ANEXĂ

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale efectuate în temeiul articolului 7

PARTEA A

1.   Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

1. Descrierea zonei demarcate (ZD)

2. Dimensiunea inițială a ZD (ha)

3. Dimensiunea actualizată a ZD (ha)

4. Abordare (eradicare sau izolare)

5. Zona

6. Locuri de anchetă

7. Zone de risc identificate

8. Zone de risc inspectate

9. Material vegetal/marfă

10. Lista speciilor de plante-gazdă

11. Calendar

12. Detalii privind ancheta

13. Număr de eșantioane simptomatice analizate: i: Total ii: Pozitive iii: Negative iv: Nedeterminate

14. Număr de eșantioane asimptomatice analizate: i: Total ii: Pozitive iii: Negative iv: Nedeterminate

15. Număr de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715

16. Observații

(A) Număr de examinări vizuale

(B) Număr total de eșantioane prelevate

(C) Tip de capcane [sau altă metodă alternativă, (de exemplu, drage)]

(D) Număr de capcane (sau altă metodă de capturare)

(E) Număr de locuri cu capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D)

(F) Tip de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA etc.)

(G) Număr total de teste

(H) Alte măsuri (de exemplu, câini-detectiv, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)

Denumire

Data stabilirii

Descriere

Număr

(I) Numărul de alte măsuri

Număr

Data

A

B

C

D

E

F

G

H

I

i

ii

iii

iv

i

ii

iii

iv

2.   Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează acest model, modelul din partea B nu se completează.

Pentru coloana 1: A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: A se indica abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să adăugați numărul de rânduri care sunt necesare, în funcție de numărul de ZD și abordările aplicate acestor zone.

Pentru coloana 5: A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

2.

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

3.	Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului specific (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător, a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor cu risc.

Pentru coloana 8: A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7.

Pentru coloana 9: A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

Pentru coloana 10: A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.

Pentru coloana 11: A se indica lunile anului când a fost realizată ancheta.

Pentru coloana 12: A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile.

Pentru coloanele 13 și 14: A se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de depistare, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 15: A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 16 („Observații”), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

PARTEA B

1.   Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

1. Descrierea zonei demarcate (ZD)

2. Dimensiunea inițială a ZD (ha)

3. Dimensiunea actualizată a ZD (ha)

4. Abordare

5. Zona

6. Locuri de anchetă

7. Calendar

A. Definiția anchetei (parametri de intrare pentru RiBESS+)

B. Efortul de eșantionare

C. Rezultatele anchetei

25. Observații

8. Populația-țintă

9. Unități epidemiologice

10. Metode de depistare

11. Eficacitatea eșantionării

12. Sensibilitatea metodei

13. Factori de risc (activități, locuri și zone)

14. Numărul de unități epidemiologice inspectate

15. Numărul de examinări vizuale

16. Numărul de eșantioane

17. Numărul de capcane

18. Numărul de locuri cu capcane

19. Numărul de teste

20. Numărul altor măsuri

21. Rezultate

22. Număr de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715

23. Nivelul de încredere obținut

24. Prevalența estimată prin modul de concepere

Denumire

Data stabilirii

Descriere

Număr

Speciile gazdă

Suprafață (ha sau altă unitate mai relevantă)

Unități de inspecție

Descriere

Unități

Examinări vizuale

Capcane

Testare

Alte metode

Factor de risc

Niveluri de risc

Număr de localizări

Riscuri relative

Proporția populației-gazdă

Pozitive

Negative

Nedeterminate

Număr

Data

2.   Instrucțiuni privind completarea modelului

A se explica ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei în privința fiecărui organism dăunător. Rezumați și justificați:

—	populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

—	metoda de depistare și sensibilitatea metodei;

—	factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare și a proporției populației de plante-gazdă.

Pentru coloana 1: A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: A se indica abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și abordările care se aplică acestor zone.

Pentru coloana 5: A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

2.

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

3.	Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului specific (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: A se indica lunile anului în care au fost realizate anchetele.

Pentru coloana 8: A se indica populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile/genurile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9: A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. „Unitate epidemiologică” înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puțin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populație-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10: A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, a se indica acest lucru prin N/A.

Pentru coloana 11: A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eșantion de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 12: „Sensibilitatea metodei” înseamnă probabilitatea ca o metodă să depisteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Această sensibilitate este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată) cu sensibilitatea diagnosticării (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

Pentru coloana 13: A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă.

Pentru coloana B: A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informațiile care se indică în aceste coloane sunt corelate cu informațiile incluse în coloana 10 „Metode de depistare”.

Pentru coloana 18: A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 21: A se indica numărul de eșantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de depistare, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 22: A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 25 („Observații”), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație.

Pentru coloana 23: A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 31). Această valoare a nivelului de încredere obținut cu privire la absența organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată prin modul de concepere.

Pentru coloana 24: A se indica prevalența estimată prin modul de concepere pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă probabilă a organismului dăunător pe teren. Prevalența estimată prin modul de concepere este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabilește o valoare de 1 %.