Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02001R0999-20210907

    Consolidated text: Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2001/999/2021-09-07

    02001R0999 — RO — 07.09.2021 — 057.002


    Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

    ►B

    REGULAMENTUL (CE) NR. 999/2001 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

    din 22 mai 2001

    de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

    (JO L 147 31.5.2001, p. 1)

    Astfel cum a fost modificat prin:

     

     

    Jurnalul Oficial

      NR.

    Pagina

    Data

     M1

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1248/2001 AL COMISIEI din 22 iunie 2001

      L 173

    12

    27.6.2001

     M2

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1326/2001 AL COMISIEI din 29 iunie 2001

      L 177

    60

    30.6.2001

     M3

    REGULAMENTUL (CE) NR. 270/2002 AL COMISIEI din 14 februarie 2002

      L 45

    4

    15.2.2002

     M4

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1494/2002 AL COMISIEI din 21 august 2002

      L 225

    3

    22.8.2002

     M5

    REGULAMENTUL (CE) NR. 260/2003 AL COMISIEI din 12 februarie 2003

      L 37

    7

    13.2.2003

     M6

    COMMISSION REGULATION (EC) No 650/2003 of 10 April 2003 (*)

      L 95

    15

    11.4.2003

     M7

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1053/2003 AL COMISIEI din 19 iunie 2003

      L 152

    8

    20.6.2003

     M8

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1128/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 16 iunie 2003

      L 160

    1

    28.6.2003

     M9

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1139/2003 AL COMISIEI din 27 iunie 2003

      L 160

    22

    28.6.2003

    ►M10

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2003 AL COMISIEI din 10 iulie 2003

      L 173

    6

    11.7.2003

     M11

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1809/2003 AL COMISIEI din 15 octombrie 2003

      L 265

    10

    16.10.2003

     M12

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1915/2003 AL COMISIEI din 30 octombrie 2003

      L 283

    29

    31.10.2003

    ►M13

    REGULAMENTUL (CE) NR. 2245/2003 AL COMISIEI din 19 decembrie 2003

      L 333

    28

    20.12.2003

     M14

    REGULAMENTUL (CE) NR. 876/2004 AL COMISIEI din 29 aprilie 2004

      L 162

    52

    30.4.2004

     M15

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1471/2004 AL COMISIEI din 18 august 2004

      L 271

    24

    19.8.2004

     M16

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1492/2004 AL COMISIEI din 23 august 2004

      L 274

    3

    24.8.2004

     M17

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1993/2004 AL COMISIEI din 19 noiembrie 2004

      L 344

    12

    20.11.2004

     M18

    REGULAMENTUL (CE) NR. 36/2005 AL COMISIEI din 12 ianuarie 2005

      L 10

    9

    13.1.2005

     M19

    REGULAMENTUL (CE) NR. 214/2005 AL COMISIEI din 9 februarie 2005

      L 37

    9

    10.2.2005

     M20

    REGULAMENTUL (CE) NR. 260/2005 AL COMISIEI din 16 februarie 2005

      L 46

    31

    17.2.2005

    ►M21

    REGULAMENTUL (CE) NR. 932/2005 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 8 iunie 2005

      L 163

    1

    23.6.2005

     M22

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1292/2005 AL COMISIEI din 5 august 2005

      L 205

    3

    6.8.2005

     M23

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1974/2005 AL COMISIEI din 2 decembrie 2005

      L 317

    4

    3.12.2005

     M24

    REGULAMENTUL (CE) NR. 253/2006 AL COMISIEI din 14 februarie 2006

      L 44

    9

    15.2.2006

     M25

    REGULAMENTUL (CE) NR. 339/2006 AL COMISIEI din 24 februarie 2006

      L 55

    5

    25.2.2006

    ►M26

    REGULAMENTUL (CE) NR. 657/2006 AL COMISIEI din 10 aprilie 2006

      L 116

    9

    29.4.2006

     M27

    REGULAMENTUL (CE) NR. 688/2006 AL COMISIEI din 4 mai 2006

      L 120

    10

    5.5.2006

     M28

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1041/2006 AL COMISIEI din 7 iulie 2006

      L 187

    10

    8.7.2006

     M29

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1791/2006 AL CONSILIULUI din 20 noiembrie 2006

      L 363

    1

    20.12.2006

    ►M30

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1923/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006

      L 404

    1

    30.12.2006

    ►M31

    REGULAMENTUL (CE) NR. 722/2007 AL COMISIEI din 25 iunie 2007

      L 164

    7

    26.6.2007

    ►M32

    REGULAMENTUL (CE) NR. 727/2007 AL COMISIEI din 26 iunie 2007

      L 165

    8

    27.6.2007

     M33

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1275/2007 AL COMISIEI din 29 octombrie 2007

      L 284

    8

    30.10.2007

     M34

    REGULAMENTUL (CE) NR. 1428/2007 AL COMISIEI din 4 decembrie 2007

      L 317

    61

    5.12.2007

     M35

    REGULAMENTUL (CE) NR. 21/2008 AL COMISIEI din 11 ianuarie 2008

      L 9

    3

    12.1.2008

     M36

    REGULAMENTUL (CE) NR. 315/2008 AL COMISIEI din 4 aprilie 2008

      L 94

    3

    5.4.2008

    ►M37

    REGULAMENTUL (CE) NR. 357/2008 AL COMISIEI din 22 aprilie 2008

      L 111

    3

    23.4.2008

    ►M38

    REGULAMENTUL (CE) NR. 571/2008 AL COMISIEI din 19 iunie 2008

      L 161

    4

    20.6.2008

     M39

    REGULAMENTUL (CE) NR. 746/2008 AL COMISIEI din 17 iunie 2008

      L 202

    11

    31.7.2008

     M40

    REGULAMENTUL (CE) NR. 956/2008 AL COMISIEI din 29 septembrie 2008

      L 260

    8

    30.9.2008

     M41

    REGULAMENTUL (CE) NR. 103/2009 AL COMISIEI din 3 februarie 2009

      L 34

    11

    4.2.2009

     M42

    REGULAMENTUL (CE) NR. 162/2009 AL COMISIEI din 26 februarie 2009

      L 55

    11

    27.2.2009

     M43

    REGULAMENTUL (CE) NR. 163/2009 AL COMISIEI din 26 februarie 2009

      L 55

    17

    27.2.2009

    ►M44

    REGULAMENTUL (CE) NR. 220/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 martie 2009

      L 87

    155

    31.3.2009

     M45

    REGULAMENTUL (UE) NR. 956/2010 AL COMISIEI din 22 octombrie 2010

      L 279

    10

    23.10.2010

     M46

    REGULAMENTUL (UE) NR. 189/2011 AL COMISIEI din 25 februarie 2011

      L 53

    56

    26.2.2011

     M47

    REGULAMENTUL (UE) NR. 1064/2012 AL COMISIEI din 13 noiembrie 2012

      L 314

    13

    14.11.2012

    ►M48

    REGULAMENTUL (UE) NR. 56/2013 AL COMISIEI din 16 ianuarie 2013

      L 21

    3

    24.1.2013

     M49

    REGULAMENTUL (UE) NR. 517/2013 AL CONSILIULUI din 13 mai 2013

      L 158

    1

    10.6.2013

    ►M50

    REGULAMENTUL (UE) NR. 630/2013 AL COMISIEI din 28 iunie 2013

      L 179

    60

    29.6.2013

    ►M51

    REGULAMENTUL (UE) NR. 1148/2014 AL COMISIEI din 28 octombrie 2014

      L 308

    66

    29.10.2014

    ►M52

    REGULAMENTUL (UE) 2015/728 AL COMISIEI din 6 mai 2015

      L 116

    1

    7.5.2015

    ►M53

    REGULAMENTUL (UE) 2015/1162 AL COMISIEI din 15 iulie 2015

      L 188

    3

    16.7.2015

    ►M54

    REGULAMENTUL (UE) 2016/27 AL COMISIEI din 13 ianuarie 2016

      L 9

    4

    14.1.2016

    ►M55

    REGULAMENTUL (UE) 2016/1396 AL COMISIEI din 18 august 2016

      L 225

    76

    19.8.2016

    ►M56

    REGULAMENTUL (UE) 2017/110 AL COMISIEI din 23 ianuarie 2017

      L 18

    42

    24.1.2017

    ►M57

    REGULAMENTUL (UE) 2017/625 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 martie 2017

      L 95

    1

    7.4.2017

    ►M58

    REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/736 AL COMISIEI din 26 aprilie 2017

      L 110

    2

    27.4.2017

    ►M59

    REGULAMENTUL (UE) 2017/893 AL COMISIEI din 24 mai 2017

      L 138

    92

    25.5.2017

    ►M60

    REGULAMENTUL (UE) 2017/894 AL COMISIEI din 24 mai 2017

      L 138

    117

    25.5.2017

    ►M61

    REGULAMENTUL (UE) 2017/1972 AL COMISIEI din 30 octombrie 2017

      L 281

    14

    31.10.2017

     M62

    REGULAMENTUL (UE) 2018/221 AL COMISIEI din 15 februarie 2018

      L 43

    6

    16.2.2018

     M63

    REGULAMENTUL (UE) 2018/969 AL COMISIEI din 9 iulie 2018

      L 174

    12

    10.7.2018

    ►M64

    REGULAMENTUL (UE) 2019/319 AL COMISIEI din 6 februarie 2019

      L 61

    1

    28.2.2019

    ►M65

    REGULAMENTUL (UE) 2019/1091 AL COMISIEI din 26 iunie 2019

      L 173

    42

    27.6.2019

    ►M66

    REGULAMENTUL (UE) 2020/772 AL COMISIEI din 11 iunie 2020

      L 184

    43

    12.6.2020

    ►M67

    REGULAMENTUL (UE) 2020/1593 AL COMISIEI din 29 octombrie 2020

      L 360

    13

    30.10.2020

    ►M68

    REGULAMENTUL (UE) 2021/1176 AL COMISIEI din 16 iulie 2021

      L 256

    56

    19.7.2021

    ►M69

    REGULAMENTUL (UE) 2021/1372 AL COMISIEI din 17 august 2021

      L 295

    1

    18.8.2021


    Astfel cum a fost modificat prin:

     A1

    ACTUL privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și adaptările tratatelor care stau la baza Uniunii Europene

      L 236

    33

    23.9.2003


    Rectificat prin:

    ►C1

    Rectificare, JO L 398, 11.11.2021, p.  58 (2021/1372)



    (*)

    Acest act nu a fost publicat niciodată în limba română.




    ▼B

    REGULAMENTUL (CE) NR. 999/2001 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

    din 22 mai 2001

    de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă



    CAPITOLUL I

    DISPOZIȚII GENERALE

    Articolul 1

    Domeniul de aplicare

    (1)  
    Prezentul regulament stabilește reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la animale. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, și exportului acestora.
    (2)  

    Prezentul regulament nu se aplică:

    (a) 

    produselor cosmetice, medicamentelor sau aparatelor medicale, materiilor prime sau produselor intermediare;

    (b) 

    produselor care nu sunt destinate utilizării în alimentația umană, în hrana animalelor sau în îngrășăminte, sau în materia primă ori produsele intermediare;

    (c) 

    produselor de origine animală destinate expunerii, educației, cercetării științifice, studiilor sau analizelor speciale, cu condiția ca aceste produse să nu fie în cele din urmă consumate sau utilizate de oameni sau de animale altele decât cele folosite pentru proiectele de cercetare respective;

    (d) 

    animalelor vii folosite pentru cercetare sau destinate cercetării.

    Articolul 2

    Separarea animalelor vii și a produselor de origine animală

    Pentru a evita contaminarea sau substituirea animalelor vii sau a produselor de origine animală prevăzute în articolul 1 alineatul (1) cu produsele de origine animală prevăzute în articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) sau cu animalele vii prevăzute în articolul 1 alineatul (2) litera (d), acestea se păstrează separat în permanență, cu excepția cazului în care respectivele animale vii sau produse de origine animală sunt produse cel puțin în aceleași condiții de protecție a sănătății din punct de vedere al formelor de EST.

    Normele de punere în aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

    Articolul 3

    Definiții

    (1)  

    În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

    (a) 

    forme de EST: toate formele de encefalopatie spongiformă transmisibilă, cu excepția formelor care apar la om;

    (b) 

    introducere pe piață: orice operațiune al cărei scop este de a furniza animale vii sau produse de origine animală prevăzute în prezentul regulament unui terț din cadrul Comunității, sau orice altă formă de furnizare contra cost sau gratuită către un terț sau de depozitare în vederea furnizării către un terț;

    (c) 

    produse de origine animală: orice produs care provine de la un animal care este reglementat de dispozițiile Directivei 89/662/CEE ( 1 ) sau ale Directivei 90/425/CEE ( 2 ) sau care conține un astfel de produs;

    (d) 

    materii prime: materii prime sau orice alt produs de origine animală din care sau cu ajutorul căruia sunt fabricate produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (b);

    (e) 

    autoritate competentă: autoritatea centrală a unui stat membru care deține competența de a asigura respectarea cerințelor prezentului regulament sau orice autoritate căreia autoritatea centrală i-a delegat această competență, în special pentru controlul furajelor; include, acolo unde este cazul, autoritatea corespondentă dintr-o țară terță;

    (f) 

    categorie: una dintre categoriile de clasificare prevăzute în anexa II capitolul C;

    (g) 

    materiale cu riscuri specificate: țesuturile prevăzute în anexa V; dacă nu se indică altceva, acestea nu includ și produsele care conțin aceste țesuturi sau sunt provenite de la acestea;

    (h) 

    animal suspectat de a fi infectat cu o EST: animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central și pentru care informațiile adunate pe baza examinării clinice, a răspunsului la tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante-mortem sau post-mortem nu permit stabilirea unui diagnostic alternativ. Encefalopatiile spongiforme bovine (ESB) sunt suspectate la bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB;

    (i) 

    exploatație: orice loc în care animalele prevăzute în prezentul regulament sunt ținute, păstrate, crescute, manipulate sau arătate publicului;

    (j) 

    prelevare de probe: prelevarea de probe care să asigure o reprezentare corectă din punct de vedere statistic de la animale sau din mediul acestora, sau din produse de origine animală, în scopul stabilirii unui diagnostic de boală, a relațiilor familiale, pentru supravegherea sănătății sau pentru monitorizarea absenței agenților microbiologici sau a unor materiale din produse de origine animală;

    (k) 

    îngrășăminte: orice substanță care conține produse de origine animală utilizată pe pământ pentru a intensifica creșterea vegetației; pot include și reziduuri digestive de la producția de bio-gaz sau de la tratarea cu compost;

    ▼M30

    (l) 

    teste rapide: metodele de depistare enumerate în anexa X, ale căror rezultate sunt cunoscute în 24 de ore;

    ▼B

    (m) 

    test alternativ: testele prevăzute în articolul 8 alineatul (2) care sunt folosite ca alternativă la retragerea materialelor cu riscuri specificate;

    ▼M30

    (n) 

    carne separată mecanic sau CSM: produsul obținut prin îndepărtarea cărnii de pe oasele acoperite cu carne după dezosare, cu ajutorul mijloacelor mecanice care generează distrugerea sau modificarea structurii fibroase a mușchilor;

    (o) 

    supraveghere pasivă: semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST și, atunci când prezența unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-un examen clinic, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;

    (p) 

    supraveghere activă: efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele abatorizate de urgență, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecțiilor ante mortem, animalele moarte, animalele sănătoase abatorizate și animalele abatorizate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a stabili evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul unei țări sau într-una din regiunile acesteia.

    ▼B

    (2)  
    Se aplică și definițiile specifice prevăzute în anexa I.
    (3)  
    În situația în care termenii prezentului regulament nu sunt definiți nici în alineatul (1), nici în anexa I, se aplică definițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 ( 3 ) și definițiile din directivele 64/432/CEE ( 4 ), 89/662/CEE, 90/425/CEE și 91/68/CEE ( 5 ) sau în conformitate cu acestea, în măsura în care se face trimitere la ele în acest text.

    Articolul 4

    Măsuri de salvgardare

    (1)  
    În ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de salvgardare, se aplică principiile și dispozițiile prevăzute în articolul 9 din Directiva 89/662/CEE, articolul 10 din Directiva 90/425/CEE, articolul 18 din Directiva 91/496/CEE ( 6 ) și articolul 22 din Directiva 97/78/CE ( 7 ).
    (2)  
    Măsurile de salvgardare se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2) și se notifică în același timp la Parlamentul European, cu precizarea motivelor.



    CAPITOLUL II

    DETERMINAREA STATUTULUI PRIVIND ESB

    Articolul 5

    Clasificare

    ▼M30

    (1)  

    Stabilirea statutului statelor membre, al țărilor terțe sau al regiunilor acestora (denumite în continuare „țări sau regiuni”) cu privire la ESB se realizează prin clasificarea într-una dintre următoarele trei categorii:

    — 
    risc neglijabil de ESB, astfel cum este definit în anexa II;
    — 
    risc controlat de ESB, astfel cum este definit în anexa II;
    — 
    risc nedeterminat de ESB, astfel cum este definit în anexa II.

    Statutul cu privire la ESB al țărilor sau al regiunilor poate fi stabilit numai pe baza criteriilor prevăzute în anexa II capitolul A. Aceste criterii cuprind rezultatele unei analize a riscului care identifică toți factorii potențiali ai apariției ESB, astfel cum sunt definiți în anexa II capitolul B, iar evoluția în timp a acestora, precum și măsurile extinse de supraveghere activă și pasivă, ținând seama de categoria de risc a țării sau a regiunii.

    Statele membre și țările terțe care doresc să fie menținute pe lista țărilor terțe autorizate pentru exportul în Comunitate de animale vii sau produse reglementate de prezentul regulament prezintă Comisiei o cerere de stabilire a statutului lor cu privire la ESB, însoțită de informații relevante privind criteriile menționate în anexa II capitolul A, precum și factorii potențiali de risc prevăzuți în anexa II capitolul B, precum și evoluția în timp a acestora.

    ▼B

    (2)  
    Se adoptă o decizie privind fiecare cerere în parte, încadrându-se astfel statul membru sau țara terță ori regiunea din statul membru sau țara terță care a depus cererea într-una din categoriile definite în anexa II capitolul C, ținând seama de criteriile și factorii potențiali de risc prevăzuți în alineatul (1), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

    Această decizie se adoptă în termen de șase luni de la prezentarea cererii și a informațiilor relevante prevăzute în alineatul (1) al doilea paragraf. În cazul în care Comisia hotărăște că documentele de fundamentare nu includ informațiile prevăzute în anexa II capitolele A și B, aceasta solicită prezentarea unor informații suplimentare într-o perioadă care urmează să fie specificată. Decizia finală se adoptă în termen de șase luni de la prezentarea tuturor informațiilor.

    După ce Oficiul Internațional de Epizootii (OIE) a stabilit procedura de clasificare a țărilor pe categorii și dacă a încadrat țara solicitantă în una din aceste categorii, se poate hotărî, dacă este cazul, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), o reevaluare a categorizării comunitare a țării respective, conform primului paragraf din prezentul alineat.

    (3)  
    În cazul în care Comisia hotărăște că informațiile prezentate de un stat membru sau o țară terță conform anexei II capitolele A și B sunt insuficiente și neclare, aceasta poate, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), să determine statutul privind ESB al statului membru sau al țării terțe respective pe baza unei analize de risc complete.

    Analiza de risc trebuie să cuprindă o analiză statistică concludentă a situației epidemiologice cu privire la formele de EST din statul membru sau țara terță solicitantă, pe baza utilizării, în cadrul unei proceduri de screening, a analizelor rapide. Comisia ține seama de criteriile de clasificare folosite de OIE.

    ▼M44

    Analizele rapide sunt aprobate în acest scop în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 24 alineatul (3) și sunt introduse pe o listă care figurează în anexa X capitolul C punctul 4.

    ▼B

    Această procedură de screening poate fi utilizată și de statele membre sau țările terțe care doresc să obțină aprobarea Comisiei pentru clasificarea pe care au realizat-o pe baza respectivă– în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

    Costul procedurii de screening este suportat de statul membru sau țara terță respectivă.

    ▼M30

    (4)  
    Statele membre și țările terțe care nu au prezentat o cerere în conformitate cu alineatul (1) al treilea paragraf trebuie, pentru expedierea de pe teritoriul lor a animalelor vii și a produselor de origine animală, să respecte cerințele de import aplicabile țărilor care prezintă un risc nedeterminat de ESB, până la depunerea cererii respective și până la luarea unei hotărâri finale asupra statutului acestora cu privire la ESB.

    ▼B

    (5)  
    Statele membre notifică Comisia cât mai curând posibil cu privire la dovezile epidemiologice sau alte informații care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB, în special rezultatele programelor de monitorizare prevăzute în articolul 6.
    (6)  
    Reținerea unei țări terțe pe una dintre listele prevăzute de reglementările comunitare pentru a i se permite exportul în Comunitate de animale vii și produse de origine animală pentru care prezentul regulament stabilește reglementări specifice se hotărăște prin procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2) și este condiționată– în lumina informațiilor disponibile sau dacă se presupune că este prezentă o formă de EST– de furnizarea informațiilor prevăzute la alineatul (1). În cazul unui refuz de furnizare a respectivelor informații în termen de trei luni de la data cererii Comisiei, se aplică dispozițiile alineatului (4) din prezentul articol până la depunerea și evaluarea informațiilor în conformitate cu alineatul (2) sau (3).

    Eligibilitatea țărilor terțe pentru exportul în Comunitate de animale vii sau produse de origine animală pentru care prezentul regulament prevede reglementări specifice, în condiții corespunzătoare categoriei stabilite de Comisie, este condiționată de asumarea de către acestea a obligației de a notifica Comisiei în scris, cât mai curând posibil, dovezile epidemiologice sau de altă natură care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB.

    (7)  
    În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), se poate adopta decizia de a schimba clasificarea ESB a unui stat membru sau țări terțe sau a uneia din regiunile acesteia, în conformitate cu rezultatele verificărilor prevăzute în articolul 21.
    (8)  
    Hotărârile prevăzute în alineatele (2), (3), (4), (6) și (7) se bazează pe o evaluare a riscului, ținând seama de criteriile recomandate prevăzute în anexa II capitolele A și B.



    CAPITOLUL III

    PREVENIREA EST

    Articolul 6

    Sistemul de monitorizare

    ▼M30

    (1)  
    Fiecare stat membru întocmește un program anual de monitorizare a EST, bazat pe o supraveghere activă și pasivă, în conformitate cu anexa III. Programul respectiv include o procedură de depistare care folosește teste rapide, în cazul în care această procedură este disponibilă pentru speciile de animale în cauză.

    Testele rapide sunt aprobate în acest scop în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3) și enumerate în lista din anexa X.

    ▼M30

    (1a)  

    Programul anual de monitorizare prevăzut la alineatul (1) se referă cel puțin la următoarele grupe:

    (a) 

    toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni trimise spre abatorizare de urgență sau care prezintă semne de boală la inspecțiile ante mortem,

    (b) 

    toate bovinele cu vârsta de peste 30 de luni abatorizate în condiții normale pentru consumul uman,

    (c) 

    toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni, care nu sunt abatorizate pentru consumul uman, care au murit sau au fost omorâte în exploatație, în timpul transportului sau într-un abator (animale moarte).

    Statele membre pot decide să deroge de la dispoziția prevăzută la litera (c) în zonele îndepărtate, unde densitatea animalelor este redusă și unde nu se asigură nici o colectare a animalelor moarte. Statele membre care recurg la această derogare informează Comisia și transmit o listă a zonelor în cauză, însoțită de o justificare a derogării. Derogarea nu poate cuprinde mai mult de 10 % din populația bovină a unui stat membru.

    (1b)  
    După consultarea comitetului științific corespunzător, vârsta stabilită la alineatul (1a) literele (a) și (c) poate fi adaptată în funcție de progresele științifice realizate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3).

    La cererea unui stat membru care poate demonstra îmbunătățirea situației epidemiologice din țară și în funcție de anumite criterii care se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), se pot revizui programele anuale de monitorizare referitoare la țara respectivă.

    Statul membru în cauză furnizează dovada capacității sale de a stabili eficacitatea măsurilor aplicate și de a asigura protecția sănătății oamenilor și a sănătății animale, pe baza unei analize detaliate a riscului. Statul membru demonstrează, în special:

    (a) 

    o prevalență a ESB în scădere evidentă sau redusă și stabilă, pe baza celor mai recente rezultate de depistare;

    (b) 

    că a pus în aplicare și în executare, de cel puțin șase ani, un program complet de depistare a ESB (legislație comunitară privind trasabilitatea și identificarea animalelor vii și supravegherea ESB);

    (c) 

    că a pus în aplicare și în executare, de cel puțin șase ani, legislația comunitară privind interdicția totală în ceea ce privește alimentația animalelor de crescătorie.

    ▼B

    (2)  
    Fiecare stat membru informează Comisia și celelalte state membre din cadrul Comitetului veterinar permanent cu privire la apariția formelor de EST, altele decât ESB.
    (3)  
    Toate investigațiile oficiale și examenele de laborator se înregistrează în conformitate cu dispozițiile anexei III capitolul B.
    (4)  
    Statele membre înaintează Comisiei un raport anual care să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute în anexa III capitolul B partea I. Raportul pentru fiecare an calendaristic este înaintat până cel târziu la data de 31 martie a anului următor. În termen de trei luni de la primirea rapoartelor respective, Comisia înaintează Comitetului veterinar permanent un rezumat al rapoartelor naționale care să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute în anexa III capitolul B partea a II-a.

    ▼M30

    (5)  
    Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2).

    Articolul 6a

    Programe de creștere a animalelor

    (1)  
    Statele membre pot introduce programe de creștere a animalelor în vederea selectării pentru rezistență la EST în cadrul populației de ovine a acestora. Aceste programe includ un cadru pentru recunoașterea rezistenței la EST a anumitor efective de animale și pot fi extinse la alte specii de animale, pe baza probelor științifice care să ateste rezistența anumitor genotipuri din speciile respective la EST.
    (2)  
    Normele specifice privind programele prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2).
    (3)  
    Statele membre care stabilesc programe de creștere a animalelor prezintă Comisiei rapoarte periodice pentru evaluarea acestor programe din punct de vedere științific, în special în ceea ce privește efectele acestora atât asupra incidenței formelor de EST, cât și asupra diversității și a variabilității genetice, precum și asupra conservării raselor ovine vechi, rare sau adaptate la o regiune anume. Rezultatele științifice și consecințele globale ale programelor de creștere a animalelor se evaluează periodic și, după caz, programele respective se modifică în mod corespunzător.

    ▼B

    Articolul 7

    Interdicții privind hrana animalelor

    ▼M30

    (1)  
    Se interzice utilizarea proteinelor animale în nutriția rumegătoarelor.
    (2)  
    Interdicția prevăzută la alineatul (1) se extinde și asupra altor animale decât rumegătoarele și se limitează, în ceea ce privește nutriția acestor animale cu produse de origine animală, în conformitate cu anexa IV.
    (3)  
    Alineatele (1) și (2) se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor anexei IV de stabilire a derogărilor de la interdicția prevăzută la alineatele menționate anterior.

    Comisia poate hotărî, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), pe baza unei evaluări științifice a nevoilor alimentare ale rumegătoarelor tinere și sub rezerva modalităților de aplicare a prezentului articol, adoptate în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol și după o evaluare a aspectelor legate de control ale derogării respective, să autorizeze utilizarea de proteine derivate din pește pentru nutriția rumegătoarelor tinere.

    (4)  
    Statele membre sau regiunile statelor membre care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu sunt autorizate să exporte sau depozita hrană destinată animalelor de crescătorie care conține proteine provenite de la mamifere sau hrană pentru mamifere, cu excepția celei destinate câinilor, pisicilor și animalelor cu blană, care conține proteine prelucrate provenite de la mamifere.

    Țările terțe sau regiunile țărilor terțe care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu sunt autorizate să exporte în Comunitate hrană destinată animalelor de crescătorie care conține proteine provenite de la mamifere sau hrană pentru mamifere, cu excepția celei destinate câinilor, pisicilor și animalelor cu blană, care conține proteine prelucrate provenite de la mamifere.

    La cererea unui stat membru sau a unei țări terțe, se poate hotărî, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2), pe baza criteriilor stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), să se acorde unele derogări individuale de la restricțiile prevăzute de prezentul alineat. Orice derogare ține seama de dispozițiile alineatului (3) din prezentul articol.

    ▼M30

    (4a)  
    Pe baza unei analize a riscului favorabile, care ține seama cel puțin de amploarea contaminării și de sursa eventuală a acesteia, precum și de destinația finală a lotului, se poate hotărî, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), să se introducă un prag de toleranță pentru cantități nesemnificative de proteine animale în hrana pentru animale, cauzate de o contaminare accidentală și inevitabilă din punct de vedere tehnic.

    ▼M30

    (5)  
    Normele de punere în aplicare a prezentului articol, în special normele de prevenire a contaminării încrucișate și metodele de prelevare și de analiză a probelor necesare pentru verificarea respectării prezentului articol, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2). Aceste norme se bazează pe un raport al Comisiei privind originea, transformarea, controlul și trasabilitatea alimentelor de origine animală destinate animalelor.

    ▼B

    Articolul 8

    Materiale cu riscuri specificate

    ▼M30

    (1)  
    Materialele cu risc specificate sunt îndepărtate și distruse, în conformitate cu anexa V la prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002. Materialele nu pot fi importate în Comunitate. Lista materialelor cu risc specificate prevăzută în anexa V cuprinde cel puțin creierul, măduva spinării, ochii și amigdalele bovinelor cu vârstă de peste douăsprezece luni, precum și coloana vertebrală a bovinelor care au depășit o vârstă care urmează să fie specificată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3). Luând în considerare diferite categorii de risc stabilite la articolul 5 alineatul (1) primul paragraf, precum și condițiile prevăzute la articolul 6 alineatele (1a) și (1b) litera (b), lista materialelor cu risc specificate din anexa V se modifică în mod corespunzător.
    (2)  
    Alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică țesuturilor provenite de la animale care au fost supuse unui test alternativ aprobat în acest scop, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), prevăzut în lista stabilită în anexa X, aplicat în condițiile enumerate în anexa V și care a avut rezultate negative.

    Statele membre care autorizează utilizarea unui test alternativ, în conformitate cu prezentul alineat, trebuie să informeze celelalte state membre și Comisia în acest sens.

    (3)  
    În statele membre sau în regiunile statelor membre care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB, lacerația țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană în legătură cu asomarea, nu trebuie să se aplice bovinelor, ovinelor sau caprinelor a căror carne este destinată consumului uman sau animal.
    (4)  
    Datele referitoare la vârstă prevăzute în anexa V pot fi ajustate. Această ajustare se efectuează pe baza celor mai recente descoperiri științifice verificate cu privire la probabilitatea statistică a apariției EST în cadrul grupelor de vârstă relevante ale efectivului comunitar de bovine, ovine și caprine.
    (5)  
    Se pot adopta norme care să permită derogarea de la dispozițiile alineatelor (1) - (4) din prezentul articol, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), în ceea ce privește data punerii în aplicare efective a interdicției referitoare la nutriția prevăzută la articolul 7 alineatul (1) sau, după caz, în țările terțe sau regiunile țărilor terțe care prezintă risc controlat de ESB, în ceea ce privește data punerii în aplicare efective a interdicției de utilizare a proteinelor care provin din mamifere în nutriția rumegătoarelor, în vederea limitării obligațiilor de a îndepărta și de a distruge materialele cu risc specificate la animalele născute înaintea acestei date în țările sau regiunile în cauză.

    ▼B

    (6)  
    Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

    Articolul 9

    Produse de origine animală provenite de la rumegătoare sau care conțin materiale provenite de la rumegătoare

    ▼M30

    (1)  
    Produsele de origine animală enumerate în anexa VI sunt fabricate utilizând procese de producție aprobate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3).
    (2)  
    Oasele bovinelor, ovinelor și caprinelor originare din țările sau regiunile care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB nu trebuie folosite pentru producerea cărnii separate mecanic (CSM). Înainte de 1 iulie 2008, statele membre trebuie să prezinte Comisiei, un raport privind utilizarea și metoda de producție a CSM pe teritoriul lor. Acest raport cuprinde o declarație în care se precizează dacă statul membru are intenția de a continua producția de CSM.

    Comisia prezintă, în legătură cu acest subiect, o comunicare Parlamentului European și Consiliului privind necesitatea viitoare de utilizare a CSM și utilizarea acesteia în Comunitate, inclusiv politica de informare față de consumatori.

    ▼M44

    (3)  
    Având în vedere criteriile stabilite la punctul 5 din anexa V, alineatele (1) și (2) nu se aplică rumegătoarelor care au fost supuse testului alternativ recunoscut în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 24 alineatul (3), cu condiția ca testul respectiv să fie inclus în anexa X, în cazul în care rezultatele testului au fost negative.

    ▼B

    (4)  
    Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

    Articolul 10

    Programe educaționale

    (1)  
    Statele membre se asigură că personalul autorității competente, al laboratoarelor de diagnosticare și al colegiilor de agricultură și medicină veterinară, veterinarii oficiali, practicienii veterinari privați, personalul abatoarelor și crescătorii de animale, fermierii și manipulanții sunt pregătiți în interpretarea semnelor clinice, epidemiologice și, în cazul personalului responsabil cu efectuarea controalelor, în interpretarea rezultatelor de laborator privind formele de EST.
    (2)  
    Pentru o implementare eficientă a programelor educaționale prevăzute în alineatul (1), Comunitatea poate acorda ajutor financiar. Valoarea acestui ajutor se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).



    CAPITOLUL IV

    Controlul și eradicarea formelor de EST

    Articolul 11

    Notificare

    Fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 82/894/CEE ( 8 ), statele membre se asigură ca fiecare caz de animal suspect de contaminare cu EST să fie notificat imediat autorităților competente.

    Statele membre informează celelalte state membre și Comisia în legătură cu cazurile de EST notificate.

    Autoritatea competentă adoptă imediat măsurile prevăzute în articolul 12 din regulament împreună cu orice alte măsuri necesare.

    Articolul 12

    Măsuri privind animalele suspecte

    ▼M30

    (1)  
    Orice animal suspect de infecție cu EST este supus unei restricții oficiale de circulație până la aflarea rezultatelor examenului clinic și epidemiologic efectuat de autoritatea competentă sau este abatorizat, în vederea examinării în laborator sub supraveghere oficială.

    În cazul în care o bovină dintr-o exploatație a unui stat membru este suspectă de EST în mod oficial, toate celelalte bovinele din această exploatație sunt supuse unei restricții oficiale de circulație, până la aflarea rezultatelor examinării. În cazul în care o ovină sau o caprină dintr-o exploatație a unui stat membru este suspectă de EST în mod oficial, toate celelalte ovine și caprine din această exploatație sunt supuse unei restricții oficiale de circulație, până la aflarea rezultatelor examinării.

    Cu toate acestea, în cazul în care există mijloace de probă care să indice că este puțin probabil ca exploatația în care se afla animalul la momentul suspectării prezenței ESB să fie aceeași cu exploatația în care animalul a fost expus la ESB, autoritatea competentă poate decide ca doar animalul suspect de infecție să fie supus unei restricții oficiale de circulație.

    În cazul în care consideră necesar, autoritatea competentă poate decide, de asemenea, ca alte exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile.

    În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2) și prin derogare de la restricțiile oficiale de circulație prevăzute de prezentul alineat, un stat membru poate fi scutit de obligația de a aplica aceste restricții în cazul în care aplică măsuri care oferă garanții echivalente, bazate pe o evaluare corespunzătoare a riscurilor posibile pentru sănătatea publică și sănătatea animală.

    ▼B

    (2)  
    Atunci când autoritatea competentă hotărăște că posibilitatea de infectare cu EST nu poate fi înlăturată, dacă animalul este încă în viață, acesta va fi sacrificat; creierul și celelalte țesuturi, după cum decide autoritatea competentă, sunt îndepărtate și trimise pentru examinare în conformitate cu metodele de testare stabilite în articolul 20 la un laborator aprobat oficial, laboratorul național de referință prevăzut în articolul 19 alineatul (1) sau laboratorul comunitar de referință prevăzut în articolul 19 alineatul (2).

    ▼M30

    (3)  
    Toate părțile corpului animalului suspect sunt conservate sub supraveghere oficială până la stabilirea unui diagnostic negativ sau sunt distruse, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

    ▼B

    (4)  
    Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

    Articolul 13

    Măsuri ulterioare confirmării prezenței unei forme de EST

    (1)  

    În cazul în care prezența unei forme de EST este confirmată oficial, se aplică cât mai repede posibil următoarele măsuri:

    ▼M30

    (a) 

    toate părțile corpului animalului sunt distruse, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, cu excepția materialului conservat pentru registru, în conformitate cu anexa III capitolului B din prezentul regulament;

    ▼B

    (b) 

    se efectuează o investigație în scopul identificării tuturor animalelor expuse riscului, conform anexei VII punctul 1;

    ▼M30

    (c) 

    toate animalele și produsele de origine animală cu risc, prevăzute în anexa VII punctul 2 la prezentul regulament, care au fost identificate în urma investigației prevăzute la litera (b) din prezentul alineat, sunt abatorizate și distruse, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

    ▼M30

    La cererea unui stat membru și pe baza unei analize a riscului favorabile, ținând seama, în special, de măsurile de control luate în acest stat membru, se poate hotărî, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2), autorizarea utilizării bovinelor prevăzute de prezentul alineat până la sfârșitul vieții productive a acestora.

    ▼M44

    Prin derogare de la prezentul alineat, un stat membru poate aplica alte măsuri care să ofere un nivel echivalent de protecție pe baza unei evaluări favorabile a riscurilor în temeiul articolelor 24a și 25, ținând seama în special de măsurile de control din respectivul stat membru, în cazul în care măsurile în cauză au fost aprobate pentru acel stat membru în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 24 alineatul (2).

    ▼B

    (2)  
    Până la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în alineatul (1) literele (b) și (c), exploatația în care se afla animalul la momentul confirmării prezenței EST este plasată sub supraveghere oficială, iar circulația animalelor susceptibile de EST și a produselor de origine animală provenite de la acestea dinspre sau înspre exploatație are loc sub rezerva aprobării autorității competente, în vederea stabilirii și identificării imediate a animalelor și a produselor de origine animală respective.

    Dacă există dovezi care să afirme că este puțin probabil ca exploatația în care se afla animalul la momentul confirmării prezenței EST să fie aceeași exploatație în care animalul a fost expus la EST, autoritatea competentă poate decide ca ambele exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasate sub supraveghere oficială.

    (3)  
    Statele membre care au pus în aplicare un regim de substituire care prevede măsuri de salvgardare echivalente cu măsurile prevăzute în articolul 12 alineatul (1) al cincilea paragraf, prin derogare de la cerințele alineatului (1) literele (b) și (c), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), pot fi scutite de cerințele de aplicare a restricțiilor oficiale privind circulația animalelor și de cerințele privind sacrificarea și distrugerea animalelor.
    (4)  
    Proprietarii primesc imediat despăgubiri pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animală distruse în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) și alineatul (1) literele (a) și (c) din prezentul articol.
    (5)  
    Fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 82/894/CEE, prezența confirmată a oricărei forme de EST, alta decât ESB, se notifică în fiecare an Comisiei.
    (6)  
    Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

    Articolul 14

    Planul de urgență

    (1)  
    Statele membre elaborează, în conformitate cu criteriile generale ale reglementărilor comunitare privind controlul bolilor animalelor, orientări generale care să precizeze măsurile naționale care trebuie aplicate și care să indice competențele și responsabilitățile, atunci când se confirmă cazuri de EST.
    (2)  
    Acolo unde este necesar pentru a se permite o aplicare uniformă a legislației comunitare, orientările generale pot fi armonizate conform procedurii prevăzute în articolul 24 alineatul (2).



    CAPITOLUL V

    INTRODUCEREA PE PIAȚĂ ȘI EXPORTUL

    Articolul 15

    Animale vii, sperma, embrionii și ovulele provenite de la acestea

    (1)  
    Introducerea pe piață sau, dacă este cazul, exportul de bovine, ovine sau caprine și spermă, embrioni și ovule provenite de la acestea, face obiectul condițiilor prevăzute în anexa VIII sau, în cazul importurilor, al condițiilor stabilite în anexa IX. Animalele vii, embrionii și ovulele provenite de la acestea sunt însoțite de certificate de sănătate, în conformitate cu cerințele legislației comunitare, în conformitate cu articolul 17 sau, în cazul importurilor, în conformitate cu articolul 18.
    (2)  
    Introducerea pe piață a primei generații de descendenți, a spermei, embrionilor și ovulelor provenite de la animalele suspecte de EST sau la care a fost confirmată contaminarea cu EST face obiectul condițiilor prevăzute în anexa VIII capitolul B.

    ▼M30

    (3)  
    În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), dispozițiile alineatelor (1) și (2) se pot extinde la alte specii de animale.
    (4)  
    Normele de punere în aplicare a prezentului articol pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2).

    ▼B

    Articolul 16

    Introducerea pe piață a produselor de origine animală

    (1)  

    Următoarele produse de origine animală provenite de la animale rumegătoare sănătoase nu fac obiectul restricțiilor referitoare la introducerea pe piață sau, dacă este cazul, referitoare la export conform dispozițiilor din prezentul articol, din anexa VIII capitolele C și D și din anexa IX capitolele A, C, F și G:

    (a) 

    produsele de origine animală prevăzute în articolul 15, în special spermă, embrioni și ovule;

    ▼M30

    (b) 

    laptele și produsele lactate, pieile, gelatina și colagenul derivate din piei.

    (2)  
    Produsele de origine animală importate dintr-o țară terță care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB, trebuie să provină de la bovine, ovine și caprine sănătoase, care nu au fost supuse lacerației țesuturilor nervoase centrale sau injectării de gaz în cavitatea craniană, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (3).
    (3)  

    Alimentele de origine animală care conțin materiale provenite de la bovine originare dintr-o țară sau o regiune care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu sunt introduse pe piață decât în cazul în care provin de la animale:

    (a) 

    născute la opt ani după data aplicării efective a interdicției de utilizare a proteinelor provenite de la mamifere în nutriția rumegătoarelor și

    (b) 

    născute, crescute și ținute în efective de animale atestate istoric ca indemne de EST timp de cel puțin șapte ani.

    În plus, alimentele provenite de la rumegătoare nu pot fi expediate dintr-un stat membru sau dintr-o regiune a unui stat membru care prezintă un risc nedeterminat de ESB către alt stat membru și nici nu pot fi importate dintr-o țară terță care prezintă un risc nedeterminat de ESB.

    Această interdicție nu se aplică produselor de origine animală prevăzute în anexa VIII capitolul C și care respectă cerințele anexei VIII capitolul C.

    Produsele trebuie să fie însoțite de un certificat de sănătate animală eliberat de un medic veterinar oficial care să ateste faptul că au fost fabricate în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

    ▼B

    (4)  
    Atunci când un animal este transportat dintr-o țară sau din o regiune a acesteia într-o țară încadrată în altă categorie, animalul este încadrat în cea mai înaltă categorie de țări sau regiuni în care a petrecut peste douăzeci și patru de ore, cu excepția cazului în care pot fi furnizate garanții care să certifice faptul că animalul nu a primit furaje din țara sau regiunea încadrată în cea mai înaltă categorie.
    (5)  
    Produsele de origine animală pentru care prezentul articol stabilește reguli specifice sunt însoțite de certificatele sau documentele comerciale adecvate de sănătate animală, conform cerințelor legislației comunitare și dispozițiilor articolelor 17 și 18 sau, dacă legislația comunitară nu prevede astfel de certificate sau documente comerciale, de un certificat de sănătate sau un document comercial al cărui model se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).
    (6)  
    În sensul importurilor în Comunitate, produsele de origine animală respectă condițiile stabilite în anexa IX capitolele A, C, F și G.

    ▼M44

    (7)  
    În conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 24 alineatul (3), dispozițiile alineatelor (1)-(6) pot fi extinse și asupra altor produse de origine animală. Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 24 alineatul (2).

    ▼B

    Articolul 17

    Conform procedurii prevăzute în articolul 24 alineatul (2), certificatele de sănătate prevăzute în anexa F la Directiva 64/432/CEE, modelele II și III din anexa E la Directiva 91/68/CEE și certificatele de sănătate reglementate de legislația comunitară cu privire la comerțul cu spermă, embrioni și ovule de bovine, ovine și caprine se completează, acolo unde este necesar, cu o trimitere la categoria care specifică încadrarea statului membru sau a regiunii de origine, în conformitate cu articolul 5.

    Documentele comerciale necesare pentru comerțul cu produse de origine animală se completează, dacă este necesar, cu o trimitere la categoria care specifică încadrarea statului membru sau a regiunii de origine hotărâtă de Comisie în conformitate cu articolul 5.

    Articolul 18

    Certificatele de sănătate pentru importuri prevăzute de legislația comunitară se completează, conform procedurii prevăzute în articolul 24 alineatul (2), pentru țările terțe încadrate într-o categorie în conformitate cu articolul 5, în conformitate cu cerințele specifice prevăzute în anexa IX, de îndată ce decizia de clasificare este adoptată.



    CAPITOLUL VI

    LABORATOARE DE REFERINȚĂ, PRELEVARE DE PROBE, TESTARE ȘI VERIFICARE

    ▼M57 —————

    ▼B

    Articolul 20

    Prelevare de probe și metode de laborator

    (1)  
    Prelevarea de probe și testarea de laborator pentru stabilirea prezenței unei forme de EST se efectuează prin metodele și protocoalele stabilite în anexa X capitolul C.

    ▼M44

    (2)  
    Dacă este necesar pentru a asigura aplicarea uniformă a dispozițiilor prezentului articol, normele de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 24 alineatul (2). Metoda de confirmare a ESB la ovine și caprine se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 24 alineatul (3).

    ▼M57 —————

    ▼B



    CAPITOLUL VII

    DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

    Articolul 22

    Măsuri tranzitorii privind materialele cu riscuri specificate

    (1)  
    Dispozițiile anexei XI partea A se aplică pe o perioadă de cel puțin șase luni începând cu data de 1 iulie 2001 și încetează să se aplice imediat după data adoptării unei decizii conform articolului 5 alineatul (2) sau (4), dată la care articolul 8 intră în vigoare.
    (2)  
    Rezultatele unui sondaj statistic concludent realizat în conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineatul (3) pe durata perioadei de tranziție sunt folosite pentru a confirma sau infirma concluziile analizei de risc prevăzute în articolul 5 alineatul (1), ținând seama de criteriile de clasificare definite de OIE.
    (3)  
    După consultarea comitetului științific competent, se adoptă reglementările detaliate privind sondajul statistic în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).
    (4)  
    Criteriile minime care trebuie respectate de acest sondaj statistic sunt criteriile stabilite în anexa XI partea B.

    Articolul 23

    Modificarea anexelor și a măsurilor tranzitorii

    ▼M44

    După consultarea comitetului științific competent cu privire la orice chestiune ce ar putea avea impact asupra sănătății publice, se modifică sau se completează anexele și orice măsuri tranzitorii adecvate se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 24 alineatul (3).

    ▼M21

    În conformitate cu procedura respectivă, măsurile tranzitorii sunt adoptate pe o perioadă care expiră la 1 iulie 2007, pentru a permite trecerea de la regimul actual la regimul stabilit de prezentul regulament.

    ▼M30

    Articolul 23a

    Măsurile menționate în continuare, destinate modificării elementelor neesențiale din prezentul regulament, inclusiv prin completarea acestora, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control, prevăzută la articolul 24 alineatul (3):

    ▼M44

    (a) 

    aprobarea analizelor rapide menționate la articolul 5 alineatul (3) al treilea paragraf, articolul 6 alineatul (1), articolul 8 alineatul (2) și articolul 9 alineatul (3),

    ▼M30

    (b) 

    adaptarea vârstei, prevăzută la articolul 6 alineatul (1b),

    (c) 

    stabilirea criteriilor care să permită dovedirea îmbunătățirii situației epidemiologice, prevăzute la articolul 6 alineatul (1b),

    (d) 

    decizia de autorizare a utilizării proteinelor derivate din pește pentru nutriția rumegătoarelor tinere, prevăzută la articolul 7 alineatul (3),

    (e) 

    criterii pentru acordarea derogărilor de la restricții, prevăzute la articolul 7 alineatul (4),

    (f) 

    decizia de stabilire a unui nivel de toleranță, prevăzută la articolul 7 alineatul (4a),

    (g) 

    decizia privind vârsta, prevăzută la articolul 8 alineatul (1),

    (h) 

    norme care prevăd derogări de la obligația de a îndepărta și de a distruge materialele cu risc specificate, prevăzute la articolul 8 alineatul (5),

    (i) 

    aprobarea proceselor de producție, prevăzute la articolul 9 alineatul (1),

    (j) 

    decizia de extindere a anumitor dispoziții la alte specii de animale, prevăzută la articolul 15 alineatul (3),

    ▼M44

    (k) 

    extinderea dispozițiilor articolului 16 alineatele (1)-(6) la alte produse de origine animală,

    (l) 

    adoptarea metodei de confirmare a ESB la ovine și caprine menționată la articolul 20 alineatul (2),

    (m) 

    modificarea sau completarea anexelor și adoptarea oricăror măsuri tranzitorii adecvate menționate la articolul 23.

    ▼M30

    Articolul 24

    Comitete

    (1)  
    Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală. Cu toate acestea, în ceea ce privește articolul 6a, Comisia consultă, de asemenea, Comitetul zootehnic permanent.
    (2)  
    În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din aceeași decizie.

    Termenele prevăzute la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE sunt de trei luni și, în cazul măsurilor de salvgardare prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament, de 15 zile.

    (3)  
    În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1) - (4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din aceeași decizie.

    ▼M30

    Articolul 24a

    Deciziile care se adoptă în conformitate cu una dintre procedurile prevăzute la articolul 24 se bazează pe o evaluare corespunzătoare a riscurilor potențiale pentru sănătatea oamenilor și sănătatea animală și, ținând seama de dovezile științifice existente, mențin sau, în cazul în care acest lucru se justifică din punct de vedere științific, măresc nivelul de protecție a sănătății oamenilor și a sănătății animale asigurat în Comunitate.

    ▼B

    Articolul 25

    Consultarea comitetelor științifice

    Comitetele științifice sunt consultate cu privire la orice subiect în sfera de aplicare a prezentului regulament care poate avea impact asupra sănătății publice.

    Articolul 26

    Intrarea în vigoare

    Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

    Se aplică de la 1 iulie 2001.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    ▼M10




    ANEXA I

    DEFINIȚII SPECIFICE

    1.

    ▼M66

    În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 9 ), Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei ( 10 ), Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului ( 11 ), Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 12 ), Directiva 2006/88/CE a Consiliului ( 13 ) și Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 14 ):

    ▼M48

    (a) 

    definiția pentru „animal de fermă” de la articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

    (b) 

    următoarele definiții din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011:

    (i) 

    „animale de blană” de la punctul 1;

    (ii) 

    „produse din sânge” de la punctul 4;

    (iii) 

    „proteine animale prelucrate” de la punctul 5;

    (iv) 

    „făină de pește” de la punctul 7;

    (v) 

    „colagen” de la punctul 11;

    (vi) 

    „gelatină” de la punctul 12;

    (vii) 

    „proteine hidrolizate” de la punctul 14;

    (viii) 

    „conservă de hrană pentru animale de companie” de la punctul 16;

    (ix) 

    „hrană pentru animale de companie” de la punctul 19;

    (x) 

    „hrană prelucrată pentru animale de companie” de la punctul 20;

    (c) 

    definiția pentru „hrană pentru animale” de la articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

    (d) 

    Regulamentul (CE) nr. 767/2009:

    (i) 

    „materii prime pentru furaje” de la articolul 3 alineatul (2) litera (g);

    (ii) 

    „furaj combinat” de la articolul 3 alineatul (2) litera (h);

    (iii) 

    „furaj complet” de la articolul 3 alineatul (2) litera (i);

    ▼M59

    (iv) 

    „etichetă” de la articolul 3 alineatul (2) litera (t);

    ▼M48

    (e) 

    Directiva 2006/88/CE:

    (i) 

    „animal de acvacultură” de la articolul 3 alineatul (1) litera (b);

    (ii) 

    „animal acvatic” de la articolul 3 alineatul (1) litera (e);

    ▼M66

    (f) 

    definiția „rasei pe cale de dispariție” de la articolul 2 alineatul (24) din Regulamentul (UE) 2016/1012.

    ▼M50

    2.

    În sensul prezentului regulament, se înțelege, de asemenea, prin:

    (a) 

    „caz indigen de ESB”, un caz de encefalopatie spongiformă bovină pentru care nu s-a demonstrat în mod clar că se datorează infectării anterioare importării ca animal viu;

    (b) 

    „cohortă”, grupul de bovine care cuprinde în același timp:

    (i) 

    animalele care s-au născut în același efectiv în care s-a născut bovina afectată, în intervalul de 12 luni anterior sau ulterior nașterii acesteia, precum și

    (ii) 

    animalele care, în orice moment din primul lor an de viață, au fost crescute alături de bovina afectată care era în primul ei an de viață;

    (c) 

    „caz index”, primul animal dintr-o exploatație sau grup epidemiologic definit la care s-a confirmat o infecție aparținând EST;

    (d) 

    „EST la rumegătoarele de talie mică”, un caz de encefalopatie spongiformă transmisibilă depistat la o ovină sau caprină în urma unui test de confirmare a prezenței proteinei PrP anormale;

    (e) 

    „caz de scrapie”, un caz confirmat de encefalopatie spongiformă transmisibilă depistat la o ovină sau caprină pentru care diagnosticul de ESB a fost exclus în conformitate cu criteriile prezentate în manualul tehnic emis de laboratorul de referință al Uniunii Europene privind caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică ( 15 );

    (f) 

    „caz de scrapie clasică”, un caz confirmat de scrapie clasică clasificat ca atare în conformitate cu criteriile prezentate în manualul tehnic emis de laboratorul de referință al Uniunii Europene privind caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică;

    (g) 

    „caz de scrapie atipică”, un caz confirmat de scrapie care se deosebește de scrapia clasică în conformitate cu criteriile prezentate în manualul tehnic emis de laboratorul de referință al Uniunii Europene privind caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică;

    (h) 

    „genotipul proteinei prionice” la ovine, o combinație de două alele, astfel cum este descrisă la punctul 1 din anexa I la Decizia 2002/1003/CE a Comisiei ( 16 );

    (i) 

    „caz de ESB”, un caz de ESB confirmat într-un laborator național de referință în conformitate cu metodele și protocoalele prevăzute în anexa X capitolul C punctul 3.1 literele (a) și (b);

    (j) 

    „caz de ESB clasică”, un caz de ESB clasificat ca atare în conformitate cu criteriile stabilite în metoda utilizată de laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru clasificarea izolatelor de EST la bovine ( 17 );

    (k) 

    „caz de ESB atipică”, un caz de ESB care nu poate fi clasificat drept caz de ESB clasică în conformitate cu criteriile stabilite în metoda utilizată de laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru clasificarea izolatelor de EST la bovine;

    (l) 

    „ovine și caprine în vârstă de peste 18 luni”, ovine și caprine:

    (i) 

    a căror vârstă este confirmată de registrele sau documentele de circulație prevăzute la articolul 3 alineatul (1) literele (b), (c) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului ( 18 ) sau

    (ii) 

    la care au erupt deja prin gingie mai mult de doi incisivi permanenți;

    ▼M59

    (m) 

    „insecte de crescătorie” înseamnă animale de fermă, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, aparținând acelor specii de insecte care sunt autorizate pentru producerea de proteine animale prelucrate în conformitate cu punctul 2 al părții A din secțiunea 1 a capitolului II din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

    (n) 

    „prelucrători la domiciliu” înseamnă crescători de animale care amestecă hrană combinată pentru animale destinate utilizării exclusive în propria fermă;

    ▼M61

    (o) 

    „cervide de crescătorie și captive” înseamnă animale din familia Cervidae care sunt deținute de oameni într-un teritoriu închis;

    (p) 

    „cervide sălbatice” înseamnă animale din familia Cervidae care nu sunt deținute de oameni;

    (q) 

    „cervide semidomestice” înseamnă animale din familia Cervidae care sunt deținute de oameni, deși nu într-un teritoriu închis.

    ▼M31




    ANEXA II

    STABILIREA STATUTULUI PRIVIND ESB

    CAPITOLUL A

    Criterii

    ▼M55

    Statutul privind ESB al statelor membre sau al țărilor terțe sau al regiunilor acestora (denumite în continuare „țări sau regiuni”) este determinat pe baza criteriilor stabilite la literele (a)-(e). În scopul prezentei anexe, „ESB” exclude „ESB atipică” ca formă a bolii care se consideră că apare spontan la nivelul tuturor populațiilor de bovine cu o frecvență foarte scăzută.

    ▼M31

    În țară sau regiune:

    (a) 

    este întreprinsă o analiză de risc, în conformitate cu dispozițiile capitolului B, care identifică toți factorii potențiali pentru apariția ESB și perspectiva istorică a acestora în țara sau în regiunea respectivă;

    (b) 

    este stabilit un sistem de supraveghere continuă și de monitorizare a ESB în legătură, în special, cu riscurile menționate la capitolul B și respectând condițiile minime de supraveghere stabilite în capitolul D;

    (c) 

    este stabilit un program permanent de sensibilizare a medicilor veterinari, a agricultorilor și a muncitorilor implicați în activitățile de transport, de comercializare și de sacrificare a bovinelor, pentru a se încuraja raportarea tuturor cazurilor care prezintă semnele clinice ale ESB la subpopulațiile țintă, astfel cum sunt definite în capitolul D al prezentei anexe;

    (d) 

    este în vigoare obligația de a notifica și de a se face investigații în cazul tuturor bovinelor care prezintă semnele clinice ale ESB;

    (e) 

    este realizată o examinare a creierului sau a altor țesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere și monitorizare menționat la litera (b) de către un laborator acreditat.

    CAPITOLUL B

    Analiza riscului

    ▼M51

    1.    Structura analizei de risc

    Analiza de risc cuprinde o evaluare a riscului de introducere și o evaluare a gradului de expunere la risc.

    2.    Evaluarea riscului de introducere (provocare externă)

    2.1. Evaluarea riscului de introducere constă în analizarea probabilității ca agentul ESB să fi fost introdus în țara sau în regiunea în cauză prin intermediul mărfurilor potențial contaminate cu agentul ESB sau ca acesta să fi fost deja prezent în țară sau în regiune.

    Trebuie avuți în vedere următorii factori de risc:

    (a) 

    prezența sau absența agentului ESB în țară sau în regiune și, în cazul în care agentul este prezent, prevalența acestuia întemeiată pe rezultatele activităților de supraveghere;

    (b) 

    producția de făină de carne și oase sau jumări de seu provenite de la populația de rumegătoare indigene contaminate cu ESB;

    (c) 

    importurile de făină de carne și oase sau de jumări de seu;

    (d) 

    importurile de bovine, ovine și caprine;

    (e) 

    importurile de hrană pentru animale și ingrediente pentru hrana animalelor;

    (f) 

    produse importate provenite de la rumegătoare destinate consumului uman, care ar putea conține țesuturile enumerate la punctul 1 din anexa V și care ar fi putut fi introduse în alimentația bovinelor;

    (g) 

    produse importate provenite de la rumegătoare destinate utilizării in vivo pentru bovine.

    2.2. Sisteme speciale de eradicare, supraveghere și alte investigații epidemiologice (supraveghere specială pentru ESB realizată pe populația de bovine) relevante pentru factorii de risc enumerați la punctul 2.1 trebuie avute în vedere cu ocazia evaluării riscului de introducere.

    ▼M31

    3.   Evaluarea expunerii la risc

    Evaluarea expunerii la risc constă în analizarea probabilității expunerii bovinelor la agentul ESB, avându-se în vedere următoarele:

    (a) 

    ciclurile și amplificarea agentului ESB prin consumarea de către bovine a făinii de carne și oase sau a jumărilor de seu provenite de la rumegătoare, sau a altei hrane sau ingrediente pentru hrana animalelor contaminate cu acesta;

    (b) 

    utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv de animale moarte), a subproduselor și a deșeurilor provenite de la abatoare, parametrii proceselor de transformare și metodele de producere a hranei pentru animale;

    (c) 

    hrănirea sau nehrănirea rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări de seu provenite de la rumegătoare, inclusiv măsurile de prevenire a contaminării încrucișate a hranei pentru animale;

    (d) 

    nivelul supravegherii ESB realizată pe populația de bovine la acel moment și rezultatele acelei supravegheri.

    CAPITOLUL C

    Definiția categoriilor

    I.    ȚARĂ SAU REGIUNE CU UN RISC NEGLIJABIL DE ESB

    Țară sau regiune:

    1. 

    în care a fost întreprinsă o analiză de risc în conformitate cu dispozițiile de la capitolul B pentru a fi identificați factorii de risc existenți și istorici;

    2. 

    care a demonstrat că a luat măsuri specifice adecvate, pentru perioada de timp relevantă definită mai jos, pentru a gestiona fiecare factor de risc identificat;

    3. 

    care a demonstrat că supravegherea de tip B este pusă în aplicare, în conformitate cu dispozițiile capitolului D, și că punctele țintă relevante au fost atinse, în conformitate cu tabelul 2; precum și

    4. 

    care este:

    (a) 

    fie în situația următoare:

    (i) 

    în țară sau în regiune nu a fost detectat nici un caz de ESB sau s-a demonstrat că orice caz de ESB rezulta dintr-un import și că a fost complet distrus;

    (ii) 

    criteriile de la punctele (c), (d) și (e) de la capitolul A din prezenta anexă au fost respectate cel puțin șapte ani, și

    (iii) 

    a fost demonstrat, prin intermediul unui nivel adecvat de control și audit, că timp de cel puțin opt ani nu au fost folosite ca hrană pentru rumegătoare nici făina de carne sau oase, nici jumările de seu provenite de la rumegătoare;

    (b) 

    sau în situația următoare:

    (i) 

    s-au semnalat unul sau mai multe cazuri indigene de ESB în țară sau în regiune dar fiecare caz indigen de ESB s-a născut cu mai mult de 11 ani în urmă;

    (ii) 

    criteriile de la punctele (c), (d) și (e) de la capitolul A au fost respectate cel puțin șapte ani;

    (iii) 

    a fost demonstrat prin intermediul unui nivel adecvat de control și audit că timp de cel puțin opt ani nu au fost folosite ca hrană pentru rumegătoare nici făina de carne sau oase, nici jumările de seu provenite de la rumegătoare;

    (iv) 

    următoarele animale, dacă sunt în viață în țară sau în regiune, sunt identificate în mod permanent, iar deplasările acestora sunt controlate, și în cazul sacrificării sau decesului, acestea sunt distruse complet:

    — 
    toate cazurile de ESB;
    — 
    toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB, și care, în urma anchetelor, s-a demonstrat că în această perioadă au consumat aceeași hrană potențial contaminată, sau
    — 
    dacă rezultatele anchetelor la care se face referire la a doua liniuță nu sunt concludente, toate bovinele născute în același șeptel de animale și într-o perioadă de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apariția unui caz de ESB.

    II.    ȚARĂ SAU REGIUNE CU UN RISC CONTROLAT DE ESB

    Țară sau regiune:

    1. 

    în care a fost întreprinsă o analiză de risc bazată pe informațiile stabilite la capitolul B pentru a fi identificați factorii de risc existenți și istorici;

    2. 

    care a demonstrat că au fost luate măsurile adecvate pentru a gestiona toți factorii de risc identificați, dar că aceste măsuri nu au fost luate pentru perioada relevantă de timp;

    3. 

    care a demonstrat că supravegherea de tip A este pusă în aplicare, în conformitate cu dispozițiile capitolului D, și că punctele țintă relevante au fost atinse, în conformitate cu tabelul 2, precum și

    4. 

    care este:

    (a) 

    fie în situația următoare:

    (i) 

    în țară sau în regiune nu a fost semnalat nici un caz de ESB sau s-a demonstrat că orice caz de ESB rezulta dintr-un import și că a fost distrus complet, criteriile de la punctele (c), (d) și (e) din capitolul A sunt respectate și poate fi demonstrat prin intermediul unui nivel de control și de audit adecvat că rumegătoarele nu au fost hrănite nici cu făină de carne sau oase, nici cu jumări de seu provenite de la rumegătoare;

    (ii) 

    criteriile de la punctele (c), (d) și (e) din capitolul A au fost respectate pentru o perioadă mai scurtă de 7 ani, și/sau

    (iii) 

    nu poate fi demonstrat că alimentația rumegătoarelor cu făină de carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare a făcut obiectul unor controale în ultimii opt ani;

    (b) 

    sau în situația următoare:

    (i) 

    în țară sau regiune a fost semnalat un caz indigen de ESB, criteriile de la punctele (c), (d) și (e) din capitolul A sunt respectate și poate fi demonstrat prin intermediul unui nivel de control și de audit adecvat că rumegătoarele nu au fost hrănite nici cu făină de carne sau oase, nici cu jumări de seu provenite de la rumegătoare,

    (ii) 

    criteriile de la punctele (c)-(e) din capitolul A al prezentei anexe au fost respectate pentru o perioadă mai scurtă de șapte ani; și/sau

    (iii) 

    nu poate fi demonstrat că alimentația rumegătoarelor cu făină de carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare a făcut obiectul unor controale timp de cel puțin opt ani;

    (iv) 

    următoarele animale, dacă sunt în viață în țară sau în regiune, sunt identificate în mod permanent, iar deplasările acestora sunt controlate, și în cazul sacrificării sau decesului, acestea sunt distruse complet:

    — 
    toate cazurile de ESB, și
    — 
    toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB, și care, în urma anchetelor, s-a demonstrat că în această perioadă au consumat aceeași hrană potențial contaminată, sau
    — 
    dacă rezultatele anchetelor la care se face referire la a doua liniuță nu sunt concludente, toate bovinele născute în același șeptel de animale și într-o perioadă de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apariția unui caz de ESB.

    III.    ȚARĂ SAU REGIUNE CU UN RISC NEDETERMINAT DE ESB

    O țară sau o regiune al cărui statut în ceea ce privește ESB nu a fost încă determinat sau care nu satisface condițiile care trebuie îndeplinite de către țară sau regiune pentru a fi clasificată într-una din celelalte categorii.

    CAPITOLUL D

    Cerințe minime de supraveghere

    1.   Tipuri de supraveghere

    În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

    (a) 

    Tipul A de supraveghere

    Aplicarea supravegherii de tip A va permite depistarea ESB cu o prevalență scontată ( 19 ) de cel puțin un caz pentru 100 000 în populația adultă de bovine, în țara sau în regiunea respectivă, cu un nivel de încredere de 95 %.

    (b) 

    Tipul B de supraveghere

    Aplicarea supravegherii de tip B va permite depistarea ESB cu o prevalență scontată de cel puțin un caz pentru 50 000 în populația adultă de bovine, în țara sau în regiunea respectivă, cu un nivel de încredere de 95 %.

    Supravegherea de tip B poate fi întreprinsă de către țările sau regiunile cu un statut de risc neglijabil în ceea ce privește ESB pentru a confirma concluziile analizei de risc, spre exemplu, prin demonstrarea eficienței măsurilor de atenuare a oricărui factor de risc identificat, prin intermediul unei supravegheri care are ca obiect maximizarea probabilității de identificare a eșecului unor astfel de măsuri.

    Supravegherea de tip B poate fi întreprinsă de către țări sau regiuni cu un statut de risc controlat în ceea ce privește ESB, bazându-se pe rezultatele punctelor țintă de referință în cadrul supravegherii de tip A, pentru a menține încrederea în cunoștințele acumulate ca urmare a supravegherii de tip A.

    În sensul prezentei anexe, următoarele patru subpopulații de bovine au fost identificare în scopul supravegherii:

    (a) 

    bovine cu o vârstă de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament sau clinice concordante cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic);

    (b) 

    bovine în vârstă de peste 30 de luni care nu se pot deplasa, culcate, incapabile să se ridice sau să meargă fără asistență; bovine în vârstă de peste 30 de luni trimise pentru sacrificare de urgență sau fără observații anormale cu ocazia inspecțiilor ante-mortem (deces sau sacrificare de urgență).

    (c) 

    bovine cu o vârstă de peste 30 de luni care sunt găsite moarte sau care sunt sacrificate într-o exploatație, în timpul transportului sau la abator (animale moarte);

    (d) 

    bovine cu o vârstă de peste 36 de luni supuse unei sacrificări normale.

    2.   Strategia de supraveghere

    2.1. Strategia de supraveghere este concepută pentru a se asigura că eșantioanele sunt reprezentative pentru șeptelul de animale din țară sau din regiune și că iau în considerare factorii demografici, ca de exemplu tipul de producție și localizarea geografică, precum și influența potențială a practicilor tradiționale de creștere a animalelor. Abordarea folosită și ipotezele înaintate trebuie să fie documentate în detaliu, iar dosarele trebuie păstrate timp de șapte ani.

    2.2. Pentru a pune în aplicare strategia de supraveghere pentru ESB, o țară utilizează registre documentate sau estimări fiabile cu privire la distribuirea pe vârste a populației adulte de bovine și cu privire la numărul de bovine testate pentru ESB, clasate pe vârste și pe subpopulații în interiorul țării sau regiunii.

    3.   Valori în puncte și puncte țintă

    Eșantioanele prelevate cu ocazia supravegherii trebuie să fie conforme cu punctele țintă stabilite în tabelul 2, pe baza „valorilor în puncte” fixate în tabelul 1. Toate cazurile suspecte clinic trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate. Fiecare țară eșantionează cel puțin trei din cele patru subpopulații. Totalul punctelor pentru eșantioanele colectate se cumulează pe o perioadă de maximum șapte ani consecutivi pentru a se atinge numărul de puncte țintă. Totalul punctelor cumulate este comparat periodic cu numărul de puncte țintă pentru fiecare țară sau regiune.



    Tabelul 1

    Valorile în puncte pentru eșantioanele colectate cu ocazia supravegherii de la animale din subpopulațiile date și pe categorii de vârstă

    Subpopulație plasată sub supraveghere

    Sacrificare normală (1)

    Animale moarte (2)

    Sacrificare de urgență (3)

    Suspect clinic (4)

    Vârstă ≥ 1 an și < 2 ani

    0,01

    0,2

    0,4

    Nu se aplică

    Vârstă ≥ 2 ani și < 4 ani (tineri adulți)

    0,1

    0,2

    0,4

    260

    Vârstă ≥ 7 ani și < 9 ani (adulți în vârstă)

    0,2

    0,9

    1,6

    750

    Vârstă ≥ 7 ani și < 9 ani (adulți în vârstă)

    0,1

    0,4

    0,7

    220

    Vârstă ≥ 9 ani (animale bătrâne)

    0,0

    0,1

    0,2

    45

    (1)   

    Bovine cu o vârstă de peste 36 de luni supuse unei sacrificări normale.

    (2)   

    Bovine cu o vârstă de peste 30 de luni care sunt găsite moarte sau care sunt sacrificate într-o exploatație, în timpul transportului sau la abator (animale moarte).

    (3)   

    Bovine în vârstă de peste 30 de luni care nu se pot deplasa, culcate, incapabile să se ridice sau să meargă fără asistență; bovine în vârstă de peste 30 de luni trimise pentru sacrificare de urgență sau fără observații anormale cu ocazia inspecțiilor ante-mortem (deces sau sacrificare de urgență).

    (4)   

    Bovine cu o vârstă de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament sau clinice concordante cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic).

    ▼M51



    Tabelul 2

    Puncte țintă pentru diferitele mărimi de populații de bovine adulte într-o țară sau într-o regiune

    Puncte țintă pentru țări sau regiuni

    Mărimea populației de bovine adulte

    (24 de luni și mai mult)

    Tipul A de supraveghere

    Tipul B de supraveghere

    > 1 000 000

    300 000

    150 000

    900 001 -1 000 000

    214 600

    107 300

    800 001 -900 000

    190 700

    95 350

    700 001 -800 000

    166 900

    83 450

    600 001 -700 000

    143 000

    71 500

    500 001 -600 000

    119 200

    59 600

    400 001 -500 000

    95 400

    47 700

    300 001 -400 000

    71 500

    35 750

    200 001 -300 000

    47 700

    23 850

    100 001 -200 000

    22 100

    11 500

    90 001 -100 000

    19 900

    9 950

    80 001 -90 000

    17 700

    8 850

    70 001 -80 000

    15 500

    7 750

    60 001 -70 000

    13 000

    6 650

    50 001 -60 000

    11 000

    5 500

    40 001 -50 000

    8 800

    4 400

    30 001 -40 000

    6 600

    3 300

    20 001 -30 000

    4 400

    2 200

    10 001 -20 000

    2 100

    1 050

    9 001 -10 000

    1 900

    950

    8 001 -9 000

    1 600

    800

    7 001 -8 000

    1 400

    700

    6 001 -7 000

    1 200

    600

    5 001 -6 000

    1 000

    500

    4 001 -5 000

    800

    400

    3 001 -4 000

    600

    300

    2 001 -3 000

    400

    200

    1 001 -2 000

    200

    100

    ▼M31

    4.   Țintă specifică

    În cadrul fiecărei populații susmenționate dintr-o țară sau dintr-o regiune, o țară poate avea ca țintă bovine identificate ca provenind din importuri din țări sau regiuni unde ESB a fost depistat și bovine care au consumat produse alimentare potențial contaminate din țări sau regiuni unde a fost depistat ESB.

    5.   Modelul de supraveghere a ESB

    Fiecare țară poate alege să folosească modelul BSurvE în întregime sau o metodă alternativă bazată pe modelul BSurvE pentru a-și estima prezența/prevalența ESB.

    6.   Supraveghere de întreținere

    În momentul în care punctele țintă au fost atinse și pentru a continua să desemneze statutul unei țări ca țară sau regiune cu un risc controlat sau cu un risc neglijabil de ESB, supravegherea poate fi redusă la supravegherea de tip B (cu condiția ca toți ceilalți indicatori să rămână pozitivi). Cu toate acestea, pentru a continua să respecte cerințele stabilite în prezentul capitol, supravegherea anuală permanentă trebuie să continue să includă cel puțin trei din cele patru subpopulații prescrise. În plus, toate bovinele suspecte clinic de infectare cu ESB trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate. Supravegherea anuală dintr-o țară sau regiune, după acumularea punctelor țintă necesare, nu poate fi inferioară numărului cerut pentru o șeptime din valoarea-țintă totală pentru supravegherea de tip B.

    ▼M13




    ANEXA III

    SISTEM DE SUPRAVEGHERE

    CAPITOLUL A

    I.   SUPRAVEGHEREA BOVINELOR

    1.   Generalități

    Supravegherea bovinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise la anexa X capitolul C punctul 3.1 b).

    ▼M50

    2.    Monitorizarea animalelor sacrificate pentru consumul uman

    2.1.

    Toate bovinele în vârstă de peste 24 de luni sunt supuse unui test de depistare a ESB în cazul în care au făcut obiectul:

    — 
    unei sacrificări de urgență în conformitate cu anexa III secțiunea I capitolul VI punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 ( 20 ) sau
    — 
    unei inspecții ante mortem cu constatarea unor semne de accidente, sau probleme fiziologice și funcționale grave, în conformitate cu anexa I secțiunea I capitolul II partea B punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 ( 21 ).

    2.2.

    Toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 de luni sacrificate în condiții normale pentru consumul uman sunt supuse testelor pentru depistarea ESB.

    ▼M13

    3.   Supravegherea animalelor care nu au fost sacrificate pentru consumul uman

    3.1.

    Toate bovinele în vârstă de peste 24 luni care au murit sau au fost sacrificate, dar nu în situatiile de mai jos:

    — 
    pentru distrugerea lor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 716/96 al Comisiei ( 22 );
    — 
    în cadrul unei epidemii cum ar fi febra aftoasă;
    — 
    pentru consumul uman

    sunt supuse unui test de depistare a ESB.

    3.2.

    Statele membre pot hotărî o derogare de la dispozițiile punctului 3.1, în zonele îndepărtate unde densitatea animalelor este slabă și unde nu se asigură colectarea animalelor moarte. Statele membre care au recurs la această derogare informează Comisia cu privire la aceasta și îi transmit o listă a zonelor respective. Derogarea nu poate include mai mult de 10 % din populația bovină din statul membru.

    ▼M26

    4.   Supravegherea animalelor achiziționate în vederea distrugerii lor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 716/96

    Toate animalele născute între 1 august 1995 și 1 august 1996, sacrificate în vederea distrugerii lor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 716/96 al Comisiei, sunt supuse unui test de depistare a ESB.

    ▼M13

    5.   Supravegherea altor animale

    În afară de testele menționate la punctele 2-4, statele membre pot, în mod voluntar, să hotărască efectuarea de teste pe alte bovine prezente pe teritoriul lor, în special în cazul în care aceste animale sunt originare din țările în care au fost depistate cazuri indigene de ESB, dacă au consumat hrana pentru animale potențial contaminată sau dacă au fost născute sau provenite din femele infectate cu ESB.

    ▼M55

    6.   Măsuri care urmează testării

    6.1. Atunci când un animal sacrificat pentru consumul uman este selecționat pentru a fi supus unui test de depistare a ESB, marca de sănătate prevăzută la capitolul III din secțiunea I a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 nu se aplică pe carcasa animalului respectiv înainte de obținerea unui rezultat negativ la testul rapid.

    6.2. Statele membre pot acorda o derogare de la punctul 6.1 atunci când în abator se aplică un sistem oficial care garantează că nicio parte a animalului examinat care poartă marca de sănătate nu poate părăsi abatorul până când nu se obține un rezultat negativ la testul rapid.

    6.3. Toate părțile corpului unui animal supus unui test de depistare a ESB, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obținerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepția cazului în care părțile sunt eliminate în conformitate cu articolul 12 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu excepția cazului în care grăsimile obținute sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și utilizate în conformitate cu articolul 12 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la articolul 36 din regulamentul respectiv.

    6.4. Toate părțile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv sau neconcludent, inclusiv pielea, trebuie eliminate în conformitate cu articolul 12 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu excepția materialului care trebuie reținut pentru înregistrările prevăzute în capitolul B partea III din prezenta anexă și cu excepția grăsimilor obținute de la un astfel de corp, cu condiția ca aceste grăsimi să fie prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și utilizate în conformitate cu articolul 12 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la articolul 36 din regulamentul respectiv.

    6.5. În cazul în care rezultatul testului rapid pentru un animal sacrificat pentru consumul uman este pozitiv sau neconcludent, trebuie distruse cel puțin carcasa precedentă și cele două carcase imediat următoare carcasei pentru care rezultatul testului este pozitiv sau neconcludent pe respectiva linie de sacrificare în conformitate cu punctul 6.4

    Prin derogare de la primul paragraf al prezentului punct, statele membre pot decide să distrugă carcasele mai sus menționate numai dacă rezultatul testului rapid este confirmat pozitiv sau neconcludent prin examinările de confirmare menționate în anexa X capitolul C punctul 3.1 litera (b).

    6.6. Statele membre pot acorda derogări de la dispozițiile punctului 6.5 atunci când abatorul este prevăzut cu un sistem care previne contaminarea carcaselor între ele.

    ▼M38

    7.   Revizuirea programelor anuale de monitorizare a ESB (programe de monitorizare a ESB), astfel cum este prevăzut în articolul 6 alineatul (1b)

    7.1.   Solicitările statelor membre

    Solicitările prezentate Comisiei de către statele membre pentru revizuirea programului propriu anual de monitorizare a ESB conțin cel puțin următoarele elemente:

    (a) 

    informații privind sistemul anual de monitorizare a ESB folosit pe parcursul ultimilor șase ani pe teritoriul statului membru, inclusiv documentația detaliată care demonstrează respectarea criteriilor epidemiologice prevăzute la punctul 7.2;

    (b) 

    informații privind sistemul de identificare și trasabilitate a bovinelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) paragraful al treilea litera (b), folosit pe parcursul ultimilor șase ani în cadrul teritoriului statului membru, inclusiv o descriere detaliată a funcționării bazei de date informatizate, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului ( 23 );

    (c) 

    informații asupra interdicțiilor privind hrănirea animalelor pe parcursul ultimilor șase ani pe teritoriul statului membru, incluzând o descriere detaliată a aplicării interdicției privind hrănirea animalelor de fermă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) paragraful al treilea litera (c), inclusiv planul de eșantionare, numărul și tipul încălcărilor constatate și rezultatele controalelor;

    (d) 

    o descriere detaliată a programului revizuit de monitorizare a ESB propus, incluzând zona geografică în care trebuie pus în aplicare programul și o descriere a subpopulațiilor de bovine care se vor afla sub incidența programului revizuit de monitorizare a ESB, cu indicarea limitelor de vârstă și a mărimilor eșantioanelor destinate testelor;

    (e) 

    rezultatul unei analize de risc complete care să demonstreze faptul că programul revizuit de monitorizare a ESB va garanta protecția sănătății umane și animale. Analiza de risc include o analiză a cohortei de nașteri sau alte studii relevante menite să demonstreze că măsurile de reducere a riscului transmiterii EST, inclusiv interdicțiile privind hrănirea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) paragraful al treilea litera (c), au fost puse în aplicare în mod eficient.

    7.2.   Criterii epidemiologice

    Solicitările pentru revizuirea unui program de monitorizare a ESB pot fi acceptate numai dacă statul membru în cauză poate demonstra că, pe lângă cerințele prevăzute la articolul 6 alineatul (1b) paragraful al treilea literele (a), (b) și (c), pe teritoriul acestuia sunt îndeplinite următoarele criterii epidemiologice:

    (a) 

    pe parcursul unei perioade de cel puțin șase ani consecutivi de la data punerii în aplicare a programului comunitar de testare a ESB, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) paragraful al treilea:

    fie

    (i) 

    scăderea medie a ratei anuale de incidență a ESB observată în rândul populației bovine adulte (cu vârsta de peste 24 de luni) a fost mai mare de 20 %, iar numărul total al bovinelor afectate de ESB născute după punerea în aplicare în Comunitate a interdicției totale privind hrănirea animalelor de fermă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) paragraful al treilea litera (c), nu a depășit 5 % din numărul total de cazuri confirmate de ESB;

    fie

    (ii) 

    rata de incidență anuală a ESB observată în rândul populației bovine adulte (cu vârsta de peste 24 de luni) a rămas în mod sistematic sub raportul de 1/100 000 ;

    sau

    (iii) 

    ca o opțiune suplimentară pentru un stat membru cu o populație bovină adultă (cu vârsta de peste 24 de luni) de sub 1 000 000 de animale, numărul total de cazuri confirmate de ESB este mai mic de cinci;

    (b) 

    după perioada de șase ani menționată la litera (a), nu există dovezi privind deteriorarea situației epidemiologice referitoare la ESB.

    ▼M32

    II.   MONITORIZAREA OVINELOR ȘI A CAPRINELOR

    1.   Generalități

    Monitorizarea ovinelor și a caprinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise la anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (b).

    ▼M50

    2.    Monitorizarea ovinelor și a caprinelor sacrificate pentru consumul uman

    (a) Statele membre în care populația de oi și mieluțe pentru montă depășește 750 000 de animale testează, în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la punctul 4, un eșantion anual minim de 10 000 de ovine sacrificate în vederea consumului uman;

    (b) Statele membre în care populația de capre care au fătat deja și de capre duse la montă depășește 750 000 de animale testează, în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la punctul 4, un eșantion anual minim de 10 000 de caprine sacrificate în vederea consumului uman;

    (c) Un stat membru poate decide să înlocuiască maximum:

    — 
    50 % din eșantionul său minim de ovine și caprine sacrificate în vederea consumului uman prevăzut la literele (a) și (b), prin testarea ovinelor sau caprinelor moarte cu vârsta de peste 18 luni, în raport de unu la unu, pe lângă eșantionul minim stabilit la punctul 3
    — 
    10 % din eșantionul său minim prevăzut la literele (a) și (b) prin testarea ovinelor sau caprinelor cu vârsta de peste 18 luni care au fost ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli, în raport de unu la unu.

    ▼M32

    3.   Monitorizarea ovinelor și caprinelor care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman

    Statele membre testează în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la punctul 4 și cu nivelurile minime ale eșantioanelor prevăzute în tabelele A și, respectiv, B, ovine și caprine decedate sau sacrificate, dar care nu au fost sacrificate:

    — 
    în cadrul unei campanii de eradicare a unei afecțiuni, sau
    — 
    în vederea consumului uman.



    Tabelul A

    Populația de oi și mieluțe pentru montă din statul membru

    Eșantion minim de ovine decedate (1)

    > 750 000

    10 000

    100 000 -750 000

    1 500

    40 000 -100 000

    100 % până la 500

    < 40 000

    100 % până la 100

    (1)   

    Nivelurile minime ale eșantioanelor sunt calculate în funcție de populația de ovine din fiecare stat membru și sunt stabilite astfel încât să reprezinte obiective realiste.



    Tabelul B

    Populația de capre care au fătat deja și de capre împerecheate din statul membru

    Eșantion minim de caprine decedate (1)

    > 750 000

    10 000

    250 000 -750 000

    1 500

    40 000 -250 000

    100 % până la 500

    < 40 000

    100 % până la 100

    (1)   

    Nivelurile minime ale eșantioanelor sunt calculate în funcție de populația de caprine din fiecare stat membru și sunt stabilite astfel încât să reprezinte obiective realiste.

    4.   Normele de eșantionare aplicabile animalelor menționate la punctele 2 și 3

    Animalele trebuie să fie în vârstă de peste 18 luni sau să aibă deja mai mult de doi incisivi permanenți ieșiți în gingie.

    Vârsta animalelor se estimează pe baza dentiției, a semnelor evidente de maturitate sau pe baza altor informații fiabile.

    Selectarea eșantioanelor se face astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește originea, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici.

    Eșantioanele selectate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon. Eșantionarea multiplă în aceeași turmă trebuie evitată pe cât posibil. Statele membre trebuie să urmărească ca, prin programele proprii de monitorizare, toate exploatațiile înregistrate oficial cu peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de EST să fie supuse, pe cât posibil, testelor de EST, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare.

    Statele membre trebuie să implementeze un sistem prin care să se asigure, într-o manieră specifică sau în alt fel, că nu sunt omise animale de la eșantionare.

    Cu toate acestea, statele membre pot hotărî să excludă din operațiunea de eșantionare zonele îndepărtate cu o densitate redusă de animale, unde nu se organizează colectarea animalelor decedate. Statele membre care recurg la această derogare trebuie să informeze Comisia cu privire la aceasta și să prezinte o listă cu zonele îndepărtate respective în care se aplică derogarea. Derogarea se aplică pentru maximum 10 % din populația de ovine și caprine a statului membru respectiv.

    ▼M50

    5.    Monitorizarea în exploatații în care au fost instituite măsuri de control și eradicare a EST

    Animalele cu vârsta de peste 18 luni care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispozițiile din anexa VII capitolul B partea a 2-a punctul 2.2.1 și punctul 2.2.2 literele (b) sau (c) sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea a 3-a punctul 3.2 litera (b) prin selectarea unui eșantion simplu aleatoriu, în conformitate cu mărimea eșantioanelor indicate în tabelul următor.



    Numărul de animale din efectiv de peste 18 luni ucise pentru distrugere

    Eșantion minim

    70 sau mai puțin

    Toate animalele eligibile

    80

    68

    90

    73

    100

    78

    120

    86

    140

    92

    160

    97

    180

    101

    200

    105

    250

    112

    300

    117

    350

    121

    400

    124

    450

    127

    500 sau mai multe

    150

    ▼M32

    6.   Monitorizarea celorlalte animale

    În afară de programele de monitorizare prevăzute la punctele 2, 3 și 4, statele membre pot monitoriza voluntar alte animale, în special:

    — 
    animale utilizate în industria produselor lactate;
    — 
    animale provenind din țări care au înregistrat cazuri locale de EST;
    — 
    animale care au consumat furaje potențial contaminate;
    — 
    animale fătate de femele infectate cu EST sau descendenți ai acestor femele.

    7.   Măsuri ulterioare testării ovinelor și caprinelor

    7.1. În cazul în care o ovină sau o caprină sacrificată pentru consumul uman a fost selectată pentru testul de depistare a EST în conformitate cu punctul 2, carcasa acesteia nu trebuie marcată cu marcajul de sănătate prevăzut în secțiunea I capitolul III din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 până la obținerea unui rezultat negativ în urma testului rapid.

    7.2. Statele membre pot prevedea o derogare de la dispozițiile punctului 7.1 în cazul în care abatorul dispune de un sistem aprobat de autoritatea competentă, care să asigure că toate părțile din carcasa animalului pot fi localizate și că nicio parte din animalele testate care poartă marca de sănătate nu poate fi scoasă din abator înainte de obținerea unui rezultat negativ la testul rapid.

    ▼M55

    7.3. Toate părțile corpului unui animal supus unui test, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obținerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepția cazului în care părțile sunt eliminate în conformitate cu articolul 12 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu excepția cazului în care grăsimile obținute sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și utilizate în conformitate cu articolul 12 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la articolul 36 din regulamentul respectiv.

    7.4. Toate părțile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv, inclusiv pielea, trebuie eliminate direct în conformitate cu articolul 12 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu excepția materialului care trebuie reținut pentru înregistrările prevăzute în capitolul B partea III din prezenta anexă și cu excepția grăsimilor topite obținute de la un astfel de corp, cu condiția ca aceste grăsimi topite să fie prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și utilizate în conformitate cu articolul 12 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la articolul 36 din regulamentul respectiv.

    ▼M68

    8.   Genotipare

    8.1. 

    Genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 154 și 171 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la ovine. Cazurile de EST depistată la ovine cu genotipuri care codifică alanina (A) pe ambele alele la codonul 136, arginina (R) pe ambele alele la codonul 154 și arginina (R) pe ambele alele la codonul 171 trebuie raportate imediat Comisiei. Atunci când un caz pozitiv de EST este un caz de scrapie atipică, trebuie determinat, de asemenea, genotipul proteinei prionice pentru codonul 141.

    8.2. 

    Genotipul proteinei prionice pentru codonii 146 și 222 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la caprine. Cazurile de EST depistată la caprine cu genotipuri care codifică serina (S) sau acidul aspartic (D) pe cel puțin o alelă la codonul 146 și/sau lizina (K) pe cel puțin o alelă la codonul 222 trebuie raportate imediat Comisiei.

    ▼M61

    III.   MONITORIZAREA CERVIDELOR

    A.    Program de monitorizare pe trei ani a bolii cașectizante cronice a cervidelor (BCC)

    1.   Considerații generale

    1.1. Statele membre care au o populație de elani și/sau de reni sălbatici și/sau de crescătorie și/sau semidomestici (Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia) trebuie să efectueze un program de monitorizare pe trei ani pentru BCC la cervide, de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2020. Testele de depistare a EST efectuate în scopul acestui program de monitorizare au loc între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2020, cu toate acestea, este posibil ca prelevarea de probe pentru programul de monitorizare să înceapă în 2017.

    1.2. Programul de monitorizare pe trei ani pentru BCC vizează următoarele specii:

    — 
    renul eurasiatic de tundră (Rangifer tarandus tarandus);
    — 
    renul finlandez de pădure (Rangifer tarandus fennicus);
    — 
    elanul (Alces alces);
    — 
    căprioara (Capreolus capreolus);
    — 
    cerbul catâr (Odocoileus virginianus);
    — 
    cerbul (Cervus elaphus).

    1.3. Prin derogare de la punctul 1.2, un stat membru poate selecta, pe baza unei analize documentate a riscurilor transmise Comisiei Europene, o subgrupă dintre speciile enumerate la punctul respectiv pentru programul de monitorizare pe trei ani pentru BCC.

    2.   Metoda eșantionării

    2.1. Statele membre menționate la punctul 1.1 identifică unitățile primare de eșantionare (PSU) care acoperă toate teritoriile în care sunt prezente populații de cervide, folosind cel puțin următoarele elemente:

    (a) 

    în cazul cervidelor de crescătorie și captive, fiecare exploatație agricolă și fiecare unitate în care cervidele sunt deținute într-un teritoriu închis este considerată o PSU;

    (b) 

    în cazul cervidelor sălbatice și semidomestice, PSU este definită din punct de vedere geografic, pe baza următoarelor criterii:

    (i) 

    zonele în care animalele sălbatice și semidomestice dintr-o specie care face obiectul programului de monitorizare se adună în cel puțin o anumită perioadă a anului;

    (ii) 

    în cazul în care nu are loc nicio adunare a animalelor dintr-o specie, zonele delimitate de bariere naturale sau artificiale în care sunt prezente animalele din speciile care fac obiectul programului;

    (iii) 

    zonele în care animalele din speciile care fac obiectul programului de monitorizare sunt vânate și zonele legate de alte activități relevante pentru speciile care fac obiectul programului de monitorizare.

    2.2. Statele membre menționate la punctul 1.1 selectează cervidele de crescătorie, captive, sălbatice și semidomestice pentru testarea EST utilizând următoarea metodă de eșantionare în două etape:

    (a) 

    în prima etapă, statele membre în cauză:

    (i) 

    pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:

    — 
    vor selecta, în mod aleatoriu, asigurându-se reprezentativitatea geografică și, dacă este cazul, luând în considerare factorii de risc relevanți identificați la o evaluare documentată a riscurilor realizată de statele membre, 100 PSU care urmează să fie acoperite în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare sau
    — 
    în cazul în care statul membru nu a putut identifica 100 PSU pentru cervidele de crescătorie și captive, vor selecta toate PSU identificate;
    (ii) 

    pentru cervidele sălbatice și semidomestice:

    — 
    vor selecta, în mod aleatoriu, asigurându-se reprezentativitatea geografică și, dacă este cazul, luând în considerare factorii de risc relevanți identificați la o evaluare documentată a riscurilor realizată de statele membre, 100 PSU care urmează să fie acoperite în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare sau
    — 
    în cazul în care statul membru nu a putut identifica 100 PSU pentru cervidele sălbatice și semidomestice, vor selecta toate PSU identificate;
    (b) 

    în a doua etapă:

    (i) 

    pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:

    — 
    un stat membru care a selectat 100 PSU va preleva probe, în cadrul fiecărei PSU selectate, de la toate animalele care aparțin grupurilor țintă enumerate la punctul 2.4 litera (a) pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare PSU. Cu toate acestea, în cazul în care anumite PSU nu pot atinge obiectivul de 30 de animale testate pe parcursul unei perioade de trei ani din cauza dimensiunii mici a populației lor de cervide, prelevarea de probe de la animalele care aparțin grupurilor țintă menționate la punctul 2.4 litera (a) poate continua în cadrul unei PSU mai mari chiar și după ce s-a atins obiectivul de 30 de animale testate, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie și captive, dacă este posibil, testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;
    — 
    un stat membru care a identificat mai puțin de 100 PSU, prelevează probe, în cadrul fiecărei PSU, de la toate animalele care aparțin grupurilor țintă menționate la punctul 2.4 litera (a) pe parcursul perioadei de trei ani, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie și captive, dacă este posibil, testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;
    (ii) 

    pentru cervide sălbatice și semidomestice:

    — 
    un stat membru care a selectat 100 PSU va preleva probe, în cadrul fiecărei PSU selectate, de la toate animalele care aparțin grupurilor țintă enumerate la punctul 2.4 litera (b) pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare PSU cu scopul de a ajunge la până la 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani;
    — 
    un stat membru care a identificat mai puțin de 100 PSU prelevează probe, în cadrul fiecărei PSU, de la toate animalele care aparțin grupurilor țintă menționate la punctul 2.4 litera (b) pe parcursul perioadei de trei ani, cu scopul de a ajunge la aproape 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare.

    2.3. Toate cervidele selectate trebuie să aibă o vârstă de peste 12 luni. Vârsta se estimează pe baza dentiției, a semnelor evidente de maturitate sau pe baza altor informații fiabile.

    2.4. Cervidele trebuie selectate din cadrul următoarelor grupuri țintă:

    (a) 

    pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:

    (i) 

    cervide de crescătorie sau captive moarte/ucise, definite ca cervide de crescătorie sau captive găsite moarte în teritoriul închis în care sunt ținute, în timpul transportului sau la abator, precum și cervide de crescătorie sau captive omorâte din cauza stării lor de sănătate/vârstei;

    (ii) 

    cervide de crescătorie sau captive prezentând semne clinice/de boală, definite ca cervide de crescătorie sau captive care prezintă un comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă;

    (iii) 

    cervide de crescătorie sacrificate care au fost declarate improprii pentru consumul uman;

    (iv) 

    cervide de crescătorie sacrificate care au fost considerate adecvate pentru consumul uman în cazul în care un stat membru identifică mai puțin de 3 000 de cervide de crescătorie și captive de la grupele (i)-(iii);

    (b) 

    pentru cervide sălbatice și semidomestice:

    (i) 

    cervide sălbatice sau semidomestice moarte/ucise, definite ca cervide găsite moarte în sălbăticie, precum și cervide semidomestice găsite moarte sau ucise din cauza stării lor de sănătate/vârstei;

    (ii) 

    cervide rănite sau ucise în urma unui accident rutier sau de către un animal de pradă, definite ca cervide sălbatice sau semidomestice lovite de vehicule rutiere, de trenuri sau atacate de animale de pradă;

    (iii) 

    cervide sălbatice și semidomestice prezentând semne clinice/de boală, definite ca cervide sălbatice și semidomestice care prezintă un comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă;

    (iv) 

    cervide sălbatice vânate și cervide semidomestice sacrificate care au fost declarate improprii pentru consumul uman;

    (v) 

    animale sălbatice vânate și cervide semidomestice sacrificate care au fost considerate adecvate pentru consumul uman în cazul în care un stat membru identifică mai puțin de 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice de la grupele (i)-(iv).

    2.5. În cazul depistării unui caz pozitiv de EST la un cervid, numărul probelor prelevate de la cervidele din zona în care a fost identificat cazul pozitiv de EST trebuie să fie mai mare, pe baza unei evaluări efectuate de statul membru în cauză.

    3.   Prelevarea de probe și testele de laborator

    3.1. Pentru fiecare cervid selectat în conformitate cu punctul 2, o probă de obex este prelevată și testată pentru EST.

    În plus, în cazul în care acest lucru este posibil, se prelevează o probă din una dintre următoarele țesuturi în următoarea ordine de preferință:

    (a) 

    noduli limfatici retrofaringieni;

    (b) 

    amigdale;

    (c) 

    alți noduli limfatici la nivelul capului.

    Pentru testarea rapidă se prezintă o hemisecțiune de obex în stare proaspătă sau congelată. Hemisecțiunea rămasă ar trebui să fie fixată. La prelevare, nodulii limfatici și amigdalele ar trebui să fie fixate.

    O parte din țesutul proaspăt din fiecare tip de probă se păstrează congelată până la obținerea unui rezultat negativ, pentru cazul în care un test biologic se va dovedi necesar.

    3.2. Până la publicarea de orientări privind testarea EST la cervide ale laboratorului de referință al Uniunii Europene pentru EST, se folosește următoarea metodă de laborator în scopul programului de monitorizare pentru BCC:

    (a) 

    teste rapide:

    Testele rapide menționate în anexa X, capitolul C, punctul 4 utilizate pentru depistarea EST în obexul bovinelor sau al micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în obexul cervidelor. Testele rapide menționate în anexa X, capitolul C, punctul 4 utilizate pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai bovinelor sau ai micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai cervidelor. Statele membre pot, de asemenea, să utilizeze pentru depistare imunohistochimia și, în acest sens, vor efectua un test de eficiență organizat de un laborator de referință al UE pentru EST;

    (b) 

    teste de confirmare:

    În cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, proba este supusă unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre următoarele metode și protocoale prevăzute în cea mai recentă ediție a Manualului de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE):

    — 
    metoda imunohistochimică (IHC);
    — 
    testul Western blot.

    În cazul în care un stat membru nu este în măsură să confirme un rezultat pozitiv la un test rapid, transmite țesutul adecvat la laboratorul de referință al UE pentru confirmare;

    (c) 

    caracterizarea izolatului:

    Dacă se constată cazuri de EST, ar trebui efectuată caracterizarea suplimentară a izolatului, în consultare cu laboratorul de referință al UE pentru EST.

    3.3. Genotipul proteinei prionice se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide.

    În plus, pentru fiecare cervid testat cu rezultate negative pentru EST, fie:

    — 
    se determină genotipul proteinei prionice a animalului testat și cu rezultate negative pentru EST, fie
    — 
    o probă dintr-un țesut, care poate fi obex, se păstrează congelată până la 31 decembrie 2021, pentru a permite o analiză genotipică dacă se hotărăște acest lucru.

    B.    Alte monitorizări la cervide

    Statele membre efectuează o monitorizare suplimentară a EST la cervide pe baza unei evaluări a riscurilor care poate lua în considerare depistarea unui caz de EST la cervide în același stat membru sau în regiunile învecinate.

    Statele membre, altele decât cele menționate la punctul 1.1 din partea A, pot să desfășoare, în mod voluntar, monitorizarea EST la cervide.

    După încheierea programului de monitorizare pe trei ani menționat în partea A, statele membre menționate la punctul 1.1 pot să desfășoare, în mod voluntar, monitorizarea EST la cervide.

    ▼M61

    IV.   MONITORIZAREA ALTOR SPECII DE ANIMALE

    Statele membre pot efectua, în mod facultativ, o monitorizare a EST la alte specii de animale decât bovinele, ovinele, caprinele și cervidele.

    ▼M54

    CAPITOLUL B

    CERINȚE PRIVIND RAPORTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA

    I.   CERINȚE APLICABILE STATELOR MEMBRE

    A.    Informații pe care statele membre trebuie să le prezinte în raportul lor anual, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4)

    1. Numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unor restricții oficiale privind circulația, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1), pentru fiecare specie de animale.

    2. Numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unui examen de laborator în conformitate cu articolul 12 alineatul (2), pentru fiecare specie de animale, inclusiv rezultatele testelor rapide și de confirmare (numărul de rezultate pozitive și negative) și, în ceea ce privește bovinele, distribuția pe vârste a tuturor animalelor testate. Distribuția pe vârste ar trebui să se facă astfel: „sub 24 de luni”, distribuție pe o tranșă de 12 luni între 24 și 155 de luni și „peste 155 de luni”.

    3. Numărul de turme în care au fost raportate și investigate cazuri suspecte la ovine și caprine, în conformitate cu articolul 12 alineatele (1) și (2).

    4. Numărul de bovine testate în cadrul fiecărei subpopulații prevăzute în capitolul A partea I punctele 2.1, 2.2, 3.1 și 5. Se comunică metoda de selectare a eșantioanelor, rezultatele la testele rapide și de confirmare și distribuția pe vârste a animalelor testate, grupate conform punctului 2.

    5. Numărul de ovine și caprine și de turme testate în cadrul fiecărei subpopulații prevăzute în capitolul A partea II punctele 2, 3, 5 și 6, precum și metoda de selectare a eșantioanelor și rezultatele la testele rapide și de confirmare.

    6. Distribuția geografică, inclusiv țara de origine, dacă nu este vorba de țara raportoare, a cazurilor pozitive de ESB și scrapie. Se comunică anul și, dacă este posibil, luna nașterii pentru fiecare caz în parte de EST la bovine, ovine și caprine. Se prezintă cazurile de EST care au fost considerate atipice. În cazurile de scrapie, se raportează rezultatele testelor moleculare primare și secundare prevăzute în anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (c), dacă este cazul.

    ▼M61

    7. La animalele altele decât bovine, ovine și caprine, precum și la cervide, altele decât cele care fac obiectul programului de monitorizare pentru BCC pe trei ani menționat în partea III, litera A, capitolul A din prezenta anexă, numărul de probe și cazurile de EST confirmate, pentru fiecare specie.

    ▼M68

    8. Genotipul și, dacă este posibil, rasa, pentru fiecare ovină și caprină care are rezultat pozitiv la testul de depistare a EST și care a făcut obiectul eșantionării în conformitate cu capitolul A partea II punctul 8.

    ▼M61

    9. Pentru statele membre care beneficiază de programul de monitorizare pentru BCC pe trei ani menționat în partea III, litera A, capitolul A din prezenta anexă, raportul anual pentru anii 2018, 2019 și 2020 include:

    (a) 

    numărul probelor de cervide supuse testelor, repartizate pe grupuri-țintă conform următoarelor criterii:

    — 
    codul unității primare de eșantionare (PSU),
    — 
    specia,
    — 
    sistemul de management: de crescătorie, captive, sălbatice sau semidomestice,
    — 
    grupul-țintă,
    — 
    sexul;
    (b) 

    rezultatele testelor rapide și de confirmare (numărul rezultatelor pozitive și negative) și, după caz, ale investigațiilor suplimentare de caracterizare a izolatului, țesutul din care s-a prelevat proba, precum și testul rapid și tehnica de confirmare utilizate;

    (c) 

    localizarea geografică, inclusiv țara de origine a cazurilor pozitive de EST, în cazul în care nu este aceeași cu țara care le raportează;

    (d) 

    genotipul și specia fiecărui cervid declarat pozitiv la un EST;

    (e) 

    în cazul în care se testează, genotipul cervidelor testate pentru EST cu rezultat negativ.

    ▼M54

    B.    Perioade de raportare

    Raportul anual prevăzut la articolul 6 alineatul (4) poate fi elaborat prin compilarea rapoartelor care cuprind informațiile prevăzute la secțiunea A și prezentate lunar Comisiei (care le trimite Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară) în formatul electronic convenit de comun acord între statele membre, Comisie și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară sau, în cazul informațiilor prevăzute la punctul 8, trimestrial, cu condiția ca informațiile să fie actualizate de câte ori sunt disponibile informații suplimentare.

    II.   INFORMAȚII CARE TREBUIE PREZENTATE ÎN RAPORTUL DE SINTEZĂ AL UNIUNII

    Documentul de sinteză al Uniunii se prezintă sub formă de tabel și cuprinde, în cazul fiecărui stat membru, cel puțin informațiile menționate în partea I.A.

    Începând cu 1 ianuarie 2016, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară analizează informațiile menționate în partea I și publică, până la sfârșitul lunii noiembrie, un raport de sinteză privind tendințele și sursele în cazul encefalopatiilor spongiforme transmisibile în Uniune.

    III.   ÎNREGISTRĂRI

    1. Autoritatea competentă păstrează, timp de șapte ani, înregistrările privind informațiile menționate în partea I.A.

    2. Laboratorul responsabil cu efectuarea examenelor va păstra o perioadă de șapte ani toate documentele referitoare la teste, în special fișele de laborator și, după caz, blocurile de parafină și fotografiile imuno-amprentelor.

    ▼M48




    ANEXA IV

    HRANA ANIMALELOR

    CAPITOLUL I

    Extinderea interdicției prevăzute la articolul 7 alineatul (1)

    În conformitate cu articolul 7 alineatul (2), interdicția prevăzută la articolul 7 alineatul (1) se extinde la hrănirea:

    (a) 

    rumegătoarelor cu fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală și cu furaje combinate care conțin aceste produse;

    ▼M69

    (b) 

    animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, cu:

    (i) 

    proteine animale prelucrate;

    (ii) 

    produse din sânge;

    (iii) 

    proteine hidrolizate de origine animală;

    (iv) 

    fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală;

    (v) 

    hrană pentru animale care conține produsele menționate la punctele (i)-(iv).

    ▼M48

    CAPITOLUL II

    Derogări de la interdicțiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și în capitolul I

    În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) primul paragraf, interdicțiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și în capitolul I nu se aplică pentru hrănirea:

    (a) 

    rumegătoarelor cu:

    (i) 

    lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;

    (ii) 

    ouă și produse din ouă;

    (iii) 

    colagen și gelatină provenite de la animale nerumegătoare;

    (iv) 

    proteine hidrolizate derivate din:

    — 
    părți de animale nerumegătoare; sau
    — 
    piei de rumegătoare;
    (v) 

    furajele combinate care conțin produsele enumerate la punctele (i)-(iv) de mai sus;

    (b) 

    animalelor de fermă nerumegătoare cu următoarele materii prime furajere și furaje combinate:

    (i) 

    proteine hidrolizate derivate din părți de animale nerumegătoare sau din piei de rumegătoare;

    (ii) 

    făină de pește și furaje combinate care conțin făină de pește care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și condițiile specifice stabilite în secțiunea A din capitolul IV;

    (iii) 

    fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală și furajele combinate care conțin astfel de fosfați care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și condițiile specifice stabilite în secțiunea B din capitolul IV;

    (iv) 

    produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare și furajele combinate care conțin astfel de produse din sânge care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și condițiile specifice stabilite în secțiunea C din capitolul IV;

    ▼M59

    (c) 

    animalelor de acvacultură cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:

    (i) 

    alte proteine animale prelucrate derivate de la nerumegătoare decât făina de pește și decât proteinele animale prelucrate derivate de la insecte de crescătorie, precum și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și cu condițiile specifice stabilite în secțiunea D a capitolului IV;

    (ii) 

    proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și cu condițiile specifice stabilite în secțiunea F a capitolului IV;

    ▼M48

    (d) 

    rumegătoarelor neînțărcate cu înlocuitori de lapte care conțin făină de pește și care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile specifice stabilite în secțiunea E din capitolul IV;

    (e) 

    animalelor de fermă cu materii prime furajere de origine vegetală și furaje combinate care conțin astfel de materii prime furajere contaminate cu cantități nesemnificative de corpusculi osoși proveniți din specii de animale neautorizate. Statele membre pot utiliza această derogare doar în cazul în care au efectuat în prealabil o analiză a riscurilor care a confirmat că riscul pentru sănătatea animală este neglijabil. Evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare cel puțin următoarele:

    (i) 

    nivelul de contaminare;

    (ii) 

    natura și sursa de contaminare;

    (iii) 

    utilizarea preconizată a furajelor contaminate;

    ▼M69

    (f) 

    păsărilor de crescătorie cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:

    (i) 

    proteine animale prelucrate provenite de la porcine și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și cu condițiile specifice stabilite în capitolul IV, secțiunea G;

    (ii) 

    proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și cu condițiile specifice stabilite în capitolului IV, secțiunea F;

    (g) 

    porcinelor cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:

    (i) 

    proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și cu condițiile specifice stabilite în capitolul IV secțiunea H;

    (ii) 

    proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul III și cu condițiile specifice stabilite în capitolul IV secțiunea F.

    ▼M48

    CAPITOLUL III

    Condiții generale pentru aplicarea anumitor derogări prevăzute în capitolul II

    ▼M59

    SECȚIUNEA A

    Transportul și depozitarea materiilor prime destinate hranei pentru animale și ale hranei combinate pentru animale destinate hrănirii animalelor de fermă nerumegătoare

    1. Următoarele produse destinate a fi utilizate pentru hrănirea animalelor de fermă nerumegătoare se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor:

    ▼M69

    (a) 

    proteine animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

    ▼M59

    (b) 

    fosfatul dicalcic și tricalcic de origine animală, în vrac;

    (c) 

    produse din sânge care provin de la nerumegătoare, în vrac;

    (d) 

    hrană combinată pentru animale, în vrac, care conține materiile prime destinate hranei animalelor enumerate la literele (a), (b) și (c).

    Înregistrările care conțin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate într-o unitate de depozitare se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    2. Prin derogare de la punctul 1, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorității competente.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    3. Unitățile de depozitare în care se depozitează, în conformitate cu punctul 2, materiile prime destinate hranei animalelor și hrana combinată pentru animale menționate la punctul 1 se autorizează de către autoritatea competentă pe baza verificării conformității lor cu cerințele enumerate la punctul 2.

    ▼M69

    4. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la porcine și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură și păsările de crescătorie.

    5. Prin derogare de la punctul 4, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la porcine și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură și păsările de crescătorie, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    ▼M69

    6. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la păsări de crescătorie și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură și porcinele.

    7. Prin derogare de la punctul 6, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la păsări de crescătorie și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură și porcinele, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    8. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la insecte de crescătorie și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele.

    9. Prin derogare de la punctul 8, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la insecte de crescătorie și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    10. Proteinele animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, cu excepția făinii de pește și a proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, porcine și insecte de crescătorie, precum și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și containere și se depozitează în spații de depozitare care nu sunt utilizate, respectiv, pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animalele de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură.

    11. Prin derogare de la punctul 10, vehiculele, containerele și unitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor menționate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorității competente.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    ▼M48

    SECȚIUNEA B

    Producția de furaje combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare

    1. Furajele combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, care conțin următoarele materii prime furajere, se produc în unități care nu produc furaje combinate destinate rumegătoarelor și care sunt autorizate de autoritatea competentă:

    (a) 

    făină de pește;

    (b) 

    fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

    (c) 

    produse din sânge care provin de la animale nerumegătoare;

    ▼M69

    (d) 

    proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;

    (e) 

    proteine animale prelucrate provenite de la porcine;

    (f) 

    proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie.

    ▼M48

    2. Prin derogare de la punctul 1, producția de furaje combinate destinate rumegătoarelor în unități care produc, de asemenea, furaje combinate destinate animalelor de fermă nerumegătoare care conțin produsele enumerate la punctul respectiv, poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului efectuată de aceasta, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

    (a) 

    furajele combinate destinate rumegătoarelor trebuie să fie fabricate și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furajele combinate destinate animalelor nerumegătoare;

    (b) 

    înregistrările care conțin detalii privind achizițiile și utilizările produselor enumerate la punctul 1 și vânzările de furaje combinate care conțin aceste produse trebuie să fie ținute la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

    (c) 

    se efectuează prelevări de probe și analize regulate ale furajelor combinate destinate rumegătoarelor pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei ( 24 ); frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor și punctele critice de control); rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.

    ▼M59

    3. Prin derogare de la punctul 1, o autorizație specifică referitoare la producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține produsele enumerate la punctul respectiv nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu, sub rezerva respectării de către aceștia a următoarelor condiții:

    (a) 

    ei trebuie să fie înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține produsele menționate la punctul 1;

    ▼M69

    (b) 

    ei trebuie să crească numai animale nerumegătoare și:

    (i) 

    în cazul în care cresc păsări de crescătorie, nu produc hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

    (ii) 

    în cazul în care cresc porcine, nu produc hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine;

    ▼M59

    (c) 

    orice hrană combinată pentru animale care conține făină de pește utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 50 % proteine brute;

    (d) 

    orice hrană combinată pentru animale care conține fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 10 % fosfor total;

    (e) 

    orice hrană combinată pentru animale care conține produse din sânge provenite de la nerumegătoare utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 50 % proteine brute.

    ▼M48

    SECȚIUNEA C

    Importul de materii prime furajere și furaje combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană

    Înainte de punerea în liberă circulație în Uniune, importatorii se asigură că fiecare transport cu următoarele materii prime furajere și furaje combinate, care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, în conformitate cu capitolul II din prezenta anexă, sunt analizate în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor stabilite în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 în scopul de a controla absența constituenților de origine animală neautorizați:

    ▼M69

    (a) 

    proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

    ▼M48

    (b) 

    produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare;

    (c) 

    furaje combinate care conțin materii prime furajere menționate la literele (a) și (b).

    SECȚIUNEA D

    Utilizarea și depozitarea în ferme a furajelor destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare

    1. Utilizarea și depozitarea următoarele furaje este interzisă în ferme în care se cresc specii de animale de fermă pentru care nu este destinat acest tip de furaje:

    ▼M69

    (a) 

    proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

    ▼M48

    (b) 

    fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

    (c) 

    produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare;

    (d) 

    furaje combinate care conțin materii prime furajere menționate la literele (a)-(c).

    2. Prin derogare de la punctul 1, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea și depozitarea furajelor combinate menționate la punctul 1 litera (d) în ferme care cresc specii de animale de fermă pentru care nu sunt destinate furajele combinate, cu condiția implementării în aceste ferme a măsurilor necesare pentru a împiedica hrănirea cu astfel de furaje combinate a speciilor de animale pentru care aceste furaje nu sunt destinate.

    CAPITOLUL IV

    Condiții specifice pentru aplicarea derogărilor prevăzute în capitolul II

    SECȚIUNEA A

    Condiții specifice aplicabile producției și utilizării făinii de pește și furajelor combinate care conțin făină de pește destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană

    Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării făinii de pește și furajelor combinate care conțin făină de pește destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană:

    ▼M56

    (a) 

    făina de pește trebuie să fie produsă în unități de prelucrare dedicate exclusiv fabricării de produse derivate din:

    (i) 

    animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine;

    (ii) 

    alte nevertebrate acvatice de crescătorie decât cele care se încadrează în definiția „animalelor acvatice” de la articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/88/CE; sau

    (iii) 

    stele de mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție definită în anexa I punctul 2.5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și clasificate în consecință;

    ▼M59

    (b) 

    textul „făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul de sănătate menționat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, precum și pe eticheta făinii de pește.

    Textul „conține făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține făină de pește destinată altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de blană.

    SECȚIUNEA B

    Condiții specifice aplicabile utilizării fosfatului dicalcic și a fosfatului tricalcic de origine animală și a hranei combinate pentru animale care conține astfel de fosfați destinate hrănirii altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de blană

    (a) 

    textul „fosfat di-/tricalcic de origine animală – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul de sănătate menționat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, precum și pe eticheta fosfatului dicalcic/tricalcic de origine animală;

    (b) 

    textul „conține fosfat dicalcic/tricalcic de origine animală – a nu se oferi drept hrană rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține fosfat dicalcic/tricalcic de origine animală.

    ▼M48

    SECȚIUNEA C

    Condiții specifice aplicabile producției și utilizării produselor din sânge provenite de la animale nerumegătoare și a furajelor combinate care conțin astfel de produse destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană

    Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării produselor din sânge provenite de la animale nerumegătoare și a furajelor combinate care conțin astfel de produse din sânge destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană:

    (a) 

    sângele destinat utilizării pentru producerea de produse din sânge provine din abatoare în care nu se sacrifică rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare.

    Prin derogare de la această cerință specifică, autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor într-un abator care produce sânge provenit de la animale nerumegătoare destinat fabricării de produse din sânge destinat utilizării în furajele pentru animale de fermă nerumegătoare.

    Autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între sângele de rumegătoare și sângele de nerumegătoare.

    Aceste măsuri includ următoarele cerințe minime:

    (i) 

    sacrificarea de animale nerumegătoare trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor;

    (ii) 

    instalațiile de colectare, depozitare, transport și ambalare a sângelui provenit de la animale nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele utilizate pentru sânge provenit de la rumegătoare;

    (iii) 

    trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale sângelui provenit de la animale nerumegătoare pentru depistarea prezenței proteinelor de rumegătoare. Metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop. Frecvența prelevării probelor și analizelor trebuie să fie determinată pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

    (b) 

    sângele destinat utilizării pentru producția de produse din sânge destinat animalelor nerumegătoare se transportă la instalațiile de prelucrare în vehicule și containere dedicate exclusiv transportului de sânge provenit de la animale nerumegătoare.

    Prin derogare de la această condiție specifică, vehiculele și containerele care au fost utilizate anterior pentru transportul sângelui provenit de la rumegătoare pot fi folosite pentru transportul sângelui provenit de la nerumegătoare, cu condiția ca acestea să fi fost curățate minuțios în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani;

    ▼M59

    (c) 

    produsele din sânge se produc în unități de prelucrare care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv sânge de nerumegătoare.

    ▼M48

    Prin derogare de la această cerință specifică, autoritatea competentă poate autoriza producerea de produse din sânge destinate utilizării în furajele pentru animale de fermă nerumegătoare în instalații de prelucrare care prelucrează sânge de rumegătoare.

    Autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate.

    Aceste măsuri includ următoarele cerințe minime:

    (i) 

    producția de produse din sânge provenit de la animale nerumegătoare trebuie să se efectueze într-un sistem închis, care este ținut separat fizic de sistemul utilizat pentru producerea de produse din sânge provenit de la rumegătoare;

    (ii) 

    instalațiile de colectare, depozitare, transport și ambalare pentru materiile prime în vrac și produsele finite în vrac provenite de la animale nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele utilizate pentru materiile prime în vrac și produsele finite în vrac provenite de la rumegătoare;

    (iii) 

    trebuie aplicat în mod continuu un proces de reconciliere între aportul de sânge provenit de la rumegătoare și, respectiv, nerumegătoare și produsele din sânge corespunzătoare;

    (iv) 

    trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale produselor din sânge provenit de la nerumegătoare pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu produse din sânge provenit de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor și punctele critice de control); rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

    ▼M59

    (d) 

    textul „produse din sânge de nerumegătoare – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul de sănătate menționat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, precum și pe eticheta produselor din sânge de nerumegătoare.

    Textul „conține produse din sânge de nerumegătoare – a nu se oferi drept hrană rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține produse din sânge de nerumegătoare.

    SECȚIUNEA D

    Condiții specifice aplicabile producției și utilizării proteinelor animale prelucrate derivate de la nerumegătoare, altele decât făina de pește și altele decât proteinele animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, precum și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate hrănirii animalelor de acvacultură

    Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate derivate de la nerumegătoare, altele decât făina de pește și altele decât proteinele animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, precum și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate hrănirii animalelor de acvacultură:

    ▼M69

    (a) 

    subprodusele de origine animală destinate utilizării în producția de proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune provin de la una sau mai multe dintre următoarele:

    (i) 

    abatoare autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 care nu sacrifică rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare;

    (ii) 

    unități de tranșare aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare;

    (iii) 

    alte unități decât cele menționate la punctul (i) sau (ii), înregistrate sau aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare;

    (iv) 

    unități aprobate menționate la articolul 24 alineatul (1) literele (h) și (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la punctele (i), (ii) și (iii).

    Prin derogare de la primul paragraf punctele (i), (ii) și (iii), autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor și manipularea produselor provenite de la rumegătoare în unitățile menționate la primul paragraf punctele (i), (ii) și (iii) care produc subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare destinate producției de proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune.

    Autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții la fața locului, cu privire la eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între subprodusele provenite de la rumegătoare și cele provenite de la nerumegătoare.

    Respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:

    1. 

    sacrificarea animalelor nerumegătoare trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor;

    2. 

    produsele provenite de la nerumegătoare trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare;

    3. 

    facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare;

    4. 

    trebuie efectuate prelevări de eșantioane și analize regulate ale subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare pentru depistarea prezenței proteinelor de rumegătoare. Metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop. Frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

    ▼M48

    (b) 

    subprodusele de origine animală provenite de la animale nerumegătoare destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune se transportă la instalațiile de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare.

    Prin derogare de la această cerință specifică, acestea pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare, cu condiția ca aceste vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani;

    (c) 

    ▼M59

    proteinele animale prelucrate menționate în prezenta secțiune se produc în unități de prelucrare care sunt dedicate exclusiv prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare și care provin din abatoare, din unități de tranșare și din alte unități menționate la litera (a). Respectivele unități de prelucrare sunt înregistrate de către autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare.

    ▼M48

    Prin derogare de la această cerință specifică, autoritatea competentă poate autoriza producerea de proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune în instalații care prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare.

    Autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și proteinele animale prelucrate provenite de la animale nerumegătoare.

    Aceste măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:

    (i) 

    producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare trebuie să se efectueze într-un sistem închis, separat fizic de cele utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune;

    (ii) 

    subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare trebuie păstrate în timpul depozitării și transportului în instalații separate fizic de cele utilizate pentru subprodusele de origine animală obținute de la animale nerumegătoare;

    (iii) 

    proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare trebuie păstrate în timpul depozitării și ambalării în instalații separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la animale nerumegătoare;

    (iv) 

    trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale proteinelor animale prelucrate menționate în prezenta secțiune pentru a controla absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor și punctele critice de control); rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

    (d) 

    furajele combinate care conțin proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune se produc în unități autorizate în acest scop de autoritatea competentă și care sunt destinate exclusiv producerii de hrană pentru animalele de acvacultură.

    Prin derogare de la această cerință specifică:

    (i) 

    ▼M59

    producția de hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune și care este destinată animalelor de acvacultură în unități care produc și hrană combinată destinată altor animale de fermă decât cele de blană poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

    ▼M48

    — 
    furajele combinate destinate rumegătoarelor trebuie să fie produse și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furaje combinate destinate animalelor nerumegătoare;
    — 
    furajele combinate destinate animalelor de acvacultură trebuie să fie produse și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furaje combinate destinate altor animale nerumegătoare;
    — 
    înregistrările cu detaliile privind achizițiile și utilizările de proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune și vânzările de furaje combinate care conțin astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
    — 
    se efectuează prelevări de probe și analize regulate ale furajelor combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

    ▼M59

    (ii) 

    o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:

    — 
    ei sunt înregistrați de autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, altele decât făina de pește și altele decât proteinele animale prelucrate provenite din insecte de crescătorie,
    — 
    ei cresc numai animale de acvacultură și
    — 
    hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune, utilizate în producția ei, conține sub 50 % proteine brute;
    (e) 

    documentul comercial însoțitor sau certificatul de sănătate menționat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, al proteinelor animale prelucrate menționate în prezenta secțiune și eticheta lor sunt marcate în mod clar cu următorul text: „proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare – a nu se utiliza în hrana pentru animale destinată animalelor de fermă cu excepția celor de acvacultură și a celor de blană”.

    Următorul text se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate menționate în prezenta secțiune:

    „conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare – a nu se oferi drept hrană animalelor de fermă, cu excepția celor de acvacultură și a celor de blană”.

    ▼M48

    SECȚIUNEA E

    Condiții specifice aplicabile producției, introducerii pe piață și utilizării înlocuitorilor de lapte care conțin făină de pește pentru hrana rumegătoarelor neînțărcate

    Următoarele condiții specifice se aplică producției, introducerii pe piață și utilizării înlocuitorilor de lapte care conțin făină de pește pentru hrana rumegătoarelor de fermă neînțărcate:

    ▼M56

    (a) 

    făina de pește utilizată în înlocuitorii de lapte este produsă în unități de prelucrare dedicate exclusiv fabricării de produse derivate din:

    (i) 

    animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine;

    (ii) 

    alte nevertebrate acvatice de crescătorie decât cele care se încadrează în definiția „animalelor acvatice” de la articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/88/CE; sau

    (iii) 

    stele de mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție definită în anexa I punctul 2.5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și clasificate în consecință.

    Făina de pește utilizată în înlocuitorii de lapte respectă condițiile generale stabilite în capitolul III;

    ▼M59

    (b) 

    textul „făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul de sănătate menționat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, precum și pe eticheta făinii de pește destinată utilizării în înlocuitori de lapte;

    (c) 

    utilizarea făinii de pește la rumegătoarele de fermă neînțărcate se autorizează doar în producția înlocuitorilor de lapte distribuiți sub formă uscată, administrați după diluare într-o anumită cantitate de lichid și destinați hrănirii rumegătoarelor neînțărcate ca supliment sau ca înlocuitor al laptelui postcolostral înainte de înțărcarea definitivă;

    (d) 

    înlocuitorii de lapte care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate se produc în unități care nu produc altă hrană combinată pentru animale rumegătoare și care sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă.

    Prin derogare de la respectiva cerință specială, producția altei hrane combinate pentru animale rumegătoare în unitățile care produc și înlocuitori de lapte care conțin făină de pește destinată rumegătoarelor de fermă neînțărcate poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

    (i) 

    hrana combinată de alt tip destinată rumegătoarelor trebuie să fie păstrată în facilități separate fizic de cele utilizate pentru făina de pește în vrac și înlocuitorii de lapte în vrac care conțin făină de pește în timpul depozitării, al transportului și al ambalării;

    (ii) 

    hrana combinată de alt tip destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică înlocuitorii de lapte care conțin făină de pește;

    (iii) 

    înregistrările care conțin detalii privind achizițiile și utilizările făinii de pește, precum și vânzările de înlocuitori de lapte care conțin făină de pește trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

    (iv) 

    se efectuează prelevări de eșantioane și analize regulate ale celorlalte tipuri de hrană combinată destinată animalelor rumegătoare pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

    (e) 

    înainte de punerea în liberă circulație în Uniune, importatorii se asigură că fiecare transport de înlocuitori de lapte importați care conțin făină de pește este supus unor analize în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale descrise în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 cu scopul de a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați;

    (f) 

    eticheta înlocuitorilor de lapte care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate trebuie să fie marcată în mod clar cu textul „conține făină de pește – nu poate fi oferit ca hrană rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate”;

    (g) 

    înlocuitorii de lapte, în vrac, care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinată rumegătoarelor.

    Prin derogare de la condiția specială respectivă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care vor fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea altor tipuri de hrană pentru animale, în vrac, destinată rumegătoarelor pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea înlocuitorilor de lapte, în vrac, care conțin făină de pește destinați animalelor de fermă nerumegătoare neînțărcate, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorității competente. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani;

    (h) 

    în fermele în care se cresc rumegătoare se aplică măsuri de uz intern menite să prevină hrănirea cu înlocuitori de lapte care conțin făină de pește a altor rumegătoare decât cele neînțărcate. Autoritatea competentă stabilește o listă cu fermele în care sunt utilizați înlocuitori de lapte care conțin făină de pește prin intermediul unui sistem de notificare prealabilă de către fermă sau al unui alt sistem, asigurând astfel conformitatea cu această condiție specifică.

    ▼M69

    SECȚIUNEA F

    Condiții specifice aplicabile producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine destinate hrănirii animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie și porcinelor

    Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine destinate hrănirii animalelor de acvacultură păsărilor de crescătorie și porcinelor:

    (a) 

    Proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie trebuie să fie produse:

    (i) 

    în unități de prelucrare aprobate în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și destinate exclusiv producției de produse provenite de la insecte de crescătorie;

    (ii) 

    în conformitate cu cerințele prevăzute în secțiunea 1 a capitolului II din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

    Prin derogare de la condiția prevăzută la primul paragraf litera (i), autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la alte specii.

    Autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, cu privire la eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată a proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie cu proteine animale prelucrate provenite de la alte animale de fermă.

    Respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:

    — 
    producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau nerumegătoare, altele decât insectele, trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;
    — 
    păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau de la alte nerumegătoare decât insectele în timpul depozitării și al transportului în facilități care sunt separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la insecte de crescătorie;
    — 
    păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau nerumegătoare, altele decât insectele, în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la insecte de crescătorie;
    — 
    trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau de la alte animale nerumegătoare utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
    (b) 

    Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se produce în unități:

    (i) 

    autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

    (ii) 

    dedicate producției de hrană pentru animale de acvacultură, păsări de crescătorie sau porcine.

    Prin derogare de la primul paragraf punctul (i), o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:

    — 
    ei sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie,
    — 
    nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 6 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, altele decât animale de acvacultură, păsări de crescătorie, porcine sau animale de blană,
    — 
    hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie utilizate în producția ei conține sub 50 % proteine brute.

    Prin derogare de la primul paragraf punctul (ii), producția de hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, destinate animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor, în unități care produc și hrană combinată pentru animale destinată altor animale de fermă, cu excepția animalelor de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

    — 
    hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;
    — 
    hrana combinată destinată animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor trebuie să fie fabricată și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități separate fizic de cele în care sunt fabricate și deținute hrana combinată destinată altor animale nerumegătoare,
    — 
    evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani,
    — 
    eșantionări și analize regulate ale hranei combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.
    (c) 

    Documentul comercial sau, după caz, certificatul de sănătate care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu capitolul V, secțiunea G din prezenta anexă.

    ▼M69

    SECȚIUNEA G

    Condiții specifice aplicabile producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana păsărilor de crescătorie

    Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana păsărilor de crescătorie („proteine animale prelucrate provenite de la porcine”):

    (a) 

    Subprodusele de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele:

    (i) 

    abatoare aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 care nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie;

    (ii) 

    unități de tranșare aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie;

    (iii) 

    alte unități decât cele menționate la punctul (i) sau (ii), înregistrate sau aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie;

    (iv) 

    unități aprobate menționate la articolul 24 alineatul (1) literele (h) și (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la punctele (i), (ii) și (iii).

    Prin derogare de la primul paragraf punctele (i), (ii) și (iii), autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor sau a păsărilor de crescătorie și manipularea produselor obținute de la rumegătoare sau păsări de crescătorie în unitățile menționate la primul paragraf punctele (i), (ii) și (iii) care produc subproduse de origine porcină destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la porcine.

    Autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții la fața locului, de eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată între rumegătoare sau păsări de crescătorie și subproduse de origine animală provenite de la porcine.

    Respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:

    1. 

    sacrificarea porcinelor trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor sau a păsărilor de crescătorie;

    2. 

    produsele provenite de la porcine trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

    3. 

    facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la porcine trebuie să fie separate de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

    4. 

    trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale subproduselor de origine porcină pentru depistarea prezenței proteinelor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie. Metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop. Frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

    (b) 

    Subprodusele de origine animală provenite de la porcine destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine se transportă la o unitate de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie.

    Prin derogare de la primul paragraf, ele pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, cu condiția ca respectivele vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări se ține la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    (c) 

    Proteinele animale prelucrate provenite de la porcine se produc în unități de prelucrare:

    (i) 

    dedicate prelucrării subproduselor provenite de la abatoare, unități de tranșare sau alte unități menționate la litera (a);

    (ii) 

    înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie.

    Prin derogare de la primul paragraf punctul (ii), autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau de la păsări de crescătorie.

    Autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, de eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și proteinele animale prelucrate provenite de la porcine.

    Respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:

    1. 

    producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine;

    2. 

    păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie în timpul depozitării și al transportului în facilități separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la porcine;

    3. 

    păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la porcine;

    4. 

    trebuie efectuate regulat prelevări de probe și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

    (d) 

    Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine se produce în unități:

    (i) 

    autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

    (ii) 

    dedicate exclusiv producției de hrană pentru păsări de crescătorie, animale de acvacultură sau de blană.

    Prin derogare de la primul paragraf punctul (i), o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:

    — 
    ei sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine,
    — 
    nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 6 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, altele decât păsări de crescătorie, animale de acvacultură sau de blană,
    — 
    hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine utilizate în producția ei conține sub 50 % proteine brute.

    Prin derogare de la primul paragraf punctul (ii), producția de hrană combinată pentru păsări de crescătorie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine, în unități care produc și hrană combinată destinată animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură și de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

    — 
    hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;
    — 
    hrana combinată destinată porcinelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrană combinată destinată altor animale nerumegătoare;
    — 
    evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani,
    — 
    prelevări de eșantioane și analize regulate ale hranei combinate destinate altor animale de fermă decât păsările de crescătorie, animalele de acvacultură și cele de blană, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.
    (e) 

    Documentul comercial sau, după caz, certificatul de sănătate care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine se marchează în mod clar în conformitate cu capitolul V, secțiunea G din prezenta anexă.

    SECȚIUNEA H

    Condiții specifice aplicabile producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana porcinelor

    Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana porcinelor („proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie”):

    (a) 

    Subprodusele de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele:

    (i) 

    abatoare aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 care nu sacrifică rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare și porcine;

    (ii) 

    unități de tranșare aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și porcine;

    (iii) 

    alte unități decât cele menționate la punctul (i) sau (ii), înregistrate sau aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine;

    (iv) 

    unități aprobate menționate la articolul 24 alineatul (1) literele (h) și (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la punctele (i), (ii) și (iii).

    Prin derogare de la primul paragraf punctele (i), (ii) și (iii), autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor sau a porcinelor și manipularea rumegătoarelor sau a produselor provenite de la porcine în unitățile menționate la primul paragraf punctele (i), (ii) și (iii) care produc subproduse de origine animală provenite de la păsări de crescătorie destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie.

    Autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții la fața locului, de eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată între rumegătoare sau porcine și subproduse de origine animală provenite de la păsări de crescătorie.

    Respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:

    1. 

    sacrificarea păsărilor de crescătorie trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor sau a porcinelor;

    2. 

    produsele provenite de la păsări de crescătorie trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare sau porcine;

    3. 

    facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la păsări de crescătorie trebuie să fie separate de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine;

    4. 

    trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale subproduselor provenite de la păsări de crescătorie pentru depistarea prezenței proteinelor provenite de la rumegătoare sau porcine. Metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop. Frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

    (b) 

    Subprodusele de origine animală provenite de la păsări de crescătorie destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se transportă la o unitate de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine.

    Prin derogare de la primul paragraf, ele pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine, cu condiția ca respectivele vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări se ține la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    (c) 

    Proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se produc în unități de prelucrare:

    (i) 

    dedicate prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la abatoare, unități de tranșare sau alte unități menționate la litera (a);

    (ii) 

    înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau porcine.

    Prin derogare de la primul paragraf punctul (ii), autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau de la porcine.

    Autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, de eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și porcine și proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie.

    Respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:

    1. 

    producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

    2. 

    păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine în timpul depozitării și al transportului în facilități separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la păsări de crescătorie;

    3. 

    păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la păsări de crescătorie;

    4. 

    trebuie efectuate regulat prelevări de probe și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentrucontrolul hranei pentru animale prevăzut în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

    (d) 

    Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se produce în unități:

    (i) 

    autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

    (ii) 

    dedicate exclusiv producției de hrană pentru porcine, animale de acvacultură sau de blană.

    Prin derogare de la primul paragraf punctul (i), o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:

    — 
    ei sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine;
    — 
    nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 6 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, altele decât porcine, animale de acvacultură sau de blană;
    — 
    hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie utilizate în producția ei conține sub 50 % proteine brute.

    Prin derogare de la primul paragraf punctul (ii), producția de hrană combinată pentru porcine care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în unități care produc și hrană combinată destinată animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură și de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

    — 
    hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;
    — 
    hrana combinată destinată păsărilor de crescătorie trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrană combinată destinată altor animale nerumegătoare;
    — 
    evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani,
    — 
    prelevări de eșantioane și analize regulate ale hranei combinate destinate altor animale de fermă decât păsările de crescătorie, animalele de acvacultură și cele de blană, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
    (e) 

    Documentul comercial sau, după caz, certificatul de sănătate care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în conformitate cu articolul 21, alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu capitolul V, secțiunea G din prezenta anexă.

    ▼M48

    CAPITOLUL V

    Cerințe generale

    ▼M69

    SECȚIUNEA A

    Întocmirea de liste

    1. Statele membre actualizează și pun la dispoziția publicului liste conținând:

    (a) 

    abatoarele înregistrate ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare în conformitate cu capitolul IV, secțiunea C, litera (a), primul paragraf, precum și abatoarele autorizate din care se poate obține sânge produs în conformitate cu capitolul IV, secțiunea C, litera (a), paragraful al doilea, al treilea și al patrulea;

    (b) 

    abatoarele, unitățile de tranșare, alte unități producătoare de alimente și unități care produc subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare, nu dezosează sau nu tranșează carne de rumegătoare, nu manipulează produse provenit de la rumegătoare și manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite din aceste unități alimentare, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare în conformitate cu capitolul IV, secțiunea D, litera (a), primul paragraf, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități alimentare autorizate din care pot proveni produse subproduse de origine animală destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare în conformitate cu capitolul IV, secțiunea D, litera (a), paragraful al doilea, al treilea și al patrulea;

    (c) 

    abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente și unitățile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie, nu dezosează sau nu tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unități producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate cu capitolul IV, secțiunea G, litera (a), primul paragraf, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente autorizat, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate cu capitolul IV, secțiunea G, litera (a), paragraful al doilea, al treilea și al patrulea;

    (d) 

    abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente și unitățile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare și porcine, nu dezosează sau tranșează carne de rumegătoare și de porcine, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine și care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unități producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate în conformitate cu capitolul IV, secțiunea H, litera (a), primul paragraf, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente autorizate din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producție de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în conformitate cu capitolul IV, secțiunea H, litera (a), al doilea, al treilea și al patrulea paragraf;

    (e) 

    unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare în conformitate cu capitolul IV, secțiunea C, litera (c) primul paragraf, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc produse din sânge în conformitate cu capitolul IV, secțiunea C, litera (c) al doilea, al treilea și al patrulea paragraf;

    (f) 

    unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare în conformitate cu capitolul IV, secțiunea D, litera (c), primul paragraf, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare și care funcționează în conformitate cu capitolul IV, secțiunea D, litera (c), al doilea, al treilea și al patrulea paragraf;

    (g) 

    unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie în conformitate cu capitolul IV, secțiunea G, litera (c), primul paragraf, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la porcine și care funcționează în conformitate cu capitolul IV, secțiunea G, litera (c), al doilea, al treilea și al patrulea paragraf;

    (h) 

    unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare și porcine în conformitate cu capitolul IV, secțiunea H, litera (c), primul paragraf, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie care funcționează în conformitate cu capitolul IV, secțiunea H, litera (c), al doilea, al treilea și al patrulea paragraf;

    (i) 

    unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul III, secțiunea B, hrană combinată pentru animale care conține făină de pește, fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală, produse din sânge provenite de la nerumegătoare, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine sau proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

    (j) 

    unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul IV, secțiunea D, litera (d), hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare; precum și unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul V, secțiunea E, punctul 3, litera (b), punctul (ii), exclusiv hrană combinată pentru animale destinată exportului din Uniune sau hrană combinată pentru animale destinată exportului din Uniune și hrană combinată destinată animalelor de acvacultură care urmează să fie introdusă pe piață;

    (k) 

    unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul IV, secțiunea E, litera (d), înlocuitori de lapte care conțin făină de pește destinată rumegătoarelor neînțărcate de fermă;

    (l) 

    unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul IV, secțiunea F, litera (b), hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;

    ▼C1

    (m) 

    unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul IV, secțiunea G, litera (d), hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine destinată păsărilor de crescătorie;

    (n) 

    unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul IV, secțiunea H, litera (d), hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie destinată porcinelor;

    ▼M69

    (o) 

    unități de depozitare autorizate în conformitate cu capitolul III, secțiunea A, punctul 3 sau în conformitate cu capitolul V, secțiunea E, punctul 3, litera (d), paragraful al treilea.

    2. Statele membre mențin actualizate liste ale prelucrătorilor la domiciliu înregistrați în conformitate cu capitolul III, secțiunea B, punctul 3, precum și cu capitolul IV, secțiunea D, litera (d), punctul (ii), cu secțiunea F, litera (b), punctul (ii), cu secțiunea G, litera (d), punctul (ii) și cu secțiunea H, litera (d), punctul (ii).

    ▼M59

    SECȚIUNEA B

    Transportul și depozitarea materiilor prime destinate hranei pentru animale și a hranei combinate pentru animale care conțin produse derivate de la rumegătoare

    1. Materiile prime destinate hranei animalelor, în vrac, și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conțin alte produse provenite de la rumegătoare decât cele enumerate la literele (a)-(d) se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă decât cele de blană:

    (a) 

    lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;

    (b) 

    fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

    (c) 

    proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

    (d) 

    grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15 % în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.

    2. Prin derogare de la punctul 1, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea materiilor prime destinate hranei animalelor, în vrac, și a hranei combinate pentru animale, în vrac, enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă decât animalele de blană, cu condiția ca ele să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

    Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    SECȚIUNEA C

    Producția de hrană combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau animalelor de companie care conține produse provenite de la rumegătoare sau de la nerumegătoare

    1. Hrana combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau celor de companie care conține produse provenite de la alte rumegătoare decât cele menționate la literele (a)-(d) nu se produce în unități în care se produce hrană pentru alte animale de fermă decât cele de blană:

    (a) 

    lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;

    (b) 

    fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

    (c) 

    proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

    (d) 

    grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15 % în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.

    ▼M69

    2. Hrana combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau celor de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu se produce în unități în care se produce hrană destinată altor animale de fermă decât cele de blană sau de acvacultură.

    ▼M69

    3. Prin derogare de la punctul 2:

    (i) 

    hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține făină de pește, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru animale de fermă nerumegătoare și înlocuitori de lapte pentru hrana rumegătoarelor neînțărcate;

    (ii) 

    hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru păsări de crescătorie sau porcine, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie să fie conforme cu capitolul IV, secțiunea F, litera (a);

    (iii) 

    hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru păsări de crescătorie, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la porcine să fie în conformitate cu capitolul IV, secțiunea G, literele (a), (b) și (c);

    (iv) 

    hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru porcine, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie să fie în conformitate cu capitolul IV, secțiunea H, literele (a), (b) și (c).

    ▼M59

    SECȚIUNEA D

    Utilizarea și depozitarea în ferme a materiilor prime destinate hranei pentru animale și a hranei combinate destinate animalelor de fermă care conțin produse provenite de la rumegătoare

    Utilizarea și depozitarea materiilor prime destinate hranei pentru animale și a hranei combinate destinate animalelor de fermă care conțin produse provenite de la alte rumegătoare decât cele menționate la literele (a)-(d) sunt interzise în fermele în care se cresc alte animale de fermă decât cele de blană:

    (a) 

    lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;

    (b) 

    fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

    (c) 

    proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

    (d) 

    grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15 % în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.

    SECȚIUNEA E

    Exportul proteinelor animale prelucrate și al produselor care conțin astfel de proteine

    1. Exportul proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau al proteinelor animale prelucrate provenite atât de la rumegătoare cât și de la nerumegătoare respectă următoarele condiții:

    (a) 

    proteinele animale prelucrate se transportă în containere sigilate, direct de la unitatea de prelucrare unde sunt produse până la punctul de ieșire de pe teritoriul Uniunii, care este un punct de control la frontieră menționat în anexa I la Decizia 2009/821/CE a Comisiei ( 25 ). Înainte de a părăsi teritoriul Uniunii, operatorul responsabil cu organizarea transportului de proteine animale prelucrate informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire;

    (b) 

    transportul este însoțit de un document comercial completat în mod corespunzător întocmit în conformitate cu modelul de la punctul 6 al capitolului III din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și eliberat din sistemul veterinar computerizat integrat (TRACES) introdus prin Decizia 2004/292/CE a Comisiei ( 26 ). În respectivul document comercial, punctul de control la frontiera de ieșire trebuie să fie indicat ca punct de ieșire în rubrica I.28;

    (c) 

    atunci când transportul sosește la punctul de ieșire, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră verifică sigiliul fiecărui container prezent la punctul de control la frontieră.

    Prin derogare, pe baza unei analize a riscurilor, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră poate decide să verifice sigiliul containerului în mod aleatoriu.

    În cazul în care rezultatul verificării sigiliului nu este satisfăcător, transportul trebuie să fie distrus sau reexpediat la unitatea de origine.

    Autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră informează, prin intermediul TRACES, autoritatea competentă responsabilă de unitatea de origine cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire și, dacă este cazul, la rezultatul verificării sigiliului și la orice măsură corectivă luată;

    (d) 

    autoritatea competentă responsabilă de unitatea de origine efectuează cu regularitate controale oficiale pentru a verifica punerea corectă în aplicare a literelor (a) și (b) și pentru a verifica dacă, pentru fiecare transport de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare destinat exportului, confirmarea controlului efectuat la punctul de ieșire a fost primită de la autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră, prin intermediul TRACES.

    ▼M65

    2. Fără a se aduce atingere punctului 1, exportul de produse care conțin proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare este interzis.

    Prin derogare, această interdicție nu se aplică:

    (a) 

    hranei prelucrate pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare care:

    (i) 

    a fost prelucrată în fabrici sau unități autorizate în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și

    (ii) 

    este ambalată și etichetată în conformitate cu legislația Uniunii;

    (b) 

    îngrășămintelor organice și amelioratorilor de sol organici, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, care conțin în compoziție proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare și de la nerumegătoare, cu următoarele condiții:

    (i) 

    să nu conțină materiale de categoria 1 și produse derivate din acestea sau materiale de categoria 2 și produse derivate din acestea, altele decât gunoi de grajd, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, prelucrat în conformitate cu normele privind introducerea pe piață a gunoiului de grajd prelucrat specificate la literele (a), (b), (d) și (e) din secțiunea 2 a capitolului I din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei;

    (ii) 

    proteinele animale prelucrate conținute în îngrășămintele organice sau în amelioratorii de sol organici să respecte cerințele specifice descrise în secțiunea 1 a capitolului II din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

    (iii) 

    îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici pot conține alte materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu:

    — 
    oricare dintre metodele de prelucrare 1-7 specificate în capitolul III din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 sau
    — 
    cerințele prevăzute în secțiunea 1 a capitolului III din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 în cazul compostului sau reziduurilor de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală în biogaz sau
    — 
    cerințele specifice prevăzute în anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, care precizează că astfel de materiale pot fi utilizate pentru îngrășăminte organice și amelioratori de sol organici în conformitate cu regulamentul respectiv;
    (iv) 

    să fi fost produse în fabrici sau unități autorizate în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

    (v) 

    să fi fost amestecate cu o proporție suficientă dintr-o componentă, autorizată de autoritatea competentă a statului membru în care sunt produse îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici, care face ca produsul să devină de neconsumat pentru animale sau care este eficace într-un alt mod în a preveni utilizarea greșită a amestecului în scopuri furajere. Componenta respectivă trebuie să fie amestecată cu îngrășămintele organice sau cu amelioratorii de sol organici în fabrica în care sunt produși aceștia sau într-o unitate înregistrată în acest scop în conformitate cu punctul 2 din secțiunea 1 a capitolului II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

    În cazul în care autoritatea competentă din țara terță de destinație solicită acest lucru, autoritatea competentă a statului membru în care sunt produse îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici poate accepta utilizarea altor componente sau metode pentru a exclude utilizarea îngrășămintelor organice sau a amelioratorilor de sol organici ca furaje decât cele autorizate în statul membru respectiv, cu condiția să nu contravină normelor prevăzute la articolul 22 punctul 3 și la punctul 3 din secțiunea 1 a capitolului II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

    (vi) 

    să fi fost prelucrate astfel încât să se asigure decontaminarea de agenți patogeni, în conformitate cu punctul 5 din secțiunea 1 a capitolului II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

    (vii) 

    pe ambalaj sau pe container, să fie lipită o etichetă care conține cuvintele „îngrășăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la pășuni sau utilizarea recoltelor în calitate de pășuni sunt interzise timp de cel puțin 21 de zile după aplicare”;

    (viii) 

    să fie exportate cu respectarea următoarelor condiții:

    — 
    trebuie să fie transportate în containere sigilate, direct de la instalația de fabricare a îngrășămintelor organice sau a amelioratorilor de sol sau de la unitatea înregistrată în care este adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale până la punctul de ieșire de pe teritoriul Uniunii, care trebuie să fie un punct de control la frontieră menționat în anexa I la Decizia 2009/821/CE a Comisiei. Înainte de a părăsi teritoriul Uniunii, operatorul responsabil cu organizarea transportului de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol organici informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire;
    — 
    transportul trebuie să fie însoțit de un document comercial completat în mod corespunzător întocmit în conformitate cu modelul de la punctul 6 al capitolului III din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și eliberat din sistemul veterinar computerizat integrat (TRACES) introdus prin Decizia 2004/292/CE a Comisiei. În respectivul document comercial, punctul de control la frontiera de ieșire trebuie să fie indicat în rubrica I.28;
    — 
    atunci când transportul sosește la punctul de ieșire, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră trebuie, pe baza unei analize a riscului, să verifice sigiliul fiecărui container prezent la punctul de control la frontieră. În cazul în care rezultatul verificării sigiliul nu este satisfăcător, transportul trebuie să fie distrus sau reexpediat la unitatea de origine indicată la rubrica I.12 din documentul comercial;
    — 
    autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră informează, prin intermediul TRACES, autoritatea competentă indicată în rubrica I.4 din documentul comercial cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire și, dacă este cazul, la rezultatul verificării sigiliului și la orice măsură corectivă luată;
    — 
    autoritatea competentă responsabilă de fabrica de origine sau de unitatea înregistrată în care a fost adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale trebuie să efectueze controale oficiale pe baza unei analize a riscurilor pentru a verifica respectarea dispozițiilor de la prima și de la a doua liniuță și trebuie să verifice dacă, pentru fiecare transport exportat de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol organici care au în compoziție proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare și de la nerumegătoare, s-a primit prin TRACES confirmarea controlului efectuat la punctul de ieșire din partea autorității competente de la punctul de control la frontieră.

    Condițiile prevăzute la punctul 2 litera (b) punctele (v), (vii) și (viii) nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final.

    ▼M69

    3. Exportul proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare sau al hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine este supus următoarelor condiții:

    (a) 

    Proteinele animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produc în unități de prelucrare care îndeplinesc cerințele din capitolul IV, secțiunea D, litera (c) sau din capitolul IV, secțiunea F, litera (a), punctul (i) sau din capitolul IV, secțiunea G, litera (c), sau din capitolul IV, secțiunea H, litera (c).

    (b) 

    Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produce în unități de producție a hranei combinate pentru animale care:

    (i) 

    produc în conformitate cu capitolul IV, secțiunea D, litera (d) sau cu capitolul IV, secțiunea F, litera (b) sau cu capitolul IV, secțiunea G, litera (d) sau cu capitolul IV, secțiunea H, litera (d); sau

    (ii) 

    își procură proteinele animale prelucrate utilizate în hrana combinată pentru animale destinată exportului din unități de prelucrare care sunt conforme cu litera (a) și fie:

    — 
    sunt dedicate exclusiv producerii de hrană combinată pentru animale destinată exportului din Uniune și sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă; fie
    — 
    sunt dedicate exclusiv producerii de hrană combinată pentru animale destinată exportului din Uniune și producerii de hrană combinată pentru animale de acvacultură, păsări de crescătorie sau porcine, care urmează să fie introdusă pe piață în Uniune și sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă.
    (c) 

    Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se ambalează și se etichetează în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cerințele legislative din țara importatoare. În cazul în care hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu este etichetată în conformitate cu legislația Uniunii, pe etichetă se menționează următorul text: „conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare”;

    (d) 

    proteinele animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine, destinate exportului din Uniune, se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piață și hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale de fermă nerumegătoare decât cele de acvacultură. Evidențele care conțin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    Prin derogare de la primul paragraf, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, derivate de la nerumegătoare și a hranei combinate pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine, și care sunt destinate exportului din Uniune, pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piață sau hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale nerumegătoare decât cele de acvacultură, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

    Unitățile de depozitare în care se depozitează proteine animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine în condițiile prevăzute în al doilea paragraf de la litera (d), se autorizează de către autoritatea competentă pe baza verificării conformității lor cu cerințele menționate la paragraful respectiv.

    ▼M59

    4. Prin derogare de la punctul 3, condițiile menționate la punctul respectiv nu se aplică în cazul:

    (a) 

    hranei pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, care a fost prelucrată în unitățile producătoare de hrană pentru animale de companie aprobate în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și care este ambalată și etichetată în conformitate cu legislația Uniunii;

    (b) 

    făinii de pește, cu condiția ca aceasta să fie produsă în conformitate cu prezenta anexă;

    (c) 

    proteinelor animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, cu condiția ca ele să fie produse în conformitate cu prezenta anexă;

    (d) 

    hranei combinate pentru animale care nu conține alte proteine animale prelucrate decât făină de pește și proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, cu condiția ca ea să fie produsă în conformitate cu prezenta anexă;

    (e) 

    proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare destinate producției de hrană pentru animale de companie sau de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol în țara terță de destinație, cu condiția ca, înainte de export, exportatorul să se asigure că fiecare transport de proteine animale prelucrate este analizat în conformitate cu metoda de analiză menționată la punctul 2.2 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 pentru a verifica absența constituenților de origine animală proveniți de la rumegătoare.

    ▼M65

    5. Exportul de îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care au în compoziție proteine animale prelucrate provenite exclusiv de la nerumegătoare și care nu conțin materiale provenite de la rumegătoare trebuie să respecte următoarele condiții:

    (a) 

    se aplică cerințele prevăzute la punctul 2 litera (b) punctele (i), (ii), (iii), (iv), (v), (vi) și (vii) din prezenta secțiune. Condițiile prevăzute la punctul 2 litera (b) punctele (v) și (vii) nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final;

    (b) 

    proteinele animale prelucrate provenite de la nerumegătoare conținute de acestea trebuie să fie produse în fabrici de prelucrare care respectă cerințele de la litera (c) din secțiunea D a capitolului IV și sunt enumerate în conformitate cu punctul 1 litera (d) din secțiunea A a capitolului V;

    (c) 

    ele trebuie să fie produse în unități sau fabrici dedicate exclusiv prelucrării îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici din materiale provenite de la nerumegătoare.

    Prin derogare de la această condiție specifică, autoritatea competentă poate autoriza exportul de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol organici menționați la prezentul punct și produși în unități sau fabrici care prelucrează îngrășăminte organice sau amelioratori de sol organici care conțin materiale provenite de la rumegătoare în cazul în care sunt puse în aplicare măsuri eficiente de prevenire a contaminării încrucișate între îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conțin numai materiale provenite de la nerumegătoare și îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conțin materiale provenite de la rumegătoare;

    (d) 

    ele trebuie să fie transportate la punctul de ieșire de pe teritoriul Uniunii în ambalaje noi sau în containere în vrac care nu sunt folosite pentru transportul de materiale provenite de la rumegătoare sau care au fost curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă.

    Condițiile prevăzute la punctul 5 literele (c) și (d) nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final.

    ▼M48

    SECȚIUNEA F

    Controale oficiale

    1. Controalele oficiale efectuate de autoritatea competentă în scopul controlului respectării normelor stabilite, prevăzute în prezenta anexă, includ inspecții și prelevări de probe pentru analiza proteinelor animale prelucrate și a furajelor în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009.

    2. Autoritatea competentă verifică periodic competența laboratoarelor care efectuează analizele pentru astfel de controale oficiale, în special prin evaluarea rezultatelor testelor interlaboratoare.

    În cazul în care competența acestora este considerată nesatisfăcătoare, laboratorul efectuează o nouă formare profesională a personalului de laborator, ca măsură corectivă minimă înainte de a efectua alte analize.

    ▼M69

    SECȚIUNEA G

    Documentul de însoțire și etichetarea proteinelor animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie și hrana combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate

    1. Documentul comercial sau, după caz, certificatul de sănătate care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și eticheta proteinelor animale prelucrate respective provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie se marchează în mod clar cu următorul text: „Proteinele animale prelucrate provenite de la... [vă rugăm inserați animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menționate în prima coloană din tabelul 1] – nu se utilizează în hrana pentru animalele de fermă, cu excepția ... [vă rugăm să inserați animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menționate în a doua coloană din tabelul 1]”;

    2. Următorul text se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie: „conține proteine animale prelucrate provenite de la ... [vă rugăm inserați animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menționate în prima coloană din tabelul 1] – nu se administrează ca hrană animalelor de fermă, cu excepția ... [vă rugăm să inserați animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menționate în a doua coloană din tabelul 1]”;



    Tabelul 1

    Animale de fermă de la care provin proteinele animale prelucrate

    Animale de fermă care pot fi hrănite cu proteine animale prelucrate

    Insecte de crescătorie

    Animale de acvacultură, animale de blană, porcine, păsări de crescătorie

    Porcine

    Animale de acvacultură, animale de blană, păsări de crescătorie

    Păsări de crescătorie

    Animale de acvacultură, animale de blană, porcine

    Insecte de crescătorie și porcine

    Animale de acvacultură, animale de blană, păsări de crescătorie

    Insecte și păsări de crescătorie

    Animale de acvacultură, animale de blană, porcine

    Porcine și păsări de crescătorie

    Animale de acvacultură, animale de blană

    Insecte de crescătorie, porcine și păsări de crescătorie

    Animale de acvacultură, animale de blană

    ▼M31




    ANEXA V

    MATERIALE CU RISCURI SPECIFICATE

    1.   Definiția materialelor cu riscuri specificate

    Următoarele țesuturi sunt desemnate ca materiale cu riscuri specificate dacă provin de la animale a căror origine este într-un stat membru sau într-o țară terță sau într-o regiune a acestora cu un risc controlat sau nedeterminat de ESB:

    (a) 

    în ceea ce privește bovinele:

    (i) 

    craniul, cu excepția mandibulei și inclusiv encefalul și ochii, precum și măduva spinării la animalele în vârstă de peste 12 luni;

    ▼M37

    (ii) 

    coloana vertebrală, cu excepția vertebrelor caudale, apofizele spinoase și transversale ale vertebrelor cervicale, toracice și lombare, precum și creasta sacrală mediană și aripile sacrumului, dar incluzând ganglionii rădăcinii dorsale proveniți de la animalele cu vârsta de peste 30 luni; și

    ▼M52

    (iii) 

    amigdalele, ultimii patru metri ai intestinului subțire, cecumul și mezenterul animalelor de toate vârstele.

    ▼M68

    (b) 

    în ceea ce privește ovinele și caprinele: craniul, inclusiv encefalul și ochii, și măduva spinării de la animalele cu vârsta mai mare de 12 luni sau care prezintă un incisiv permanent care a erupt prin gingie.

    ▼M53

    2.    Cerințe specifice pentru statele membre cu un risc de ESB neglijabil

    Țesuturile enumerate la punctul 1 litera (a) subpunctul (i) și la punctul 1 litera (b), provenind de la animale originare din state membre cu un risc de ESB neglijabil, sunt considerate materiale cu riscuri specificate.

    ▼M55

    3.    Marcare și eliminare

    Materialele cu riscuri specificate se vopsesc sau, după caz, se marchează într-un alt mod imediat după îndepărtare și se elimină în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în special articolul 12.

    4.    Îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate

    4.1. Materialele cu riscuri specificate se îndepărtează:

    (a) 

    în abatoare sau, după caz, în alte locuri de sacrificare;

    (b) 

    în unități de tranșare, în cazul coloanei vertebrale a bovinelor;

    (c) 

    după caz, în unitățile sau instalațiile aprobate menționate la articolul 24 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

    4.2. Prin derogare de la punctul 4.1, utilizarea unui test alternativ pentru eliminarea materialelor cu riscuri specificate, menționate la articolul 8 alineatul (2), poate fi autorizată în conformitate cu procedura menționată la articolul 24 alineatul (3) din prezentul regulament, cu condiția ca acest test alternativ să fie menționat în anexa X, în conformitate cu următoarele condiții:

    (a) 

    testele alternative trebuie să fie efectuate în abatoare asupra tuturor animalelor eligibile pentru eliminarea materialului cu riscuri specificate;

    (b) 

    niciun produs provenit de la bovine, ovine sau caprine destinat consumului uman sau alimentației animalelor nu poate părăsi abatorul înainte ca autoritatea competentă să primească și să accepte rezultatele testelor alternative pentru toate animalele sacrificate potențial contaminate, dacă ESB a fost confirmată la unul din aceste animale;

    (c) 

    atunci când se obține un rezultat pozitiv la un test alternativ, întregul material provenit de la bovine, ovine și caprine potențial contaminat în abator trebuie distrus în conformitate cu punctul 3, cu excepția cazului în care toate părțile corpului, inclusiv pielea animalului afectat, pot fi identificate și păstrate separat.

    4.3. Prin derogare de la punctul 4.1, statele membre pot hotărî să permită:

    (a) 

    îndepărtarea măduvei spinării de la ovine și caprine în secțiile de tranșare autorizate în mod specific în acest scop;

    (b) 

    îndepărtarea coloanei vertebrale a bovinelor din carcase sau părți de carcase în măcelăriile autorizate, controlate și înregistrate în mod specific în acest scop;

    (c) 

    recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secțiile de tranșare autorizate în mod specific în acest scop, în conformitate cu punctul 9.

    4.4. Normele cu privire la îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate prevăzute în prezentul capitol nu se aplică materialelor de categoria 1 utilizate în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologice și nici materialelor de categoria 1 utilizate în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (b) din respectivul regulament pentru hrănirea speciilor pe cale de dispariție sau a speciilor protejate de păsări necrofage și a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, în scopul promovării biodiversității.

    ▼M31

    5.   Măsuri privind carnea separată mecanic

    Fără a aduce atingere deciziilor individuale la care face referire articolul 5 alineatul (2) și prin derogare de la articolul 9 alineatul (3), este interzisă în toate statele membre utilizarea oaselor sau a cărnii nedezosate de bovine, ovine și caprine pentru producerea cărnii separate mecanic.

    ▼M55

    6.   Măsuri privind lacerarea țesuturilor

    În plus față de interdicția prevăzută la articolul 8 alineatul (3) privind utilizarea, în statele membre sau în regiunile statelor membre care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB, a lacerării țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană, aplicată bovinelor, ovinelor sau caprinelor a căror carne este destinată consumului uman sau animal, interdicția respectivă se aplică și statelor membre cu un risc neglijabil de ESB.

    7.   Recoltarea limbii de la bovine

    Limba bovinelor de toate vârstele destinată consumului uman sau animal se recoltează în abatoare printr-o secțiune transversală către procesul lingual al osului bazihioid, cu excepția limbii bovinelor care provin din state membre cu un risc neglijabil de ESB.

    ▼M31

    8.   Recoltarea cărnii de pe capul bovinelor

    8.1. Carnea de pe capul bovinelor în vârstă de peste 12 luni se recoltează în abatoare în conformitate cu sistemul de control validat de autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului prin țesuturi ale sistemului nervos central. Acest sistem include cel puțin următoarele dispoziții:

    (a) 

    recoltările se efectuează într-un loc special prevăzut în acest scop, separat din punct de vedere fizic de celelalte părți ale liniei de abatorizare;

    (b) 

    atunci când capetele sunt îndepărtate de pe transportor sau din cârlige înainte de recoltarea cărnii capului, orificiul frontal și orificiul occipital se etanșează cu un dop etanș și rezistent. Dacă trunchiul cerebral constituie obiectul unei prelevări de probe, în vederea testării de laborator pentru depistarea ESB, orificiul occipital se etanșează imediat după operațiunea respectivă;

    (c) 

    carnea capului nu se recoltează de pe capetele ale căror ochi sunt deteriorați sau distruși, înainte sau după sacrificare, sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea capetelor respective prin țesuturi ale sistemului nervos central;

    (d) 

    carnea capului nu se recoltează de pe capetele care nu sunt etanșate adecvat, conform prevederilor de la a doua liniuță;

    (e) 

    fără a aduce atingere regulilor generale de igienă, se stabilesc instrucțiuni de lucru specifice, în scopul prevenirii contaminării cărnii în cursul recoltării, în special în cazul în care dopul amintit la a doua liniuță este distrus sau în cazul în care ochii sunt deteriorați în cursul operațiunii:

    (f) 

    se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor de limitare a contaminării.

    8.2. Prin derogare de la cerințele de la punctul 8.1, statele membre pot decide să aplice în abatoare un alt sistem de control al recoltării cărnii de pe capul bovinelor, care are drept consecință reducerea echivalentă a nivelului contaminării cărnii respective prin țesuturi ale sistemului nervos central. Se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, utilizând un test de laborator, pentru a detecta țesutul sistemului nervos central, care să permită verificarea aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării. Statele membre care recurg la această derogare transmit Comisiei și celorlalte state membre, în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, informații privind sistemul lor de control și rezultatele prelevării de probe.

    8.3. Dacă recoltarea este realizată fără îndepărtarea capetelor bovinelor de pe transportor sau din cârlige, punctele 8.1 și 8.2 nu se aplică.

    9.   Recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secții de tranșare autorizate

    Prin derogare de la punctul 8, statele membre pot decide să permită recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secții de tranșare special autorizate pentru acest scop, cu condiția ca următoarele dispoziții să fie respectate:

    (a) 

    capetele destinate transportului către secția de tranșare sunt suspendate pe un stelaj pe durata stocării și transportului de la abator la secția de tranșare;

    (b) 

    orificiul frontal și orificiul occipital se etanșează adecvat, cu un dop etanș și rezistent, înainte de îndepărtarea capetelor de pe transportor sau din cârlige, în vederea amplasării pe stelaje. Dacă trunchiul cerebral constituie obiectul unei prelevări de probe, în vederea testării de laborator pentru depistarea ESB, orificiul occipital se etanșează imediat după operațiunea respectivă;

    (c) 

    capetele care nu sunt etanșate adecvat, în conformitate cu prevederile de la punctul (b) sau ale căror ochi sunt deteriorați sau distruși înainte sau după sacrificare sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea cărnii capului prin țesuturi ale sistemului nervos central se exclud din transportul către secțiile de tranșare specific autorizate;

    (d) 

    în abatoare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării;

    (e) 

    recoltarea cărnii de pe capul bovinelor este realizată în conformitate cu un sistem de control, recunoscut de către autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului. Sistemul respectiv trebuie să includă cel puțin următoarele măsuri:

    (i) 

    toate capetele se supun unui control vizual, înainte ca recoltarea cărnii să înceapă, în scopul depistării semnelor contaminării și al verificării etanșeizării lor adecvate;

    (ii) 

    carnea capului nu se recoltează de pe capetele neetanșate adecvat, ale căror ochi sunt deteriorați sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea cărnii prin țesuturile sistemului nervos central. Dacă se suspectează că există capete de acest fel, carnea nu se prelevează de pe niciun cap;

    (iii) 

    fără a aduce atingere regulilor generale de igienă, se stabilesc instrucțiuni de lucru specifice, în scopul prevenirii contaminării cărnii în cursul transportului și al prelevării, în special dacă dopul este distrus sau dacă ochii sunt deteriorați în cursul operațiunii;

    (f) 

    în unitatea de tranșare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor de limitare a contaminării.

    10.   Norme privind schimburile comerciale și exportul

    10.1. Statele membre pot autoriza expedierea către un alt stat membru de capete sau carcase întregi conținând materiale cu riscuri specificate, numai dacă statul membru respectiv acceptă să primească materialul și a aprobat condițiile privind expedierea și transportul.

    10.2. Prin derogare de la punctul 10.1, carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate, în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale, pot fi expediate dintr-un stat membru în alt stat membru fără autorizația prealabilă a acestuia din urmă.

    10.3. Sunt interzise exporturile în afara Comunității de capete sau de carne proaspătă de bovine, ovine sau caprine care conțin materiale cu riscuri specificate.

    ▼M55

    11.   Controale

    11.1. Statele membre efectuează frecvent controale oficiale, în scopul verificării aplicării corecte a prezentei anexe, și asigură adoptarea de măsuri destinate evitării contaminării, în special în abatoare, secțiile de tranșare sau în alte locuri unde sunt îndepărtate materiale cu riscuri specificate, precum măcelăriile sau unitățile menționate la punctul 4.1 litera (c).

    11.2. Statele membre instituie, în special, un sistem care asigură și controlează faptul că materialele cu riscuri specificate sunt manipulate și eliminate în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

    11.3. Se instituie un sistem de control pentru îndepărtarea coloanei vertebrale, în conformitate cu punctul 1 litera (a). Sistemul de control respectiv include cel puțin următoarele măsuri:

    (a) 

    până la 30 iunie 2017, dacă îndepărtarea coloanei vertebrale nu este necesară, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloana vertebrală se identifică printr-o dungă albastră vizibilă în mod clar, aplicată pe eticheta menționată la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000;

    de la 1 iulie 2017, dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloana vertebrală se identifică printr-o dungă roșie vizibilă în mod clar, aplicată pe eticheta menționată la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000;

    (b) 

    după caz, informațiile specifice cu privire la numărul carcaselor de bovine sau al bucăților de carcase de bovine pentru vânzare angro, pentru care este necesară îndepărtarea coloanei vertebrale, se adaugă în documentul comercial referitor la transporturile de carne. După caz, aceste informații specifice se adaugă la documentul sanitar-veterinar comun de intrare (DSVCI) prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004 al Comisiei ( 27 ) în cazul importurilor;

    (c) 

    măcelăriile păstrează timp de cel puțin un an documentele comerciale menționate la litera (b).




    ▼M31

    ANEXA VI

    PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ CARE CONȚIN SAU SUNT DERIVATE DIN MATERIALE PROVENITE DE LA RUMEGĂTOARE, ASTFEL CUM SUNT MENȚIONATE LA ARTICOLUL 9 ALINEATUL (1)

    ▼M50




    ANEXA VII

    CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE

    CAPITOLUL A

    Măsuri ulterioare apariției suspiciunii privind prezența unei est la ovine și caprine

    Dacă o ovină sau o caprină dintr-o exploatație dintr-un stat membru este suspectă că este afectată de una dintre EST, toate ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt puse sub restricție oficială de circulație, până la aflarea rezultatelor examenelor de confirmare.

    Dacă există dovezi că exploatația în care se afla respectivul animal în momentul apariției suspiciunii de EST ar putea să nu fie aceeași cu exploatația în care animalul ar fi putut fi expus la EST, statul membru poate decide să pună sub control oficial alte exploatații sau numai exploatația în care a avut loc expunerea, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile.

    Laptele și produsele lactate provenind de la ovinele și caprinele dintr-o exploatație pusă sub control oficial, care sunt prezente în exploatația respectivă de la data la care se suspectează prezența EST până la aflarea rezultatelor examenelor de confirmare, se folosesc exclusiv în cadrul exploatației în cauză.

    CAPITOLUL B

    Măsuri ulterioare confirmării prezenței unei est la bovine, ovine și caprine

    1. Investigația menționată la articolul 13 alineatul (1) litera (b) trebuie să identifice:

    (a) 

    în cazul bovinelor:

    — 
    toate celelalte rumegătoare prezente în exploatația de care aparține animalul la care s-a confirmat boala,
    — 
    în cazul unei femele la care s-a confirmat boala, toți descendenții săi născuți în intervalul de doi ani înainte sau după debutul clinic al bolii la mamă;
    — 
    toate animalele din cohorta de care aparține animalul la care s-a confirmat boala,
    — 
    originea posibilă a bolii,
    — 
    celelalte animale prezente în exploatația de care aparține animalul la care s-a confirmat boala sau în orice altă exploatație susceptibilă de a fi fost afectată de agentul EST sau de a fi fost expusă la aceeași alimentație sau sursă de contaminare,
    — 
    circulația hranei pentru animale potențial contaminate, a altor materiale sau a oricăror alte mijloace de transmitere, care ar fi putut să transmită agentul EST la sau de la exploatația în cauză;
    (b) 

    în cazul ovinelor și caprinelor:

    — 
    toate celelalte rumegătoare, în afară de ovine și caprine, prezente în exploatația de care aparține animalul la care s-a confirmat boala,
    — 
    părinții și, în cazul femelelor, toți embrionii, ovulele, precum și ultimii descendenți ai femelei la care a fost confirmată boala, în măsura în care se pot identifica,
    — 
    toate celelalte ovine și caprine din exploatația de unde provine animalul la care s-a confirmat boala, pe lângă cele menționate la a doua liniuță,
    — 
    originea posibilă a bolii și identificarea altor exploatații în care se află animale, embrioni sau ovule potențial afectate de agentul EST sau care au fost expuse la aceeași alimentație sau sursă de contaminare,
    — 
    circulația hranei pentru animale potențial contaminate, a altor materiale sau a oricăror alte mijloace de transmitere, care ar fi putut transmite agentul EST la sau de la exploatația în cauză.

    2. Măsurile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) litera (c) cuprind cel puțin următoarele:

    2.1. 

    În cazul confirmării ESB la o bovină, uciderea și distrugerea completă a animalelor din specia bovină identificate prin investigația menționată la punctul 1 litera (a) a doua și a treia liniuță; cu toate acestea, un stat membru poate hotărî:

    — 
    să nu ucidă și să nu distrugă animalele din cohorta menționată la punctul 1 litera (a) a treia liniuță dacă s-a demonstrat că animalele în cauză nu au avut acces la aceeași alimentație ca animalul afectat,
    — 
    să amâne uciderea și distrugerea animalelor din cohorta menționată la punctul 1 litera (a) a treia liniuță până la sfârșitul vieții productive, cu condiția ca respectivele exemplare să fie tauri ținuți permanent la un centru de colectare a materialului seminal și să se poată garanta că aceștia urmează să fie complet distruși după moarte.
    2.2. 

    În cazul confirmării EST la o ovină sau la o caprină:

    2.2.1. 

    În cazurile în care nu se poate exclude prezența ESB

    ▼M51

    Dacă prezența ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului molecular secundar efectuat în conformitate cu metodele și protocoalele prezentate în anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (c) subpunctul (ii), uciderea și distrugerea completă și fără întârziere a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate în urma investigației menționate la punctul 1 litera (b) între liniuțele a doua și a cincea.

    ▼M50

    Animalele în vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea a 3-a punctul 3.2, astfel cum se prevede în anexa III capitolul A partea a II-a punctul 5

    Se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor (maximum 50).

    Laptele și produsele lactate provenind de la animalele care trebuie distruse și care au fost prezente în exploatație între data la care s-a confirmat că nu se poate exclude prezența ESB și data distrugerii complete a animalelor se elimină în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 28 ).

    După uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, exploatația face obiectul condițiilor stabilite la punctul 3

    2.2.2. 

    În cazurile în care se poate exclude prezența ESB și a scrapiei atipice

    ▼M66

    Dacă ESB și scrapia atipică sunt excluse în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2, exploatația este supusă condițiilor prevăzute la litera (a). În plus, în temeiul deciziei statului membru responsabil pentru exploatație, exploatația este supusă condițiilor fie de la opțiunea 1 menționată la litera (b), fie de la opțiunea 2 menționată la litera (c), fie de la opțiunea 3 menționată la litera (d). În cazul unei exploatații cu un efectiv mixt de ovine și caprine, statul membru responsabil de exploatație poate decide să aplice condițiile uneia dintre opțiuni la ovinele din exploatație și o opțiune diferită la caprinele din exploatație:

    ▼M50

    (a) 

    Laptele și produsele lactate provenind de la animalele care trebuie distruse sau sacrificate și care au fost prezente în exploatație între data la care s-a confirmat cazul de EST și data finalizării măsurilor care trebuie să fie aplicate în exploatația respectivă, în conformitate cu dispozițiile de la literele (b) și (c), sau provenind de la efectivul infectat, până la ridicarea tuturor restricțiilor prevăzute la litera (d) și punctul 4 nu sunt utilizate pentru hrănirea rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor din cadrul exploatației în cauză.

    Introducerea pe piață a laptelui și a produselor lactate de acest tip ca hrană pentru nerumegătoare se limitează la teritoriul statului membru responsabil de exploatație.

    Pe documentul comercial care însoțește loturile de lapte și produse lactate de acest tip și pe orice ambalaj care conține astfel de loturi se indică clar mențiunea: „A nu se utiliza în alimentația rumegătoarelor”.

    Se interzic folosirea și depozitarea hranei pentru animale care conține lapte și produse lactate de acest tip în exploatațiile care dețin rumegătoare.

    Hrana în vrac pentru animale care conține lapte și produse lactate de acest tip se transportă cu vehicule care nu transportă în același timp și hrană pentru rumegătoare.

    În cazul în care vehiculele respective sunt ulterior utilizate pentru transportarea alimentelor destinate rumegătoarelor, acestea se curăță minuțios pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură autorizată de către statul membru responsabil de exploatație.

    (b) 

    Opțiunea 1 – uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor

    Se procedează la uciderea și distrugerea completă, fără întârziere, a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate în urma investigației prevăzute la punctul 1 litera (b) a doua și a treia liniuță.

    Animalele în vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea a 3-a punctul 3.2, astfel cum se prevede în anexa III capitolul A partea a II-a punctul 5

    Se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor (maximum 50).

    Prin derogare de la condițiile menționate la primul paragraf de la opțiunea 1, statele membre pot decide să aplice, în schimb, măsurile enumerate la subpunctele (i) sau (ii):

    (i) 

    să înlocuiască uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, fără întârziere, prin sacrificarea pentru consumul uman, fără întârziere, cu îndeplinirea următoarelor condiții:

    — 
    animalele sunt sacrificate pentru consumul uman pe teritoriul statului membru responsabil de exploatație;
    — 
    toate animalele care sunt în vârstă de peste 18 luni și sunt sacrificate pentru consumul uman sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea a 3-a punctul 3.2
    (ii) 

    să excepteze mieii și iezii mai mici de trei luni de la uciderea și distrugerea completă fără întârziere, cu condiția ca aceștia să fie sacrificați pentru consumul uman înainte de a depăși vârsta de trei luni.

    ▼M66

    Se permite deplasarea animalelor menționate la punctele (i) și (ii) de la exploatație către abator.

    ▼M50

    După uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consumul uman a tuturor animalelor, exploatația în care s-a decis aplicarea opțiunii 1 face obiectul condițiilor prevăzute la punctul 3

    ▼M66

    (c) 

    Opțiunea 2 – uciderea și distrugerea completă doar a animalelor susceptibile

    Genotiparea proteinei prionice a tuturor ovinelor și caprinelor prezente în exploatație, cu excepția mieilor și a iezilor mai mici de trei luni, cu condiția ca ele să fie sacrificate pentru consum uman cel târziu la vârsta de trei luni.

    Uciderea și distrugerea completă, fără întârziere, a tuturor ovinelor și/sau caprinelor, a embrionilor și a ovulelor identificate în urma investigației menționate la punctul 1 litera (b) a doua și a treia liniuță, cu excepția:

    — 
    berbecilor de reproducere cu genotip ARR/ARR;
    — 
    oilor de reproducere care au cel puțin o alelă ARR și nu au alela VRQ și, în cazul în care aceste oi de reproducere sunt gestante în momentul investigației, mieilor născuți ulterior de acestea, dacă genotipurile lor îndeplinesc cerințele prezentului paragraf;
    — 
    ovinelor care au cel puțin o alelă ARR și sunt destinate exclusiv sacrificării pentru consum uman;
    — 
    caprinelor care poartă cel puțin una dintre următoarele alele: K222, D146 și S146;
    — 
    în cazul în care statul membru responsabil de exploatație decide astfel, a mieilor și iezilor mai mici de trei luni, cu condiția ca aceștia să fie sacrificați pentru consum uman cel mai târziu când împlinesc vârsta de trei luni.

    Animalele cu vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2, astfel cum se prevede în anexa III capitolul A partea II punctul 5.

    Prin derogare de la condițiile menționate la primul și al doilea paragraf de la opțiunea 2, statele membre pot decide să aplice, în schimb, măsurile menționate la subpunctele (i), (ii) și (iii):

    (i) 

    să înlocuiască uciderea și distrugerea completă a animalelor menționate la al doilea paragraf de la opțiunea 2 prin sacrificarea lor pentru consum uman, dacă:

    — 
    animalele sunt sacrificate pentru consum uman pe teritoriul statului membru responsabil de exploatație;
    — 
    toate animalele în vârstă de peste 18 luni sacrificate pentru consum uman se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2;
    (ii) 

    să amâne genotiparea și, ulterior, uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la al doilea paragraf de la opțiunea 2, pentru o perioadă de cel mult trei luni. Această derogare poate fi aplicată în situațiile în care cazul index este confirmat aproape de începerea sezonului de fătat, cu condiția ca oile și/sau caprinele și noii lor născuți să fie izolați de ovine și/sau caprine din alte exploatații pe parcursul întregii perioade;

    (iii) 

    să amâne uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la al doilea paragraf al opțiunii 2 pentru o perioadă de maximum trei ani de la data confirmării cazului index, la efectivele de ovine și caprine și în exploatațiile în care ovinele și caprinele sunt crescute împreună. Aplicarea derogării prevăzute la prezentul paragraf se limitează la cazurile în care statul membru responsabil de exploatație consideră că situația epidemiologică nu poate fi remediată fără uciderea animalelor în cauză, dar că acest lucru nu poate fi efectuat imediat, având în vedere nivelul mic de rezistență al populației de ovine și caprine din exploatație, alături de alte aspecte, incluzând factori de natură economică. Berbecii de reproducție, alții decât cei cu genotipul ARR/ARR, se ucid sau se castrează fără întârziere. Toate măsurile posibile de creștere rapidă a rezistenței genetice la populațiile de ovine și/sau caprine din exploatație se pun în aplicare imediat, inclusiv creșterea și reformarea justificată a oilor pentru a crește frecvența alelei ARR și a elimina alela VRQ, precum și creșterea țapilor care poartă alelele K222, D146 sau S146. Statul membru responsabil de exploatație asigură faptul că numărul de animale care urmează să fie ucise la sfârșitul perioadei de amânare nu este mai mare decât era imediat după confirmarea cazului index. În cazul aplicării derogării prevăzute la prezentul paragraf, măsurile prevăzute la punctul 4 se aplică exploatației până la distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la al doilea paragraf de la opțiunea 2, după care se aplică restricțiile stabilite la punctul 3.

    După uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la al doilea paragraf de la opțiunea 2, exploatația face obiectul condițiilor prevăzute la punctul 3.

    (d) 

    Opțiunea 3 – lipsa obligativității uciderii și distrugerii complete a animalelor

    Un stat membru poate decide să nu procedeze la uciderea și distrugerea completă a animalelor identificate în urma investigației prevăzute la punctul 1 litera (b) a doua și a treia liniuță în cazul îndeplinirii cel puțin a criteriilor de la una dintre următoarele patru liniuțe:

    — 
    este dificil să se obțină ovine de înlocuire de sex masculin cu genotipul ARR/ARR și ovine femele care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ sau caprine care poartă cel puțin una dintre alelele următoare: K222, D146 și S146;
    — 
    frecvența alelei ARR în rasa ovină sau în exploatație sau a alelelor K222, D146 sau S146 în rasa caprină sau în exploatație este mică;
    — 
    acest lucru este considerat necesar pentru a evita consangvinizarea;
    — 
    acest lucru este considerat necesar de către statul membru în urma unei analize temeinice a tuturor factorilor epidemiologici.

    Se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor și caprinelor, până la maximum 50 din fiecare specie, în termen de trei luni de la data confirmării cazului index de scrapie clasică.

    Atunci când sunt detectate cazuri suplimentare de scrapie clasică într-o exploatație în care este aplicată opțiunea 3, statul membru reevaluează relevanța motivelor și criteriilor care stau la baza deciziei de a aplica opțiunea 3 în această exploatație. În cazul în care se ajunge la concluzia că aplicarea opțiunii 3 nu asigură un control adecvat al focarului epidemic, statul membru înlocuiește opțiunea 3 utilizată pentru gestionarea exploatației în cauză cu opțiunea 1 sau opțiunea 2, astfel cum se prevede la literele (b) și (c).

    Exploatația în care s-a decis aplicarea opțiunii 3 face imediat obiectul condițiilor prevăzute la punctul 4.

    Statele membre care permit recurgerea la opțiunea 3 în gestionarea focarelor epidemice de scrapie clasică păstrează evidențe referitoare la motivele și criteriile care stau la baza fiecărei decizii individuale de aplicare.

    ▼M68 —————

    ▼M50

    2.3. 

    În cazul în care un animal afectat de o EST provine dintr-o altă exploatație:

    (a) 

    un stat membru poate decide, pe baza istoricului animalului infectat, să aplice măsuri de eradicare doar în exploatația de origine sau și în cea în care s-a confirmat infecția;

    (b) 

    în cazul pășunilor folosite în comun de mai multe efective, statele membre pot decide limitarea aplicării acestor măsuri la un singur efectiv, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici;

    (c) 

    în cazul în care în aceeași exploatație sunt ținute mai multe efective, statele membre pot decide limitarea aplicării măsurilor de eradicare la efectivul în care a fost confirmată prezența EST, dacă s-a verificat că efectivele au fost ținute izolate unul de altul și că este puțin probabilă răspândirea bolii între efective prin contact direct sau indirect.

    ▼M66

    3. După uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a tuturor animalelor identificate într-o exploatație în conformitate cu punctul 2.2.1, punctul 2.2.2 litera (b) sau punctul 2.2.2 litera (c) se aplică următoarele restricții:

    3.1. 

    Exploatația face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST. Aceasta include testarea prezenței EST la animalele cu vârstă de peste 18 luni care au decedat sau au fost ucise în exploatație, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a bolii. Ovinele cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate. Testarea se efectuează în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2.

    3.2. 

    În exploatație pot fi introduse numai următoarele animale:

    — 
    ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;
    — 
    ovine de sex feminin care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ;
    — 
    caprine, cu condiția ca eliminarea totală animalelor să fi fost urmată de curățarea și dezinfectarea completă a tuturor spațiilor pentru adăpostirea animalelor.
    3.3. 

    În exploatație se pot utiliza numai berbecii de reproducție și țapii de reproducție și materialul germinativ provenit de la ovine și caprine care se încadrează în următoarele categorii:

    — 
    ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;
    — 
    material seminal de la berbeci cu genotipul ARR/ARR;
    — 
    embrioni care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ;
    — 
    țapii de reproducție și materialul germinativ de origine caprină, astfel cum sunt definite în măsurile stabilite de statul membru în vederea creșterii rezistenței genetice a populației de caprine din exploatație.
    3.4. 

    Deplasarea animalelor din exploatație se autorizează fie în scopul distrugerii lor, fie sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

    (a) 

    ieșirea următoarelor animale din exploatație este permisă pentru toate scopurile, inclusiv pentru reproducție:

    — 
    ovinele cu ARR/ARR;
    — 
    oile care poartă o singură alelă ARR și nicio alelă VRQ, dacă sunt mutate în alte exploatații care sunt restricționate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu punctul 2.2.2 litera (b) (opțiunea 1), punctul 2.2.2 litera (c) (opțiunea 2) sau punctul 2.2.2 litera (d) (opțiunea 3);
    — 
    caprinelor care poartă cel puțin una dintre următoarele alele: K222, D146 și S146;
    — 
    caprinele, dacă sunt mutate în alte exploatații care sunt restricționate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu punctul 2.2.2 litera (b) (opțiunea 1), punctul 2.2.2 litera (c) (opțiunea 2) sau punctul 2.2.2 litera (d) (opțiunea 3);
    (b) 

    următoarele animale pot ieși din exploatație pentru a fi duse direct la sacrificare pentru consum uman:

    — 
    ovinele care poartă cel puțin o alelă ARR;
    — 
    caprinele;
    — 
    dacă statul membru decide astfel, mieii și iezii care nu au împlinit vârsta de trei luni la data sacrificării;
    — 
    toate animalele în momentul în care statul membru a decis să aplice derogările prevăzute la punctul 2.2.2 litera (b) subpunctul (i) și punctul 2.2.2 litera (c) subpunctul (i);
    (c) 

    dacă statul membru decide astfel, mieii și iezii pot fi mutați într-o altă exploatație de pe teritoriul său numai în scopul îngrășării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiții:

    — 
    exploatația de destinație nu conține alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrășate înainte de sacrificare;
    — 
    la sfârșitul perioadei de îngrășare, mieii și iezii proveniți din exploatațiile care fac obiectul măsurilor de eradicare sunt transportați direct la un abator situat pe teritoriul aceluiași stat membru pentru a fi sacrificați înainte de a împlini vârsta de 12 luni.
    3.5. 

    Restricțiile stabilite la punctele 3.1‐3.4 continuă să se aplice exploatației:

    (a) 

    până la data de la care exploatația nu mai deține decât ovine cu genotip ARR/ARR, cu condiția ca în exploatație să nu existe nicio caprină; sau

    (b) 

    până la data la care toate caprinele din exploatație poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția să nu existe nicio ovină în exploatație; sau

    (c) 

    până la data de la care exploatația nu mai deține decât ovine cu genotip ARR/ARR și toate caprinele din exploatație poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146; sau

    ▼M68

    (d) 

    într-o perioadă de doi ani de la data finalizării aplicării tuturor măsurilor menționate la punctul 2.2.1, punctul 2.2.2 litera (b) sau la punctul 2.2.2 litera (c), cu condiția ca în această perioadă de doi ani să nu fie detectat niciun caz de EST în afara celor de scrapie atipică.

    ▼M66

    4. În urma deciziei de a pune în aplicare opțiunea 3 prevăzută la punctul 2.2.2 litera (d) sau derogarea prevăzută la punctul 2.2.2 litera (c) subpunctul (iii), exploatația face imediat obiectul următoarelor măsuri:

    4.1. 

    Exploatația face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST. Acesta include testarea prezenței EST la animalele cu vârsta de peste 18 luni, care:

    — 
    au fost sacrificate pentru consum uman;
    — 
    au murit sau au fost ucise în exploatație, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli.

    Ovinele cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate. Testarea se efectuează în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2.

    4.2. 

    Se aplică condițiile prevăzute la punctele 3.2 și 3.3.

    Cu toate acestea, prin derogare de la punctele 3.2 și 3.3, un stat membru poate permite introducerea și utilizarea în exploatație a:

    — 
    ovinelor de sex masculin și a materialului seminal al acestora care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ, inclusiv pentru reproducție;
    — 
    ovinelor de sex feminin care nu poartă nicio alelă VRQ;
    — 
    embrionilor care nu poartă nicio alelă VRQ;

    sub rezerva respectării următoarelor condiții:

    — 
    rasa la care aparține animalul este una pe cale de dispariție;
    — 
    rasa la care aparține animalul face obiectul unui program de reproducere care vizează conservarea rasei, desfășurat de o societate de ameliorare în sensul articolului 2 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1012 sau de o autoritate competentă în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv; și
    — 
    frecvența alelei ARR în cadrul rasei respective este mică.
    4.3. 

    Deplasarea animalelor din exploatație este permisă în scopul distrugerii lor sau pentru a fi transportate direct în scopul sacrificării pentru consum uman sau respectă următoarele condiții:

    (a) 

    berbecii și oile cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 pot fi mutate din exploatație pentru orice scopuri, inclusiv pentru reproducție, cu condiția să fie mutate în alte exploatații care fac obiectul măsurilor în conformitate cu punctul 2.2.2 litera (c) (opțiunea 2) sau punctul 2.2.2 litera (d) (opțiunea 3);

    (b) 

    dacă statul membru decide astfel, mieii și iezii pot fi mutați într-o altă exploatație de pe teritoriul său numai în scopul îngrășării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiții:

    — 
    exploatația de destinație nu conține alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrășate înainte de sacrificare;
    — 
    la sfârșitul perioadei de îngrășare, mieii și iezii sunt transportați direct la un abator situat pe teritoriul aceluiași stat membru pentru a fi sacrificați înainte de a împlini vârsta de 12 luni.
    4.4. 

    Statul membru asigură faptul că nu se expediază din exploatație material seminal, embrioni și ovule.

    4.5. 

    În cursul sezonului de fătare este interzisă utilizarea în comun a pășunilor de către toate ovinele și caprinele din exploatație cu ovinele și caprinele din alte exploatații.

    În afara sezonului de fătare, utilizarea în comun a pășunilor se supune restricțiilor care urmează să fie stabilite de către statul membru, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici.

    ▼M68

    4.6. 

    Restricțiile stabilite la punctele 4.1-4.5 se aplică pe o perioadă de doi ani de la depistarea ultimului caz de EST care nu este un caz de scrapie atipică, în exploatațiile în care a fost pusă în aplicare opțiunea 3 prevăzută la punctul 2.2.2 litera (d).

    ▼M50

    CAPITOLUL C

    Cerințe minime ale unui program de reproducere a ovinelor pentru a se obține rezistență la est în conformitate cu articolul 6A

    PARTEA 1

    Cerințe generale

    1. Programul de reproducere se axează pe efectivele cu valoare genetică ridicată, astfel cum sunt definite în anexa I punctul 3 din Decizia 2002/1003/CE a Comisiei.

    Cu toate acestea, statele membre în care se aplică un program de reproducere pot decide să permită eșantionarea și genotiparea numai în cazul berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de reproducere.

    2. Se instituie o bază de date care să conțină cel puțin următoarele informații:

    (a) 

    identitatea, rasa și numărul animalelor din toate efectivele care participă la programul de reproducere;

    (b) 

    identificarea diferitelor animale eșantionate în cadrul programului de reproducere, inclusiv a berbecilor de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere;

    (c) 

    rezultatele oricăror teste de genotipare.

    3. Se instituie un sistem de certificare uniformă prin care genotipul fiecărui animal eșantionat în cadrul programului de reproducere, inclusiv al berbecilor de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere, este certificat printr-un număr de identificare individual.

    4. Se instituie un sistem de identificare a animalelor și a eșantioanelor, de prelucrare a eșantioanelor și de difuzare a rezultatelor care să reducă pe cât posibil riscul de eroare umană. Acest sistem este suspus unor controale aleatorii periodice în vederea verificării eficacității sale.

    5. Testele de genotipare a sângelui sau a altor țesuturi prelevate în scopul programului de reproducere, inclusiv de la berbecii de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere, se efectuează în laboratoare autorizate în cadrul programului de reproducere.

    6. Autoritatea competentă din statul membru poate ajuta asociațiile de crescători să creeze bănci genetice de material seminal, ovule și embrioni reprezentativi pentru genotipurile proteinei prionice care pot deveni rare ca urmare a programului de reproducere.

    7. Programele de reproducere se stabilesc pentru fiecare rasă, luând în considerare următoarele elemente:

    (a) 

    frecvența diferitelor alele în cadrul rasei;

    (b) 

    raritatea rasei;

    (c) 

    prevenirea reproducerii prin împerecheri consangvine și a deviației genetice.

    ▼M60

    8. În cazul în care un stat membru autorizează, în conformitate cu punctul 1 al doilea paragraf, eșantionarea și genotiparea berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei, genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 141, 154 și 171 se determină pe un eșantion minim de ovine reprezentativ pentru întreaga populație de ovine a statului membru, fie:

    (a) 

    o dată la trei ani pe un eșantion minim de cel puțin 1 560  de ovine; fie

    (b) 

    cu o frecvență și o mărime a eșantionului determinate de statul membru pe baza respectării următoarelor criterii:

    (i) 

    planul de eșantionare ține seama de datele epidemiologice relevante colectate în cursul anchetelor anterioare, inclusiv datele cu privire la genotipul proteinei prionice a ovinelor pentru codonii 136, 141, 154 și 171, pe rase, regiuni, vârstă, sex și tipul efectivelor;

    (ii) 

    planul de eșantionare permite cel puțin detectarea unei modificări de 5 % a prevalenței genotipului pe o perioadă de trei ani, cu o putere de 80 % și un nivel de încredere de 95 %.

    ▼M50

    PARTEA 2

    Norme specifice pentru efectivele participante

    1. Obiectivul programului de reproducere este acela de a mări frecvența alelei ARR în cadrul efectivului, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.

    2. Cerințele minime pentru efectivele participante sunt următoarele:

    (a) 

    se identifică individual, prin mijloace sigure, toate animalele din efectiv care urmează a fi supuse unui test de genotipare;

    (b) 

    toți berbecii de reproducție din cadrul unui efectiv sunt supuși unui test de genotipare înainte de a fi folosiți pentru reproducție;

    (c) 

    toți masculii cu alela VRQ sunt sacrificați sau castrați în termen de șase luni de la determinarea genotipului lor; aceste animale nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificate;

    (d) 

    femelele cunoscute ca având alela VRQ nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificate;

    (e) 

    se interzice folosirea altor masculi, inclusiv a donatorilor de material seminal utilizați pentru inseminarea artificială, în afară de cei certificați în cadrul programului de reproducere, în scopuri de reproducție în interiorul efectivului.

    3. Statele membre pot hotărî să acorde derogări de la cerințele stabilite la punctul 2 literele (c) și (d) în scopul protejării raselor și a caracteristicilor de producție.

    4. Statele membre informează Comisia în legătură cu derogările acordate în conformitate cu dispozițiile de la punctul 3, precum și în legătură cu criteriile folosite.

    PARTEA 3

    Norme specifice pentru berbecii de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere

    1. Berbecii care urmează să fie eșantionați se identifică individual, prin mijloace sigure.

    2. Berbecii la care s-a constatat prezența alelei VRQ nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificați.

    PARTEA 4

    Cadrul de recunoaștere a situației rezistenței la EST a efectivelor de ovine

    1. Cadrul de recunoaștere a situației rezistenței la EST a efectivelor de ovine recunoaște situația rezistenței la EST a efectivelor de ovine care, în urma participării la programul de reproducere prevăzut la articolul 6a, îndeplinesc criteriile cerute de programul respectiv.

    Această recunoaștere se acordă la cel puțin două niveluri, după cum urmează:

    (a) 

    efective de nivel I: efective compuse în totalitate din ovine cu genotipul ARR/ARR;

    (b) 

    efective de nivel II: efective ale căror descendenți provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR.

    Statele membre pot hotărî să acorde recunoașterea și a altor niveluri astfel încât să răspundă cerințelor naționale.

    2. Se efectuează eșantionări periodice și aleatorii de la ovine care provin din efective rezistente la EST:

    (a) 

    în exploatație sau în abator, în vederea verificării genotipului;

    (b) 

    în cazul efectivelor de nivel I, de la animale de peste 18 luni, la abator, în vederea depistării prezenței EST în conformitate cu anexa III.

    PARTEA 5

    Rapoarte care trebuie prezentate Comisiei de către statele membre

    Statele membre care introduc programe naționale de reproducere pentru a obține rezistența la EST a populațiilor de ovine au următoarele obligații:

    1. 

    să informeze Comisia cu privire la cerințele unor astfel de programe;

    2. 

    să transmită Comisiei un raport anual privind progresele înregistrate.

    Raportul pentru fiecare an calendaristic este transmis până la data de 31 martie a anului următor.

    ▼B




    ANEXA VIII

    INTRODUCEREA PE PIAȚĂ ȘI EXPORTUL

    ▼M50

    CAPITOLUL A

    Condiții care se aplică schimburilor comerciale de animale vii, de material seminal și de embrioni în interiorul Uniunii

    SECȚIUNEA A

    Condiții care se aplică ovinelor și caprinelor, precum și materialului seminal și embrionilor proveniți de la acestea

    ▼M55

    1.

    Exploatațiile care prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică și un risc controlat de scrapie clasică:

    1.1. 

    În scopul comerțului în interiorul Uniunii, statele membre instituie și supraveghează, după caz, un sistem oficial pentru recunoașterea exploatațiilor cu un risc neglijabil de scrapie clasică și a celor cu un risc controlat de scrapie clasică. Pe baza acestui sistem oficial, după caz, statele membre instituie și mențin liste cu exploatații de ovine și caprine cu un risc neglijabil de scrapie clasică și cu exploatații cu un risc controlat de scrapie clasică.

    1.2. 

    O exploatație cu efective de ovine de nivel I al situației rezistenței la EST, astfel cum se prevede în anexa VII capitolul C partea a 4-a punctul 1 litera (a), și în care nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii șapte ani poate fi recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică.

    O exploatație cu efective de ovine, de caprine sau de ovine și caprine poate fi, de asemenea, recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică, dacă a respectat următoarele condiții pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii șapte ani:

    (a) 

    ovinele și caprinele sunt identificate în mod permanent și se păstrează evidențe pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;

    (b) 

    se păstrează evidențe ale circulației ovinelor și caprinelor către și dinspre exploatație;

    (c) 

    în exploatație se introduc numai următoarele ovine și caprine:

    (i) 

    ovinele și caprinele din exploatații care prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică;

    (ii) 

    ovinele și caprinele din exploatații care au îndeplinit condițiile prevăzute la literele (a)-(i) pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii șapte ani sau pentru cel puțin aceeași perioadă ca și perioada în care exploatația unde acestea urmează să fie introduse a îndeplinit condițiile prevăzute la literele menționate;

    (iii) 

    ovinele cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR;

    (iv) 

    ovinele și caprinele care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpunctele (i) sau (ii), cu excepția perioadei în care au fost ținute într-un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească următoarele condiții:

    — 
    centrul de colectare a materialului seminal este aprobat în conformitate cu capitolul I secțiunea I din anexa D la Directiva 92/65/CEE a Consiliului ( 29 ) și este supravegheat în conformitate cu capitolul I secțiunea II din anexa respectivă;
    — 
    pentru o perioadă care acoperă ultimii șapte ani, în centrul de colectare a materialului seminal au fost introduse numai ovine sau caprine din exploatații care au îndeplinit în această perioadă condițiile prevăzute la literele (a), (b) și (e) și care au făcut obiectul unor controale periodice de către un medic veterinar oficial sau un medic veterinar autorizat de autoritatea competentă;
    — 
    nu s-a confirmat niciun caz de scrapie clasică în centrul de colectare a materialului seminal în perioada care acoperă ultimii șapte ani;
    — 
    în centrul de colectare a materialului seminal există măsuri de biosecuritate care asigură faptul că ovinele și caprinele ținute în centrul respectiv și care provin din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică nu intră în contact direct sau indirect cu ovine și caprine care provin din exploatații cu un statut inferior privind scrapia clasică;
    (d) 

    exploatația este supusă unor controale periodice pentru verificarea conformității cu condițiile prevăzute la literele (a) – (i) de către un medic veterinar oficial sau un medic veterinar autorizat în acest scop de către autoritatea competentă, care urmează să fie efectuate cel puțin anual, începând cu 1 ianuarie 2014;

    (e) 

    nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

    (f) 

    până la 31 decembrie 2013, toate ovinele și caprinele menționate în anexa III capitolul A partea a II-a punctul 3, cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise pentru alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C punctul 3.2.

    De la 1 ianuarie 2014, toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni care au murit sau au fost ucise pentru alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C punctul 3.2.

    Prin derogare de la condițiile stabilite la litera (f) primul și al doilea paragraf, statele membre pot decide ca toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni fără valoare comercială, reformate la sfârșitul vieții lor productive în loc să fie sacrificate pentru consumul uman, să fie inspectate de un medic veterinar oficial, iar toate animalele care prezintă semne de cașexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C punctul 3.2.

    Pe lângă condițiile prevăzute la literele (a)-(f), de la 1 ianuarie 2014 trebuie respectate următoarele condiții:

    (g) 

    numai următoarele ovule și embrioni de ovine și caprine se introduc în exploatație:

    (i) 

    ovule și embrioni de la animale donatoare care au fost ținute de la naștere într-un stat membru cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:

    — 
    sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
    — 
    au fost ținute de la naștere în exploatații în care, pe durata prezenței lor, nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;
    — 
    nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării ovulelor sau a embrionilor;
    (ii) 

    ovule și embrioni de ovine cu cel puțin o alelă ARR;

    (h) 

    numai materialul seminal de ovine și caprine următor se introduce în exploatație:

    (i) 

    material seminal de la animale donatoare care au fost ținute de la naștere într-un stat membru cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:

    — 
    sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
    — 
    nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării materialului seminal;
    (ii) 

    materialul seminal de la berbeci cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR;

    (i) 

    ovinele și caprinele din exploatație nu intră în contact direct sau indirect și nici nu utilizează pășuni în comun cu ovine și caprine provenind din exploatații cu statut inferior privind scrapia clasică.

    1.3. 

    O exploatație cu efective de ovine, de caprine sau de ovine și caprine poate fi recunoscută ca prezentând un risc controlat de scrapie clasică dacă a respectat următoarele condiții pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii trei ani:

    (a) 

    ovinele și caprinele sunt identificate în mod permanent și se păstrează evidențe pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;

    (b) 

    se păstrează evidențe ale circulației ovinelor și caprinelor către și dinspre exploatație;

    (c) 

    în exploatație se introduc numai următoarele ovine și caprine:

    (i) 

    ovinele și caprinele din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică;

    (ii) 

    ovinele și caprinele din exploatații care au îndeplinit condițiile prevăzute la literele (a)-(i) pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii trei ani sau pentru cel puțin aceeași perioadă ca și perioada în care exploatația unde acestea urmează să fie introduse a îndeplinit condițiile prevăzute la literele menționate;

    (iii) 

    ovinele cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR;

    (iv) 

    ovinele și caprinele care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpunctele (i) sau (ii), cu excepția perioadei în care au fost ținute într-un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească următoarele condiții:

    — 
    centrul de colectare a materialului seminal este aprobat în conformitate cu capitolul I secțiunea I din anexa D la Directiva 92/65/CEE și este supravegheat în conformitate cu capitolul I secțiunea II din anexa respectivă;
    — 
    pentru o perioadă care acoperă ultimii trei ani, în centrul de colectare a materialului seminal au fost introduse numai ovine sau caprine din exploatații care au îndeplinit în această perioadă condițiile prevăzute la literele (a), (b) și (e) și care au făcut obiectul unor controale periodice de către un medic veterinar oficial sau un medic veterinar autorizat de autoritatea competentă;
    — 
    nu s-a confirmat niciun caz de scrapie clasică în centrul de colectare a materialului seminal în perioada care acoperă ultimii trei ani;
    — 
    în centrul de colectare a materialului seminal există măsuri de biosecuritate care asigură faptul că ovinele și caprinele ținute în centrul respectiv și care provin din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică nu intră în contact direct sau indirect cu ovine și caprine care provin din exploatații cu un statut inferior privind scrapia clasică;
    (d) 

    exploatația este supusă unor controale periodice pentru verificarea conformității cu condițiile prevăzute la literele (a)-(i) de către un medic veterinar oficial sau un medic veterinar autorizat în acest scop de către autoritatea competentă, care urmează să fie efectuate cel puțin anual, începând cu 1 ianuarie 2014;

    (e) 

    nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

    (f) 

    până la 31 decembrie 2013, toate ovinele și caprinele menționate în anexa III capitolul A partea a II-a punctul 3, cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise pentru alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C punctul 3.2.

    De la 1 ianuarie 2014, toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise pentru alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C punctul 3.2.

    Prin derogare de la condițiile stabilite la litera (f) primul și al doilea paragraf, statele membre pot decide ca toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni, fără valoare comercială, reformate la sfârșitul vieții lor productive în loc să fie sacrificate pentru consumul uman, să fie inspectate de un medic veterinar oficial, iar toate animalele care prezintă semne de cașexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C punctul 3.2.

    Pe lângă condițiile prevăzute la literele (a)-(f), de la 1 ianuarie 2014 trebuie respectate următoarele condiții:

    (g) 

    numai următoarele ovule și embrioni de ovine și caprine se introduc în exploatație:

    (i) 

    ovule și embrioni de la animale donatoare care au fost ținute de la naștere într-un stat membru cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:

    — 
    sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
    — 
    au fost ținute de la naștere în exploatații în care, pe durata prezenței lor, nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;
    — 
    nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării ovulelor sau a embrionilor;
    (ii) 

    ovule și embrioni de ovine cu cel puțin o alelă ARR;

    (h) 

    numai materialul seminal de ovine și caprine următor se introduce în exploatație:

    (i) 

    material seminal de la animale donatoare care au fost ținute de la naștere într-un stat membru cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:

    — 
    sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
    — 
    nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării materialului seminal;
    (ii) 

    materialul seminal de la berbeci cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR;

    (i) 

    ovinele și caprinele din exploatație nu intră în contact direct sau indirect și nici nu utilizează pășuni în comun cu ovine și caprine provenind din exploatații cu statut inferior privind scrapia clasică.

    1.4. 

    Dacă un caz de scrapie clasică este confirmat într-o exploatație care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică sau într-o exploatație la care s-a constatat existența unei legături epidemiologice cu o exploatație care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică în urma unei anchete, astfel cum se menționează în partea 1 din capitolul B al anexei VII, exploatația cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică este imediat eliminată din lista menționată la punctul 1.1 din prezenta secțiune.

    Statul membru informează imediat celelalte state membre care au introdus ovine și caprine care provin din exploatația infectată sau material seminal sau embrioni colectați de la ovine și caprine ținute în exploatația infectată pentru o perioadă care acoperă ultimii șapte ani, în cazul unei exploatații cu risc neglijabil de scrapie clasică, sau pentru o perioadă care acoperă ultimii trei ani, în cazul unei exploatații cu risc controlat de scrapie clasică.

    ▼M50

    2.

    Statele membre sau zonele unui stat membru prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică

    2.1. În cazul în care un stat membru consideră că teritoriul său ori parte din teritoriul său prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică, el transmite Comisiei documentele justificative, menționând în special următoarele:

    (a) 

    a fost efectuată o evaluare a riscurilor în urma căreia s-a demonstrat că în prezent există măsuri corespunzătoare în vigoare, care au fost aplicate în perioada de timp relevantă pentru gestionarea oricărui risc identificat. Această evaluare a riscurilor identifică toți factorii potențiali pentru apariția scrapiei clasice și perspectiva lor istorică, în special:

    (i) 

    importul sau introducerea ovinelor și caprinelor sau a materialului seminal și a embrionilor acestora, care sunt potențial afectate de agentul scrapiei clasice;

    (ii) 

    informațiile deținute despre structura populației și asupra practicilor utilizate pentru reproducția ovinelor și a caprinelor;

    (iii) 

    practicile de hrănire, inclusiv consumul de făină de carne și oase sau jumări provenite de la rumegătoare;

    (iv) 

    importurile de lapte și produse din lapte de ovine și caprine destinate utilizării în hrana ovinelor și a caprinelor;

    ▼M55

    (b) 

    pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii șapte ani, au fost testate ovinele și caprinele care prezintă semne clinice compatibile cu scrapia clasică;

    (c) 

    pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii șapte ani, au fost testate anual un număr suficient de ovine și caprine cu vârsta de peste 18 luni, care sunt reprezentative pentru ovinele și caprinele sacrificate, găsite moarte sau ucise din alte motive decât sacrificarea pentru consum uman, astfel încât să se asigure un nivel de încredere de 95 % pentru depistarea scrapiei clasice, dacă aceasta este prezentă în cadrul populației respective cu o rată a prevalenței de peste 0,1 %, iar în perioada respectivă nu a fost raportat niciun caz de scrapie clasică;

    ▼M50

    (d) 

    interdicția de hrănire a ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare a fost introdusă și pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul statului membru pentru o perioadă de cel puțin șapte ani;

    (e) 

    introducerea ovinelor și a caprinelor din alte state membre, precum și a materialului seminal și a embrionilor acestora se realizează în conformitate cu punctul 4.1 litera (b) sau punctul 4.2;

    (f) 

    introducerea ovinelor și a caprinelor din țări terțe, precum și a materialului seminal și a embrionilor acestora se realizează în conformitate cu anexa IX capitolul E sau capitolul H.

    2.2. Statutul de risc neglijabil de scrapie clasică al statului membru sau al zonei din statul membru poate fi aprobat în conformitate cu procedura menționată la articolul 24 alineatul (2).

    Statul membru trebuie să notifice Comisiei orice modificare survenită în legătură cu informațiile despre boală furnizate în conformitate cu punctul 2.1

    În urma unei astfel de notificări, statutul de risc neglijabil aprobat în conformitate cu punctul 2.2 poate să fie retras în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2).

    ▼M55

    2.3. Statele membre sau zonele statelor membre cu un risc neglijabil de scrapie clasică sunt următoarele:

    — 
    Austria
    — 
    Finlanda
    — 
    Suedia.

    ▼M50

    3.

    Programul național de control al scrapiei clasice:

    3.1. În cazul existenței unui program național de control al scrapiei clasice, program care să acopere întreg teritoriul statului membru:

    (a) 

    acesta poate fi prezentat Comisiei de către statul membru respectiv, indicându-se în special:

    — 
    distribuția scrapiei clasice în statul membru respectiv,
    — 
    justificarea programului național de control, având în vedere importanța bolii în cauză și raportul costuri/beneficii;
    — 
    categoriile definite pentru clasificarea exploatațiilor în funcție de statutul acestora și standardele care trebuie respectate în cadrul fiecărei categorii,
    — 
    procedurile de testare care trebuie utilizate,
    — 
    procedurile de monitorizare a programului național de control,
    — 
    măsurile care trebuie adoptate în cazul în care, dintr-un motiv oarecare, exploatația își pierde statutul,
    — 
    măsurile care trebuie adoptate în cazul în care rezultatele controalelor efectuate în conformitate cu programul național de control sunt pozitive;
    (b) 

    programul menționat la litera (a) poate fi aprobat cu condiția de a îndeplini criteriile indicate la litera respectivă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 24 alineatul (2). Modificările sau completările la programele prezentate de statele membre pot fi aprobate în conformitate cu procedura menționată la articolul 24 alineatul (2).

    ▼M58

    3.2. Se aprobă programele naționale de control al scrapiei din următoarele state membre:

    — 
    Danemarca,
    — 
    Slovenia.

    ▼M55

    4.

    Comerțul în interiorul Uniunii cu ovine și caprine și cu material seminal și embrioni ai acestora

    Se aplică următoarele condiții:

    4.1. 

    Ovinele și caprinele:

    (a) 

    ovinele și caprinele pentru reproducție destinate statelor membre altele decât cele cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program național autorizat de control al scrapiei:

    (i) 

    trebuie să provină dintr-o exploatație sau din exploatații cu un risc neglijabil sau un risc controlat de scrapie clasică; sau

    (ii) 

    trebuie să provină dintr-un stat membru sau dintr-o zonă a unui stat membru cu un risc neglijabil de scrapie clasică; sau

    ▼M66

    (iii) 

    în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR și, în cazul caprinelor, să poarte cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția ca ele să nu provină dintr-o exploatație care face obiectul restricțiilor prevăzute în anexa VII capitolul B punctele 3 și 4.

    ▼M55

    (b) 

    ovinele și caprinele pentru toate utilizările preconizate, cu excepția sacrificării imediate, destinate statelor membre cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program național autorizat de control al scrapiei:

    (i) 

    trebuie să provină dintr-o exploatație sau din exploatații cu un risc neglijabil de scrapie clasică; sau

    (ii) 

    trebuie să provină dintr-un stat membru sau dintr-o zonă a unui stat membru cu un risc neglijabil de scrapie clasică; sau

    ▼M66

    (iii) 

    în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR și, în cazul caprinelor, să poarte cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția ca ele să nu provină dintr-o exploatație care face obiectul restricțiilor prevăzute în anexa VII capitolul B punctele 3 și 4.

    ▼M55

    (c) 

    prin derogare de la literele (a) și (b), cerințele stabilite la literele respective nu se aplică ovinelor și caprinelor care sunt ținute și deplasate exclusiv între organismele, institutele sau centrele autorizate definite la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva 92/65/CEE;

    (d) 

    prin derogare de la literele (a) și (b), autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza comerțul în interiorul Uniunii cu animale care nu respectă cerințele prevăzute la literele respective, cu condiția ca aceasta să fi obținut consimțământul prealabil din partea autorității competente din statele membre de destinație a animalelor respective și cu condiția ca animalele să îndeplinească următoarele condiții:

    ▼M66

    (i) 

    rasa la care aparțin animalele este una pe cale de dispariție;

    (ii) 

    animalele sunt înscrise într-un registru genealogic al respectivei rase în statul membru de expediere. Acest registru genealogic este stabilit și menținut de o societate de ameliorare, recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012 sau de o autoritate competentă a statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv. Animalele trebuie, de asemenea, înregistrate într-un registru genealogic pentru rasa respectivă în statul membru de destinație. Acest registru genealogic este, de asemenea, înființat și menținut de o societate de ameliorare, recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012, sau de o autoritate competentă a statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv;

    (iii) 

    în statul membru de expediere și în statul membru de destinație, societățile de ameliorare sau autoritățile competente menționate la punctul (ii) desfășoară un program de ameliorare care vizează conservarea rasei respective;

    ▼M55

    (iv) 

    animalele nu provin dintr-o exploatație supusă restricțiilor prevăzute în anexa VII capitolul B punctele 3 și 4;

    (v) 

    ►M66  după intrarea în exploatația beneficiară din statul membru de destinație a animalelor care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la literele (a) sau (b), circulația tuturor ovinelor și caprinelor din exploatația respectivă se restricționează în conformitate cu anexa VII capitolul B punctul 3.4, pentru o perioadă de trei ani. În cazul în care statul membru de destinație are un risc neglijabil de scrapie clasică sau are un program național aprobat de control al scrapiei, această restricție se menține pe o perioadă de șapte ani.

    Prin derogare de la primul paragraf al prezentului punct, o astfel de restricție în ceea ce privește comerțul în interiorul Uniunii sau circulația animalelor în interiorul statului membru nu se aplică animalelor care aparțin unei rase pe cale de dispariție, care sunt destinate unei exploatații în care se află această rasă pe cale de dispariție. Rasa face obiectul unui program de ameliorare care vizează conservarea rasei și care este desfășurat de o societate de ameliorare în sensul articolului 2 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1012 sau de o autoritate competentă în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv. ◄

    În urma comerțului în interiorul Uniunii sau a circulației interne menționate la al doilea paragraf de la subpunctul (v), circulația tuturor ovinelor și caprinelor la exploatația sau exploatațiile care primesc animale deplasate prin această derogare este restricționată în conformitate cu primul și al doilea paragraf de la subpunctul (v).

    4.2. 

    Materialul seminal și embrionii proveniți de la ovine și caprine:

    (a) 

    trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o exploatație sau în exploatații cu un risc neglijabil sau un risc controlat de scrapie clasică, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la punctul 1.3 litera (c) subpunctul (iv); sau

    (b) 

    trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, în cursul ultimilor trei ani înainte de colectare, într-o exploatație sau în exploatații care au îndeplinit toate condițiile stabilite la punctul 1.3 literele (a) – (f) timp de trei ani, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la punctul 1.3 litera (c) subpunctul (iv); sau

    (c) 

    trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară sau o zonă cu un risc neglijabil de scrapie clasică; sau

    (d) 

    în cazul materialului seminal de la ovine, trebuie să fie colectat de la masculi cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR; sau

    (e) 

    în cazul embrionilor de la ovine, trebuie să prezinte cel puțin o alelă ARR.

    ▼M50

    SECȚIUNEA B

    Condiții care se aplică bovinelor

    Regatul Unit se asigură că bovinele născute sau crescute pe teritoriul său înainte de 1 august 1996 nu sunt expediate de pe teritoriul său către alte state membre sau țări terțe.

    ▼B

    CAPITOLUL B

    Condiții referitoare la descendenții animalelor la care se suspectează sau este confirmată EST în conformitate cu articolul 15 alineatul (2)

    Se interzice introducerea pe piață a ultimilor descendenți ai unei femele bovine infectate cu o EST sau ai ovinelor sau caprinelor la care este confirmată ESB, în intervalul de doi ani anterior sau ulterior apariției primelor semne clinice de instalare a bolii.

    ▼M31

    CAPITOLUL C

    Condiții pentru comerțul intracomunitar cu anumite produse de origine animală

    SECȚIUNEA A

    Produse

    Următoarele produse de origine animală sunt scutite de interdicția prevăzută în articolul 16 alineatul (3), cu condiția ca acestea să provină de la bovine, ovine și caprine care îndeplinesc cerințele secțiunii B:

    — 
    carne proaspătă;
    — 
    carne tocată;
    — 
    preparate din carne;
    — 
    produse din carne.

    SECȚIUNEA B

    Cerințe

    Produsele menționate la secțiunea A trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

    (a) 

    animalele din care au derivat produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost hrănite cu făină din carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem ale căror rezultate au fost favorabile;

    (b) 

    animalele din care au derivat produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeași metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâșierea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană;

    (c) 

    produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu sunt derivate din:

    (i) 

    materialele cu riscuri specificate prevăzute în anexa V;

    (ii) 

    țesuturi limfoide și nervoase expuse în timpul procesului de dezosare; și

    (iii) 

    carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.

    ▼B

    CAPITOLUL D

    Condițiile aplicabile exporturilor

    Bovinele vii și produsele de origine animală provenite de la acestea trebuie să respecte– în ceea ce privește exporturile către țări terțe– reglementările stabilite în prezentul regulament pentru comerțul intracomunitar.

    ▼M55




    ANEXA IX

    IMPORTURILE ÎN UNIUNE DE ANIMALE VII, EMBRIONI, OVULE ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

    CAPITOLUL B

    Importurile de bovine

    SECȚIUNEA A

    Importurile dintr-o țară sau o regiune cu un risc neglijabil de ESB

    Importurile de bovine dintr-o țară sau o regiune cu un risc neglijabil de ESB fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    (a) 

    animalele au fost născute și crescute în permanență într-o țară sau o regiune sau în țări sau regiuni clasificate în conformitate cu Decizia 2007/453/CE a Comisiei ( 30 ) ca țări sau regiuni cu un risc de ESB neglijabil;

    ▼M64

    (b) 

    animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte dintre următoarele bovine:

    ▼M55

    (i) 

    toate cazurile de ESB;

    (ii) 

    toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective; sau

    (iii) 

    dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpunctul (ii) sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv ca și cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;

    și

    (c) 

    dacă au existat cazuri indigene de ESB în țara respectivă, animalele s-au născut:

    (i) 

    după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE; sau

    (ii) 

    după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la punctul (i).

    SECȚIUNEA B

    Importurile dintr-o țară sau o regiune cu un risc controlat de ESB

    Importurile de bovine dintr-o țară sau o regiune cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    (a) 

    țara sau regiunea este clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc controlat de ESB;

    ▼M64

    (b) 

    animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte dintre următoarele bovine:

    ▼M55

    (i) 

    toate cazurile de ESB;

    (ii) 

    toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective; sau

    (iii) 

    dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpunctul (ii) sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv ca și cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;

    (c) 

    animalele s-au născut:

    (i) 

    după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE; sau

    (ii) 

    după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la punctul (i).

    SECȚIUNEA C

    Importurile dintr-o țară sau o regiune cu un risc nedeterminat de ESB

    Importurile de bovine dintr-o țară sau o regiune cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    (a) 

    țara sau regiunea a fost clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE drept țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB;

    (b) 

    hrănirea rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, a fost interzisă și interdicția a fost aplicată efectiv în țara sau în regiunea respectivă;

    ▼M64

    (c) 

    animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte dintre următoarele bovine:

    ▼M55

    (i) 

    toate cazurile de ESB;

    (ii) 

    toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective; sau

    (iii) 

    dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpunctul (ii) sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv ca și cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;

    (d) 

    animalele s-au născut:

    (i) 

    la cel puțin doi ani după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE; sau

    (ii) 

    după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la punctul (i).

    CAPITOLUL C

    Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine sau caprine

    SECȚIUNEA A

    Produse

    Următoarele produse provenite de la bovine, ovine și caprine, astfel cum sunt definite la următoarele puncte din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fac obiectul condițiilor stabilite în secțiunile B, C sau D din prezentul capitol, în funcție de categoria de risc de ESB a țării de origine:

    — 
    carne proaspătă, astfel cum este definită la punctul 1.10;
    — 
    carne tocată, astfel cum este definită la punctul 1.13;
    — 
    carne separată mecanic, astfel cum este definită la punctul 1.14;
    — 
    preparate din carne, astfel cum sunt definite la punctul 1.15;
    — 
    produse din carne, astfel cum sunt definite la punctul 7.1;
    — 
    grăsimi topite de origine animală, astfel cum sunt definite la punctul 7.5;
    — 
    jumări, astfel cum sunt definite la punctul 7.6;
    — 
    gelatină, astfel cum este definită la punctul 7.7, alta decât cea derivată din piei;
    — 
    colagen, astfel cum este definit la punctul 7.8, altul decât cel derivat din piei;
    — 
    stomacuri, vezici și intestine tratate, astfel cum sunt definite la punctul 7.9.

    SECȚIUNEA B

    Importurile dintr-o țară sau o regiune cu un risc neglijabil de ESB

    Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine menționate în secțiunea A dintr-o țară sau o regiune cu un risc neglijabil de ESB fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    (a) 

    țara sau regiunea este clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB;

    (b) 

    animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost supuse inspecțiilor ante mortem și post mortem, obținând rezultate favorabile;

    (c) 

    produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa V la prezentul regulament;

    (d) 

    dacă animalele, din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine provin dintr-o țară sau regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc de ESB controlat sau nedeterminat, prin derogare de la litera (c) din prezenta secțiune, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale. În cazul acestor importuri, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală, care este definită ca material cu riscuri specificate în conformitate cu punctul 1 din anexa V la prezentul regulament, se identifică printr-o dungă roșie vizibilă în mod clar, aplicată pe eticheta menționată la articolul 13 sau 15 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000. În plus, informațiile specifice cu privire la numărul carcaselor de bovine sau al bucăților de carcase de bovine pentru vânzare angro, pentru care este necesară îndepărtarea coloanei vertebrale, se adaugă în documentul sanitar-veterinar comun de intrare (DSVCI) prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004;

    (e) 

    produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepția cazului în care animalele din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară sau o regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB;

    (f) 

    animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau ucise prin aceeași metodă sau sacrificate după asomare prin lacerarea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană, cu excepția cazului în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară sau o regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB;

    (g) 

    în cazul în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine provin dintr-o țară sau regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB, animalele nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE;

    (h) 

    în cazul în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine provin dintr-o țară sau regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB, produsele au fost produse și manipulate într-un mod care să asigure faptul că acestea nu conțin și nu au fost contaminate cu țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare.

    SECȚIUNEA C

    Importurile dintr-o țară sau o regiune cu un risc controlat de ESB

    1. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine menționate în secțiunea A dintr-o țară sau o regiune cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    (a) 

    țara sau regiunea este clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc controlat de ESB;

    (b) 

    animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost supuse inspecțiilor ante mortem și post mortem, obținând rezultate favorabile;

    (c) 

    animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine destinate exportului nu au fost sacrificate prin lacerarea țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană;

    (d) 

    produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa V la prezentul regulament, sau din carne separată mecanic obținută din oase de bovine, ovine sau caprine;

    ▼M68

    (e) 

    în cazul în care animalele de la care provin produsele de origine animală obținute de la bovine, ovine și caprine sunt originare dintr-o țară sau regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB, animalele nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE;

    (f) 

    în cazul în care animalele de la care provin produsele de origine animală obținute de la bovine, ovine și caprine sunt originare dintr-o țară sau regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB, produsele au fost produse și manipulate într-un mod care să asigure că acestea nu conțineau și nu au fost contaminate cu țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare.

    ▼M55

    2. Pentru produsele de origine animală provenite de la bovine, prin derogare de la punctul 1 litera (d), pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale.

    3. Dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală se identifică printr-o dungă roșie vizibilă în mod clar, aplicată pe eticheta menționată la articolul 13 sau 15 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000.

    4. Numărul carcaselor de bovine sau al bucăților de carcase de bovine pentru vânzare angro, pentru care este necesară îndepărtarea coloanei vertebrale, se adaugă în documentul sanitar-veterinar comun de intrare (DSVCI) prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004 în cazul importurilor.

    5. În cazul intestinelor care proveneau inițial dintr-o țară sau dintr-o regiune cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    (a) 

    țara sau regiunea este clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc controlat de ESB;

    (b) 

    animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine s-au născut, au fost crescute în permanență și au fost sacrificate într-o țară sau o regiune cu un risc neglijabil de ESB și au fost supuse inspecțiilor ante mortem și post mortem, obținând rezultate favorabile;

    (c) 

    dacă intestinele sunt originare dintr-o țară sau dintr-o regiune în care au existat cazuri indigene de ESB:

    (i) 

    animalele s-au născut după data aplicării interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare; sau

    (ii) 

    produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa V la prezentul regulament.

    SECȚIUNEA D

    Importurile dintr-o țară sau o regiune cu un risc nedeterminat de ESB

    1. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine menționate în secțiunea A dintr-o țară sau o regiune cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    (a) 

    animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, și au fost supuse inspecțiilor ante mortem și post mortem, obținând rezultate favorabile;

    (b) 

    animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate prin lacerarea țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană;

    (c) 

    produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din:

    (i) 

    materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa V la prezentul regulament;

    (ii) 

    țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare;

    (iii) 

    carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.

    2. Pentru produsele de origine animală provenite de la bovine, prin derogare de la punctul 1 litera (c), pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale.

    3. Dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală se identifică printr-o dungă roșie vizibilă în mod clar, aplicată pe eticheta menționată la articolul 13 sau 15 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000.

    4. Informații specifice privind numărul carcaselor de bovine sau al bucăților de carcase de bovine pentru vânzare angro, pentru care este necesară îndepărtarea coloanei vertebrale, se adaugă în documentul sanitar-veterinar comun de intrare (DSVCI) prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004 în cazul importurilor.

    5. În cazul intestinelor care proveneau inițial dintr-o țară sau dintr-o regiune cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    (a) 

    țara sau regiunea este clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB;

    (b) 

    animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine s-au născut, au fost crescute în permanență și au fost sacrificate într-o țară sau o regiune cu un risc neglijabil de ESB și au fost supuse inspecțiilor ante mortem și post mortem, obținând rezultate favorabile;

    (c) 

    dacă intestinele sunt originare dintr-o țară sau dintr-o regiune în care au existat cazuri indigene de ESB:

    (i) 

    animalele s-au născut după data aplicării interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare; sau

    (ii) 

    produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa V la prezentul regulament.

    CAPITOLUL D

    Importurile de subproduse de origine animală și de produse derivate provenite de la bovine, ovine și caprine

    SECȚIUNEA A

    Subproduse de origine animală

    Prezentul capitol se aplică următoarelor subproduse de origine animală, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, și următoarelor produse derivate, astfel cum sunt definite la punctul 2 de la articolul menționat, cu condiția ca aceste subproduse de origine animală și produse derivate să provină de la bovine, ovine și caprine:

    (a) 

    grăsimi topite obținute din materiale de categoria 2 și destinate utilizării ca îngrășăminte organice sau amelioratori de sol, conform definiției de la articolul 3 punctul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

    (b) 

    oase sau produse din oase obținute din materiale de categoria 2;

    (c) 

    grăsimi topite obținute din materiale de categoria 3 și destinate utilizării ca îngrășăminte organice sau amelioratori de sol sau ca hrană pentru animale, conform definiției de la articolul 3 punctul 22 și, respectiv, punctul 25 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, sau materia primă din care sunt obținute acestea;

    (d) 

    hrană pentru animale de companie, inclusiv produse de ros pentru câini;

    (e) 

    produse din sânge;

    (f) 

    proteine animale prelucrate;

    (g) 

    oase și produse din oase obținute din materiale de categoria 3;

    (h) 

    gelatină și colagen, altele decât cele derivate din piei;

    (i) 

    materiale de categoria 3 și produse derivate, altele decât cele menționate la literele (c)-(h), cu excepția următoarelor:

    (i) 

    piei proaspete, piei tratate;

    (ii) 

    gelatină și colagen derivate din piei;

    (iii) 

    derivați de grăsimi.

    ▼M64

    SECȚIUNEA B

    Cerințe pentru certificatele de sănătate

    1. 

    Importurile de subproduse de origine animală și produse derivate provenite de la bovine, ovine și caprine, menționate în secțiunea A, fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:

    (a) 

    subprodusul de origine animală sau produsul derivat:

    (i) 

    nu conține și nu este derivat din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa V la prezentul regulament; și

    (ii) 

    nu conține și nu este derivat din carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepția cazului în care animalele de la care provine subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară sau o regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB; și

    (iii) 

    este derivat din animale care nu au fost sacrificate, după asomare, prin lacerarea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană, cu excepția cazului în care animalele au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară sau o regiune clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB în conformitate cu Decizia 2007/453/CE;

    sau

    (b) 

    subprodusul de origine animală sau produsul derivat nu conține și nu este derivat din materiale provenind de la bovine, ovine și caprine, altele decât cele provenite de la animale născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară sau o regiune clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB în conformitate cu Decizia 2007/453/CE.

    2. 

    În plus față de cerințele de la punctul 1 din prezenta secțiune, importurile de subproduse de origine animală și de produse derivate menționate la literele (d) și (f) din secțiunea A fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:

    (a) 

    subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o țară sau regiune care este clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB în conformitate cu Decizia 2007/453/CE și în care nu a existat niciun caz indigen de ESB;

    sau

    (b) 

    subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o țară sau o regiune clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB în conformitate cu Decizia 2007/453/CE, în care a existat un caz indigen de ESB, iar subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost obținute de la animale născute după data de la care interdicția de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne și oase sau cu jumări derivate de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, a fost aplicată efectiv în țara sau în regiunea respectivă.

    Prin derogare de la paragraful precedent, atestarea menționată la literele (a) și (b) nu este necesară pentru importul de hrană prelucrată pentru animale de companie, care este ambalată și etichetată în conformitate cu legislația Uniunii.

    3. 

    În plus față de cerințele de la punctele 1 și 2 din prezenta secțiune, importurile de subproduse de origine animală și de produse derivate menționate în secțiunea A, care conțin lapte sau produse din lapte de ovine sau de caprine și sunt destinate alimentației animalelor, fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:

    (a) 

    ovinele și caprinele de la care provin respectivele subproduse de origine animală sau produse derivate au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

    (i) 

    notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

    (ii) 

    există în folosință un sistem de informare, de supraveghere și de monitorizare;

    (iii) 

    se aplică restricții oficiale exploatațiilor de ovine sau de caprine în cazul unei suspiciuni de EST sau al confirmării prezenței scrapiei clasice;

    (iv) 

    ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt sacrificate și distruse complet;

    (v) 

    hrănirea ovinelor și caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii șapte ani;

    (b) 

    laptele și produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploatații în care nu este impusă nicio restricție oficială ca urmare a unei suspiciuni de EST;

    (c) 

    laptele și produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploatații în care nu a fost diagnosticat niciun caz de scrapie clasică cel puțin în ultimii șapte ani sau, în urma confirmării unui caz de scrapie clasică:

    (i) 

    toate ovinele și caprinele din exploatație au fost ucise și distruse sau sacrificate, cu excepția berbecilor de reproducție cu genotipul ARR/ARR, a oilor de reproducție cu cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alele VRQ și a altor ovine cu cel puțin o alelă ARR;

    sau

    (ii) 

    toate animalele la care s-a confirmat scrapia clasică au fost ucise și distruse, iar exploatația a fost supusă timp de cel puțin doi ani de la data confirmării ultimului caz de scrapie clasică unei monitorizări intensificate a EST, inclusiv testarea, cu rezultate negative, pentru depistarea prezenței EST în conformitate cu metodele de laborator descrise în anexa X capitolul C punctul 3.2, a tuturor animalelor următoare cu vârsta de peste 18 luni, cu excepția ovinelor cu genotipul ARR/ARR:

    — 
    animalele care au fost sacrificate pentru consum uman; și
    — 
    animalele care au murit sau au fost ucise în exploatație, dar care nu au fost ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli.

    ▼M55

    CAPITOLUL E

    Importurile de ovine și de caprine

    Ovinele și caprinele importate în Uniune fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă că acestea au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

    1. 

    notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

    2. 

    există un sistem de informare, supraveghere și monitorizare;

    3. 

    ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt ucise și distruse complet;

    4. 

    hrănirea ovinelor și caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii șapte ani;

    În plus față de condițiile prevăzute la punctele 1-4, certificatul de sănătate animală atestă următoarele:

    5. 

    ovinele și caprinele de reproducție importate în Uniune și destinate statelor membre, altele decât cele cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cele cu un program național autorizat de control al scrapiei, astfel cum sunt enumerate la punctul 3.2 din secțiunea A a capitolului A din anexa VIII, îndeplinesc următoarele condiții:

    (a) 

    ovinele și caprinele importate provin dintr-o exploatație sau din exploatații care au respectat condițiile de la punctul 1.3 din secțiunea A a capitolului A din anexa VIII; sau

    (b) 

    sunt ovine cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și provin dintr-o exploatație în care nu a fost impusă nicio restricție oficială de circulație ca urmare a prezenței ESB sau a scrapiei clasice în cursul ultimilor doi ani;

    6. 

    ovinele și caprinele pentru toate utilizările, cu excepția sacrificării imediate, care sunt importate în Uniune și destinate statelor membre cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program național autorizat de control al scrapiei, enumerate la punctul 3.2 din secțiunea A a capitolului A din anexa VIII, îndeplinesc următoarele condiții:

    (a) 

    provin dintr-o exploatație sau din exploatații care au respectat condițiile de la punctul 1.2 din secțiunea A a capitolului A din anexa VIII; sau

    (b) 

    sunt ovine cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și provin dintr-o exploatație în care nu a fost impusă nicio restricție oficială de circulație ca urmare a prezenței ESB sau a scrapiei clasice în cursul ultimilor doi ani.

    CAPITOLUL F

    Importurile de produse de origine animală provenite de la cervide de crescătorie și sălbatice

    1. În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne și produsele din carne, astfel cum sunt definite la punctele 1.10, 1.13, 1.15 și, respectiv, 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, provenite de la cervide de crescătorie, sunt importate în Uniune din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele de sănătate sunt însoțite de o declarație semnată de autoritatea competentă a țării producătoare, formulată după cum urmează:

    „Acest produs conține sau este derivat exclusiv din carne, cu excepția organelor comestibile și a măduvei spinării, provenită de la cervide de crescătorie care au fost examinate în scopul depistării bolii cașectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu provine de la animale din efective în care a fost confirmată boala cașectizantă cronică sau în care prezența sa este oficial suspectată.”

    2. În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne și produsele din carne, astfel cum sunt definite la punctele 1.10, 1.13, 1.15 și, respectiv, 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, provenite de la cervide sălbatice, sunt importate în Uniune din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele de sănătate sunt însoțite de o declarație semnată de autoritatea competentă a țării producătoare, formulată după cum urmează:

    „Acest produs conține sau este derivat exclusiv din carne, cu excepția organelor comestibile și a măduvei spinării, provenită de la cervide sălbatice care au fost examinate în scopul depistării bolii cașectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu este derivat de la animale care provin din regiuni în care a fost confirmată boala cașectizantă cronică în ultimii trei ani sau în care prezența sa este oficial suspectată.”

    CAPITOLUL H

    Importul de material seminal și de embrioni de la ovine și caprine

    Materialul seminal și embrionii de la ovine și caprine importați în Uniune fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

    1. 

    animalele donatoare au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

    (a) 

    notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

    (b) 

    există un sistem de informare, supraveghere și monitorizare;

    (c) 

    ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt ucise și distruse complet;

    (d) 

    hrănirea ovinelor și caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimii șapte ani; și

    2. 

    animalele donatoare au fost ținute în permanență, pe parcursul unei perioade de trei ani care precedă data colectării materialului seminal sau a embrionilor exportați, într-o exploatație sau în exploatații care au îndeplinit, în această perioadă, toate cerințele prevăzute la punctul 1.3 literele (a) – (f) din secțiunea A a capitolului A din anexa VIII, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la punctul 1.3 litera (c) subpunctul (iv) din secțiunea menționată; sau

    (a) 

    în cazul materialului seminal de la ovine, materialul seminal a fost colectat de la masculi cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR; sau

    (b) 

    în cazul embrionilor de la ovine, embrionii trebuie să prezinte cel puțin o alelă ARR.

    ▼M51




    ANEXA X

    LABORATOARE DE REFERINȚĂ, PRELEVARE DE PROBE ȘI METODE DE ANALIZĂ DE LABORATOR

    ▼M57 —————

    ▼M51

    CAPITOLUL C

    Eșantionarea și testele de laborator

    1.    Eșantionarea

    Orice eșantion care urmează a fi examinat pentru detectarea prezenței unei EST se recoltează în conformitate cu metodele și protocoalele prevăzute în cea mai recentă ediție a manualului de teste de diagnosticare și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) (denumit în continuare „manualul”). Pe lângă sau în absența unor metode și protocoale ale OIE și pentru a se asigura o cantitate suficientă de material, autoritatea competentă se asigură că metodele și protocoalele de eșantionare sunt utilizate în conformitate cu orientările publicate de laboratorul de referință al UE.

    Autoritatea competentă prelevă în special țesuturile adecvate, în conformitate cu avizele științifice disponibile și cu orientările laboratorului de referință al UE, pentru a garanta depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST la rumegătoarele de talie mică și conservă cel puțin jumătate din țesuturile recoltate în stare proaspătă, dar nu congelată, până la obținerea unui rezultat negativ la testul rapid. În cazul în care rezultatul este pozitiv sau nu este concludent, țesuturile conservate trebuie supuse testelor de confirmare și tratate ulterior în conformitate cu orientările laboratorului de referință al UE privind testarea de diferențiere și clasificarea — „TSE strain characterisation in small ruminants: A technical handbook for National Reference Laboratories in the EU” (Caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică: manual tehnic destinat laboratoarelor naționale de referință din UE).

    Eșantioanele trebuie marcate corect în ceea ce privește identitatea animalului de la care sunt prelevate.

    2.    Laboratoare

    Orice examen de laborator pentru depistarea EST se efectuează în laboratoare oficiale de diagnosticare desemnate în acest sens de către autoritatea competentă.

    3.    Metode și protocoale

    3.1.    Teste de laborator pentru depistarea prezenței ESB la bovine

    (a)    Cazuri suspecte

    Eșantioanele de la bovine, care au fost trimise pentru efectuarea testelor de laborator în temeiul dispozițiilor articolului 12 alineatul (2), trebuie imediat supuse unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre metodele și unul dintre protocoalele următoare prezentate în ultima ediție a manualului:

    (i) 

    metoda imunohistochimică (IHC);

    (ii) 

    testul Western blot;

    (iii) 

    evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

    (iv) 

    examenul histopatologic;

    (v) 

    combinarea testelor rapide, astfel cum se prevede la al treilea paragraf.

    În cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, țesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode sau al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

    Testele rapide pot fi utilizate atât pentru screeningul inițial al cazurilor suspecte, cât și, dacă rezultatele sunt neconcludente sau pozitive, pentru confirmarea ulterioară, în conformitate cu orientările din partea laboratorului de referință al UE — „OIE rules for the official confirmation of BSE in bovines (based on an initial reactive result in an approved rapid test) by using a second rapid test” [Regulile OIE privind confirmarea oficială a prezenței ESB la bovine (după obținerea unui prim rezultat reactiv la un test rapid autorizat) utilizând un al doilea test rapid], și cu condiția ca:

    (i) 

    testul de confirmare să fie realizat într-un laborator național de referință pentru EST; și

    (ii) 

    unul dintre cele două teste rapide să fie un test Western blot; și

    (iii) 

    cel de-al doilea test rapid utilizat:

    — 
    să includă un control al țesutului negativ și un eșantion de ESB provenind de la o bovină drept control al țesutului pozitiv;
    — 
    să fie diferit ca tip de testul folosit pentru screeningul inițial; și
    (iv) 

    în cazul în care se folosește un test Western blot rapid ca prim test, rezultatul testului să fie consemnat și imaginea membranei să fie transmisă laboratorului național de referință pentru EST; și

    (v) 

    în cazul în care rezultatul screeningului inițial nu este confirmat de testul rapid ulterior, eșantionul să fie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre celelalte metode de confirmare; în cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedește a fi neconcludent sau negativ, țesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode și al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

    În cazul în care rezultatul uneia dintre examinările de confirmare menționate la primul paragraf punctele (i)-(v) este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de ESB.

    (b)    Monitorizarea ESB

    Eșantioanele prelevate de la bovine și trimise pentru efectuarea unor teste de laborator în temeiul dispozițiilor anexei III capitolul A partea I sunt examinate cu ajutorul unui test rapid.

    Atunci când rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, eșantionul trebuie imediat supus unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre metodele și unul dintre protocoalele următoare prezentate în ultima ediție a manualului:

    (i) 

    metoda imunohistochimică (IHC);

    (ii) 

    testul Western blot;

    (iii) 

    evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

    (iv) 

    examenul histopatologic;

    (v) 

    combinarea testelor rapide, astfel cum se prevede la al patrulea paragraf.

    În cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, țesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode sau al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

    Testele rapide pot fi utilizate atât pentru screeningul inițial, cât și, dacă rezultatele sunt neconcludente sau pozitive, pentru confirmarea ulterioară, în conformitate cu orientările din partea laboratorului de referință al UE — „OIE rules for the official confirmation of BSE in bovines (based on an initial reactive result in an approved rapid test) by using a second rapid test” [Regulile OIE privind confirmarea oficială a prezenței ESB la bovine (după obținerea unui prim rezultat reactiv la un test rapid autorizat) utilizând un al doilea test rapid], și cu condiția ca:

    (i) 

    testul de confirmare să fie realizat într-un laborator național de referință pentru EST; și

    (ii) 

    unul dintre cele două teste rapide să fie un test Western blot; și

    (iii) 

    cel de-al doilea test rapid utilizat:

    — 
    să includă un control al țesutului negativ și un eșantion de ESB provenind de la o bovină drept control al țesutului pozitiv;
    — 
    să fie diferit ca tip de testul folosit pentru screeningul inițial; și
    (iv) 

    în cazul în care se folosește un test Western blot rapid ca prim test, rezultatul testului să fie consemnat și imaginea membranei să fie transmisă laboratorului național de referință pentru EST; și

    (v) 

    în cazul în care rezultatul screeningului inițial nu este confirmat de testul rapid ulterior, eșantionul să fie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre celelalte metode de confirmare; în cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedește a fi neconcludent sau negativ, țesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode și al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

    În cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv și cel puțin una dintre examinările de confirmare menționate la al doilea paragraf punctele (i)–(v) este pozitivă, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de ESB.

    (c)    Examinarea suplimentară a cazurilor pozitive de ESB

    Eșantioanele de la toate cazurile pozitive de ESB se trimit la un laborator desemnat de autoritatea competentă, care a participat cu succes la cele mai recente teste de competență desfășurate de laboratorul de referință al UE pentru testarea de diferențiere a cazurilor confirmate de ESB, unde acestea sunt supuse unor teste suplimentare în conformitate cu metodele și protocoalele stabilite în cadrul Metodei utilizate de laboratorul de referință al UE pentru clasificarea izolatelor de EST la bovine (metodă în două etape pentru clasificarea provizorie a izolatelor de EST la bovine).

    3.2.    Testul de laborator pentru depistarea prezenței EST la ovine și caprine

    (a)    Cazuri suspecte

    Eșantioanele de la ovine și caprine, care au fost trimise pentru efectuarea testelor de laborator în temeiul dispozițiilor articolului 12 alineatul (2), trebuie imediat supuse unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre metodele și unul dintre protocoalele următoare prezentate în ultima ediție a manualului:

    (i) 

    metoda imunohistochimică (IHC);

    (ii) 

    testul Western blot;

    (iii) 

    evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

    (iv) 

    examenul histopatologic.

    În cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, țesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode și al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

    Testele rapide pot fi utilizate pentru screeningul inițial al cazurilor suspecte. Aceste teste nu pot fi utilizate pentru confirmarea ulterioară.

    În cazul în care rezultatul testului rapid pentru screeningul inițial al cazurilor suspecte este pozitiv sau neconcludent, eșantionul trebuie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre examinările de confirmare menționate la primul paragraf punctele (i)-(iv). În cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedește a fi neconcludent sau negativ, țesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode și al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

    ▼M67

    În cazul în care rezultatul uneia dintre examinările de confirmare menționate la primul paragraf punctele (i)-(iv) este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de EST.

    ▼M51

    (b)    Monitorizarea EST

    Eșantioanele prelevate de la ovine și caprine trimise la laborator pentru teste în conformitate cu dispozițiile anexei III capitolul A partea II (Monitorizarea ovinelor și caprinelor) sunt examinate prin intermediul unui test rapid, pentru a se garanta depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST.

    În cazul în care rezultatul testului rapid nu este concludent sau este pozitiv, țesuturile prelevate sunt trimise neîntârziat la un laborator oficial pentru a fi supuse unor examene de confirmare prin histopatologie, imunohistochimie, Western blot sau evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic, în conformitate cu litera (a). Dacă rezultatul examenului de confirmare este negativ sau nu este concludent, țesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare prin imunohistochimie sau Western blot.

    ▼M67

    Dacă rezultatul uneia dintre examinările de confirmare este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de EST.

    ▼M51

    (c)    Examinarea suplimentară a cazurilor pozitive de EST

    ▼M67

    Eșantioanele care, în urma examinărilor menționate la literele (a) sau (b), sunt considerate cazuri pozitive de EST, dar care nu sunt considerate cazuri atipice, sunt examinate pentru a exclude prezența ESB numai atunci când acestea provin de la un caz index. Alte cazuri, care prezintă caracteristici pe care laboratorul de testare le consideră demne de investigații, sunt, de asemenea, examinate pentru a exclude prezența ESB.

    ▼M67

    (i)   Teste moleculare inițiale cu testul de discriminare Western blot

    Pentru excluderea prezenței ESB, probele sunt examinate utilizând un test de discriminare Western blot, în conformitate cu orientările laboratorului de referință al UE. Testul de discriminare se efectuează de către un laborator oficial de diagnosticare desemnat de autoritatea competentă, care a participat cu succes la cele mai recente teste de competență desfășurate de laboratorul de referință al UE pentru utilizarea acestei metode.

    (ii)   Teste moleculare secundare cu metode suplimentare de testare moleculară

    Cazurile de EST la care prezența ESB nu poate fi exclusă, în conformitate cu orientările publicate de laboratorul de referință al UE, prin testul molecular inițial prevăzut la punctul (i), sunt transmise imediat laboratorului de referință al UE, împreună cu toate informațiile relevante disponibile. Probele se supun unei investigații suplimentare și confirmării prin cel puțin o metodă alternativă, diferită din punct de vedere imunochimic de metoda inițială moleculară primară. Structura testului molecular secundar, în conformitate cu cele mai recente cunoștințe științifice și cu expertiza de laborator, se aprobă de la caz la caz de către laboratorul de referință al UE, în conformitate cu normele acestuia. Laboratorul de referință al UE este asistat de un grup de experți denumit „Strain Typing Expert Group (STEG)” (grupul de experți în materie de identificare a sușei virusului), precum și de un reprezentant al laboratorului național de referință relevant.

    Rezultatele se interpretează de laboratorul de referință al UE asistat de STEG, precum și de un reprezentant al laboratorului național de referință relevant. Comisia este informată de îndată cu privire la rezultatul interpretării.

    ▼M51

    (iii)   Test biologic pe șoareci

    Eșantioanele care indică prezența ESB sau care sunt neconcludente pentru depistarea ESB, în urma testului molecular secundar, sunt analizate ulterior printr-un test biologic pe șoareci în vederea confirmării finale. Natura sau cantitatea materialului disponibil pot influența structura testului biologic, care va fi aprobată de la caz la caz de laboratorul de referință al UE, asistat de STEG. Testele biologice vor fi efectuate de laboratorul de referință al UE sau de laboratoarele desemnate de acesta.

    Rezultatele sunt interpretate de laboratorul de referință al UE, asistat de STEG. Comisia este informată de îndată cu privire la rezultatul interpretării.

    3.3.    Teste de laborator pentru depistarea prezenței EST la alte specii decât cele prevăzute la punctele 3.1. și 3.2.

    În cazul în care sunt prevăzute metode și protocoale pentru testele efectuate în vederea confirmării suspiciunii cu privire la prezența unei EST la o specie, alta decât bovine, ovine și caprine, aceste teste cuprind cel puțin un examen histopatologic al țesutului cerebral. Autoritatea competentă poate să solicite, de asemenea, teste de laborator precum imunohistochimia, testul Western blot, evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic sau alte metode de detectare a formei de proteină prionică asociată bolii. În orice caz, dacă examenul histopatologic inițial este negativ sau neconcludent, se efectuează cel puțin încă un examen de laborator. La prima apariție a bolii se efectuează cel puțin trei examinări diferite cu rezultate pozitive.

    În special, atunci când se suspectează prezența ESB la o specie, alta decât bovinele, cazurile sunt transmise către laboratorul de referință al UE, asistat de STEG, în vederea unei caracterizări suplimentare.

    4.    Teste rapide

    În vederea efectuării testelor rapide, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și cu articolul 6 alineatul (1), numai următoarele metode se utilizează ca teste rapide pentru monitorizarea ESB la bovine:

    — 
    testul immunoblotting bazat pe tehnica Western blot de identificare a fragmentului PrPRes rezistent la proteinaza K (Prionics-Check Western test);
    — 
    imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes (protocol scurt de testare), după denaturare și concentrare (test rapid Bio-Rad TeSeE SAP);
    — 
    imunodozarea pe microplăci (ELISA) pentru detectarea PrPRes rezistente la proteinaza K, cu ajutorul anticorpilor monoclonali (Prionics-Check LIA test);
    — 
    imunodozarea cu ajutorul unui polimer chimic pentru captarea selectivă a PrPSc, precum și cu ajutorul unui anticorp monoclonal de detectare îndreptat împotriva regiunilor conservate ale moleculei PrP [IDEXX HerdChek BSE Antigen Test Kit, EIA & HerdChek BSE-Scrapie Antigen (IDEXX Laboratories)];
    — 
    imunodozarea cu flux lateral, cu ajutorul a doi anticorpi monoclonali diferiți pentru detectarea fracțiunilor PrP rezistente la proteinaza K (Prionics Check PrioSTRIP);
    — 
    imunodozarea cu două situri, cu ajutorul a doi anticorpi monoclonali diferiți direcționați împotriva a doi epitopi prezentați în PrPSc bovină aflată într-o stare avansată de desfășurare (Roboscreen Beta Prion BSE EIA Test Kit).

    În scopul efectuării testelor rapide, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și cu articolul 6 alineatul (1), numai următoarele metode se utilizează ca teste rapide pentru monitorizarea EST la ovine și caprine:

    — 
    imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes (protocol scurt de testare), după denaturare și concentrare (test rapid Bio-Rad TeSeE SAP);
    — 
    imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes cu ajutorul testului TeSeE Sheep/Goat Detection kit, după denaturare și concentrare cu ajutorul testului TeSeE Sheep/Goat Purification kit (Bio-Rad TeSeE Sheep/Goat rapid test);
    — 
    imunodozarea cu ajutorul unui polimer chimic pentru captarea selectivă a PrPSc, precum și cu ajutorul unui anticorp monoclonal de detectare îndreptat împotriva regiunilor conservate ale moleculei PrP [HerdChek BSE-Scrapie Antigen (IDEXX Laboratories)];

    ▼M56 —————

    ▼M51

    Pentru toate testele rapide, eșantionul de țesut care trebuie testat este conform cu instrucțiunile de utilizare ale producătorului.

    Producătorii testelor rapide trebuie să dispună de un sistem de asigurare a calității care să fie acreditat de laboratorul de referință al UE și care să garanteze că performanța testelor este constantă. Producătorii trebuie să pună la dispoziția laboratorului de referință al UE protocoalele de testare.

    Testele rapide și protocoalele de testare nu pot fi modificate decât după ce modificările sunt notificate laboratorului de referință al UE și cu condiția ca acesta să constate că modificările nu afectează sensibilitatea, specificitatea sau fiabilitatea testului rapid. Constatarea respectivă este comunicată Comisiei și laboratoarelor naționale de referință.

    5.    Teste alternative

    (Urmează să fie definite).

    ▼M31 —————



    ( 1 ) Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controalele veterinare în comerțul intracomunitar în vederea realizării pieței interne (JO L 395, 30.12.1989, p. 13). Directivă modificată ultima dată de Directiva 92/118/CEE a Consiliului (JO L 62, 15.3.1993, p. 49).

    ( 2 ) Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în comerțul intracomunitar cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (JO L 224, 18.8.1990, p. 29). Directivă modificată ultima dată de Directiva 92/118/CEE a Consiliului.

    ( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și a produselor din carne de vită și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (JO L 204, 11.8.2000, p. 1).

    ( 4 ) Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate animală care afectează comerțul intracomunitar cu bovine și porcine (JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64). Directivă modificată ultima dată de Directiva 2000/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 163, 4.7.2000, p. 35).

    ( 5 ) Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine (JO L 46, 19.2.1991, p. 19). Directivă modificată ultima dată de Decizia 94/953/CE a Comisiei (JO L 371, 31.12.1994, p. 14).

    ( 6 ) Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare la animalele care intră pe teritoriul Comunității din țări terțe și de modificare a directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE (JO L 268, 24.9.1991, p. 56). Directivă modificată ultima dată de Directiva 96/43/CE (JO L 162, 1.7.1996, p. 1).

    ( 7 ) Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare la produsele care intră pe teritoriul Comunității din țări terțe (JO L 24, 30.1.1998, p. 9).

    ( 8 ) Directiva 82/894/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1982 privind notificarea maladiilor animale în cadrul Comunității (JO L 378, 31.12.1982, p. 58). Directivă modificată ultima dată de Decizia 2000/556/CE a Comisiei (JO L 235, 19.9.2000, p. 27).

    ( 9 ) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

    ( 10 ) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).

    ( 11 ) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

    ( 12 ) Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei (JO L 229, 1.9.2009, p. 1).

    ( 13 ) Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (JO L 328, 24.11.2006, p. 14).

    ( 14 ) Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor („Regulamentul privind ameliorarea animalelor”) (JO L 171, 29.6.2016, p. 66).

    ( 15 ) http://vla.defra.gov.uk/science/docs/sci_tse_rl_handbookv4jan10.pdf

    ( 16 ) JO L 349, 24.12.2002, p. 105.

    ( 17 ) http://vla.defra.gov.uk/science/docs/sci_tse_rl_2blot.pdf

    ( 18 ) JO L 5, 9.1.2004, p. 8.

    ( 19 ) Prevalența scontată este folosită pentru a determina întinderea unei anchete de testare, exprimată în puncte țintă. Dacă prevalența reală este mai mare decât prevalența scontată selectată, atunci este foarte probabil că în urma anchetei se va detecta boala.

    ( 20 ) JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

    ( 21 ) JO L 139, 30.4.2004, p. 206.

    ( 22 ) JO L 99, 20.4.1996, p. 14.

    ( 23 ) JO L 204, 11.8.2000, p. 1.

    ( 24 ) JO L 54, 26.2.2009, p. 1.

    ( 25 ) Decizia 2009/821/CE a Comisiei din 28 septembrie 2009 de stabilire a unei liste de puncte de control la frontieră, de fixare a anumitor reguli privind controalele efectuate de către experții veterinari ai Comisiei și de determinare a unităților veterinare în cadrul sistemului TRACES (JO L 296, 12.11.2009, p. 1).

    ( 26 ) Decizia 2004/292/CE a Comisiei din 30 martie 2004 privind punerea în aplicare a sistemului TRACES și de modificare a Deciziei 92/486/CEE (JO L 94, 31.3.2004, p. 63).

    ( 27 ) Regulamentul (CE) nr. 136/2004 al Comisiei din 22 ianuarie 2004 de stabilire a procedurilor controalelor sanitar-veterinare la punctele de control la frontieră ale Comunității la importul produselor provenind din țări terțe (JO L 21, 28.1.2004, p. 11).

    ( 28 ) JO L 300, 14.11.2009, p. 1.

    ( 29 ) Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (JO L 268, 14.9.1992, p. 54).

    ( 30 ) Decizia 2007/453/CE a Comisiei din 29 iunie 2007 de stabilire a statutului privind ESB al unui stat membru, al țărilor terțe sau al uneia dintre regiunile acestora în funcție de riscul de contaminare cu ESB (JO L 172, 30.6.2007, p. 84).

    Top