un unghi de 9 grade.

— distanța de citire în mm împărțită la 250, înmulțită cu 1,25 = dimensiunea cadrului în mm, dacă se utilizează un cadru.