(1)

La data de 22 ianuarie 2001, Consiliul a impus prin Regulamentul (CE) nr. 132/2001 ( 2 ) o taxă antidumping definitivă („măsurile existente”) de 33,25 EUR pe tonă la importurile de azotat de amoniu („AA”) care se încadrează la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90 și care provin, printre altele, din Ucraina. Ancheta care a condus la aceste măsuri va fi denumită „ancheta inițială”.

(2)

La data de 17 mai 2004, în urma unei reexaminări intermediare parțiale, prin Regulamentul (CE) nr. 993/2004 ( 3 ) Consiliul a exonerat de taxele antidumping impuse prin Regulamentul (CE) nr. 132/2001 importurile în Comunitate ale produsului în cauză fabricat de societăți ale căror angajamente sunt acceptate de către Comisie. Prin Regulamentul (CE) nr. 1001/2004 al Comisiei ( 4 ), angajamentele au fost acceptate pentru perioada până la 20 mai 2005. Scopul acestor angajamente era de a ține seama de anumite consecințe ale extinderii Uniunii Europene la 25 de state membre.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 945/2005, în urma unei reexaminări intermediare care s-a limitat la definirea produsului în cauză, Consiliul a decis că definiția produsului în cauză ar trebui să fie clarificată și că măsurile în vigoare ar trebui să se aplice produsului în cauză atunci când este încorporat în alte îngrășăminte, proporțional cu conținutul lor de azotat de amoniu, alături de alte substanțe și nutrienți periferici.

(4)

La data de 25 octombrie 2005, a fost introdusă o cerere de reexaminare în temeiul expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, în urma publicării unui aviz de expirare iminentă la data de 5 mai 2005 ( 5 ). Această cerere a fost introdusă de Asociația europeană a producătorilor de îngrășăminte (EFMA) („reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând un procent considerabil, în acest caz, mai mult de 50 % din producția totală de AA a Comunității.

(5)

Reclamantul a susținut și a oferit elemente de probă prima facie suficiente, cum că există probabilitatea unei reapariții a dumpingului și a prejudiciilor aduse industriei comunitare referitor la importurile de AA originar din Ucraina („țara în cauză”).

(6)

În urma consultării comitetului consultativ și a stabilirii faptului că există elemente de probă suficiente pentru inițierea unei reexaminări în temeiul expirării, Comisia a anunțat, printr-un aviz de deschidere publicat la 25 ianuarie 2006 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( 6 ), deschiderea unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a cuprins perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2005 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor importante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a cuprins perioada cuprinsă între anul 2002 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada în cauză”).

(8)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii despre care se știe că ar fi interesați, precum și asociațiile lor, reprezentanții țării exportatoare, reclamantul și producătorii din cadrul Comunității în legătură cu inițierea reexaminării măsurilor care urmează să expire. Părților interesate li s-a dat ocazia de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(9)

S-a acordat dreptul la o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că existau motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(10)

Având în vedere numărul mare al producătorilor și al importatorilor din cadrul Comunității, s-a considerat necesar, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesară utilizarea unor eșantioane reprezentative. Pentru a permite Comisiei să ia o decizie privind necesitatea reală a eșantionării și, dacă da, să selecteze un eșantion, părților de mai sus li s-a solicitat, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea anchetei și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(11)

În urma analizării informațiilor prezentate și având în vedere faptul că zece producători comunitari și-au exprimat dorința de a coopera, s-a decis că utilizarea de eșantioane este necesară în ceea ce privește producătorii comunitari. Doar un singur importator a furnizat informațiile solicitate în avizul de deschidere și și-a manifestat dorința de a coopera în continuare cu serviciile Comisiei. Cu toate acestea, acest importator își avea sediul în afara Comunității și nu importa produsul în cauză pe piața comunitară în cursul PAR. În consecință, s-a decis că prelevarea de probe nu este necesară pentru importatori.

(12)

Zece producători comunitari au completat corespunzător formularul privind eșantionarea în termenul fixat și au acceptat în mod oficial să coopereze în continuare în cadrul anchetei. În ceea ce privește cei zece producători comunitari, Comisia a selectat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion în baza celui mai mare volum reprezentativ de producție și vânzări de AA din Comunitate care poate fi studiat în mod convenabil în timpul disponibil. Cei patru producători comunitari care au constituit eșantionul reprezentau 76 % din producția totală din industria comunitară, așa cum se definește la considerentul 51 de mai jos, în cursul PAR, în timp ce cei zece producători comunitari menționați mai sus reprezentau 70 % din producția comunitară totală în cursul PAR.

(13)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, părțile interesate au fost consultate cu privire la eșantionul selectat și nu au ridicat obiecții în legătură cu aceasta.

(14)

S-au trimis chestionare celor patru producători comunitari care au constituit eșantionul și tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți.

(15)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la cei patru producători comunitari reprezentând eșantionul și de la trei producători, dintre care doi producători-exportatori, în țara în cauză, precum și de la un comerciant din același domeniu.

(16)

Mai mult, un producător din țara analoagă a oferit un răspuns complet la chestionar.

(17)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile apreciate ca fiind necesare în scopul stabilirii reapariției probabile a dumpingului și a prejudiciilor rezultate și a interesului comunitar. S-a procedat la o verificare la fața locului în incintele următoarelor societăți:

(18)

Produsul în cauză constă în îngrășăminte solide cu un conținut de azotat de amoniu depășind 80 % din greutate, originar din Ucraina și care se încadrează la codurile NC 3102 30 90, 3102 40 90, ex310229 00, ex310260 00, ex310290 00, ex310510 00, ex310520 10, ex310551 00, ex310559 00 și ex310590 91. Azotatul de amoniu („AA”) este un îngrășământ solid pe bază de azot folosit frecvent în agricultură. Este produs din amoniac și acid azotic, iar conținutul său de azot depășește 28 % din greutate sub formă de granule sau microgranule.

(19)

Ar trebui să se observe că destinația produsului în cauză a fost precizată în Regulamentul (CE) nr. 945/2005.

(20)

Așa cum s-a stabilit în ancheta inițială, această anchetă de reexaminare a confirmat faptul că AA este un produs de bază, iar calitatea sa și caracteristicile sale fizice de bază sunt identice, oricare ar fi țara sa de origine. S-a constatat că produsul în cauză și produsele fabricate și vândute de producătorii-exportatori pe piața lor internă și unor țări terțe, precum și cele fabricate și vândute de producătorii comunitari pe piața comunitară și de către producătorul din țara analoagă pe piața internă din țara analoagă prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și, în esență, aceleași întrebuințări, considerându-se astfel că sunt produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

Trei producători ucraineni ai produsului în cauză au cooperat în cadrul anchetei. Doi dintre producătorii cooperanți au exportat produsul în cauză în cursul PAR. Există cel puțin un producător cunoscut al produsului în cauză în Ucraina care nu a cooperat.

(22)

Compararea datelor privind exporturile pe teritoriul comunitar asigurate de producătorii-exportatori și volumul total al importurilor conform datelor puse la dispoziție de Eurostat a indicat faptul că cei doi producători-exportatori dețineau în jur de 60 % din totalul importurilor comunitare din Ucraina în cursul PAR. Cu toate acestea, se putea stabili că marea majoritate a restului de 40 % din importurile de produs în cauză a fost facturată în luna decembrie a anului 2004 (și, în consecință, ele nu au fost raportate de producătorii cooperanți), dar au pătruns pe teritoriul comunitar în cursul PAR (și au fost astfel incluse în statistica importurilor). În schimb, exporturile facturate în decembrie 2005 care au pătruns pe teritoriul comunitar în luna ianuarie 2006 erau nesemnificative. Având în vedere această situație, concluzia a fost că 85-90 % din totalul importurilor comunitare din Ucraina în cursul PAR au fost realizate de producători cooperanți. Prin urmare, nivelul cooperării este ridicat.

(23)

Totalul importurilor produsului în cauză din Ucraina a fost redus, adică mai puțin de 1 % în raport cu piața comunitară în ansamblu.

(24)

Întrucât Ucraina nu era considerată încă o țară cu economie de piață la data introducerii cererii de reexaminare în temeiul expirării ( 7 ), a fost necesară stabilirea valorii normale în baza datelor obținute de la un producător dintr-o țară terță cu economie de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. În avizul de deschidere, SUA și România erau privite ca țări analoage adecvate. Trebuie reamintit că, în ancheta inițială, Polonia era selectată ca țară analoagă. Întrucât Polonia a aderat la Uniunea Europeană în mai 2004, această selecție nu mai este posibilă. Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea să facă comentarii privind selectarea SUA și a României ca țări analoage.

(25)

Cu toate acestea, analiza realizată ulterior publicării avizului de deschidere a indicat faptul că piața românească de AA era dominată de importurile din Ucraina și Rusia, în timp ce producătorii români erau foarte mult orientați spre export, vânzările pe piața lor internă fiind nesemnificative. Având în vedere această situație, concluzia a fost că, drept consecință a structurii menționate mai sus a pieței sale interne, România nu poate fi considerată alegerea cea mai potrivită pentru țara analoagă.

(26)

Un singur producător cooperant a făcut anumite comentarii. Acest producător cooperant a propus Algeria ca o opțiune mai viabilă, dat fiind accesul acesteia la principala materie primă, gazul. În acest sens, ar trebui să subliniem faptul că, indiferent dacă o țară deține perimetre de exploatare de gaze naturale sau nu, acest lucru nu constituie un element-cheie pentru selectarea țării analoage. Este mult mai important ca prețurile gazului să reflecte valoarea de pe piață. Existența unui dublu preț pentru gaz în Algeria este o dovadă clară că această cerință nu este respectată și, în consecință, Algeria devine o alegere mai puțin potrivită pentru țara analoagă. Se constată în continuare că atât SUA, cât și Ucraina sunt producători și importatori neți de gaze naturale, în timp ce Algeria este exportator net de gaze naturale. În această privință, SUA se aseamănă mai mult cu Ucraina decât Algeria.

(27)

S-a afirmat în continuare că SUA nu ar constitui o alegere potrivită pentru țara analoagă, întrucât s-au confruntat cu prețuri interne exorbitante la gazele naturale în cursul perioadei de anchetă. În această privință, trebuie să menționăm că, deși au existat prețuri foarte mari la gaze în cel de-al patrulea trimestru al perioadei de anchetă ca urmare a unor dezastre naturale, aceasta este o situație care poate fi remediată cu ușurință, așa cum se arată la considerentul 35 de mai jos.

(28)

Alegerea SUA a fost de asemenea contestată în ceea ce privește procesul de producție. S-a afirmat că procesul de producție din Algeria este mai asemănător celui din Ucraina. Cu toate acestea, producătorul nu a reușit să-și argumenteze afirmația.

(29)

În plus, s-a afirmat că Algeria are un nivel al producției, al consumului și al cererii de consum mai apropiat celui din Ucraina. Potrivit informațiilor disponibile, atât producția algeriană ( 8 ), cât și consumul intern ( 9 ) sunt nesemnificative. Pe de altă parte, atât Ucraina, cât și SUA au o producție semnificativă și piețe interne vaste.

(30)

În ceea ce privește SUA, în ciuda existenței unor măsuri antidumping în vigoare privind importurile de AA originare din țara în cauză, s-a constatat că piața de aici este una deschisă, competitivă, unde un număr semnificativ de producători interni trebuie să facă față unui nivel considerabil de concurență cu importurile străine originare din alte țări terțe. În plus, producătorii din SUA prezintă vânzări interne reprezentative și au același acces la materiile prime ca și producătorii ucraineni.

(31)

Prin urmare, ancheta a stabilit că SUA ar trebui să servească drept țară analoagă adecvată. În consecință, calculele s-au bazat pe informațiile verificate puse la dispoziție de unicul producător cooperant din SUA care a oferit un răspuns complet la chestionar.

(32)

Întrucât Ucraina nu era considerată încă o țară cu economie de piață în momentul depunerii cererii de reexaminare în temeiul expirării măsurilor, valoarea normală pentru Ucraina trebuia să fie stabilită în baza datelor obținute de la un producător din SUA, așa cum se descrie la considerentul 31 de mai sus.

(33)

Reprezentativitatea vânzărilor interne ale unicului producător cooperant al produsului similar în țara analoagă a fost evaluată pe baza exporturilor realizate de cei doi producători-exportatori cooperanți pe teritoriul comunitar. Trebuie constatat că doar un tip de produs era exportat pe teritoriul comunitar. În consecință, nu s-a realizat nicio analiză după tipul produsului.

(34)

Vânzările interne ale unicului producător cooperant al produsului similar în țara analoagă au fost considerate drept reprezentative, întrucât ele depășeau considerabil volumele de AA exportat pe teritoriul comunitar de către cei doi producători-exportatori ucraineni cooperanți.

(35)

Pentru a stabili dacă vânzările interne ale producătorului din SUA erau realizate în cursul normal al comerțului, prețurile interne de vânzare au fost comparate cu costurile de producție. În momentul evaluării costurilor de producție ale producătorului din SUA, s-a constatat că ele au avut de suferit în cel de-al patrulea trimestru ca urmare a unor dezastre naturale. Potrivit informațiilor publicate de același producător, „uraganele care au avut loc în Golful american în cursul celui de-al treilea trimestru au provocat pagube piețelor de gaze naturale și au influențat în mod negativ producția celui de-al patrulea trimestru și producția întregului an ( 10 )”. Într-adevăr, prețurile cotate la gaz în SUA ( 11 ) s-au dublat între lunile august ( 12 ) și octombrie ( 13 ), când uraganele care au avut loc în această perioadă, Katrina (23-31 august 2005) și Rita (17-26 septembrie 2005), au lovit coasta Golfului american. Întrucât gazul natural reprezintă principalul element de cost în producerea AA, efectul era semnificativ și ar fi condus la o valoare normală înaltă artificial construită. În consecință, s-a luat decizia de a se stabili costul producției pentru cel de-al patrulea trimestru al anului 2005 pe baza mediei prețurilor la gaz plătite de producător în cursul primelor trei trimestre ale anului 2005.

(36)

Având în vedere cele de mai sus, s-a constatat că marea majoritate a vânzărilor interne aducea profit și, în consecință, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor interne de vânzare către primul client independent intern. Întrucât producătorii-exportatori ucraineni exportau doar un singur tip de produs pe teritoriul comunitar în cursul PAR, analiza a fost limitată la acest tip de produs.

(37)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit prin raportare la prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Comunitate. Toate vânzările provenite de la producători-exportatori cooperanți erau făcute direct către clienți independenți din Comunitate.

(38)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe baza ex-works. Pentru o comparație echitabilă, s-a ținut seama, sub formă de ajustări, de diferențele constatate la factorii care afectează comparabilitatea prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-au făcut ajustări în cazul diferențelor existente în transport, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, credit și comisioane, în cazul în care acest lucru era posibil și existau date verificate în acest sens.

(39)

Întrucât Ucraina nu este considerată o economie de piață adecvată scopului prezentei anchete, s-a stabilit o marjă de dumping la nivel național pe baza unei comparații între o valoare normală medie și un preț mediu de export, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. Așa cum se arată la considerentul 22 de mai sus, nivelul de cooperare era ridicat.

(40)

Comparația de mai sus a indicat faptul că dumpingul (în jur de 30-40 %) a avut loc în cursul PAR la un nivel ușor mai redus decât în cursul anchetei inițiale. Cu toate acestea, ținând cont de exporturile ucrainene limitate pe teritoriul comunitar în cursul perioadei de anchetă, principalul obiectiv al acestei analize a vizat probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului.

(41)

Cei trei producători cooperanți au menținut producția stabilă în perioada în cauză. Capacitatea de producție în aceeași perioadă a rămas, de asemenea, stabilă. Aceștia au un surplus de capacitate de aproximativ 600 000-700 000 de tone (8-10 % din consumul comunitar) pentru a spori exporturile pe piața comunitară cu volume semnificative în eventualitatea anulării măsurilor. În plus, există cel puțin un alt producător ucrainean cunoscut al produsului în cauză care nu a participat la această anchetă. Deși surplusul de capacitate al acestui producător care nu a participat la anchetă nu este cunoscut, nu este exclus ca și acesta să fie unul important, întrucât cei trei producători cooperanți aveau, în medie, un surplus de capacitate de 30 %.

(42)

Vânzările interne realizate de cei trei producători cooperanți în decursul perioadei în cauză reprezentau, în medie, 30-40 % din capacitatea de producție. În consecință, se pare că este destul de dificil ca piața internă ucraineană să absoarbă cea mai mare parte din acest surplus de capacitate de producție și, prin urmare, este probabil ca orice creștere a producției să fie exportată.

(43)

De aceea, în absența unor măsuri antidumping, o parte considerabilă din acest surplus de capacitate ar putea fi exportată pe teritoriul comunitar.

(44)

O analiză a prețurilor de export ale producătorilor ucraineni cooperanți către țări terțe a arătat că aceste vânzări, comparate la nivel de graniță ucraineană DAF/FOB, au atins, în medie, prețuri cu 20-30 % mai reduse decât prețurile de vânzare către Comunitate în cursul PAR. În plus, vânzările interne au atins prețuri cu 20-30 % mai reduse decât prețurile de vânzare către Comunitate. Astfel, din informațiile privind PAR reiese că ar exista un interes ca exporturile către țări terțe să fie redirecționate către Comunitate, în eventualitatea anulării măsurilor, pentru a beneficia de prețuri mai mari și de marje mai bune.

(45)

Cu toate acestea, s-a constatat că prețurile ucrainene de import la gazele naturale au crescut semnificativ de la PAR. Întrucât gazele naturale constituie principalul element de cost în producerea AA, nu este exclus ca producătorii ucraineni să fie nevoiți să crească prețurile lor de export către țări terțe, reducând astfel în mod semnificativ sau eliminând diferențele de preț dintre vânzările către țări terțe și vânzările către Comunitate la considerentul 44 de mai sus. Datele preliminare ( 14 ) indică într-adevăr diminuarea acestor diferențe.

(46)

Ancheta a indicat faptul că doi dintre producătorii cooperanți și-au continuat practicile de dumping în ciuda măsurilor în vigoare. În plus, nu poate fi exclusă redirecționarea cantităților vândute în prezent în țări terțe către teritoriul comunitar.

(47)

Mai mult, media ponderată a prețurilor de export practicate de producătorii-exportatori cooperanți este în mod considerabil mai scăzută decât nivelul prețului dominant în Comunitate. Acest fapt, alături de surplusul de capacitate semnificativ, reprezintă un stimulent pentru producătorii-exportatori din Ucraina în vederea orientării către piața comunitară la prețuri de dumping, în eventualitatea anulării măsurilor.

(48)

Pe teritoriul comunitar, produsul similar este fabricat de 14 producători a căror producție reprezintă producția totală comunitară a produsului similar în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(49)

Trebuie constatat că, față de ancheta inițială, societățile „Hydro Agri” au fost redenumite „Yara”. Cinci din cele 14 societăți au fost integrate în industria comunitară ca urmare a extinderii Uniunii Europene în anul 2004.

(50)

Din cei 14 producători comunitari, zece societăți au participat la anchetă, toate fiind menționate în cererea de reexaminare. Ceilalți patru producători (denumiți în continuare „alți producători comunitari”) s-au făcut cunoscuți în timp util și au trimis informațiile solicitate în scopul eșantionării. Cu toate acestea, ei nu și-au manifestat dorința de a colabora în continuare. Prin urmare, următorii zece producători au fost de acord să coopereze în cadrul anchetei:

(51)

Întrucât acești zece producători comunitari reprezentau 70 % din producția comunitară totală în cursul perioadei de anchetă, se consideră astfel că cei zece producători comunitari menționați mai sus reprezintă un procent important din producția comunitară totală a produsului similar. De aceea, se consideră că ei constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria comunitară”.

(52)

Așa cum s-a indicat la considerentele 11 și 14 de mai sus, a fost selectat un eșantion constituit din patru societăți. Toți producătorii comunitari care au constituit eșantionul au colaborat și au trimis chestionarele completate în termenul fixat. Mai mult, ceilalți șase producători care au participat la anchetă au furnizat în mod corespunzător anumite date de ordin general pentru analiza prejudiciilor.

(53)

Consumul comunitar vizibil a fost stabilit pe baza volumelor vânzărilor înregistrate de industria comunitară pe piața comunitară, a volumelor vânzărilor înregistrate de alți producători comunitari pe piața comunitară și a datelor furnizate de Eurostat privind toate importurile realizate de UE. Având în vedere extinderea Uniunii Europene în anul 2004, pentru a se asigura claritatea și consecvența analizei, consumul a fost stabilit pe baza pieței din UE-25 pe perioada în cauză.

(54)

În perioada cuprinsă între 2002 și PAR, consumul comunitar a scăzut ușor cu 1 %. Creșterea cu 4 % înregistrată în anul 2003 a încetat în anul 2004 indicând o anumită stabilizare, în timp ce o nouă scădere (– 1 %) înregistrată în cursul PAR indică o tendință ușor descendentă.

(55)

Volumele, cotele de piață și prețurile medii ale importurilor originare din Ucraina au crescut, așa cum se poate vedea mai jos. Următoarele tendințe în materie de cantitate și preț se bazează pe datele furnizate de Eurostat.

(56)

Volumul importurilor originare din Ucraina a scăzut în mod regulat în perioada în cauză. Cota lor de piață a scăzut în egală măsură de la 2,7 % în anul 2002 la 0,8 % în cursul PAR. Prețurile au evoluat pozitiv de la 88 la 122 EUR/tonă în perioada în cauză. Această evoluție reflectă condițiile favorabile de piață descrise la considerentul 73 de mai jos.

(57)

Pentru a calcula nivelul subcotării de preț în cursul PAR, prețurile franco fabrică din industria comunitară oferite unor clienți neînrudiți au fost comparate cu prețurile de import CIF la granița comunitară ale unor producători-exportatori cooperanți din țara în cauză, ajustate corespunzător pentru a reflecta un preț franco vămuit. Comparația a indicat faptul că importurile din Ucraina subcotau prețurile din industria comunitară cu 10 până la 15 %.

(58)

Volumul importurilor din alte țări terțe în perioada în cauză este prezentat în tabelul de mai jos. Următoarele tendințe în materie de cantitate și preț sunt, de asemenea, bazate pe datele furnizate de Eurostat.

(59)

În primul rând, trebuie observat că toate țările menționate mai sus și-au redus volumul exporturilor începând cu anul 2002 și până în PAR, cu excepția Georgiei, care a înregistrat o creștere moderată a cotei sale comunitare de piață de la 1,1 % în anul 2002 la 2 % în cursul PAR. În ceea ce privește prețurile de export, toate țările menționate mai sus au exportat produse pe teritoriul comunitar la prețuri mai mari decât prețurile din industria comunitară în perioada în cauză și, în unele cazuri, pe tot parcursul perioadei analizate, cu excepția Rusiei și a României. În cazul importurilor originare din Rusia, începând cu luna aprilie a anului 2002, prin Regulamentul (CE) nr. 658/2002 ( 15 ), acestea sunt supuse unei taxe antidumping de 47,07 EUR pe tonă. În această privință, trebuie observat că prețurile de import erau consecvent mai scăzute decât cele din Ucraina în cursul perioadei în cauză, cu excepția PAR. În ceea ce privește prețurile românești, acestea erau mai scăzute decât prețurile din industria comunitară, dar volumul exportului a scăzut de la 187 mii de tone în anul 2002 la 111 mii de tone în PAR, reprezentând o reducere de la o cotă scăzută de piață de 2,4 % în anul 2002 la 1,5 % în PAR.

(60)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici pertinenți care influențează situația industriei comunitare.

(61)

S-a constatat că trei dintre producătorii cooperanți din industria comunitară foloseau produsul similar pentru procesarea sa ulterioară în vederea obținerii unor produse de îngrășământ amestecațe sau sintetice, acestea fiind îngrășăminte procesate în aval pe bază de azot conținând, pe lângă azot, fosfor solubil în apă sau/și potasiu solubil în apă, care reprezintă restul de nutrienți principali din îngrășământ. Aceste produse, cu un conținut de azotat de amoniu de mai puțin de 80 % din greutate, nu concurează pe piață cu produsul similar.

(62)

Astfel de transferuri captive interne ale producției de AA nu pătrund pe piața deschisă și astfel nu intră în competiție directă cu importurile produsului în cauză. În consecință, s-a analizat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar din industria comunitară trebuia să fie luată în calcul în cadrul analizei. Întrucât ancheta a arătat că utilizarea captivă reprezintă un procent nesemnificativ din producția industriei comunitare, adică de până la 2 %, nu s-a considerat necesar să se distingă piața liberă și piața captivă. Cu toate acestea, pentru a se asigura claritate și transparență, volumele de AA produse de industria comunitară și utilizate ca transferuri captive sunt menționate la considerentul 64 de mai jos.

(63)

Când se recurge la utilizarea unui eșantion reprezentativ, în conformitate cu practicile stabilite, anumiți indicatori ai prejudiciului (producție, capacitate de producție, stocuri, vânzări, cotă de piață, creștere economică și ocuparea pieței muncii) sunt analizați pentru industria comunitară per ansamblu (denumită „I.C.” în tabelele anexate), în timp ce acei indicatori ai prejudiciului referitori la rezultatele obținute de societăți individuale, de exemplu, prețuri, costuri de producție, rentabilitate, salarii, investiții, randamentul capitalului investit, fluxul de lichidități, capacitatea de a mobiliza fonduri, sunt analizați pe baza informațiilor colectate la nivelul producătorilor comunitari care constituie eșantionul (denumiți „P.E.” în tabelele anexate).

(64)

Producția industriei comunitare a crescut cu 7 % în intervalul cuprins între 2002 și PAR, adică de la un nivel de aproximativ 5,1 milioane de tone în anul 2002 la un nivel de aproximativ 5,4 milioane de tone în cadrul PAR. În ceea ce privește producția utilizată pentru transferuri captive, aceasta rămâne practic stabilă și foarte scăzută în perioada în cauză, indicând astfel că ea nu poate influența concluziile privind prejudiciul din industria comunitară.

(65)

Capacitatea de producție a rămas practic stabilă în perioada în cauză. În vederea creșterii producției, utilizarea rezultată a capacității a crescut de la un nivel de 52 % în anul 2002 la unul de 56 % în PAR. Așa cum s-a observat deja în ancheta inițială, utilizarea capacității pentru acest tip de producție și industrie poate fi afectată de producția de alte produse care pot fi produse cu același echipament de producție și, în consecință, are mai puțină importanță ca indice al prejudiciului.

(66)

Nivelul stocurilor finale ale industriei comunitare a scăzut cu zece procente din 2002 până în PAR. Scăderea bruscă înregistrată în 2003 și 2004 a fost provocată de o creștere a vânzărilor, în special a exporturilor din industria comunitară (a se vedea considerentul de mai jos), și mai puțin a volumelor producției.

(67)

Vânzările realizate de industria comunitară pe piața comunitară au crescut cu 13 % între 2002 și PAR. Această dezvoltare trebuie privită pe fondul unui consum ușor scăzut înregistrat pe piața comunitară.

(68)

Cota de piață deținută de industria comunitară a crescut între 2002 și PAR. Mai precis, industria comunitară a câștigat mai mult de 8 procente de cotă de piață în perioada în cauză.

(69)

Industria comunitară și-a mărit cota de piață pe o piață ușor scăzută în decursul perioadei în cauză.

(70)

Nivelul ocupării pieței muncii din industria comunitară a scăzut cu 5 % între 2002 și PAR, odată cu creșterea producției, reflectând astfel preocuparea industriei de a-și spori în permanență productivitatea și competitivitatea.

(71)

Producția anuală pe persoană angajată în industria comunitară a crescut substanțial între 2002 și PAR, indicând astfel impactul pozitiv pe care îl au locurile reduse de muncă și creșterea producției în industria comunitară.

(72)

În ceea ce privește impactul dimensiunii marjei reale de dumping asupra industriei comunitare, având în vedere volumul mic din prezent al importurilor originare din Ucraina, se consideră că acest impact nu este unul semnificativ, iar indicatorul nu prezintă importanță.

(73)

Prețurile medii nete de vânzare ale producătorilor din industria comunitară care au constituit eșantionul reprezentativ au crescut semnificativ în anul 2004 și în PAR, reflectând condițiile favorabile dominante de pe piața internațională a azotatului de amoniu în cursul aceleiași perioade.

(74)

Între 2002 și PAR, salariul mediu pe angajat a crescut cu 9 %, așa cum indică tabelul de mai jos. Având în vedere rata inflației și locurile de muncă reduse per ansamblu, această creștere a salariilor este considerată a fi moderată.

(75)

Investițiile anuale în produsul similar realizate de cei patru producători care au constituit eșantionul reprezentativ s-au dezvoltat în mod pozitiv în perioada în cauză, și anume au crescut cu 69 %, deși au prezentat unele fluctuații. Aceste investiții vizau în principal modernizarea utilajelor. Acest lucru indică eforturile industriei comunitare de a-și îmbunătăți în permanență productivitatea și competitivitatea. Rezultatele sunt vizibile în evoluția productivității, care a crescut semnificativ (a se vedea considerentul 71 de mai sus) în cursul aceleiași perioade.

(76)

Rentabilitatea producătorilor comunitari care au constituit eșantionul reprezentativ indică o ameliorare progresivă, în special începând cu anul 2003, și care a atins nivelul de 8,2 % în PAR. În această privință, se poate observa că, în ancheta inițială, se stabilise o marjă a profitului de 8 % care poate fi atinsă în absența unui dumping prejudiciabil. Randamentul investițiilor, exprimat ca reprezentând profitul în procente din valoarea contabilă netă a investiției, a urmat în linii mari tendința de rentabilitate pe parcursul întregii perioade în cauză.

(77)

Fluxul de lichidități a crescut cu 13 procente în decursul perioadei în cauză. Această dezvoltare este asociată cu dezvoltarea rentabilității per ansamblu în decursul perioadei în cauză.

(78)

Ancheta nu a evidențiat dificultăți întâlnite de producătorii comunitari care au constituit eșantionul reprezentativ în a mobiliza capitaluri. În această privință, trebuie observat că, întrucât mai multe dintre aceste societăți fac parte din mari corporații, ele finanțează activitățile lor în cadrul corporației de care aparțin fie prin planuri de atragere de capital, fie prin intermediul unor împrumuturi în cadrul aceluiași grup acordate de societățile-mamă.

(79)

Între 2002 și PAR, toți indicatorii privind prejudiciul au evoluat în mod pozitiv: volumul producției din industria comunitară a crescut, prețurile unitare de vânzare și volumul vânzărilor din industria comunitară au crescut, iar rentabilitatea s-a ameliorat considerabil și a fost corelată cu prețurile. Randamentul investițiilor și fluxul de lichidități au evoluat, de asemenea, în mod pozitiv. Salariile au înregistrat o evoluție moderată, iar industria comunitară a continuat să investească.

(80)

În plus, cota de piață a Comunității a crescut cu 9 % pe o piață ușor scăzută. Productivitatea a crescut, de asemenea, considerabil, reflectând evoluția pozitivă a producției și eforturile industriei comunitare de a o îmbunătăți prin investiții.

(81)

Per ansamblu, situația industriei comunitare s-a ameliorat semnificativ comparativ cu situația sa anterioară impunerii măsurilor antidumping la importurile de AA din țara în cauză în anul 2001. Prin urmare, măsurile au avut un impact pozitiv vizibil asupra situației economice a industriei comunitare.

(82)

Concluzia este, așadar, că situația industriei comunitare s-a ameliorat treptat în perioada în cauză, în comparație cu perioada anterioară impunerii măsurilor.

(83)

Întrucât nu există o continuare a prejudiciului material provocat de importurile originare din țara în cauză, analiza s-a axat pe probabilitatea reapariției prejudiciului. În această privință, au fost analizați doi parametri principali: (i) volumele posibile de export și prețurile practicate de țara în cauză și (ii) efectul acestor volume și al prețurilor estimate din țara în cauză asupra industriei comunitare.

(84)

Așa cum se arată la considerentul 41, se cunoaște existența unui surplus de capacitate de aproximativ 600-700 mii de tone aparținând producătorilor ucraineni cooperanți, reprezentând 8-10 % din piața comunitară. Acest surplus de capacitate indică faptul că producătorii ucraineni au posibilitatea de a-și spori producția actuală și, în consecință, exporturile lor de AA.

(85)

În plus, având în vedere piața internă relativ redusă, producătorii ucraineni depind foarte mult de exporturile către țări terțe. Astfel cum se demonstrează în tabelul de mai jos, exporturile ucrainene către țări terțe în anul 2005 erau de aproximativ 847 mii de tone per total, reprezentând aproximativ 11 % din piața comunitară.

(86)

Așa cum se poate observa în tabel, Ucraina și-a sporit volumul exportat de AA către țări terțe din 2004 până în 2005. Aceste exporturi au fost realizate la prețuri în mod semnificativ mai scăzute decât exporturile către Comunitate.

(87)

În contextul menționat anterior, piața comunitară se dovedește atractivă pentru producătorii-exportatori ucraineni în materie de prețuri, comparativ cu toate celelalte piețe de export. Din acest motiv, se așteaptă ca o parte considerabilă a volumelor de export către țările terțe să fie direcționată către piața comunitară, în eventualitatea în care măsurile antidumping vor fi lăsate să expire, în ciuda informațiilor privind diminuarea diferențelor de preț dintre vânzările către țări terțe și vânzările către Comunitate, menționată la considerentul 45 de mai sus. Apropierea geografică relativă a pieței comunitare, comparativ cu alte piețe de export, face piața comunitară și mai atractivă și poate conduce, în consecință, la redirecționarea exporturilor actuale către țări terțe ale producătorilor ucraineni.

(88)

Având în vedere actuala poziție slabă pe piață a produselor ucrainene în CE, exportatorii ucraineni ar trebui să recâștige cota de piață pierdută sau să își lărgească baza de clienți, fiind probabil ca aceștia să acționeze pentru a atinge aceste obiective practicând prețuri de dumping, astfel cum s-a stabilit în cursul PAR.

(89)

Reclamantul a afirmat că profitul industriei comunitare a fost foarte scăzut în decursul perioadei în cauză și că doar în cursul PAR acesta a atins o cotă de 8 %. Acesta a declarat, de asemenea, că o industrie cu un capital intensiv ca cea a îngrășămintelor nu poate supraviețui pe termen lung, și anume să mențină și să reînnoiască capitalul și toate operațiunile, la o asemenea rată a profitului. În acest sens, trebuie remarcat faptul că rata de 8 % a profitului care nu aduce prejudicii, stabilită în ancheta inițială, a fost considerată un profit normal pe care acest tip de industrie se așteaptă să-l atingă în absența unui dumping care aduce prejudicii. Cu toate acestea, s-a stabilit, de asemenea, în cadrul anchetei inițiale, că rentabilitatea a scăzut până la – 12,4 %, datorită dumpingului prejudiciabil practicat, inter alia, de Ucraina. Astfel, în eventualitatea anulării măsurilor, există riscul grav al reducerii rentabilității cu mult sub nivelul neprejudiciabil.

(90)

Trebuie observat faptul că aproximativ 80 % din totalul exporturilor ucrainene către piața comunitară în cursul PAR au fost realizate în baza unui angajament în materie de preț. Cu toate acestea, prețurile erau cu 20-25 % peste nivelul prețului minim de import din cadrul acestui angajament. Se impune totuși observația că angajamentul a fost supus unei limitări cantitative și că, în consecință, nu a fost posibil să se ajungă la o concluzie generală privind comportamentul probabil în materie de prețuri al exportatorilor în absența unei astfel de limitări cantitative.

(91)

Pe baza celor menționate anterior, există probabilitatea ca volume semnificative de AA produs în Ucraina să fie redirecționate către piața comunitară la prețuri de dumping care să conducă la subcotarea prețurilor din industria comunitară, în eventualitatea expirării măsurilor.

(92)

Având în vedere probabilitatea stabilită anterior privind creșterea substanțială a volumelor de export din Ucraina către piața comunitară la prețuri de dumping și care conduc la subcotare, industria comunitară va trebui să își reducă în mod semnificativ prețurile de vânzare pentru a-și păstra clienții, în special în condițiile în care AA reprezintă un produs de bază volatil al cărui preț poate fi influențat considerabil de un volum de import la prețuri de dumping care subcotează prețurile din industria comunitară. În consecință, profiturile vor scădea puternic, având în vedere faptul că îmbunătățirea actuală a randamentului industriei comunitare se datorează prețurilor de vânzare care reflectă în principal condițiile favorabile de piață dominante în mod special în cursul anului 2004 și al PAR.

(93)

În ceea ce privește condițiile favorabile de piață din cursul ultimilor doi ani ai perioadei în cauză, trebuie precizat că acestea au avut un rol important în păstrarea nivelului ridicat al prețurilor, alături de măsurile antidumping în vigoare. În decursul acestei perioade, echilibrul dintre cerere și ofertă pe plan mondial a condus, într-adevăr, la creșterea prețurilor pentru toate tipurile de îngrășăminte pe bază de azot. AA este, asemenea celorlalte tipuri de îngrășăminte pe bază de azot, un produs de bază al cărui preț este influențat de numeroși factori, cum ar fi impactul considerabil al prețului la gaz volatil, care este cel mai important element de cost, sau condițiile meteorologice, recoltele și nivelurile stocurilor de semințe, care conduc la diminuarea sau creșterea cererii. În ceea ce privește piața comunitară, se preconizează că cererea pentru îngrășămintele pe bază de azot va scădea în următorii ani ( 16 ). Prin urmare, menținerea unor prețuri ridicate depinde de o ofertă solidă, care, conform anchetei, este foarte puțin probabil să existe, datorită surplusului de capacitate de export al țării în cauză și probabilității ca aceasta să își redirecționeze către Comunitate o parte din exporturile sale destinate țărilor terțe în cursul PAR, în eventualitatea expirării măsurilor. Având în vedere faptul că practicile ucrainene în materie de prețuri au condus la subcotarea în mod semnificativ a prețurilor industriei comunitare, creșterea probabilă a volumelor de import din Ucraina va obliga industria comunitară fie să reducă considerabil prețurile, implicit profitul, fie să piardă o cotă de piață semnificativă și astfel să-și reducă veniturile, fie amândouă. Procesul eficient de restructurare a industriei comunitare ar putea contrabalansa doar parțial o probabilă depreciere a prețurilor, iar întregul proces de redresare ar fi pus în pericol. Prin urmare, anularea măsurilor ar putea conduce la deteriorarea randamentului general al industriei comunitare.

(94)

Pe baza celor de mai sus, concluzia este că, în eventualitatea anulării măsurilor, exporturile din țara în cauză vor fi semnificative și la prețuri de dumping care vor subcota prețurile din industria comunitară. Este foarte probabil ca acest fapt să introducă pe piață o tendință de depreciere a prețurilor, cu un impact negativ preconizat asupra situației economice a industriei comunitare. În mod special, aceasta va opri redresarea financiară la care s-a ajuns în 2004 și în PAR, conducând la reapariția probabilă a prejudiciului.

(95)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente contravine interesului Comunității în ansamblu. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor diferite vizate.

(96)

Este necesar a reaminti că, în ancheta inițială, s-a considerat că instituirea măsurilor nu este contrară interesului Comunității. Mai mult, faptul că ancheta actuală este o anchetă de reexaminare, adică analizează o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ anormal asupra părților vizate de către actualele măsuri antidumping.

(97)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului prejudiciabil, există motive incontestabile care ar putea conduce la concluzia conform căreia menținerea măsurilor în acest caz special nu este în interesul Comunității.

(98)

Industria comunitară s-a dovedit o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest fapt a fost confirmat de dezvoltarea pozitivă a situației sale economice după impunerea măsurilor antidumping în 2001. În mod special, industria comunitară a înregistrat un profit îmbunătățit între 2002 și PAR și s-a restructurat eficient.

(99)

Se poate aștepta, așadar, ca industria comunitară să continue să profite de pe urma măsurilor impuse în prezent și să își continue redresarea prin menținerea și stabilizarea rentabilității sale. În eventualitatea în care măsurile nu vor fi menținute, este probabil ca importurile sporite la prețuri de dumping provenind din țara în cauză să prejudicieze industria comunitară prin exercitarea unei presiuni asupra prețurilor de vânzare, ceea ce ar pune în pericol situația financiară pozitivă din prezent a industriei comunitare.

(100)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 11 de mai sus, un singur importator și-a exprimat dorința de a face parte din eșantionul reprezentativ și a oferit informațiile generale solicitate în chestionarul privind eșantionarea. Cu toate acestea, importatorul respectiv nu a realizat importuri în PAR.

(101)

Se reamintește că, în cursul anchetei inițiale, s-a stabilit că măsurile impuse nu au avut un impact semnificativ în măsura în care s-au realizat în continuare importuri, chiar dacă la prețuri neprejudiciabile, și în măsura în care se importă, de regulă, nu numai AA, ci, în mare măsură, și alte tipuri de îngrășăminte. Tendința descendentă a importurilor din țara vizată în cursul perioadei în cauză conduce la concluzia că anumiți importatori ar fi putut simți urmările negative ale impunerii măsurilor, astfel cum este indicat la considerentul 52 din Regulamentul (CE) nr. 1629/2000 al Comisiei ( 17 ). Cu toate acestea, în absența cooperării importatorilor și, astfel, a oricăror elemente de probă concludente care să permită evaluarea oricăror urmări negative semnificative, s-a concluzionat că impunerea măsurilor pare să fi avut un impact general limitat asupra majorității importatorilor/operatorilor comerciali.

(102)

Nu este disponibilă nicio informație certă care să indice faptul că menținerea măsurilor va avea un efect negativ semnificativ asupra importatorilor sau operatorilor comerciali.

(103)

Utilizatorii de azotat de amoniu sunt agricultorii din cadrul Comunității. În cursul anchetei inițiale s-a concluzionat că, având în vedere efectul scăzut asupra agricultorilor al costului azotatului de amoniu, aceștia nu ar fi afectați în mod semnificativ de orice creștere a costurilor pentru acest produs. Faptul că niciun utilizator sau nicio asociație a utilizatorilor nu a furnizat, în cadrul anchetei privind reexaminarea, nicio informație contrară concluziei menționate anterior tinde să confirme că: (i) AA reprezintă o parte foarte redusă din totalul costurilor de producție ale agricultorilor; (ii) măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ considerabil asupra situației economice a acestora; și (iii) prelungirea aplicării măsurilor nu va afecta în mod defavorabil interesele financiare ale agricultorilor.

(104)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive incontestabile împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(105)

Toate părțile au fost informate cu privire la datele și considerentele esențiale în baza cărora se intenționează recomandarea menținerii măsurilor existente. Ulterior prezentei divulgări a faptelor, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile.

(106)

Ca urmare a celor de mai sus, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping privind importurile de AA originare din Ucraina ar trebui menținute. Se reamintește că aceste măsuri constau în drepturi specifice.

(107)

Astfel cum se menționează la considerentul 45, prețurile ucrainene de import la gazele naturale au crescut semnificativ după PAR și sunt susceptibile să se alinieze treptat prețurilor internaționale în următorii ani. Mai mult, astfel cum se explică la considerentul 32, concluziile privind existența dumpingului s-au bazat pe o valoare normală stabilită în baza datelor obținute de la un producător dintr-o țară terță cu economie de piață. În urma introducerii cererii de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, Ucraina a obținut statutul de țară cu economie de piață. În consecință și ținând seama de faptul că gazul natural reprezintă principalul element de cost în producerea azotatului de amoniu, este posibil ca, în eventualitatea în care dumpingul va fi reexaminat ulterior pe baza datelor furnizate de exportatorii ucraineni privind valoarea normală, concluziile să difere de cele la care s-a ajuns în urma reexaminării prezente. De asemenea, efectele potențial prejudiciabile ale dumpingului reexaminat vor fi afectate, în egală măsură, de impactul asupra prețurilor de export al creșterilor costurilor de producție cauzate de evoluția prețurilor la gaz pe plan intern. În consecință, este prudent ca menținerea măsurilor să fie limitată la o perioadă de doi ani, fără a aduce atingere celorlalte dispoziții de la articolul 11 din regulamentul de bază,