(1)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1697/2002 a instituit taxe antidumping definitive cu privire la importurile de anumite tuburi și țevi sudate, din fier sau oțel nealiat originare inter alia din Thailanda, Turcia și Ucraina („măsurile în vigoare”) ( 2 ).

(2)

O plângere a fost depusă la 20 august 2007 de Comitetul de apărare a industriei de țevi sudate din oțel din Uniunea Europeană (denumit în continuare „comitetul de apărare”) în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în cazul de față peste 50 %, din producția comunitară totală de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat.

(3)

Plângerea conținea dovezi suficiente cu privire la dumpingul produsului menționat, originar din Belarus, Bosnia și Herțegovina, Republica Populară Chineză („RPC”) și Rusia, precum și cu privire la prejudiciile materiale rezultate din acesta, pentru a justifica, după consultarea comitetului consultativ, inițierea unei proceduri.

(4)

La 25 iunie 2007 a fost prezentată o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, de către Comitetul de apărare a industriei accesoriilor din oțel pentru sudarea îmbinărilor din Uniunea Europeană, reclamantul, în numele producătorilor care reprezentau o proporție majoră, în acest caz peste 50 %, din producția totală comunitară de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat.

(5)

Cererea conținea dovezi suficiente pentru inițierea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de produs menționat din Thailanda, Turcia și Ucraina; precum și a unei reexaminări intermediare, având ca obiect dumpingul și prejudiciile, cu privire la importurile din Turcia. După consultarea comitetului consultativ, Comisia a inițiat reexaminările, în temeiul articolului 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază.

(6)

Cu privire la Turcia, cererea conținea dovezi suficiente conform cărora importurile produsului în cauză se situau în continuare la niveluri semnificativ înalte, atât în termeni absoluți cât și în ceea ce privește cota de piață. Se menționa, în plus, că volumul și prețurile produsului în cauză importat din această țară aveau, printre alte consecințe, un impact negativ asupra cotei de piață deținute și asupra nivelului prețurilor practicate de industria comunitară, având ca rezultat efecte adverse substanțiale asupra performanței generale și a situației financiare a industriei comunitare.

(7)

O cerere de reexaminare intermediară parțială a fost depusă, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, la 15 octombrie 2007, de către Interpipe Group, un exportator din Ucraina. Cererea se limita la examinarea dumpingului.

(8)

La 26 septembrie 2007, Comisia a anunțat printr-un aviz („avizul 1”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( 3 ), inițierea unei proceduri antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază cu privire la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Bosnia și Herțegovina, Republica Populară Chineză și Rusia („ancheta antidumping”).

(9)

La aceeași dată, în temeiul articolului 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a anunțat printr-un aviz („avizul 2”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( 4 ), inițierea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor pentru importurile din Thailanda, Turcia și Ucraina („reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor”) și a unei reexaminări intermediare referitoare la importurile din Turcia, cu privire la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat („reexaminarea intermediară cu privire la Turcia”).

(10)

La 24 ianuarie 2008, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( 5 ) un aviz de deschidere („avizul 3”) a unei reexaminări intermediare, limitată la dumpingul din partea unui exportator de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Ucraina, respectiv Interpipe Group („reexaminarea intermediară cu privire la Ucraina”).

(11)

Anchetele menționate anterior au fost examinate împreună, deoarece acestea sunt în mod evident interconectate, în special în ceea ce privește determinarea prejudiciului și probabilitatea reapariției prejudiciului. În vederea unei bune administrări a acestora, anchetele au fost combinate într-un regulament unic.

(12)

Serviciile Comisiei au înștiințat oficial reclamantul, producătorii comunitari menționați în plângere și în cerere, precum și orice alți producători comunitari cunoscuți, importatori, comercianți, producătorii-exportatori cunoscuți din Belarus, Bosnia și Herțegovina, Republica Populară Chineză, Rusia, Thailanda, Turcia și Ucraina, precum și autoritățile din țările în cauză.

(13)

Părților interesate li s-a oferit oportunitatea de a-și expune opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizele de deschidere. Un anumit număr de producători-exportatori și producători comunitari reprezentați de reclamant au folosit această oportunitate și au prezentat observații spre a fi luate în considerare în timpul anchetei.

(14)

Datorită numărului mare de producători-exportatori din anumite țări exportatoare, de producători și importatori comunitari implicați în anchete, s-a avut în vedere aplicarea unor tehnici de eșantionare atunci când s-au considerat relevante în procedura antidumping, la reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor și la reexaminarea intermediară cu privire la Turcia, astfel cum au fost menționate în considerentele 8 și 9 de mai sus, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă era necesar să recurgă la eșantionare și, după caz, să stabilească componența eșantionului, producătorii-exportatori și reprezentanții lor, producătorii comunitari și importatorii au fost invitați să se facă cunoscuți și să comunice informațiile solicitate în avizele de deschidere.

(16)

Cincisprezece părți, 13 reclamanți și 2 producători care susțineau cererea, au răspuns la formularul de eșantionare și, în plus, 2 societăți au cooperat prin completarea unui mini-chestionar. Gradul de cooperare a atins circa 95 % din producția comunitară.

(17)

În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, a fost selectat eșantionul, după consultarea cu reclamantul, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări. Ca rezultat al acestui exercițiu, a fost ales un eșantion de 9 societăți. Societățile eșantionate au reprezentat 67 % din producția comunitară totală în timpul PA.

(18)

Circa 140 importatori au fost contactați pe baza informațiilor aflate la dispoziția Comisiei. Din acești 140, 16 au declarat că nu importau tuburi sudate din țările în cauză și 3 societăți au răspuns că nu mai erau active pe piața produsului în cauză. Treisprezece importatori independenți au răspuns la chestionar, dar numai doi au prezentat un răspuns complet. Importatorii independenți și cooperanți au reprezentat mai puțin de 5 % din importurile totale în cauză – un grad foarte scăzut de cooperare.

(19)

Astfel cum s-a menționat în avizele de deschidere, s-a luat în considerare eșantionarea pentru exportatorii/producătorii din RPC, Rusia, Turcia, Ucraina și Thailanda. Informații detaliate cu privire la eșantionarea pentru fiecare țară în cauză sunt incluse în analiza consacrată fiecărei țări, de mai jos.

(20)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în scopul determinării dumpingului, a prejudiciilor rezultate și a interesului comunitar. Informațiile prezentate de societățile următoare au fost verificate la fața locului:

(21)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciile pentru ancheta antidumping s-a referit la perioada cuprinsă între 1 iulie 2006 și 30 iunie 2007 („perioada de anchetă” sau „PA”). Analizarea tendințelor în contextul analizei prejudiciilor a inclus perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și sfârșitul PA („perioada luată în considerare”). Aceeași PA și aceeași perioadă luată în considerare au fost folosite și pentru reexaminarea intermediară cu privire la Turcia și pentru reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(22)

Perioada de anchetă pentru reexaminarea intermediară cu privire la Ucraina a acoperit întregul an calendaristic 2007 („perioada de anchetă cu privire la Interpipe” sau „PAI”).

(23)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande:

(24)

În conformitate cu prevederile din regulamentul de bază, li s-a acordat părților o perioadă de timp pentru a-și formula observațiile cu privire la informațiile comunicate.

(25)

Comentariile orale și în scris prezentate de către părți au fost examinate și, atunci când a fost cazul, constatările definitive au fost modificate în consecință.

(26)

Produsul în cauză este reprezentat de tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat, cu secțiune circulară și cu diametrul exterior de maximum 168,3 mm, exceptând tuburile și țevile de tipul celor utilizate pentru conducte de petrol sau de gaze, tuburile și țevile de cuvelaj și de producție de tipul celor utilizate pentru extracția petrolului sau a gazelor, tuburile de precizie și tuburile și țevile, prevăzute cu accesorii, pentru transportul gazelor sau al lichidelor destinate utilizării pentru aeronavele civile, originare din Belarus, Bosnia și Herțegovina, Republica Populară Chineză, Rusia, Thailanda, Turcia și Ucraina. Acesta se încadrează în mod normal la codurile NC ex730630 41, ex730630 49, ex730630 72 și ex730630 77.

(27)

Tuburile și țevile sudate sunt folosite într-o gamă largă de aplicații, incluzând printre altele transportul de apă, abur, gaze naturale, aer și alte lichide și gaze în instalațiile sanitare, sistemele de încălzire și ventilație, unitățile de condiționare a aerului, aspersoare automate și alte aplicații similare. Destul de des, acestea sunt folosite și în construcții, ca elemente de susținere, tuburi pentru împrejmuiri, mijloace de protecție și pentru lucrări de schelărie.

(28)

Principala materie primă pentru produsul în cauză sunt rulourile laminate la cald, care sunt transformate în tuburi. Tuburile și țevile sudate pot fi tratate în continuare prin acoperire sau galvanizare. Aceste tratamente suplimentare au ca scop îmbunătățirea calității produsului. Tuburile și țevile au în general extremități netede, dar pot avea și extremități teșite sau filetate, cu sau fără racorduri. Produsul în cauză este fabricat la dimensiuni numeroase și în conformitate cu diverse standarde și clasificări. Acestea sunt, într-o măsură considerabilă, interschimbabile în ceea ce privește utilizarea lor finală, și, ca urmare, există un grad semnificativ de suprapunere și de concurență între diversele tipuri de produs în cauză. Prin urmare, se concluzionează că, așa cum s-a procedat și în anchetele precedente care au vizat același produs, toate tipurile de produs în cauză ar trebui să fie considerate un singur produs în scopul anchetei.

(29)

În sensul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, al reexaminării intermediare cu privire la Turcia și al reexaminării intermediare cu privire la Ucraina, produsul în cauză este același ca cel vizat de precedenta anchetă inițială, menționată în considerentul (1).

(30)

Produsul fabricat în Belarus, Bosnia și Herțegovina, Republica Populară Chineză, Rusia, Thailanda, Turcia și Ucraina și exportat către Comunitate este similar sub toate aspectele produsului comercializat pe piața internă a acestor țări, precum și produsului fabricat de producătorii comunitari și comercializat pe piața comunitară. Același lucru este valabil în ceea ce privește produsul fabricat și comercializat la export către Comunitate, în comparație cu produsul fabricat și comercializat în SUA, care a servit drept țară terță cu economie de piață pentru Republica Populară Chineză și Belarus. Toate aceste produse au fost, așadar, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(31)

Metodologia generală stabilită mai jos a fost aplicată tuturor operatorilor exportatori, după caz. Prezentarea ulterioară a constatărilor cu privire la aspectele de dumping pentru țările în cauză descrie, în consecință, numai acele probleme care sunt specifice unei anumite țări exportatoare.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat prima oară, pentru fiecare producător-exportator cooperant, dacă vânzările sale interne de tuburi și țevi sudate au fost reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări la export către Comunitate.

(33)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de tuburi și țevi sudate comercializate pe piața internă, care erau identice sau comparabile direct cu tipurile vândute la export către Comunitate. În ceea ce privește analiza bazată pe tipul de produs, Comisia a considerat că tipurile de produs vândute pe piața internă și exportate, care aveau origine, dimensiuni (diametru exterior), grosimea pereților, finisaj exterior și finisaj al extremităților similare, sunt comparabile în mod direct.

(34)

Pentru fiecare tip vândut de producătorii-exportatori pe piețele lor interne și considerate a fi comparabile direct cu tipul de tuburi și țevi sudate vândute la export către Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne au fost suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne de un anumit tip de tuburi și țevi sudate au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul vânzărilor interne totale din acel tip, în cursul PA, a reprezentat 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor de tipuri comparabile de tuburi și țevi sudate exportate către Comunitate.

(35)

S-a efectuat și o analiză cu privire la posibilitatea ca vânzările interne de fiecare tip de tuburi sudate să fie considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta a fost efectuată prin stabilirea, pentru fiecare producător-exportator din țara în cauză, a ponderii de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă, din fiecare tip de produs în cauză exportat pe piața internă în perioada de anchetă.

(36)

Pentru acele tipuri de produse pentru care nu au fost efectuate vânzări interne în cadrul operațiunilor comerciale normale, s-a analizat dacă valoarea normală ar putea fi stabilită pe baza prețurilor practicate pe piața internă de alți producători, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Atunci când nu au fost disponibile prețuri interne fiabile ale altor producători, s-a folosit valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(37)

Atunci când valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și valoarea profitului s-au bazat pe informații reale cu privire la producție și vânzări, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de produs similar, de către producătorul-exportator în cauză, în temeiul articolului 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(38)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Comunitate, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, adică pe baza prețurilor de export efectiv plătite sau de plătit.

(39)

Atunci când vânzarea la export s-a efectuat prin intermediul unui importator afiliat și tranzacția nu a fost considerată fiabilă, prețul de export a fost construit, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute prima dată către un cumpărător independent, ajustat corespunzător pentru toate costurile suportate între import și revânzare, precum și pe baza unei marje rezonabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profituri. În această privință, au fost folosite costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale proprii importatorului afiliat. Marja de profit s-a stabilit pe baza informațiilor disponibile comunicate de importatorii independenți care au cooperat.

(40)

În cazurile în care nu a existat un preț de export și în consecință, nici o revânzare a produselor importate, prețul de export a fost construit pe baza oricăror criterii rezonabile, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(41)

Valoarea normală și prețurile de export pentru tipuri comparabile de produs au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod adecvat, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustări corespunzătoare au fost acordate în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(42)

Ca regulă generală și în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru fiecare producător-exportator s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat pe tip de produs.

(43)

În cazul grupurilor de societăți afiliate, s-a stabilit o marjă comună de dumping aplicabilă pentru toate societățile din grup, în conformitate cu practica standard a Comisiei, pentru a evita posibila circumvenție a măsurilor.

(44)

Pentru societățile necooperante, s-a determinat o marjă de dumping reziduală, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pe baza informațiilor disponibile.

(45)

Pentru a determina marja de dumping reziduală, s-a stabilit mai întâi gradul de cooperare. Gradul de cooperare a fost considerat înalt atunci când volumul exporturilor efectuate de către producătorii-exportatori cooperanți s-a situat aproape de cel furnizat de Eurostat pentru țara în cauză și atunci când nu a existat niciun motiv pentru a considera că producătorul-exportator s-a abținut de la cooperare. În astfel de cazuri, marja reziduală de dumping a fost stabilită la nivelul societății cooperante cu cea mai înaltă marjă de dumping, cu scopul de a asigura eficacitatea oricărei măsuri.

(46)

În general, atunci când gradul de cooperare a fost scăzut, marja reziduală de dumping a fost stabilită la cea mai înaltă marjă existentă pentru un model reprezentativ pentru un alt producător cooperant. Această abordare a fost considerată necesară cu scopul de a evita recompensarea lipsei de cooperare.

(47)

Importurile din Bosnia și Herțegovina s-au ridicat la 33 kilotone (KT) în cursul PA și au atins o cotă de piață de circa 2,5 %. Cel mai mare producător-exportator a reprezentat peste 90 % din producția totală din Bosnia și Herțegovina (destinată pieței interne și exportului). Acesta a cooperat în cadrul anchetei și a răspuns la chestionar.

(48)

Volumul total de vânzări interne de produs similar a fost reprezentativ, astfel cum este definit în considerentul (32). În conformitate cu metodologia generală descrisă mai sus, valoarea normală s-a bazat pe prețurile plătite sau de plătit, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către clienți independenți din Bosnia și Herțegovina, sau, după caz, a fost construită.

(49)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost vândut către clienți independenți din Comunitate. Astfel, prețul de export s-a bazat pe prețurile plătite sau de plătit de către clienți independenți din Comunitate, în temeiul articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(50)

Exportatorul a contestat valoarea costurilor de transport pretinsă de reclamant. Acesta a reușit, într-adevăr, să demonstreze în timpul anchetei la fața locului, că aceste costuri au fost mai scăzute.

(51)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații corecte, s-a ținut seama în mod adecvat, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau comparabilitatea prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. După notificare, una din părți a contestat pretinsele ajustări făcute pentru diferențele referitoare la caracteristici fizice efectuate de Comisie. Cu toate acestea, ajustările pentru caracteristici fizice nu au fost nici justificate și nici aplicate la calcularea marjei de dumping pentru unicul producător-exportator din Bosnia și Herțegovina.

(52)

Comparația între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețului de export a evidențiat o marjă de dumping de 0,7 %.

(53)

Deoarece marja de dumping este de minimis, adică sub 2 %, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, procedura împotriva Bosniei și Herțegovinei ar trebui să fie încheiată fără a impune măsuri. Natura și impactul importurilor din această țară sunt analizate în partea consacrată prejudiciului, printre „alți factori”.

(54)

Astfel cum a raportat Eurostat (toate codurile NC), importurile chineze au crescut brusc în ultimii ani, de la 22 KT în 2004 la 111 KT în 2006 (180 KT în cursul PA). RPC este astfel de departe cel mai mare importator de pe piața comunitară, cu o cotă de piață care a crescut de la 1,8 % în 2004 la peste 13,8 % în cursul PA. Producătorii cooperanți au raportat volume chiar mai ridicate de 233 KT pentru exporturi. Șase societăți eșantionate au raportat 219 KT. O primă implicație a acestei discrepanțe este aceea că penetrarea pieței și cota exporturilor chineze este mult mai semnificativă decât s-a crezut inițial.

(55)

Această discrepanță a cantităților raportate de Eurostat și de producătorii cooperanți ar putea să corespundă și unei declarații vamale inadecvate pentru produsul în cauză. Aceasta coincide cu afirmațiile făcute de industria comunitară, care indică faptul că produsul în cauză nu este declarat corespunzător. În ansamblu, ancheta a reflectat faptul că operatorii pot să vândă tipuri diferite de tuburi (unele aparținând produsului în cauză, altele nu) în cadrul aceleiași facturi. De aceea, nu se exclude faptul că, în funcție de cât de clar sunt specificate aceste diferențe pe factură, aceasta poate fi folosită ca o declarație incorectă de către declarant a produsului în cauză sub alte coduri decât cele asociate produsului în cauză.

(56)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală trebuie să fie determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(57)

Pe scurt și doar din motive de claritate, criteriile de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață sunt rezumate mai jos:

(58)

Ca urmare a inițierii anchetei prezente, un eșantion de șase producători/grupuri de producători chinezi („entități”) a fost selectat; toți au solicitat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au trimis formularul de cerere în acest sens în termenul stabilit. În baza cererilor acestora, au fost verificați la fața locului. Este o practică constantă a Comisiei să analizeze dacă un grup de societăți afiliate în ansamblu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. De aceea, atunci când o filială sau o altă societate afiliată solicitantului este un producător și/sau un exportator și/sau un comerciant al produsului în cauză, societatea a fost invitată să completeze un formular separat de cerere în acest sens.

(59)

Pe baza verificărilor la fața locului, la sediul celor șase entități eșantionate, s-a decis ca toate solicitările de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață ale acestora să fie respinse. Aceasta s-a datorat faptului că niciuna dintre entități nu îndeplinea criteriile 1, 2 și 3 (a se vedea analiza de mai jos). Ancheta a arătat faptul că toate entitățile îndeplinesc criteriile 4 și 5. Aceasta înseamnă că legile privind falimentul și proprietatea garantează stabilitatea și securitatea juridică și că operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursurile pieței.

(60)

În multe cazuri, documentația societăților nu a fost fiabilă. Unele societăți au prezentat versiuni diferite ale aceluiași document (de exemplu, licențe comerciale corectate, două seturi diferite de statut al societății, având acționari diferiți, statute ale societății care nu au fost semnate niciodată). Autoritățile locale nu numai că au acceptat astfel de situații, dar au și emis certificate și documente corespunzătoare, fără niciun temei. Astfel de documente care nu sunt fiabile au făcut ca statutul juridic al societăților să fie nesigur și au sugerat că influența statului nu a fost eliminată.

(61)

În alte cazuri au existat ambiguități cu privire la licența comercială. Într-unul din cazuri, s-a emis o licență comercială inițial fără a specifica nici data de începere, nici data de încheiere a activității. Într-o etapă ulterioară, s-a emis o versiune care conținea numai data de încheiere. Aceasta pune sub semnul întrebării, în general, fiabilitatea documentelor prezentate.

(62)

După ce au fost făcute publice constatările Comisiei, societățile au subliniat în general faptul că erau private. Cu toate acestea, contrar afirmațiilor lor, s-a stabilit interferența statului și în cazul în care nu exista proprietate de stat sau proprietatea de stat era doar parțială. Așa cum s-a demonstrat mai sus, alte elemente au condus la concluzia că exista o intervenție semnificativă din partea statului, în general.

(63)

Observațiile primite nu au fost în măsură să modifice constatările Comisiei. S-a concluzionat că societățile fac obiectul unei intervenții semnificative a statului.

(64)

Au fost constatate câteva neregularități cu privire la practicile contabile ale societăților care au făcut obiectul anchetei. Pentru toate entitățile s-a constatat că înregistrările contabile nu erau păstrate într-o manieră coerentă.

(65)

De exemplu, unele neregularități au fost stabilite cu privire la modul în care societățile și-au mărit capitalul social (creșterea capitalului nu reflecta investiția reală). În unele cazuri, valoarea capitalului societății nu a fost depozitată niciodată în numerar sau în natură. În alte cazuri, creanțele neexigibile nu erau înregistrate în conformitate cu standardele contabile internaționale. Situațiile financiare ale unor societăți nu reflectau capitalul înregistrat, așa cum era declarat în documentele societății, precum statutul societății sau licența comercială. Au fost constatate neregularități și în ceea ce privește amortizarea (unele societăți au încetat să amortizeze unele active) sau drepturile de folosire a terenurilor, care nu erau înregistrate corespunzător.

(66)

Unele entități au pretins că neregularitățile din sistemele lor contabile nu ar fi trebuit să aibă un impact asupra deciziei referitoare la statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață într-o asemenea măsură. În conformitate cu aceste solicitări, neregularitățile din sistemul contabil, deși numeroase, nu sunt suficiente pentru a concluziona că nu se îndeplinește criteriul 2. Cu toate acestea, presupunând că s-ar considera că se îndeplinește criteriul 2 dacă neregularitățile contabile ar putea fi calificate minore, în acest caz special, așa cum rezultă din alineatele precedente, neregularitățile nu sunt minore.

(67)

S-a afirmat de asemenea, în unele cazuri, că auditarea conturilor a fost făcută de auditori externi și, în consecință, independenți. Cu toate acestea, auditorii nu au semnalat niciuna din problemele care au fost constatate în timpul anchetei și, astfel, nu au respectat standardele contabile internaționale. În consecință, entitățile în cauză nu au reușit să demonstreze faptul că dețin un set clar de înregistrări contabile de bază care să fi fost auditate independent, în conformitate cu standardele internaționale.

(68)

Au existat și neregularități în ceea ce privește contractele privind folosința terenurilor. În multe cazuri, nu s-a putut prezenta nicio dovadă a plății drepturilor de folosință a terenului care, dat fiind că este proprietate a statului, expune aceste entități la o influență semnificativă din partea statului. Unele entități nu au reușit să prezinte dovezi fiabile ale cumpărării și transferului de acțiuni. În unele cazuri, reevaluarea activelor a fost în mod clar arbitrară. Neregularitățile din procesul de privatizare au aruncat umbre de îndoială asupra tuturor transferurilor ulterioare de acțiuni și par să fie sursa de putere a autorităților locale pentru a interveni în funcționarea unora dintre societăți.

(69)

Ca urmare, neregularitățile privind procesul de privatizare au încă un impact asupra situației prezente și a operațiunilor societăților, deoarece costurile de producție și valoarea activelor fac obiectul unor distorsiuni semnificative reportate din sistemul precedent fără economie de piață.

(70)

S-a cerut opinia Comitetului consultativ, iar părțile direct interesate au fost informate corespunzător. Industriei comunitare i s-a oferit oportunitatea să își prezinte observațiile, însă nu s-au primit niciun fel de observații cu privire la determinarea statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(71)

Comisia a primit observații din partea solicitanților statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Aceste observații au fost abordate, după caz, fie în analiza de mai sus, fie printr-un răspuns individual către exportatorul în cauză. Cu toate acestea, niciuna din observațiile primite nu a fost în măsură să modifice constatările privind statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(72)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(73)

Natura intervenției statului stabilită pentru toate societățile afectează activitatea lor în ansamblu. De aceea, nu se poate exclude că o astfel de influență ar avea impact asupra determinării prețurilor de export și a cantităților exportate, precum și asupra determinării condițiilor de vânzare și a altor aspecte conexe cu privire la activitatea de export.

(74)

De asemenea, se reamintește că cele șase entități anchetate reprezentau aproape totalitatea exporturilor către Comunitate. Dată fiind această concentrare, numărul relativ scăzut de operatori pe piață și nivelul semnificativ de intervenție a statului stabilit la toate entitățile anchetate, nu se poate exclude faptul că intervenția statului va fi folosită pentru a eluda măsurile dacă se aplică niveluri diferite ale taxelor pentru exportatorii independenți.

(75)

Prin urmare, societățile nu au reușit să demonstreze că îndeplinesc criteriile (b) și (e), astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(76)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, pentru societățile cărora nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite într-o țară analogă.

(77)

În avizul 1, Comisia a indicat intenția sa de a folosi SUA drept țară analoagă corespunzătoare, cu scopul de a stabili valoarea normală pentru RPC și Belarus, iar părțile interesate au fost invitate să prezinte observații. Una dintre părțile interesate a ridicat obiecții la această propunere, indicând că Turcia ar reprezenta o alegere mai adecvată și arătând că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, după caz, se va folosi o țară terță cu economie de piață care face obiectul aceleiași anchete. S-a menționat în continuare că Turcia a fost folosită ca țară analoagă pentru Ucraina în ancheta inițială.

(78)

Cu toate acestea, instituțiile și-au menținut părerea că SUA reprezintă o alegere mai adecvată de țară analogă în sensul prezentei anchete noi, având în vedere argumentele stabilite mai jos.

(79)

În primul rând, instituțiile comunitare ar fi de acord, în principiu că, într-o reexaminare, ar fi logic să se ia ca punct de plecare utilizarea aceleiași țări analoge ca și în ancheta inițială (deși chiar și într-o reexaminare ar putea exista motive întemeiate pentru o schimbare). Cu toate acestea, în ceea ce privește RPC și Belarus, acest regulament nu se bazează pe o reexaminare, ci pe o nouă anchetă. Prin urmare, aceste considerente nu se aplică. În plus, astfel cum s-a explicat în alt loc din prezentul regulament, în conformitate cu raportul Organului de Apel al OMC cu privire la cazul Beef and Rice (Mexico) ( 7 ), societățile turce în cazul cărora s-a constatat o taxă zero în cadrul anchetei inițiale nu au fost luate în considerare pentru a face obiectul prezentei proceduri. Prin urmare, instituțiile nu au o imagine completă a valorii normale pe piața turcă. În plus, se pare că există anumite denaturări pe piața din Turcia. În special, cota de piață a importurilor din Turcia a fost foarte scăzută, de 3,3 %, în timp ce pătrunderea pe piață a importurilor în SUA a fost de 39 %. Această cotă de piață scăzută a importurilor ar putea indica un anumit obstacol în calea concurenței internaționale de pe piața turcă, în ciuda faptului că există în jur de 15 producători cunoscuți în Turcia.

(80)

Pe de altă parte, SUA este o piață importantă pentru tuburile sudate, în general, și pentru produsul în cauză, cu o dimensiune similară Comunității. Gradul de concurență pare să fie semnificativ. Se pare că există peste 15 producători interni aflați în concurență unul cu celălalt, care dețin o cotă semnificativă din vânzările interne atunci când se face comparație cu exporturile chineze către Comunitate.

(81)

În plus, există importuri semnificative în SUA din țări terțe, cu toate că existau măsuri antidumping în cursul PA cu privire la importurile din mai multe țări (Taiwan, Mexic, Turcia, Thailanda, Brazilia, India și Coreea). În cursul PA, s-a estimat că importurile reprezintă peste o treime din consumul SUA și că provin, circa trei pătrimi din volumul de importuri, din țări care fac obiectul unor taxe vamale de 0 % și nu fac obiectul unor taxe antidumping. De fapt, PA corespunde unei perioade în care autoritățile din SUA au anchetat exporturile chineze cu privire la așa zise practici de dumping prejudiciabil, ceea ce a condus la instituirea unor măsuri în ianuarie 2008 (modificate mai târziu, în aprilie 2008 și care variază între 69,2 % și 85,55 %). ( 8 ) Aceste măsuri nu au, astfel, niciun impact perceptibil asupra analizei menționate anterior, ci reflectă mai mult nivelul prețurilor din SUA în cursul PA, care ar fi eliminat sau redus artificial din cauza impactului importurilor chineze care fac obiectul unui dumping.

(82)

Mai mult, procesul de producție și accesul la materii prime este comparabil în SUA și în RPC, ultima din acestea părând să nu se bucure de niciun avantaj natural perceptibil pentru producția și vânzarea produsului în cauză.

(83)

Comparând pe această bază Turcia și SUA, s-a concluzionat că SUA este țara analogă adecvată pentru RPC și Belarus.

(84)

Au fost trimise chestionare către toți producătorii cunoscuți din SUA. Comisia a primit un răspuns din partea unui producător important. Atât producția, cât și vânzările interne ale producătorului cooperant au fost reprezentative în vederea stabilirii valorii normale.

(85)

În urma alegerii SUA ca țară analogă și în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor primite de la producătorul cooperant din țara analogă, adică pe baza prețurilor plătite sau de plătit, în conformitate cu metodologia stabilită la considerentele 32-37 de mai sus.

(86)

S-a constatat că vânzările interne ale producătorului de produs similar sunt reprezentative comparativ cu produsul în cauză exportat către Comunitate de către producătorii-exportatori din RPC. Mai mult, s-a considerat că vânzările sale interne au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(87)

Atunci când vânzările la export către Comunitate au fost făcute direct către clienți independenți, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau de plătit pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(88)

Atunci când vânzările din exporturi către Comunitate au fost făcute prin intermediul unor societăți comerciale independente, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor produsului care a fost vândut la export societăților comerciale, adică unui cumpărător independent, de către producătorii în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(89)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod adecvat, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustări corespunzătoare cu privire la transport și asigurări, credite, comisioane și taxe bancare au fost acordate atunci când se justifica acest lucru. De asemenea, s-au făcut ajustări corespunzătoare pentru a ține seama de diferențe privind caracteristicile fizice, după caz.

(90)

Pentru a calcula marja națională de dumping aplicabilă tuturor exportatorilor din RPC, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. S-a făcut o comparație între importurile totale de produs în cauză originare din RPC, calculate pe baza Eurostat și volumul exporturilor, așa cum a fost raportat în răspunsurile la chestionar, prezentate de exportatorii din RPC: Astfel cum se menționează mai sus, în considerentul 54, a existat o discrepanță între cantitatea de exporturi raportată de Eurostat și cantitatea declarată de producătorii-exportatori în răspunsurile lor la chestionare (180 KT comparativ cu 216 KT). Pe această bază, s-a apreciat că gradul de cooperare a fost foarte ridicat.

(91)

Marja de dumping a fost calculată, în consecință, după cum urmează. Prețul de export a fost calculat pe baza informațiilor detaliate furnizate de exportatorii cooperanți în răspunsurile la chestionar, cu excepția unei entități, al cărei răspuns nu a fost complet și a făcut imposibilă compararea caracteristicilor fizice ale produselor. Prețul de export a fost comparat cu valoarea normală stabilită în țara analogă.

(92)

Nivelul național al dumpingului a fost stabilit la 130,8 % din prețul de import CIF frontieră comunitară.

(93)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, Belarus nu este considerată o țară cu economie de piață. Prin urmare, valoarea normală în ceea ce privește exporturile belaruse către Comunitate a fost determinată pe baza informațiilor obținute de la un producător dintr-o țară terță cu economie de piață.

(94)

În cursul PA, importurile din Belarus s-au ridicat în total la circa 29 KT și au avut, astfel, o cotă de piață de circa 2,3 %. Singurul producător cunoscut belarus a cooperat la anchetă și a trimis răspuns la chestionar. Acesta lucrează în cadrul unui contract de lucru pe bază de comandă cu doi importatori din Germania și Elveția. Numai importatorul cu sediul în UE a cooperat în cadrul anchetei.

(95)

În cadrul contractului de lucru pe bază de comandă, importatorul german, care este o entitate independentă de producătorul belarus, îi furnizează acestuia din urmă materii prime și suportă toate cheltuielile legate de importul lor în Belarus (cheltuieli de transport, manipulare și asigurări). Apoi plătește o taxă pentru acest serviciu și suportă cheltuielile de transport, manipulare și asigurări din Belarus către UE. Pe parcursul întregului proces de fabricație, importatorul german rămâne proprietarul produsului în cauză exportat din Belarus. Datorită faptului că în contractul de lucru pe bază de comandă nu există niciun preț de export efectiv, acesta a trebuit să fie construit.

(96)

S-a făcut o comparație între importurile totale de produs în cauză originare din Belarus, calculate pe baza Eurostat (folosind codurile NC ex730630 41, ex730630 49, ex730630 72 și ex730630 77) și volumul de exporturi, astfel cum a fost raportat în răspunsurile la chestionar prezentate de producătorul cooperant și operatorul german menționat anterior. Pe această bază, s-a stabilit că gradul de cooperare a fost scăzut, și anume 30 % din exporturile totale belaruse către Comunitate.

(97)

Nu au existat solicitări cu privire la un tratament individual, în temeiul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(98)

Valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor sau valorii construite pentru o țară analogă, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(99)

Așa cum s-a menționat mai sus în partea referitoare la RPC, avizul 1 a indicat SUA ca țară analogă adecvată în scopul stabilirii valorii normale pentru Belarus, precum și pentru RPC. Motivele principale care justifică alegerea SUA, menționate mai sus în analiza pentru RPC, se aplică și pentru Belarus. Două părți s-au opus alegerii SUA ca țară analogă și au sugerat să fie aleasă Turcia în locul acesteia. Motivele principale care justifică alegerea SUA de către Comisie, în locul Turciei, au fost subliniate în considerentele 76-84 de mai sus.

(100)

În consecință, s-a aplicat metodologia detaliată în considerentele 32-37 pentru a determina valoarea normală.

(101)

Informațiile furnizate de importatorul german se refereau numai la o parte din produsele originare din Belarus și exportate către Comunitate. Nu au fost furnizate informații cu privire la cealaltă parte, foarte substanțială, a acelor importuri. De aceea, a fost necesar să se folosească, în ceea ce privește ultima parte, cele mai bune date disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(102)

Au fost analizate două surse principale de informații. Datele Eurostat nu au fost considerate a fi adecvate. În primul rând, conțineau operațiunile de lucru pe bază de comandă cu operatorul german pentru care nu exista niciun preț de export. În al doilea rând, conțineau și operațiunile de lucru pe bază de comandă cu societatea elvețiană care nu a cooperat. Ar trebui să fie subliniat și faptul că, în conformitate cu solicitările din partea anumitor părți și cu site-ul internet al Interpipe Group, societatea ucraineană care face obiectul reexaminării intermediare cu privire la Ucraina, acest grup are legătură atât cu societatea elvețiană, cât și cu societatea belarusă. În lipsa cooperării de orice fel cu societatea elvețiană, nu s-a putut stabili niciun preț de export pentru tranzacțiile efectuate de aceasta.

(103)

Pe de altă parte, au fost disponibile informații detaliate în funcție de tipul de produs din tranzacțiile asociate operatorului german menționat anterior, inclusiv costurile și cheltuielile operatorului. Aceasta i-a permis autorității responsabile cu ancheta să stabilească un preț de export pentru fiecare tip de produs, astfel cum se explică mai jos. Acestea au fost considerate, în consecință, cele mai bune informații disponibile pentru Comisie.

(104)

Prețul de export a fost construit pe baza prețului produsului în cauză vândut către primul client independent al importatorului german cooperant. În acest caz specific, datorită contractului de lucru pe bază de comandă, au fost necesare anumite ajustări pentru a stabili un preț de export fiabil, la nivelul frontierei comunitare. Astfel, s-au făcut ajustări pentru toate cheltuielile efectuate între granițele Comunității și primul client independent al importatorului german. Acestea au inclus costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul importatorului german, precum și transportul, asigurările și taxele vamale din cadrul Comunității.

(105)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod adecvat, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustări corespunzătoare cu privire la caracteristicile fizice, costuri de transport și asigurări și taxe vamale au fost acordate atunci când s-au considerat a fi justificate, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(106)

Pe această bază s-a stabilit nivelul național al dumpingului la 92,4 % din prețul de import CIF frontieră comunitară.

(107)

Volumul importurilor ruse s-a ridicat la circa 36 KT, corespunzător unei cote de piață de 3,3 % în cursul PA.

(108)

Datorită numărului aparent mare de producători-exportatori, inițial s-a selectat un eșantion. În acel context, patru grupuri au fost notificate, dar s-au primit răspunsuri doar din partea a două dintre acestea la chestionarul Comisiei, prin urmare, eșantionarea nu mai era necesară.

(109)

Pentru ambii producători-exportatori, vânzările interne ale produsului în cauză au fost reprezentative, astfel cum sunt definite în considerentul 32. În conformitate cu metodologia descrisă în considerentul 33 și următoarele, valoarea normală s-a bazat pe prețurile plătite sau de plătit, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de clienți independenți din Federația Rusă.

(110)

În ceea ce privește costurile de fabricație și, în special costurile cu energia, mai precis costul gazului, s-a analizat dacă prețul gazului plătit de producătorii-exportatori reflecta rezonabil costurile asociate producției și distribuției de gaz.

(111)

S-a constatat că prețul intern al gazului plătit de producătorii-exportatori era circa o pătrime din prețul de export al gazului natural din Rusia. În acest sens, toate informațiile disponibile reflectă faptul că prețurile interne ale gazului în Rusia sunt prețuri reglementate, care se află cu mult sub prețurile de piață plătite pentru gazul natural pe piețele nereglementate. În consecință, deoarece costurile cu gazul nu erau reflectate în mod rezonabil în înregistrările producătorilor-exportatori, așa cum se specifică la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, a fost necesar ca acestea să fie ajustate corespunzător. În lipsa oricăror prețuri ale gazului suficient de reprezentative, nedistorsionate, referitoare la piața internă rusă, s-a considerat adecvat să se facă ajustarea în conformitate cu articolul 2 alineatul (5), pe baza informațiilor provenite de pe alte piețe reprezentative. Prețul ajustat s-a bazat pe prețul mediu al gazului rusesc vândut la export, la granița germano-cehă (Waidhaus), ajustat pentru costurile locale de distribuție. Fiind principalul punct de vânzare al gazului rusesc către UE, care este cea mai mare piață pentru gazul rusesc și unde există, în același timp, prețuri care reflectă în mod rezonabil costurile, Waidhaus poate fi considerat drept piață reprezentativă în înțelesul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(112)

Pentru acele tipuri de produse pentru care s-a construit valoarea normală, astfel cum s-a menționat mai sus, construirea s-a făcut pe baza costurilor de fabricație ale tipurilor exportate după ajustarea costului gazului.

(113)

În acele cazuri în care exporturile către Comunitate au fost efectuate prin intermediul unui importator afiliat, localizat în Comunitate, s-a stabilit un preț de export construit, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În cazurile în care exporturile au fost făcute către clienți independenți din Comunitate, prin intermediul unui comerciant afiliat din Federația Rusă, prețurile de export s-au bazat pe prețurile plătite sau de plătit de către clienți independenți din Comunitate.

(114)

Au fost făcute ajustări adecvate cu privire la credite, costurile de transport și taxele auxiliare atunci când s-a constatat că acestea au fost justificate și susținute de elemente de probă verificate.

(115)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a arătat existența dumpingului. După notificare, ambii producători-exportatori ruși au prezentat comentarii. În primul caz, comentarii fondate, care tratau în special ajustările privind valorile normale construite au condus la o modificare minoră a marjei de dumping, care nu va avea nici un impact asupra taxei antidumping, deoarece marja de dumping revizuită se situează în continuare deasupra marjei de prejudiciu. În al doilea caz, partea interesată a semnalat o eroare materială care a condus la o dublă contabilizare a costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale; această eroare a fost corectată. Pe această bază, marjele de dumping (pentru fiecare grup de producători-exportatori) exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(116)

Deoarece gradul de cooperare a fost ridicat (peste 90 % din exporturile de produs în cauză din Federația Rusă către Comunitate, conform datelor furnizate de Eurostat), marja reziduală de dumping aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din Federația Rusă a fost stabilită la același nivel ca cea stabilită pentru producătorul-exportator cooperant TMK Group, respectiv 22,7 %.

(117)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă este probabil ca dumpingul să continue sau reapară la o posibilă expirare a măsurilor în vigoare împotriva Thailandei, Turciei și Ucrainei.

(118)

Mai mult, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, pentru Turcia și pentru o societate ucraineană, s-a analizat dacă circumstanțele s-au schimbat de la ancheta inițială cu privire la dumping și dacă această schimbare ar putea fi considerată ca având un caracter durabil.

(119)

Spre deosebire de ancheta inițială, nu au existat exporturi de produs în cauză din Thailanda în cursul PA conform datelor Eurostat. Unicul producător cooperant nu a declarat vânzări la export către Comunitate, iar alți operatori exportatori nu au cooperat. Statisticile privind exporturile thailandeze nu sugerează faptul că au existat exporturi thailandeze înregistrate în cursul PA care s-ar putea referi, de asemenea, în parte la produsul în cauză, ci acestea au fost, în orice caz, neglijabile din punct de vedere al volumului și, astfel, nu ar fi fost reprezentative.

(120)

Nivelul de cooperare în reexaminarea actuală a fost foarte scăzut, cu un singur producător thailandez care s-a făcut cunoscut în cursul procedurii. Potrivit plângerii și după cum se confirmă prin intermediul informațiilor public disponibile, au existat totuși cel puțin doisprezece alți producători de produs în cauză în Thailanda în timpul PA. Niciunul dintre aceștia nu au cooperat în cadrul anchetei și, în consecință, nivelul de cooperare a corespuns cu mai puțin de 10 % din totalul estimat de producția thailandeză de produs în cauză.

(121)

Singurul producător thailandez cooperant nu a avut exporturi către Comunitate în cursul PA. Având în vedere că nu au existat exporturi de produs în cauză către Comunitate, originare din Thailanda, nu putea să existe o continuare a dumpingului. Rezultă că, în acest caz, analiza trebuie să se bazeze pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor.

(122)

Astfel cum se subliniază în considerentul 120, ancheta a arătat că existau cel puțin treisprezece producători de produs în cauză în Thailanda în cursul PA și numai unul dintre aceștia a cooperat la anchetă.

(123)

S-a analizat în ce măsură informațiile provenite de la singurul producător thailandez cooperant ar putea să fie folosite în scopul analizării situației globale referitoare la evoluția probabilă a exporturilor din Thailanda, precum și, mai exact, pentru a servi ca un element de referință din punct de vedere al indicatorilor de prețuri interne și de export, costuri, capacități de producție și utilizarea capacității.

(124)

În acest sens, au fost constatate o serie de deficiențe în legătură cu informațiile furnizate de către societatea cooperantă. În primul rând, societatea a fost în imposibilitatea de a reconcilia prețurile interne și de export cu tranzacțiile efective și cu conturile sale auditate pentru PA. Mai mult, societatea nu a putut furniza o defalcare a costurilor de producție în funcție de numărul de control al produsului („NCP”), astfel cum este definit în chestionarele trimise către părțile interesate. Producătorul a fost în măsură să furnizeze doar costul de producție ca medie a costului de producție, defalcat între tuburi negre și tuburi galvanizate pentru toate NCP-urile produse. Dovezi ale structurii costurilor NCP de la producători diferiți din alte țări vizate de anchetă, inclusiv în Comunitate, au arătat că există într-adevăr o mare variație a costurilor de producție per NCP. Acest lucru se aplică, de asemenea, la tipurile specifice de produse fabricate și vândute de către societatea thailandeză în cauză. În aceste condiții, o defalcare a costului, care nu permite o comparație per NCP nu poate fi considerată suficientă pentru a stabili valoarea normală internă.

(125)

Chiar și în cazul în care astfel de informații ar putea fi obținute, ar trebui să se aibă în vedere faptul că producătorul cooperant corespundea unui procent mai mic de 10 % din producția totală de produs în cauză din Thailanda, în sensul că informațiile ar fi trebuit să fie completate, în orice caz, de alte materiale statistice, pentru a evalua reprezentativitatea, în scopul evaluării la nivel național.

(126)

Societatea a fost informată cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și la motivele pentru care această măsură a fost considerată necesară într-o perioadă rezonabilă de timp, ținând cont de termenele limită ale anchetei. S-au primit comentarii, care au fost analizate temeinic și cărora li s-a răspuns în detaliu. Niciuna dintre explicațiile oferite de către societate nu a fost considerată satisfăcătoare, astfel încât să îi permită Comisiei să evite aplicarea celor mai bune informații disponibile pentru domeniile menționate mai sus.

(127)

În consecință, informațiile privind prețurile interne și de export către alte țări pentru exportatorii thailandezi s-au bazat pe cele mai bune informații disponibile, inclusiv pe plângere și pe informații publice disponibile.

(128)

În schimb, informațiile referitoare la stocuri, nivel de producție și capacitate, care au fost furnizate de către societate au putut fi verificate. Aceste informații, împreună cu cele din plângere au putut fi folosite în consecință pentru a stabili volumul și capacitatea de producție a tuturor producătorilor-exportatori din Thailanda.

(129)

Având în vedere cele de mai sus, au fost luate în considerare următoarele aspecte pentru a evalua impactul probabil în cazul în care aceste măsuri ar fi abrogate.

(130)

Plângerea arată o capacitate de rezervă în Thailanda de peste 370 KT, reprezentând aproape 30 % din capacitatea totală. Această capacitate de rezervă corespunde cu peste 25 % din consumul total al Comunității [astfel cum este definit în considerentul 231] și ar putea fi direcționată spre piața comunitară.

(131)

Nivelul capacității de rezervă a fost chiar mai pronunțat la producătorul cooperant, care a reprezentat mai puțin de 10 % din producția totală thailandeză în cursul PA. La acest producător, s-au constatat capacități de rezervă de peste 50 % în cursul PA.

(132)

Împreună, acești factori reflectă existența unei capacități de rezervă semnificative în Thailanda. În lipsa unor dovezi care să demonstreze că această capacitate ar putea fi absorbită printr-o creștere a vânzărilor pe piața internă, prin vânzările către alte țări terțe sau prin producția de alte produse decât produsul în cauză, se poate concluziona că în cazul expirării măsurilor, astfel de capacități de rezervă ar fi cel mai probabil direcționate către Comunitate, în special datorită atractivității Comunității ca piață de export.

(133)

Având în vedere că piața comunitară este una dintre cele mai mari din lume, dimensiunea sa mare o face atractivă pentru orice producător-exportator thailandez de produs în cauză. Importanța potențială a pieței comunitare este în continuare intensificată prin faptul că SUA, care este o altă piață majoră, are măsuri în vigoare împotriva importurilor din Thailanda.

(134)

Având în vedere și nivelul prețurilor relativ atractive din Comunitate, unde există canale de distribuție bine dezvoltate, se consideră că, în lipsa unor măsuri, acesta ar fi un imbold economic clar pentru o reorientare a exporturilor de pe marile piețe terțe, cum ar fi SUA, către Comunitate.

(135)

În ansamblu, în aceste condiții, se consideră că orice creștere a capacității actuale de utilizare este de natură să fie orientată spre export, în special către piața comunitară.

(136)

Un număr de factori reflectă probabilitatea ca prețurile thailandeze de export către Comunitate să facă obiectul unui dumping.

(137)

În primul rând, exporturile către piețele majore ale unor țări terțe par să fi fost efectuate la prețuri de dumping. Acest lucru a fost confirmat de existența unor măsuri antidumping în SUA în marja a 15 % pentru exporturile thailandeze de tuburi sudate. Acest lucru indică un model mai general de comportament bazat pe dumpingul către marile piețe terțe. Faptul că exporturile thailandeze către Comunitate s-au oprit după ce au fost instituite măsuri pare să consolideze ideea că producătorii-exportatori thailandezi sunt incapabili sau nu doresc să vândă la niveluri ale prețurilor care nu fac obiectul unui dumping.

(138)

În plus, cu privire la produsul în cauză, care este, în general, destul de omogen, ar fi probabil ca vânzătorii thailandezi potențiali să ofere produse la prețurile practicate pentru alte importuri în Comunitate. Astfel cum s-a concluzionat în secțiunile precedente, prețurile de import din alte țări exportatoare sunt, în general, scăzute. Atunci când se consideră că există probabilitatea ca prețurile de export potențiale ale producătorilor-exportatori thailandezi să trebuiască să reflecte aceste prețuri mici și când se ia în considerare structura costurilor pentru produsul în cauză, care se bazează puternic pe prețurile pentru rulourile de oțel și pentru zinc, care au înregistrat creșteri semnificative în întreaga lume, ar fi probabil ca prețurile de export să facă obiectul unui dumping.

(139)

În concluzie, o cantitate semnificativă de exporturi thailandeze este susceptibilă să fie vândută în Comunitate la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(140)

Reclamantul a susținut că importurile care fac obiectul unui dumping din Turcia ar fi de natură să conducă la prejudicii foarte grave pentru industria comunitară, dacă s-ar permite ca măsurile să expire. În contextul unei reexaminări intermediare (a se vedea mai jos) reclamantul a susținut că măsurile ar trebui să fie ajustate în sensul unei majorări ca urmare a presupuselor niveluri mai ridicate ale dumpingului și ale prejudiciilor.

(141)

Informațiile statistice au indicat faptul că importurile din Turcia se ridică la 110 KT, reprezentând aproape 9 % din consumul Comunității [astfel cum este definit la considerentul 231]. Exista o discrepanță între valorile raportate de către Eurostat și cele raportate de societăți (138 KT). Se face trimitere la observațiile prezentate în considerentul 55.

(142)

Metodologia generală utilizată pentru a calcula dumpingul [prezentată în considerentele 31-46 de mai sus] a fost aplicată tuturor producătorilor-exportatori din Turcia. Ea este diferită de metodologia folosită în mod excepțional în ancheta inițială pentru anumiți exportatori din cauza fluctuațiilor semnificative ale cursurilor de schimb în perioada de anchetă inițială. Din cauza acestor fluctuații, s-a considerat a fi mult mai adecvat în ancheta inițială să se facă o comparație între valoarea normală medie ponderată lunară și prețul de export mediu ponderat lunar. Cu toate acestea, aceste condiții excepționale nu au fost prezente în cadrul anchetei actuale și s-a aplicat în schimb metodologia standard, descrisă la considerentele 31-46 de mai sus. Astfel, în ancheta actuală, marja de dumping pentru producătorii-exportatori din Turcia a fost stabilită pe baza unei comparații a valorii normale medii ponderate cu prețul de export mediu ponderat.

(143)

Următoarele societăți: Cayirova Boru Sanayi ve Ticaret AS, Istanbul, Yücel Boru ve Profil Endüstrisi AS, Istanbul, și Noksel Çelik Boru Sanayi AȘ, Ankara, ale căror marje de dumping individuale au fost egale cu zero în ancheta inițială, au făcut inițial obiectul cercetării în cadrul reexaminării și au fost incluse în eșantion. Cu toate acestea, deși articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede că societățile care au avut o marjă de dumping egală cu zero sau de minimis în ancheta inițială pot fi incluse într-o reexaminare, aceasta nu obligă instituțiile comunitare să includă astfel de societăți. Mai mult, după adoptarea regulamentului de bază, în cazul Mexico-Beef and Rice, organul de soluționare a litigiilor al OMC a interpretat dispozițiile relevante ale acordului antidumping ca interzicând reexaminarea unor astfel de societăți. Prin urmare, instituțiile comunitare au ajuns la concluzia că este oportun să nu se utilizeze datele colectate în cursul reexaminării cu privire la aceste trei societăți. Prin urmare, aceste societăți au fost excluse din eșantion. Mai mult decât atât, în prezentul regulament, se presupune că niciuna din aceste societăți nu este implicată în prezent în dumping.

(144)

Au fost trimise formulare de eșantionare către 15 potențiali producători/exportatori din Turcia, iar 8 dintre aceștia au răspuns. Au fost selectate trei societăți/grupuri în eșantion, care reprezintă 41 % din totalul importurilor turce în Comunitate.

(145)

După cum s-a menționat mai sus, valoarea normală trebuie să fie construită sau stabilită pe baza prețurilor plătite sau de plătit, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către clienți independenți din Turcia. Unele dintre ajustările solicitate de producătorii-exportatori au fost respinse sau modificate.

(146)

În urma prezentării concluziilor Comisiei, unii dintre exportatori au afirmat că costurile creditului ar trebui stabilite pe baza condițiilor de plată reale convenite între producători și clienții acestora. Aceste afirmații au fost acceptate.

(147)

Anumite societăți au solicitat o ajustare pentru restituirea taxelor, pe motivul că taxele de import au fost percepute pentru materia primă folosită pentru produsul similar, atunci când acesta era destinat consumului în Turcia, dar au fost rambursate atunci când produsul a fost vândut la export către Comunitate.

(148)

Într-unul din cazuri, s-a constatat că suma solicitată a fost mai mare decât valoarea taxei percepute pentru materialele încorporate fizic în produsul similar vândut pe piața internă. S-a stabilit că nivelul taxei a fost mai mic deoarece acea societate/grup de societăți a utilizat, în producția sa internă, nu doar rulouri importate cu plata unei taxe, dar și rulouri importate la o taxă de 0 %, precum și rulouri achiziționate la nivel local. În consecință, ajustările au fost adaptate corespunzător.

(149)

O altă societate pentru care ajustarea a fost inițial respinsă, a afirmat că aceasta ar fi trebuit aprobată, deoarece produsele lor vândute pe piața internă au făcut obiectul taxei. Această cerere a fost acceptată parțial.

(150)

În acest context, industria comunitară a susținut că aceasta ar fi o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că prezenta procedură este o anchetă antidumping. Prin urmare, această afirmație nu a fost analizată.

(151)

Unul din exportatorii turci a solicitat costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale negative pentru acea parte din vânzările sale pentru care a trebuit să fie construită valoarea normală. Aceasta s-a datorat faptului că câștigurile obținute de aceștia din schimburile valutare au fost substanțiale și mai mari decât valoarea totală a costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale. În acest caz, acele câștiguri financiare nu au fost luate în considerare. Numai costurile financiare referitoare la împrumuturile societăților au fost luate în considerare. Astfel, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale au fost ajustate corespunzător.

(152)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost vândut către clienți independenți din Comunitate. Astfel, pentru toți exportatorii, prețul de export s-a bazat pe prețurile plătite sau de plătit de către clienții independenți din Comunitate, în temeiul articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază

(153)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații corecte, s-a ținut seama în mod adecvat, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau comparabilitatea prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustări corespunzătoare au fost acordate pentru rabaturi, reduceri, costuri de transport, de manipulare, de tarifare, bancare și de asigurări și costuri ale creditului, după caz, care erau susținute de elemente de probă verificate.

(154)

Marja de dumping pentru producătorii-exportatori din Turcia a fost stabilită pe baza unei comparații a unei valori normale medii ponderate cu un preț de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(155)

Compararea prețurilor de export medii ponderate cu valoarea normală medie ponderată a reflectat următoarele marje de dumping:

(156)

Două societăți și-au declarat intenția de a coopera, dar nu au fost incluse în eșantion. Având în vedere că marjele de dumping stabilite pentru toate societățile din eșantion au fost de minimis iar gradul de cooperare în cadrul anchetei a fost foarte ridicat, marja de dumping aplicabilă la nivel național a fost, de asemenea, considerată a fi de minimis.

(157)

Prin urmare, s-a concluzionat că nu a existat o continuare a dumpingului în cazul Turciei. Analiza ulterioară în cadrul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază se va concentra, prin urmare, doar pe probabilitatea reapariției dumpingului.

(158)

Piața UE este cu siguranță o piață foarte atractivă pentru producătorii turci. Acest lucru se datorează unui număr de factori, între care primul este dimensiunea. Dimensiunea se referă nu numai la consumul mare, ci și la faptul că cele mai multe exporturi turce către alte piețe ale unor țări terțe sunt fragmentate – cantități mici fiind transportate către mai multe destinații diferite. În acest sens, Comunitatea este mai atractivă, ca destinație unică, cu capacitate mare de absorbție.

(159)

Proximitatea geografică este un alt factor important, deoarece costurile de transport pentru aceste produse nu sunt nesemnificative.

(160)

Comunitatea este, de asemenea, o piață tradițională pentru exportatorii turci, care au canale de distribuție bine stabilite și o gamă largă de clienți.

(161)

În ciuda măsurilor în vigoare, exporturile din Turcia au continuat pe întreaga durată a PA. Cu toate acestea, nu s-a constatat niciun dumping în cazul societăților eșantionate. Ar trebui menționat faptul că societățile eșantionate și societățile neselectate în eșantion care au cooperat în reexaminările actuale, precum și cele în cazul cărora s-a constatat o marjă zero sau de minimis în ancheta inițială reprezintă aproximativ 90 % din totalul exporturile turce către Comunitate. Pentru aceste exporturi din Turcia, piața pare să fie stabilă și nu există niciun indiciu că societățile își vor schimba politicile de preț. În afară de aceasta, cele trei societăți eșantionate, precum și cele trei societăți în cazul cărora s-a constatat o marjă de dumping zero sau de minimis în ancheta inițială sunt de departe cei mai mari operatori de pe piață și dețin o poziție dominantă în stabilirea prețurilor. Prin urmare, este probabil ca orice altă societate ar urma mai degrabă practicile lor tarifare. Astfel, este puțin probabilă reapariția dumpingului în cazul Turciei. Cu toate acestea, pentru a avea o imagine completă, factorii de mai jos au fost, de asemenea, examinați.

(162)

Ancheta a stabilit o capacitate de rezervă totală de aproximativ 143 000 de tone în PA pentru producătorii cooperanți, inclusiv societățile eșantionate și societățile care nu au făcut parte din eșantion. Această cantitate ar corespunde unei valori de aproximativ 10 % din consumul comunitar total [astfel cum este definit la considerentul 231] de tuburi sudate.

(163)

Cele mai mari piețe ale unor țări terțe pentru produsul în cauză (SUA) au în vigoare măsuri antidumping pentru exporturile turce, variind până la 14,7 %. Acest lucru ar presupune că, toate celelalte condiții fiind aceleași, nu ar fi probabil ca SUA să absoarbă cantități de export suplimentare semnificative din Turcia. Cu toate acestea, faptul că exporturile către țări terțe sunt fragmentate în transporturi către numeroase destinații diferite pare să indice faptul că exportatorii turci sunt implicați în mod activ în procesul explorării noilor piețe și, prin urmare, este probabil că piețele țărilor terțe ar putea absorbi unele dintre aceste capacități. În plus, luând în considerare proporția actuală de exporturi turce către Comunitate și către țările terțe (70/30), se poate anticipa în mod rezonabil aceeași proporție în cazul în care capacitățile neutilizate în prezent ar fi vândute. Aceasta ar putea însemna, în acest caz, un import suplimentar în Comunitate de aproximativ 100 000 de tone, ceea ce ar corespunde unei cote de piață suplimentare de 7 %, pe baza cifrelor privind consumul în cursul PA. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că aceasta ar fi creșterea teoretică maximă a vânzărilor, în ipoteza că capacitatea de rezervă este utilizată într-o proporție de 100 %, ceea ce se întâmplă rar într-o astfel de industrie.

(164)

Diferențele de preț între exporturile turce către Comunitate și către țările terțe nu au fost semnificative și au depins de societatea în cauză. După o analiză aprofundată care a urmat notificării, s-a stabilit că prețurile de export ale Turciei către țări terțe au fost ușor mai ridicate decât cele către Comunitate. Având în vedere că nu s-a stabilit existența unui dumping în cazul Turciei în ceea ce privește exporturile sale către Comunitate, se poate presupune că, în general, exporturile către țări terțe nu au fost efectuate la prețuri care au făcut obiectul dumpingului. De asemenea, nu există alte indicii că exportatorii turci și-ar schimba politica de preț. Niciuna din condițiile de pe piață sau situația exportatorilor, în ansamblu, nu au arătat că ar fi probabil ca aceștia să își schimbe comportamentul lor general pe piață.

(165)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există riscul reapariției dumpingului pentru importurile originare din Turcia.

(166)

Reclamantul a susținut că măsurile în vigoare nu au împiedicat continuarea importurilor care fac obiectul unui dumping și că nivelul măsurilor nu a mai fost suficient pentru a compensa dumpingul prejudiciabil datorat importurilor de produs în cauză din Turcia.

(167)

După cum s-a constatat mai sus, importurile din Turcia nu au mai continuat să fie efectuate la prețuri de dumping. Într-adevăr, toate nivelurile de dumping stabilite în prezenta anchetă sunt sub pragul de minimis. În special, acest lucru este valabil pentru trei societăți, în cazul cărora inițial s-a constatat că practică dumpingul.

(168)

Așa cum s-a menționat, piața comunitară va rămâne cel mai probabil o piață atractivă pentru exportatorii din Turcia în ceea ce privește prețurile, precum și relațiile comerciale bine stabilite și de lungă durată. În același timp, producătorii turci comercializează volume semnificative pe piețele lor interne. Aceste cantități sunt vândute la prețuri competitive și relativ scăzute, în comparație cu alte piețe majore, inclusiv UE și SUA. Într-adevăr, prețurile de pe piața internă și ulterior, valorile normale erau la asemenea niveluri încât dumpingul în cazul exporturilor către Comunitate a dispărut în întregime.

(169)

Ancheta nu a descoperit niciun alt element care ar sugera că este probabil ca prețul și dumpingul să se schimbe în cazul în care s-ar adopta încetarea măsurilor. Pentru societățile care au făcut obiectul unor taxe vamale de 0 % de la ancheta inițială, considerațiile bazate pe raportul Mexico Beef and Rice, astfel cum s-a explicat în considerentul 143 vor continua să se aplice. În ceea ce privește celelalte societăți, prezenta anchetă a arătat într-adevăr că circumstanțele s-au schimbat, deoarece s-a constatat că acestea nu mai practică dumpingul. În plus, nu există motive imperioase care să indice faptul că aceste circumstanțe schimbate nu au un caracter durabil. În afară de aceasta, toate societățile anchetate au efectuat exporturi către țările terțe în 2006 și în cursul PA la prețuri mai ridicate decât prețurile la exportul către Comunitate. În cursul acelorași perioade, exporturile sale comunitare s-au efectuat la prețuri care depășeau prețurile vânzărilor sale interne. Aceasta indică în mod clar că circumstanțele schimbate (exporturile care nu mai fac obiectul unui dumping) au un caracter durabil.

(170)

Prin urmare, se poate concluziona că, în cazul în care se permite expirarea măsurilor, este puțin probabil ca exporturile către Comunitate să fie efectuate la prețuri de dumping. De asemenea, condițiile schimbate față de ancheta inițială cu privire la absența dumpingului pot fi considerate, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(171)

Având în vedere cele de mai sus, procedura privind importurile originare din Turcia ar trebui să fie încheiată.

(172)

Grupul Interpipe a susținut că o comparație între valoarea normală bazată pe costurile proprii/prețurile interne și pe prețurile sale de export către piața unei țări terțe, comparabile cu UE, ar conduce la o reducere a dumpingului, cu mult sub nivelul măsurilor actuale. Prin urmare, se susține că instituirea în continuare de măsuri la nivelul actual nu mai este necesară pentru a compensa dumpingul.

(173)

În timpul anchetei, societatea a fost notificată cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Aceasta s-a datorat faptului că societatea nu a furnizat informații referitoare la costul de producție pentru tipul de produs (număr de control al produsului – NCP) în formatul solicitat. Societatea a prezentat doar informații referitoare la costul de producție ca medie a tuturor tipurilor de produse, fabricate într-un anumit atelier de lucru.

(174)

Analiza faptelor a evidențiat faptul că informațiile prezentate referitoare la costul de producție nu pot fi acceptate de Comisie, deoarece acestea nu ar permite o comparație corectă cu prețurile de vânzare pe piața internă, pe tip de produs.

(175)

Societatea a fost informată cu privire la motivele pentru care acest lucru a fost necesar într-o perioadă rezonabilă de timp, astfel cum prevede articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-au primit comentarii, acestea au fost analizate și li s-a răspuns în detaliu. Niciuna din explicațiile oferite de societate nu a fost considerată satisfăcătoare, astfel încât să îi permită Comisiei să evite aplicarea celor mai bune informații disponibile în domeniul evidențiat mai jos.

(176)

În urma notificării, reclamantul a susținut faptul că cazul ar trebui să fie încheiat deoarece cooperarea din partea singurului producător ucrainean a fost atât de redusă, încât Comisia a trebuit să recurgă la articolul 18 din regulamentul de bază pentru a ajusta costul de producție. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că articolul 18 s-a aplicat în scopul de a permite Comisiei să completeze informațiile comunicate de singurul producător ucrainean cooperant prin utilizarea celor mai bune informații disponibile. În consecință, argumentul a fost respins.

(177)

Comisia a analizat dacă vânzările interne ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. În acest scop, a fost analizat costul de producție al produsului fabricat și vândut de producătorii-exportatori cooperanți pe piața internă.

(178)

OJSC Interpipe Novomoskovsk Pipe Production Plant (NMPP), care produce produsul în cauză, nu a reușit să furnizeze o defalcare a costurilor de producție („CP”) în funcție de NCP. Acest producător-exportator a furnizat doar un CP mediu al tuturor NCP fabricate în fiecare din cele două ateliere de lucru ale sale. Dovezi referitoare la structura costurilor pentru NCP de la producători diferiți din alte țări vizate de anchetă, inclusiv în Comunitate, au arătat faptul că există o mare variație a costurilor de producție pe NCP.

(179)

OJSC Interpipe Nizhnedneprovsk tube rolling plant (NTRP), afiliată NMPP, a prezentat o defalcare a CP per NCP.

(180)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 173, Comisia a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază pentru NMPP pentru a obține costul de producție în funcție de NCP. S-a luat în considerare opțiunea de a utiliza informațiile disponibile provenite din ancheta inițială dar, deoarece i s-a acordat Ucrainei statutul de economie de piață, astfel de informații nu au mai fost considerate drept cele mai bune informații disponibile. În plus, Comisia a considerat că și calitatea informațiilor raportate de industria comunitară a fost de natură să permită obținerea unor concluzii cu privire la costul de producție (CP) per numărul de control al produsului (NCP). Prin urmare, informațiile prezentate de industria comunitară cooperantă au fost considerate cele mai fiabile și cele mai bune informații disponibile din care să se obțină CP per NCP. În acest sens, concluziile anchetei au arătat că se pot calcula variațiile dintre cel mai ieftin NCP din industria comunitară și toate celelalte NCP-uri. Aceasta variație a fost apoi aplicată la CP medii raportate de NMPP. Atunci când a existat o concordanță între NCP produs de industria comunitară și același NCP produs de NTRP, s-a folosit costul NTRP.

(181)

Aceeași parte și-a exprimat îndoiala în ceea ce privește faptul că Comisia a utilizat datele din cursul PA pentru a construi valoarea normală și prețul de export în PAI. Unele dintre cererile aferente au fost acceptate. Comisia a analizat media ponderată a prețurilor CIF de export către Comunitate în cursul duratei suprapuse de șase luni ale ambelor proceduri. În plus, pentru a permite o comparație echitabilă în aceeași perioadă de timp, între valorile normale medii ponderate pentru fiecare categorie de produs în cauză exportat către Comunitate în raport cu prețul de export mediu ponderat pentru fiecare categorie de produs în cauză corespunzătoare, a fost ajustat costul de producție al producătorilor cooperanți. Ajustarea a fost efectuată pentru a reflecta costul de producție pentru aceleași șase luni luate în considerare pentru a calcula prețurile CIF la exportul către Comunitate. Singurul exportator ucrainean cooperant a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze costul unitar de producție al societății afiliate, OJSC Interpipe Nizhnedneprovsk (NTRP) tube rolling plant, atunci când NCP-urile sunt aproape identice cu cele produse de OJSC Interpipe Novomoskovsk Pipe Production Plant (NMPP). Astfel cum s-a explicat în considerentul 175, Comisia are totuși dovezi care arată că există într-adevăr o mare variație a costurilor de producție per NCP. Cererea a fost, prin urmare, respinsă.

(182)

În ceea ce privește exporturile către Comunitate, grupul a exportat un volum neglijabil de produs în cauză către Comunitate în cursul PAI. Aceste tranzacții, în sine, nu ar putea fi considerate drept reprezentative pentru a stabili dacă a avut loc o modificare a comportamentului de natură durabilă.

(183)

Grupul Interpipe a sugerat folosirea exporturilor către țări terțe pentru a stabili nivelul prețurilor la care ar avea loc exporturile către Comunitate. Exportatorul a susținut, în special, faptul că în acest sens ar trebui să se folosească exporturile către Rusia. Societatea a furnizat dovezi cu privire la exporturile sale pe piețele unor țări terțe, precum și pe piața rusă.

(184)

Mai întâi s-a determinat dacă volumul exporturilor de produs în cauză către țările terțe propus de Grupul Interpipe a fost suficient de semnificativ în ceea ce privește vânzările globale. În acest sens, s-a ajuns la concluzia că vânzările către Rusia au reprezentat mai mult de jumătate din exporturile totale ale grupului și au fost, în principiu, suficiente pentru a trage concluzii, dacă piața rusească ar fi suficient de similară cu cea comunitară.

(185)

Pe baza informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, s-a analizat dacă Rusia a avut condiții și o structură de piață similară cu cele existente în cadrul Comunității, pentru a evalua dacă exporturile către Rusia ar furniza o indicație fiabilă cu privire la prețurile probabile de export către Comunitate, cu scopul de a stabili un nou nivel al măsurii.

(186)

Pe de o parte, dimensiunea pieței rusești pentru produsul în cauză, la fel ca cea a Comunității, pare a fi semnificativă, iar tipurile de produse vândute în ambele zone sunt în general similare.

(187)

Pe de altă parte, au fost constatate diferențe proeminente între cele două piețe. În primul rând, există taxe la import semnificative în Rusia, în contrast cu lipsa unor astfel de taxe în cadrul Comunității ( 9 ). Acest lucru se reflectă în cotele importurilor, care sunt semnificativ mai mici decât în cadrul Comunității. În plus, sectorul de producție din Rusia pare a fi mult mai concentrat, având doar câțiva mari producători care reprezintă o proporție majoră a activității – în timp ce, în cadrul Comunității, își desfășoară activitatea un număr mai mare de producători. De asemenea, canalele de distribuție par să implice mai puțini angrosiști decât în cadrul Comunității. Mai mult, faptul că există un dumping semnificativ din partea Rusiei în Comunitate reflectă diferențele de formare a prețurilor și denaturările de pe piața internă rusească, fără de care astfel de practici nu ar putea exista.

(188)

În plus, existența dumpingului indică faptul că nivelurile prețurilor interne din Rusia sunt superioare față de prețurile la care este probabil că exportatorii ar exporta către Comunitate. Acest lucru se datorează faptului că prețurile predominante pentru importatorii care își mențin o prezență semnificativă în Comunitate sunt susceptibile de a fi la același nivel cu cele ale prețurilor rusești de export și, datorită naturii omogene a produsului în cauză, care implică faptul că exportatorii care intenționează să pătrundă pe piața comunitară, după toate probabilitățile, trebuie să se alinieze la nivelul celor mai mici prețuri ofertate.

(189)

Cele de mai sus reflectă diferențe care ar afecta formarea prețurilor și, prin urmare, nivelurile acestora, și care sugerează, prin urmare, faptul că prețurile rusești nu pot fi folosite în scopul de a stabili un nou nivel al măsurilor.

(190)

Comisia a analizat, în continuare, dacă s-ar putea utiliza în acest scop prețurile de export către țări terțe, altele decât Rusia. Mai întâi s-a analizat dacă ar putea fi considerată ca țară de referință cea de-a doua mare piață din punct de vedere al exporturilor. Cu toate acestea, această opțiune nu a fost luată în considerare, deoarece Belarus nu este o țară cu economie de piață. Au fost analizate, de asemenea, vânzările către alte țări, dar volumul exporturilor lor a fost prea mic pentru ca acestea să fie considerate reprezentative.

(191)

În aceste condiții, utilizarea prețurilor de export din Ucraina către Rusia (și către alte țări terțe în care solicitantul a exportat în PAI) nu poate fi considerată reprezentativă pentru comportamentul probabil al prețurilor de export către Comunitate și, prin urmare, nu este luată în considerare. Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat în schimb necesar să se aplice articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru Interpipe Group. În acest sens, s-a analizat dacă media ponderată a prețurilor CIF de export către Comunitate în cursul PA, de la toți producătorii-exportatori cooperanți din toate țările vizate de anchetă, ar putea fi agregată pe bază de NCP și utilizată ca referință pentru a stabili un preț de export pentru producătorul-exportator ucrainean.

(192)

Această metodă a fost considerată corespunzătoare, deoarece este rezonabil să se presupună că dacă exporturile ucrainene intră pe piața comunitară, acestea nu s-ar abate într-o măsură semnificativă de la modelul de preț al concurenților direcți, adică ceilalți exportatori către Comunitate.

(193)

Astfel cum s-a explicat la considerentul 181, atunci când a stabilit prețul la export, Comisia a utilizat doar datele din cele șase luni în care PA și PAI se suprapun.

(194)

S-a folosit astfel prețul unitar de export NCP corespunzător acestor exportatori pentru a stabili prețul de export al grupului Interpipe.

(195)

În urma notificării, singurul producător exportator din Ucraina susține că, la stabilirea prețului de export, nu trebuie să se facă nicio deducere din sumele aferente cheltuielilor de vânzare, generale și administrative și nici din profitul companiei, deoarece articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază nu se aplică în cazul de față. S-a argumentat că articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază nu se aplică decât importatorilor în cauză din cadrul Comunității, deoarece textul acestuia face o distincția clară între „import și revânzare”. S-a mai afirmat, de asemenea, că societatea afiliată acționează ca un departament de export.

(196)

Ar trebui precizat faptul că, pentru vânzarea produselor în cauză către Comunitate, singurul exportator importator din Ucraina a încredințat produsul în cauză direct Comunității, a emis factură societății afiliate din Elveția pentru fiecare transport și a primit plata corespunzătoare. Astfel, producătorul exportator a îndeplinit toate funcțiile unui exportator. Societatea afiliată din Elveția a negociat contractele de vânzare și a emis factură primului cumpărător comunitar independent. Societatea afiliată s-a ocupat, de asemenea, de livrarea produselor vândute.

(197)

În ceea ce observațiile în urma notificării, prezentate de societatea ucraineană, se menționează că prețurile la export ar putea fi construite în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, în cazul în care nu există niciun preț de export [prima opțiune din cadrul articolului 2 alineatul (9)]. Tot în cadrul articolului 2 alineatul (9), prețurile de export pot fi construite pe baza oricăror criterii rezonabile. Aceste criterii rezonabile vor prevedea, de asemenea, o deducere a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale ale societății afiliate și un profit rezonabil. Chiar dacă s-ar considera că aceste elemente sunt mult mai adecvat reflectate drept „comisioane”/„adaosuri comerciale” în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, quod non, marja de dumping rezultată ar fi aceeași. Deoarece profitul societății afiliate a fost afectat de faptul că aceasta a cumpărat în condiții aplicabile între societăți, un profit rezonabil a fost prin urmare determinat pe baza datelor colectate de la importatori/comercianți independenți care au cooperat în cadrul anchetei.

(198)

În urma notificării, industria comunitară a susținut că regulamentul de bază și normele OMC nu permit calcularea marjelor de dumping atunci când nu există exporturi către Comunitate. Pentru motivele enunțate la considerentele anterioare, se reamintește că articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază menționează în mod explicit că atunci când nu există preț de export, acest preț ar putea fi construit pe baza oricăror criterii rezonabile. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(199)

Comparația dintre valoarea normală, calculată conform celor de mai sus și prețul de export, calculat de asemenea, conform celor de mai sus, a evidențiat existența unui dumping. Marja de dumping pentru grupul ucrainean, exprimată ca procent din prețul de import CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, este următoarea:

Interpipe Group (OJSC Interpipe Novomoskovsk Pipe Production Plant și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsk tube rolling plant): 10,7 %.

(200)

În concluzie, s-a constatat că există dumping din partea Grupului Interpipe la nivelul descris în considerentul 199. În ceea ce privește toți ceilalți producători-exportatori din Ucraina, marja reziduală de dumping aplicabilă nu se va modifica.

(201)

Volumele exportate din țara în cauză către UE au scăzut constant de la 29 KT în 2002 la 17,2 KT în 2005 și la aproape zero în cursul PA.

(202)

Doar doi producători ucraineni care aparțin aceluiași grup (Interpipe Group) s-au făcut cunoscuți și au prezentat un răspuns la chestionar, OJSC Interpipe Novomoskovsk Pipe Production Plant și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsk Tube Rolling Plant.

(203)

S-a stabilit că există cel puțin alți 7 producători care își desfășoară activitatea în Ucraina. Pe baza informațiilor puse la dispoziția Comisiei, Grupul Interpipe reprezintă circa 26 % din producția ucraineană. În aceste condiții, se consideră că nivelul de cooperare a fost foarte scăzut.

(204)

Singurul grup de producători ucraineni cooperanți a avut exporturi neglijabile către Comunitate în cursul PA. Nivelul foarte scăzut al exporturilor ucrainene al produsului în cauză către Comunitate nu a fost reprezentativ și astfel, nu a furnizat o bază fiabilă și pertinentă pentru a stabili dacă a existat o continuare a dumpingului. Prin urmare, s-a considerat oportun ca, în acest caz, analiza să se bazeze pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor.

(205)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul (203), ancheta a arătat că există cel puțin 7 producători de produs în cauză în Ucraina, în cursul PA, și doar un singur grup a cooperat la anchetă.

(206)

S-a analizat în ce măsură informațiile provenite de la grupul ucrainean cooperant ar putea fi utilizate cu scopul de a evalua dezvoltarea globală a exporturilor probabile din Ucraina, precum și, mai exact, pentru a servi ca element de referință din punct de vedere al indicatorilor pentru prețuri interne și de export, costuri, capacități de producție și utilizarea capacității.

(207)

Informațiile referitoare la stocuri, nivel de producție și capacitate, care au fost furnizate de societate au fost folosite împreună cu informațiile de la reclamant, în vederea stabilirii volumului de producție și capacității producători ucraineni.

(208)

Având în vedere cele de mai sus, au fost luate în considerare următoarele aspecte pentru a evalua impactul probabil în cazul în care aceste măsuri ar fi abrogate.

(209)

Pe baza informațiilor disponibile Comisiei, s-a stabilit că pentru produsul în cauză, capacitatea de producție din Ucraina depășește 400 KT pe an.

(210)

În lipsa unor dovezi care să arate că această capacitate ar putea fi absorbită prin creșterea vânzărilor pe piața internă, prin vânzări către alte țări terțe sau prin producția de alte produse decât produsul în cauză, se concluzionează că, în cazul expirării măsurilor, capacitățile de rezervă semnificative ar fi direcționate cel mai probabil către Comunitate, în special datorită atractivității Comunității ca piață de export. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de capacitatea de rezervă semnificativă existentă la Interpipe Group.

(211)

Având în vedere că piața comunitară este una dintre cele mai mari din lume, dimensiunea sa totală o face atractivă pentru orice producător exportator ucrainean de produs în cauză.

(212)

Se reamintește că Interpipe Group furnizează rulouri din Ucraina către societatea producătoare Mogilev din Belarus, care, pe baza unui contract de lucru pe bază de comandă, transformă produsul în produs în cauză, acesta fiind ulterior vândut de filiala elvețiană a Interpipe către Comunitate. Pe parcursul procesului, Interpipe păstrează dreptul de proprietate asupra produsului. Astfel cum s-a menționat mai sus, s-a constatat că aceste exporturi au făcut obiectul unui dumping. În special datorită faptului că se propune instituirea unor măsuri cu privire la Belarus, nu se poate exclude faptul că anumite exporturi efectuate de grupul din Belarus ar proveni de fapt din Ucraina.

(213)

Luate împreună cu nivelul de prețuri relativ atractive din cadrul Comunității, unde există canale de distribuție bine dezvoltate, se consideră că, în lipsa unor măsuri, ar exista un imbold economic clar pentru reorientarea exporturilor de pe piețe terțe, cum ar fi Rusia sau Belarus, către Comunitate

(214)

În ansamblu, în aceste condiții, se consideră că orice creștere a capacității actuale de utilizare este probabil să fie direcționată spre exporturi, în special către piața comunitară.

(215)

În contextul unei cooperări scăzute și a informațiilor menționate mai sus, se consideră că ar trebui să fie confirmate afirmațiile formulate în plângere cu privire la posibilitatea reapariției dumpingului. Acest lucru este sprijinit de mai mulți factori suplimentari.

(216)

Prețurile de export către alte țări terțe sunt la același nivel cu prețurile de import predominante în Comunitate. Acest lucru ar presupune că este probabil ca prețurile de export către astfel de alte țări terțe fac, de asemenea, obiectul unui dumping, ceea ce indică un model mai general de comportament bazat pe dumping.

(217)

În plus, pentru produsul examinat, care este destul de omogen în general, ar fi posibil ca vânzătorii ucraineni potențiali să furnizeze produse la prețuri predominante pentru alte importuri în Comunitate. Astfel cum s-a concluzionat în secțiunile precedente, prețurile de import din alte țări exportatoare sunt, în general, scăzute. Atunci când se ia în considerare faptul că există probabilitatea ca prețurile de export potențiale ale producătorilor-exportatori ucraineni să trebuiască să reflecte aceste prețuri mici și atunci când se ia în considerare structura costurilor pentru produsul în cauză, care se bazează puternic pe prețurile pentru ruloul de oțel și pentru zinc care au înregistrat creșteri semnificative în întreaga lume, ar fi posibil ca prețurile de export să fi făcut obiectul dumpingului la circa 10,7 %, așa cum s-a concluzionat în considerentul 199.

(218)

Prin urmare, o parte importantă a exporturilor ucrainene ar fi susceptibilă să fie vândută în Comunitate la prețuri de dumping, dacă s-ar permite ca aceste măsuri să expire.

(219)

În cadrul Comunității, s-a constatat că produsul similar era fabricat de 17 societăți care au cooperat la anchetă și au susținut plângerea și de 2 producători comunitari care nu au cooperat la anchetă. Niciun producător comunitar nu s-a făcut cunoscut și nu s-a opus anchetei.

(220)

În lipsa cooperării din partea a 2 producători din Comunitate, producția comunitară a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate în plângere, precum și a informațiilor colectate în timpul anchetei de la producătorii cooperanți.

(221)

Cei 17 de producători comunitari cooperanți reprezentau 95 % din producția totală de produs în cauză din Comunitate. S-a considerat că aceștia constituie industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(222)

Producătorii eșantionați din Comunitate au reprezentat, în cadrul anchetei, circa 67 % din producția produsului similar din industria comunitară în perioada de anchetă.

(223)

Consumul de produs în cauză pe piața comunitară a fost stabilit pe baza volumului de vânzări de pe piața comunitară al tuturor producătorilor din cadrul Comunității, plus importurile din țările în cauză, precum și din țările terțe.

(224)

În ceea ce privește producătorii comunitari, volumul vânzărilor a fost evaluat pe baza informațiilor cuprinse în răspunsurile industriei comunitare, împreună cu informațiile disponibile în plângerea privind vânzările comunitare ale celor doi producători necooperanți.

(225)

În ceea ce privește volumul importurilor din țările în cauză și din țările terțe, au fost analizate următoarele surse de informații:

(226)

În plus, în conformitate cu plângerea, nu ar trebui să se facă nicio deducere a informațiilor referitoare la codul NC pentru a include produse care nu au fost în cauză, deoarece nu au fost importate cantități semnificative de alte produse sub aceste coduri NC.

(227)

Pe această bază, s-a ajuns la concluzia că, pentru a stabili volumul și tendințele prețurilor pentru întreaga perioadă luată în considerare, codurile NC complete au fost cea mai adecvată de sursă.

(228)

Observațiile următoare sunt utile în acest context. Pentru Belarus, în lipsa altor informații referitoare la prețuri și care să includă toată perioada luată în considerare, după analizarea nivelurilor prețurilor provenite de la Eurostat, precum și a celor provenite de la operatorul german menționat mai sus, se consideră că statisticile Eurostat sunt cea mai precisă sursă pentru tendințele prețurilor.

(229)

Cu privire la China, ancheta a stabilit că importurile de pe piața UE provenite de la producătorii-exportatori cooperanți au fost mai mari decât statisticile privind importurile, menționate în tabelul 2 (mai jos). Dat fiind faptul că nivelurile prețurilor au fost similare între cele două seturi de date și pentru a se asigura că cifrele nu sunt supraevaluate, s-a decis să se folosească statisticile oficiale și, nu în ultimul rând, deoarece această abordare nu a avut niciun impact semnificativ asupra analizei prejudiciilor și cauzalității, în comparație cu utilizarea datelor obținute de la producătorii-exportatori cooperanți.

(230)

Având în vedere că importurile provenite de la exportatorii turci cooperanți au fost mai ridicate decât cele reflectate în informațiile de la Eurostat, cu privire la Turcia se aplică un raționament similar. Din nou, această abordare nu a avut niciun impact semnificativ asupra analizei prejudiciilor și cauzalității, în comparație cu utilizarea datelor obținute de la producătorii-exportatori cooperanți.

(231)

Consumul stabilit astfel cum s-a precizat anterior („consumul comunitar”) a crescut cu 9 % în cursul perioadei luate în considerare, și anume, de la 1 234 KT tone în 2004 la 1 342 KT în cursul PA. Mai precis, consumul comunitar reflectă o scădere cu 12 % în 2005, înaintea unei noi creșteri în 2006 și în cursul PA. Scăderea consumului pentru anul 2005 se datorează destocării (și, prin urmare, scăderii achizițiilor) de către angrosiști în 2005, după creșterea achizițiilor din 2004.

(232)

Pentru țările în care s-a efectuat ancheta antidumping, și anume, Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia, s-a examinat dacă condițiile erau de natură să permită o analiză a tuturor importurilor care urmează a fi cumulate. Cu un dumping sub nivelul de minimis, exporturile din Bosnia și Herțegovina au fost, în schimb, analizate în cadrul altor exporturi în secțiunea 3.4, precum și în cadrul altor cauze, mai jos în secțiunea 4. Importurile din țările în care s-a efectuat reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor și din Turcia (în contextul reexaminării intermediare cu privire la Turcia) au fost analizate separat. În acest context, se reamintește faptul că nivelurile de dumping pentru Turcia au fost sub pragul de minimis iar volumele importurilor în ceea ce privește Thailanda și Ucraina luate împreună și separat au fost de asemenea de minimis. Cu toate acestea, pentru aceste două țări din urmă, s-a constatat o probabilitate a reapariției dumpingului prejudiciabil, astfel cum se prezintă la secțiunea F de mai jos.

(233)

Comisia a examinat dacă importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia trebuie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(234)

Acest articol prevede că efectele importurilor din două sau mai multe țări care fac simultan obiectul aceleiași anchete trebuie să fie evaluate cumulativ, atunci când (i) marja de dumping stabilită în raport cu importurile din fiecare țară este mai mult decât de minimis, astfel cum este definită la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază; (ii) volumul importurilor din fiecare țară nu este neglijabil; și (iii) condițiile de concurență între produsele importate și condițiile de concurență între produsele importate și produsele similare din Comunitate fac ca o astfel de evaluare să fie adecvată.

(235)

Toate importurile din RPC, Rusia și Belarus îndeplinesc cerința (i) menționată în considerentul 234 de mai sus.

(236)

Volumele importurilor din RPC, Rusia și Belarus sunt peste nivelul de minimis și, prin urmare, nu sunt neglijabile (astfel cum se poate vedea în tabelul 2 de mai jos).

(237)

În ceea ce privește condițiile de concurență, ancheta a reflectat faptul că produsul în cauză importat la prețuri de dumping din țările în cauză și produsul fabricat și vândut de industria comunitară au fost similare în toate caracteristicile lor esențiale fizice și tehnice. Același lucru se aplică și în cazul comparației produselor importate care fac obiectul unui dumping din diferitele țări în cauză.

(238)

Mai mult, pe această bază, aceste produse sunt interschimbabile și au fost comercializate în Comunitate în perioada luată în considerare prin intermediul canalelor de vânzări comparabile, de exemplu, angrosiști și comercianți.

(239)

În plus, ancheta a stabilit că a existat concurență între diversele state membre ale Comunității și între toate tipurile diferite de produs în cauză, inclusiv produse galvanizate, produse negre și tuburi cu alte finisaje exterioare. Prin urmare, s-a considerat că importurile de tuburi sudate erau în concurență între ele și cu cele produse în Comunitate.

(240)

A fost analizat și comportamentul în materie de prețuri al diferitelor țări cumulate. Această analiză a arătat că aceste țări au subcotat prețurile și costurile din industria comunitară și, astfel cum s-a prezentat în considerentul 244, prețurile au urmat tendințe similare.

(241)

Anumite părți au afirmat că importurile originare din Rusia și din Turcia ar trebui să fie disociate de anchetă, deoarece importurile din această țară indică o tendință divergentă ca volum al importurilor și cote de piață, pe o piață unde cererea este în creștere. În acest sens, trebuie remarcat faptul că volumul importurilor pe piața comunitară a rămas substanțial în orice moment pe tot parcursul perioadei luate în considerare. În plus, importurile care fac obiectul unui dumping din toate cele trei țări (Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia) au crescut semnificativ în ultimii doi ani, care au fost analizați, iar nivelurile generale de preț au urmat aceleași tendințe și au fost în aceeași ordine de amploare, în special în cursul PA, astfel cum reflectă informațiile furnizate de societăți individuale. În plus, toate importurile cumulate au subcotat prețurile din industria comunitară în cursul PA.

(242)

Pe baza celor de mai sus, s-a ajuns la concluzia că au fost îndeplinite toate condițiile care justifică cumularea, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-a decis ca importurile de tuburi sudate originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia să fie evaluate cumulativ. Aceste țări vor fi menționate ca „țări cumulate” iar importurile din aceste țări vor fi menționate ca „importuri cumulate”.

(243)

Importurile cumulate au crescut de la 76 644 tone în 2004 la 250 559 tone în cursul PA, și anume, cu peste 200 %. Deoarece consumul produsului în cauză în cursul perioadei luate în considerare a crescut cu 9 %, cota de piață deținută de importurile cumulate ale produsului în cauză a crescut de la 6,2 % în 2004 la 18,7 % în cursul PA. Evoluția importurilor și a cotelor de piață pentru produsul în cauză în perioada luată în considerare este prezentată în tabelele 2 și 3 de mai sus.

(244)

Prețul mediu ponderat al importurilor din țările în cauză a evoluat după cum urmează în perioada luată în considerare:

(245)

Tabelul 4 are ca sursă baza de date Comext la nivelul complet de coduri NC. Tendința generală a prețurilor de import în Comunitate reflectă o creștere în conformitate cu creșterea generală a prețurilor pentru toți operatorii de pe piața UE.

(246)

Pentru determinarea subcotării prețurilor, Comisia și-a bazat analiza pe informațiile prezentate în detaliu la nivel de tip de produs în cursul anchetei, de către producătorii-exportatori eșantionați pentru China. Pentru Rusia, s-au folosit informațiile de la producătorul-exportator cooperant. Pentru Belarus, s-au folosit informațiile de la operatorul german cooperant.

(247)

Aceste informații referitoare la prețurile de export au fost comparate cu un preț mediu ponderat al producătorilor comunitari eșantionați, la nivelul aceluiași tip de produs detaliat, pentru a asigura o comparație echitabilă, la același nivel comercial. În toate cazurile, această analiză a luat în considerare prețurile reale de export ale producătorilor-exportatori la nivelul CIF la frontiera comunitară. Pentru industria comunitară, prețurile relevante de vânzare au fost acelea de la clienții independenți, ajustate, după caz, la nivel franco fabrică. În cursul PA, în funcție de tipurile diferite de produse definite în chestionar, marjele medii de subcotare au fost după cum urmează:

(248)

Pentru Ucraina și Thailanda, se reamintește faptul că volumele importurilor au fost sub nivelul de minimis și astfel, s-a considerat că prețurile, și în consecință, evoluția prețurilor și calcularea subcotării prețurilor nu ar fi fiabile și pertinente.

(249)

Astfel cum se arată în tabelele 2 și 3, importurile din țările terțe, inclusiv cele din Bosnia și Herțegovina și din Turcia au crescut ușor de la 222 096 tone în 2004 la 238 441 tone în cursul PA. Cota de piață deținută de aceste importuri a rămas la aproximativ 18 % în cursul acestei perioade.

(250)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici relevanți care au influență asupra situației industriei comunitare. Această analiză a fost realizată pentru cele nouă societăți eșantionate, așa cum se menționează în considerentul 20, care au completat integral chestionarele. Factorii analizați pentru societățile eșantionate au inclus prețurile, ocuparea forței de muncă și salariile, investițiile, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de numerar și capacitatea de a mobiliza capitalurile. Cu toate acestea, cu privire la unii indicatori (analizați mai jos ca indicatori macroeconomici), informațiile au fost disponibile și folosite pentru toate cele 17 societăți (inclusiv cele nouă societăți din eșantion) din industria comunitară. Acești indicatori macroeconomici au fost cota de piață, volumul vânzărilor în Comunitate, producția și capacitatea de producție.

(251)

Producția industriei comunitare a scăzut cu 10 % din 2004 până la PA. Capacitatea de producție a fost calculată în conformitate cu o metodologie standard aplicată întregii industrii comunitare. Această metodologie a luat în considerare capacitatea reală pe termen lung, care permite opriri normale ale producției, precum întreținerea și a reprezentat metodologia folosită în mod normal în industria comunitară. Capacitatea de producție pentru produsul în cauză a scăzut moderat în perioada luată în considerare, de la 2 218 597 tone în 2004 la 2 132 322 (sau cu 4 %) în cursul PA.

(252)

De asemenea, capacitatea de utilizare a scăzut, reflectând un declin al producției, de la aproximativ 44 % la 41 % în perioada luată în considerare. În acest sens, ar trebui totuși să se menționeze că acest factor nu este cel mai relevant indicator al prejudiciului din acest sector, deoarece fabricile și utilajele pentru producție sunt folosite și pentru fabricarea altor tuburi care nu sunt supuse acestei anchete.

(253)

Informațiile din tabelul 7 reflectă clar o scădere a volumului de vânzări pentru industria comunitară pe piața comunitară. Această situație este subliniată în continuare de faptul că consumul global, astfel cum este prezentat în tabelul 1, a crescut cu 9 % în aceeași perioadă. După un anumit grad de stabilitate menținut în 2004 și 2005, cota de piață a industriei comunitare a scăzut în mod semnificativ în 2006 și în cursul PA. Aceasta este în contrast cu cotele de piață constante sau în creștere [a se vedea considerentul 243] pentru importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, Belarus și Rusia, în mod individual, și cu cota de piață în creștere a țărilor cumulate în întreaga perioadă luată în considerare.

(254)

Nivelul stocurilor pentru producătorii eșantionați din Comunitate a scăzut cu 23 % între 2004 și 2005, iar apoi a rămas constant. Un calcul al rotației stocurilor în perioada luată în considerare a reflectat faptul că nivelul stocurilor a rămas la circa 30 de zile de vânzări. Ancheta a confirmat faptul că nivelul stocurilor nu este considerat un indicator important în acest sens, deoarece industria comunitară funcționează de regulă pe bază de producție la comandă și, prin urmare, deține stocuri relativ mici.

(255)

Prețul unitar mediu de vânzare către clienți independenți din Comunitate a crescut cu 14,8 % în perioada luată în considerare. Cu toate acestea, această tendință de creștere trebuie să fie privită în contextul unei creșteri semnificative a costurilor de producție, în aceeași perioadă. Creșterea costului de producție s-a produs în principal din cauza unei creșteri substanțiale a prețului de achiziție al materiilor prime majore adică rulouri, zinc și energie, așa cum se explică în considerentul 287. În termeni generali, nu a existat nicio modificare substanțială a gamei de produse în perioada luată în considerare, care ar denatura tendința prețurilor de vânzare reflectată mai jos, în tabelul 9.

(256)

Creșterea costului de producție în perioada luată în considerare nu a fost însoțită de o creștere corespunzătoare a prețului de vânzare; aceasta din urmă fiind în principal rezultatul unei presiuni puternice a importurilor din țările în cauză. În aceste condiții, industria comunitară nu a reușit să repercuteze creșterea prețului materiei prime asupra clienților săi.

(257)

Prețurile industriei comunitare au fost suprimate, chiar dacă prețurile au cunoscut o creștere în termeni absoluți. Cu alte cuvinte, creșterea prețului ar fi fost mult mai mare în lipsa importurilor la prețuri de dumping.

(258)

Mai mult, nivelul de subcotare al prețurilor de vânzare de pe piața comunitară s-a situat între 12 % și 43 %, după cum se explică în considerentul 246 și în următoarele.

(259)

Rentabilitatea globală a producătorilor eșantionați în ceea ce privește produsul în cauză se bazează pe rentabilitatea medie ponderată a cifrei de afaceri nete pentru produsul în cauză vândut către clienții independenți de pe piața UE. În cursul perioadei luate în considerare, nivelul de rentabilitate s-a deteriorat, ajungând la -1,0 % în cursul PA. În plus, nivelul de rentabilitate a fost în mod clar insuficient în întreaga perioadă luată în considerare și, având în vedere faptul că această situație a continuat timp de mulți ani, ea pune în pericol, în mod evident, existența a cel puțin unei părți a acestei industrii.

(260)

Nivelul de rentabilitate nu a atins niciodată ținta de profit de 5 % menționată în considerentul 352 și în următoarele.

(261)

Ocuparea forței de muncă pentru eșantionul de producători din Comunitate a scăzut cu 23,5 % în perioada luată în considerare, de la 2 772 angajați în 2004 la 2 123 angajați în cursul PA.

(262)

Salariile calculate ca un cost mediu pe angajat au crescut de la 15 668 euro în 2004 la 21 558 euro în cursul PA. Un motiv important al acestei creșteri a salariului pe angajat este explicat de creșterea salarială puternică din cadrul societăților din industria comunitară, situate în 10 țări care au devenit state membre ale CE în 2004.

(263)

Cu toate acestea, creșterea este mai mult decât compensată de efectul combinat al diminuării forței de muncă, menționate mai sus, și de creșterea semnificativă (17 %) a productivității. Aceasta subliniază eforturile continue ale industriei comunitare de a crește eficiența.

(264)

Ancheta a confirmat că nu au fost efectuate cheltuieli importante de capital în raport cu activitatea generală a societăților de către producătorii eșantionați din Comunitate în sectorul produsului în cauză. Nu s-au făcut investiții pentru a crește capacitatea de producție, astfel cum s-a demonstrat în considerentele 251 și 252. În condițiile actuale de piață, industria comunitară nu a investit într-o creștere a capacității, dar a luat măsuri pentru a menține și pentru a spori eficiența echipamentelor de producție existente. Unele investiții în activitatea conexă tuburilor sudate au fost, de asemenea, efectuate în ceea ce privește aspectele de mediu, sănătate și securitate.

(265)

Nivelul randamentului investițiilor, exprimat ca raport între profitul net al eșantionului de producători comunitari și valoarea contabilă brută a activelor fixe reflectă evoluția rentabilității, așa cum s-a explicat în considerentul 259. Nivelul acesteia este foarte scăzut și rămâne negativ, începând cu anul 2005.

(266)

Dezvoltarea fluxului de numerar generat de producătorii eșantionați din Comunitate în ceea ce privește vânzările de produs în cauză pe piața UE a reflectat dezvoltarea profitabilității. Trebuie observat că, în timp ce fluxul de numerar este scăzut, aceasta a rămas pozitiv, în perioada luată în considerare, cu excepția anului 2005, când a fost doar negativ.

(267)

Ancheta nu a descoperit că industria comunitară a întâmpinat dificultăți în mobilizarea capitalurilor. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că capacitatea de a mobiliza capitaluri poate fi considerată un indicator mai puțin semnificativ pentru această anchetă. Acest lucru se datorează faptului că cea mai mare parte a producătorilor de produs în cauză din industria comunitară fac parte din grupuri corporative mari. Prin urmare, capacitatea de a mobiliza capitaluri este strâns legată de performanța grupului ca întreg, mai degrabă decât de performanța individuală a produsului în cauză. Cu toate acestea, faptul că niciunul dintre aceste grupuri mari nu a luat decizii de a investi în instalații noi de producție reflectă faptul că, în ultimii ani, randamentul unor astfel de investiții nu a fost adecvat.

(268)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 253, trebuie să se menționeze faptul că, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 10,3 puncte procentuale în timp ce nivelul consumului comunitar a crescut cu 9 %. Aceasta indică în mod clar faptul că producătorii comunitari nu au reușit să se dezvolte în mod suficient, în condițiile de piață observate în perioada luată în considerare.

(269)

În ceea ce privește marja substanțială de dumping constatată în cursul PA cu privire la importurile din RPC, Rusia, Belarus și date fiind volumul și prețurile importurilor în cauză, nu se poate considera neglijabil impactul amplorii marjei de dumping.

(270)

Se reamintește că, pentru Ucraina și Thailanda, exporturile în cursul PA au fost sub nivelul de minimis și astfel, nu puteau fi considerate ca bază fiabilă și pertinentă pentru stabilirea unei marje de dumping. Prin urmare, se consideră adecvat ca evaluarea să se bazeze pe probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil, astfel cum este prezentată la secțiunea F de mai jos.

(271)

Redresarea estimată a industriei comunitare în urma efectelor dumpingului anterior nu s-a materializat în întregime, astfel cum indică rentabilitatea scăzută și o anumită incapacitate de a spori în mod semnificativ volumele vânzărilor, împreună cu o pierdere semnificativă a cotei de piață. În ultimii ani, industria comunitară s-a confruntat cu volumuri substanțiale ale importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, Rusia și Belarus, care au împiedicat-o să se redreseze, astfel cum era de așteptat.

(272)

Atât în mod individual, cât și luate împreună, volumul importurilor din țările cumulate [astfel cum sunt definite în considerentul 242] a menținut o prezență semnificativă pe piața comunitară în întreaga perioada luată în considerare. Din anul 2005, acestea au crescut chiar considerabil, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi. Împreună, cota lor de piață a crescut de la aproximativ 6 % în anul 2004 la aproximativ 10 % în 2005 și de la acel nivel la aproximativ 19 % în PA, astfel cum se explică la considerentul 243. Mai mult, importurile care fac obiectul unui dumping din aceste țări reflectă, în mod individual, un nivel semnificativ al subcotării prețurilor. Marjele de subcotare a costurilor sunt și ele substanțiale, reflectând faptul că industria comunitară înregistrează pierderi.

(273)

Indicatorii privind industria comunitară au reflectat o evoluție globală negativă în perioada luată în considerare și au demonstrat că a avut loc un prejudiciu semnificativ. În acest context, evoluțiile aparent pozitive, cum ar fi creșterea prețurilor de vânzare, trebuie să fie comparate cu creșterea mult mai semnificativă a costurilor materiilor prime/componente majore, care au eclipsat astfel de tendințe pozitive.

(274)

Pe baza analizei de mai sus, se pare că industria comunitară este într-o situație economică și financiară dificilă și a suferit un prejudiciu semnificativ în sensul articolului 3 din regulamentul de bază. Această concluzie poate fi aplicată la nivelul industriei comunitare în ansamblul său, având în vedere nivelul ridicat de reprezentativitate al producătorilor comunitari eșantionați, precum și faptul că indicatorii macroeconomici au fost analizați pentru toate societățile din industria comunitară, după cum se explică în considerentul 250 de mai sus.

(275)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă prejudiciul semnificativ suferit de industria comunitară a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, din țările în cauză. Mai mult, au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar putea să fi adus prejudicii industriei comunitare, pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(276)

Astfel cum s-a explicat mai sus, importurile din țările cumulate au crescut cu peste 200 % în perioada luată în considerare. În ceea ce privește cota de piață, cota țărilor cumulate a crescut de la 6,2 % la 18,7 %. În plus, există o coincidență clară în timp între deteriorarea situației din industria comunitară și creșterea importantă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările cumulate. Deși tabelul 4 arată că prețurile importurilor originare din țările cumulate au crescut față de perioada luată în considerare, această situație ar trebui să fie considerată în contextul creșterii generale echivalente a prețurilor de pe piața comunitară, după cum se explică în considerentul 255.

(277)

Importurile din țările cumulate și-au intensificat gradul de penetrare pe piața UE și au preluat cote de piață semnificative, deținute anterior de țările care fac obiectul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor (cu excepția Turciei), precum și de țări terțe care nu fac obiectul anchetei și de industria comunitară. De fapt, industria comunitară a scăzut cu peste 10 puncte procentuale din cota de piață pe parcursul perioadei luate în considerare. În cursul aceleiași perioade, importurile din țările cumulate au câștigat peste 10 puncte procentuale, așa cum se indică în tabelul 14 de mai sus.

(278)

Acest grad de penetrare a fost posibil deoarece aceste importuri au fost efectuate la prețuri foarte mici. Importurile din țările cumulate le-au subcotat pe cele ale producătorilor comunitari cu sume substanțiale, așa cum se arată în considerentul 247.

(279)

Impactul importurilor care fac obiectul unui dumping din țările cumulate constă în situația prejudiciabilă descrisă mai sus la secțiunea 4, în care presiunea de scădere exercitată asupra prețurilor a condus la imposibilitatea industriei comunitare de a atinge nivelul adecvat de rentabilitate, sau chiar la pierderi. În plus, tendințele negative au fost identificate pentru mulți alți factori de prejudiciu, cum ar fi producția, ocuparea forței de muncă și cota de piață. Așa cum se observă mai sus în considerentul (273) a existat o coincidență clară în timp între creșterea importurilor din țările cumulate și tendințele negative observate în indicatorii de prejudiciu.

(280)

Importurile din Bosnia și Herțegovina s-au ridicat la circa 33 000 de tone sau 2,5 % din consumul comunitar de pe piața comunitară. În medie, prețul de import a fost de 576 euro pe tonă, oferind o indicație a faptului că au subcotat prețurile din industria comunitară. Cu toate acestea, având în vedere volumele implicate, s-a ajuns la concluzia că doar o mică parte a prejudiciului poate fi atribuită acestor importuri și că acest lucru nu rupe legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria comunitară și importurile care fac obiectul unui dumping din țările cumulate.

(281)

Aceste importuri s-au ridicat la aproximativ 111 000 tone sau 8,3 % din consumul comunitar de pe piața comunitară în cursul PA. În medie, prețul de import a fost de 620 euro pe tonă, ceea ce a subcotat prețurile din industria comunitară. Cu toate acestea, așa cum se poate observa din tabelul 4, prețurile Turciei au fost mai ridicate decât cele din cele trei țări cumulate. Diferența de preț devine chiar și mai pronunțată atunci când se ia în considerare faptul că producătorii turci au exportat în principal tuburi negre către piața comunitară (adică cele cu un cost scăzut) în timp ce importurile din țările cumulate au constat în principal din tuburi galvanizate (adică cele cu un cost ridicat). În plus, volumele importurilor din țările cumulate sunt cu 125 % mai ridicate decât cele din Turcia.

(282)

Având în vedere volumele și subcotarea implicate, s-a ajuns la concluzia că o parte semnificativă a prejudiciului suferit poate fi atribuită importurilor din Turcia. Cu toate acestea, în comparație cu impactul importurilor cumulate, astfel cum se explică în detaliu mai sus, o parte mult mai mare a prejudiciului poate fi atribuită importurilor din țările cumulate. Prin urmare, se poate concluziona că prejudiciul produs de importurile din Turcia nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria comunitară și importurile care fac obiectul unui dumping din țările cumulate.

(283)

Importurile din Ucraina și din Thailanda au fost neglijabile și, astfel, nu s-a considerat că au provocat un prejudiciu semnificativ industriei comunitare.

(284)

În 2004, importurile din alte țări terțe (excluzând Bosnia, Turcia, Ucraina și Thailanda) s-au ridicat la aproximativ 127 000 de tone sau 10,3 % din consumul Comunității de pe piața comunitară. În perioada luată în considerare, acest nivel al importurilor a fluctuat, dar în cursul PA a revenit la același nivel al consumului comunitar. În medie, prețul de import în cursul PA a fost de 735 euro pe tonă, în comparație cu 586 euro în anul 2004. Având în vedere faptul că nu s-a cunoscut tipul exact de astfel de importuri, a fost dificil să se efectueze comparații de preț. Cu toate acestea, se pare că prețurile din alte țări terțe sunt cu mult mai mari decât cele din țările cumulate și din celelalte țări în cauză. Aceasta ar sugera că importurile din alte țări terțe (cel mult) subcotează prețurile industriei comunitare într-o măsură mai mică decât importurile care fac obiectul unui dumping sau că acestea nu subcotează prețurile deloc. Prin urmare, nu se poate concluziona că acestea contribuie în mod substanțial la prejudiciul suferit de industria comunitară sau că acestea ar rupe legătura de cauzalitate.

(285)

Producătorii comunitari incluși în eșantion au experimentat o scădere a volumului de vânzări la export de la circa 60 000 de tone la aproximativ 20 000 de tone în perioada luată în considerare. S-a evaluat dacă această scădere a contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. Volumul vânzărilor pe piețele terțe nu a depășit niciodată 10 % din totalul volumului vânzărilor în perioada luată în considerare, iar astfel de vânzări au reprezentat o cantitate limitată (aproximativ 5 %) din producția totală, ceea ce indică faptul că vânzările la export nu au avut o contribuție substanțială la performanța industriei comunitare.

(286)

În plus, trebuie remarcat faptul că rentabilitatea menționată în considerentul 259 se referă numai la vânzările pe piața UE și de aceea nu este afectată de scăderea menționată mai sus a volumului vânzărilor la export. De asemenea, ancheta a arătat că rentabilitatea vânzărilor pe piața comunitară și pe piețe terțe a fost comparabilă în fiecare an din perioada luată în considerare. Acest lucru arată că nu a existat nicio diferență reală între performanța de pe piața UE și piețele de export. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că, după caz, numai o parte neglijabilă a prejudiciului suferit de industria comunitară ar putea fi atribuită în final acestui factor, și că aceasta nu ar fi de natură să rupă legătura de cauzalitate.

(287)

Costul materiilor prime reprezintă o parte mare din costul total al producției de produs în cauză (peste 75 % din costul total de producție, dacă se include energia). Drept rezultat, prețurile tuburilor sudate depind foarte mult de influența costurilor materiilor prime. Cele mai importante materii prime au fost rulourile, zincul și energia. Aceste componente au crescut cu peste 20 %, 200 % și, respectiv, 50 % în perioada luată în considerare.

(288)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 255 și 256, prețurile de vânzare au crescut, de asemenea, în aceeași perioadă. Cu toate acestea, aceste prețuri nu au crescut în măsura necesară pentru a reflecta creșterea costurilor, datorită presiunii asupra prețurilor de vânzare din partea concurenților de pe piață și, în special, datorită presiunii practicilor comerciale neloiale reprezentate de importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, ancheta a ajuns la concluzia că numai prețurile materiilor prime nu au fost o cauză a prejudiciului, deoarece în lipsa importurilor la preț de dumping, ar fi fost posibil ca industria comunitară să repercuteze aceste creșteri ale costurilor – sau cel puțin o parte substanțială a lor – asupra clienților săi.

(289)

În plus, trebuie subliniat faptul că aceste creșteri ale costurilor de producție nu sunt limitate la Comunitate și că, dată fiind natura factorilor de producție, nivelul și dezvoltarea lor, ar fi de așteptat să fie similare în țările în cauză.

(290)

S-a analizat dacă prejudiciul suferit de industria comunitară a rezultat dintr-o lipsă de competitivitate a industriei comunitare și/sau din ratele scăzute de utilizare a capacității. Pentru a analiza acest lucru, s-a comparat structura costurilor din industria comunitară cu cea a producătorilor-exportatori. Într-adevăr, au fost identificate unele diferențe în ceea ce privește costurile de producție, cum ar fi nivelurile salariale, cheltuielile pentru energie, mediu, sănătate și securitate.

(291)

În ceea ce privește utilizarea capacității, trebuie amintit faptul că acest indicator nu ar trebui să fie supraestimat deoarece industria comunitară a fost în măsură să producă alte produse, pe același echipament. Mai mult, ar fi mai probabil ca problemele din punct de vedere al utilizării capacităților să fie legate de pierderea cotei de piață a industriei comunitare, care a fost provocată de importurile care fac obiectul unui dumping.

(292)

Anumite părți au susținut că creșterea costurilor de exploatare a afectat competitivitatea industriei comunitare și a cauzat prejudiciul descris mai sus, la secțiunea 4. În acest sens, trebuie subliniat faptul că aceste costuri suplimentare de funcționare nu sunt destul de semnificative pentru a fi cauzat un prejudiciu important, identificat în această anchetă.

(293)

Ar trebui să fie amintit faptul că costurile materiilor prime și cu energia au reprezentat peste 75 % din costul total de producție al tuburilor finisate. Prin urmare, impactul potențial al creșterilor oricăror alte cheltuieli de exploatare, în orice caz, ar putea avea un efect doar asupra a 25 % din costul total de producție. Aceste creșteri au fost modeste, astfel încât impactul lor nu este semnificativ.

(294)

În timpul anchetei, nu s-au identificat ineficiențe structurale, care ar face ca industria comunitară să nu fie competitivă. Dimpotrivă, astfel cum se arată în tabelul 11, industria comunitară și-a îmbunătățit productivitatea cu 17 % în perioada luată în considerare.

(295)

În plus, ancheta a arătat că piața UE a fost foarte competitivă în special ca urmare a numărului foarte mare de societăți care funcționează pe piață. În plus față de cei 19 producători comunitari, zeci de importatori din toată lumea au contribuit, de asemenea, la o concurență puternică pe piața UE. Prin urmare, așa cum se explică în considerentele de mai sus, s-a ajuns la concluzia că industria comunitară a fost, în general, foarte competitivă și că orice lipsă de competitivitate nu a cauzat prejudiciul suferit de industria comunitară.

(296)

Unele părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria comunitară s-a datorat fluctuațiilor cursului de schimb, care a avut ca efect încurajarea importurilor către UE.

(297)

Trebuie amintit că ancheta urmărește să stabilească dacă importurile care fac obiectul unui dumping (în ceea ce privește prețurile și volumul) au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare sau dacă acest prejudiciu important se datorează altor factori. În acest sens, în ceea ce privește prețurile, articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază afirmă că este necesar să se demonstreze că nivelul prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping determină un prejudiciu. De aceea, se referă doar la o diferență între nivelurile prețurilor și, astfel, nu există obligația de a analiza factorii care influențează nivelul acestor prețuri.

(298)

Fără a aduce atingere dispozițiilor de mai sus, pentru multe dintre țările exportatoare vizate de prezenta anchetă, vânzările sunt, de obicei, efectuate în dolari. Cu toate acestea, fluctuația dolarului față de euro în perioada luată în considerare a fost limitată la numai 6 %. Cea mai importantă depreciere a dolarului a avut loc după sfârșitul PA. Din iulie 2007 până în aprilie 2008, dolarul s-a depreciat cu până la 16 % față de euro.

(299)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că fluctuațiile cursului de schimb nu au provocat un prejudiciu semnificativ producătorilor comunitari.

(300)

Unele părți interesate au făcut o afirmație generală (fără a menționa numele societăților sau perioadele de timp implicate) că prejudiciul suferit de industria comunitară a fost auto-provocat și a rezultat din probleme referitoare la greve și acțiuni sindicale ale unora dintre producătorii din noile state membre. În acest sens, trebuie reamintit faptul că nu au fost prezentate dovezi justificative pentru a susține această afirmație. Mai mult, acuzația se referea numai la o parte din industria comunitară. Cu toate acestea, tendințe prejudiciabile similare au fost constatate atât la producătorii din vechile state membre, cât și la cei din noile state membre. Prin urmare, se poate ajunge la concluzia că, chiar și în cazul în care unii producători din industria comunitară au fost afectați de greve și de acțiuni sindicale, acest fapt nu ar fi fost suficient de puternic pentru a rupe legătura de cauzalitate între dumping și prejudiciu.

(301)

S-a susținut că investițiile majore efectuate de către industria comunitară au contribuit la prejudiciul suferit. Astfel cum se menționează în considerentul 264, ancheta a arătat că nu a fost făcută nicio astfel de investiție majoră în perioada luată în considerare. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, chiar dacă afirmația a fost fondată, proporția relativ scăzută a amortizării în termeni de costuri totale ar limita, în orice caz, impactul acestei afirmații și, prin urmare, s-a ajuns la concluzia că investițiile majore nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(302)

S-a susținut că natura ciclică a industriei oțelului a contribuit la prejudiciul suferit, adică se susține că PA s-a aflat în punctul scăzut al ciclului. În primul rând, trebuie subliniat faptul că dumpingul prejudiciabil se poate produce foarte bine în toate punctele din ciclul economic. În plus, după cum rezultă din analiza consumului, din considerentul 231, ancheta nu sprijină acest argument. Într-adevăr, în cursul PA, consumul a fost susținut și, în mod clar, nu s-a aflat în punctul scăzut al ciclului. În consecință, argumentul a fost respins.

(303)

Coincidența în timp între, pe de o parte, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din țările cumulate în cauză, creșterea cotei lor de piață și subcotările constatate și, pe de altă parte, deteriorarea situației industriei comunitare conduce la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping sunt o cauză a prejudiciului semnificativ suferit de industria comunitară.

(304)

După analizarea factorilor cunoscuți, preponderenți, împreună cu alte afirmații formulate de către părțile interesate, așa cum sunt detaliate în considerentul 285 și următoarele, se poate concluziona că acestea nu sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul semnificativ suferit de industria comunitară.

(305)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, importurile din țările în curs de examinare în prezent au fost evaluate pentru a stabili dacă există probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciilor.

(306)

În ceea ce privește efectul probabil asupra industriei comunitare, al expirării măsurilor în vigoare, au fost luați în considerare factorii următori, în conformitate cu elementele prezentate pe scurt mai sus, cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului.

(307)

Astfel cum s-a explicat mai sus, în considerentul 223 și următoarele, în timp ce consumul a crescut cu 9 %, nu se așteaptă ca prognoza pentru consumul global de produs în cauză, deși supusă probabil unei anumite tendințe ciclice, să se modifice într-o măsură semnificativă în viitorul previzibil. Produsele alternative, cum ar fi țevile din plastic, nu au putut să înlocuiască, într-o mare măsură, tuburile sudate și astfel să scadă consumul acestora.

(308)

Începând cu instituirea măsurilor, importurile din Ucraina au scăzut la cantități de minimis. Cu toate acestea, așa cum se menționează în considerentul 172 și ulterior în lipsa unor măsuri, există indicații clare că importuri semnificative din Ucraina ar reintra pe piața comunitară la prețuri de dumping. Astfel de prețuri ar fi, de asemenea, de natură să subcoteze semnificativ prețurile industriei comunitare, având în vedere faptul că aceste prețuri le-ar reflecta cel mai probabil pe cele stabilite de către ofertanții care practică cele mai scăzute prețuri în cadrul Comunității.

(309)

În considerentul 119 și în următoarele s-a ajuns la concluzia că cel mai probabil, volume semnificative ar fi exportate din Thailanda către Comunitate la prețuri de dumping. Aceste prețuri ar fi, de asemenea, de natură să subcoteze semnificativ prețurile industriei comunitare, având în vedere faptul că aceste prețuri le-ar reflecta cel mai probabil pe cele stabilite de către ofertanții care practică cele mai scăzute prețuri în cadrul Comunității.

(310)

Ținând seama că din cele menționate mai sus s-a ajuns la concluzia că nu există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului, nu mai este necesară în acest caz o analiză suplimentară privind probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului.

(311)

Cu privire la aspecte privitoare la prejudiciul legat de reexaminarea intermediară [articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază] nu este necesară o analiză suplimentară deoarece reexaminarea a concluzionat că nu au existat practici de dumping sau probabilitatea reapariției dumpingului în cazul acestei țări.

(312)

Consecința probabilă a eliminării măsurilor ar trebui, prin urmare, să fie o creștere mare a importurilor atât din Ucraina, cât și din Thailanda la prețuri care le subcotează pe cele din industria comunitară. Aceste importuri ar avea, cel mai probabil, efecte negative semnificative asupra industriei comunitare. În aceste circumstanțe, industria comunitară ar trebui fie să urmeze scăderea prețurilor, cu scopul de a-și menține cota de piață, fie să mențină prețurile de vânzare la nivelurile actuale și să piardă în loc clienți sau, eventual, vânzări. În primul caz, industria comunitară ar trebui să funcționeze cu pierderi, iar în al doilea caz pierderea vânzărilor ca atare ar conduce în final la costuri mai ridicate, urmate de pierderi.

(313)

Mai mult, industria comunitară a suferit efectele importurilor care fac obiectul unui dumping timp de mulți ani și se află în prezent într-o situație economică precară. Dacă această situație prejudiciabilă continuă/reapare, existența acestei industrii va fi periclitată.

(314)

Prin urmare, ancheta a arătat că, atât pentru importurile din Ucraina cât și cele din Thailanda, există o probabilitate clară a reapariției și continuării prejudiciilor pentru industria comunitară, care a suferit consecințele dumpingului prejudiciabil timp de mai mulți ani. În ceea ce privește importurile din Turcia, nu se estimează că dumpingul prejudiciabil va continua sau va reapărea.

(315)

În temeiul articolului 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul, prejudiciul și legăturile de cauzalitate, există motive imperioase care să conducă la concluzia că nu este în interesul comunitar să se impună măsuri antidumping pentru importurile din țările în cauză sau să se extindă măsurile în vigoare.

(316)

Pentru a evalua impactul probabil al instituirii sau nu a unor măsuri și al prelungirii sau expirării măsurilor în vigoare, Comisia a solicitat informații de la toate părțile interesate cunoscute. Pe această bază, Comisia a trimis chestionare la 116 importatori, angrosiști și utilizatori. Nicio altă parte interesată nu s-a făcut cunoscută în termenele prevăzute.

(317)

Treizeci și doi din importatorii independenți contactați au răspuns. În afară de aceștia, 16 au declarat că nu importă din țările în cauză și trei că nu mai sunt activi în acest domeniu de afaceri. Dintre cei 13 importatori independenți rămași, numai doi au prezentat un răspuns complet la chestionar. Prin urmare, nu a fost necesar să se aplice eșantionarea.

(318)

Se reamintește că s-a ajuns la concluzia că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, astfel cum se prevede în considerentele 250-274.

(319)

Instituirea unor măsuri antidumping este de natură să permită industriei comunitare să-și sporească vânzările, cota de piață și prețurile de vânzare. Industria comunitară ar putea apoi să ajungă la niveluri de rentabilitate pe care le-ar realiza în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping și să beneficieze de creșterea economică de pe piața comunitară: acest lucru ar încuraja investițiile și competitivitatea globală a industriei.

(320)

Continuarea măsurilor în vigoare îi va permite industriei comunitare să continue să funcționeze în cadrul unei concurențe loiale față de importurile originare din Thailanda și Ucraina. Astfel, efectele pozitive care decurg din instituirea unor noi măsuri antidumping nu vor fi contracarate de o concurență neloială.

(321)

Dacă s-ar restabili condiții de piață echitabile, este probabil ca industria comunitară să recâștige competitivitatea și să crească marja sa de profit la niveluri mai mult decât adecvate. Industria comunitară s-a dovedit de fapt a fi viabilă din punct de vedere structural, prin rezultatele sale economice din ultimul deceniu: în ciuda concurenței neloiale care a reapărut ca urmare a importurilor de produse care fac obiectul unui dumping, a fost capabilă să încetinească pierderea cotelor de piață. Mai mult, astfel cum s-a stabilit în considerentul 295, industria comunitară este competitivă și capabilă să-și sporească productivitatea.

(322)

Pe de altă parte, dacă măsurile antidumping existente ar fi abrogate și nu ar fi instituite noi măsuri, vor exista în continuare denaturări comerciale, care ar conduce la o retragere progresivă a industriei comunitare de pe piață. Abrogarea măsurilor actuale și capacitățile de producție importante din țările în cauză, în special din RPC, ar fi de natură să conducă la o creștere a valorii importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară. În aceste condiții, ar deveni din ce în ce mai dificil ca industria comunitară să se redreseze și să își apere cota de piață. Mai mult, lipsa investițiilor din industria comunitară ar putea periclita în final supraviețuirea sa pe termen lung.

(323)

Se reamintește că importatorii independenți cooperanți au reprezentat mai puțin de 5 % din volumul total al importurilor de produs în cauză către Comunitate, în cursul PA.

(324)

Un număr de exportatori au argumentat totuși faptul că impactul măsurilor asupra importatorilor/comercianților ar fi substanțial, deoarece aceștia s-ar confrunta cu costuri în creștere pentru importurile lor din țările în cauză.

(325)

Dacă s-ar impune măsuri antidumping, nivelul importurilor originare din țările în cauză probabil că ar scădea. Mai mult, ar putea să apară într-adevăr o creștere moderată a prețului de vânzare al produsului în cauză în Comunitate, afectând astfel situația economică a importatorilor/angrosiștilor, în special a celor care se aprovizionează din țările care fac obiectul anchetei. Acest lucru s-ar datora faptului că prețurile de revânzare pe care le-ar putea oferi clienților lor ar fi mai comparabile cu cele ale concurenților, care se aprovizionează, de asemenea, din industria comunitară.

(326)

Cu toate acestea, acest impact asupra situației importatorilor și comercianților este probabil să fie moderat, deoarece produsul în cauză reprezintă o mică parte din activitățile lor comerciale globale. Pe baza informațiilor furnizate de acei importatori/angrosiști care au trimis răspunsuri valabile, este clar că ei vând și multe alte produse siderurgice. S-a constatat faptul că produsul în cauză a reprezentat, în medie, mai puțin de 4 % din cifra totală de afaceri. Mai mult, având în vedere impactul relativ scăzut al produsului în cauză asupra costurilor utilizatorilor, importatorii/angrosiștii probabil vor fi capabili să repercuteze creșterile prețurilor asupra clienților lor.

(327)

Pe această bază, s-a ajuns la concluzia că instituirea unor măsuri antidumping și continuarea măsurilor în vigoare nu este probabil să aibă un impact negativ grav asupra situației importatorilor/angrosiștilor din Comunitate.

(328)

Principalul utilizator de produs în cauză din Comunitate este industria construcțiilor. Cererea de produs în cauză depinde, prin urmare, de situația din această industrie.

(329)

Astfel cum s-a stabilit în considerentul 316, niciunul din utilizatorii interesați sau din asociațiile lor reprezentative nu s-a făcut cunoscut în timpul anchetei.

(330)

Un număr de alți exportatori au făcut totuși afirmația că impactul asupra utilizatorilor/consumatorilor ar fi substanțial dacă s-ar impune măsuri. S-a susținut în special că măsura ar fi în detrimentul concurenței și ar conduce la o creștere a costurilor pentru utilizatori/consumatori.

(331)

Astfel cum s-a stabilit în considerentul 302, nu se poate exclude faptul că prețul produsului în cauză ar crește moderat în cadrul Comunității. Cu toate acestea, impactul negativ al creșterii costurilor pentru utilizatori/consumatori ar fi probabil redus, deoarece efectul prețului produsului în cauză asupra costurilor totale ale utilizatorilor/consumatorilor este moderat.

(332)

În ceea ce privește cererea prezentată de mai mulți exportatori conform căreia instituirea de măsuri grupului de țări care intră sub incidența noii anchete ar împiedica efectiv concurența în cadrul Comunității, instituirea unor măsuri antidumping și menținerea măsurilor în vigoare vor îmbunătăți situația industriei comunitare și astfel, împreună cu furnizorii din țări terțe care nu sunt vizate de măsuri, precum și cu exportatorii care nu practică dumping din țările în cauză, se va asigura prezența unei game largi de furnizori pe piața comunitară.

(333)

Având în vedere cele de mai sus, se poate trage concluzia că instituirea oricăror măsuri antidumping nu este de natură să provoace prejudicii semnificative situației economice a utilizatorilor de produs în cauză.

(334)

Materia primă cea mai importantă utilizată pentru fabricarea de produs în cauză constă în rulourile laminate la cald.

(335)

Astfel cum se stabilește în considerentul 316, nici producătorii în amonte de rulouri laminate la cald și nici asociațiile lor reprezentative nu s-a făcut cunoscuți în timpul anchetei.

(336)

În cazul în care nu s-ar impune măsuri, producătorii de rulouri laminate la cald din Comunitate ar trebui să facă față, probabil, unei reduceri a cererii, ca urmare a activității reduse a producătorilor comunitari de produs în cauză.

(337)

Pe această bază, s-a ajuns la concluzia că instituirea de măsuri antidumping este în interesul producătorilor de materie primă principală folosită la fabricarea produsului în cauză, în cadrul Comunității.

(338)

Continuarea măsurilor privind importurile de produs în cauză din Thailanda și Ucraina, precum și instituirea de măsuri antidumping privind importurile originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia sunt de natură să permită industriei comunitare să oprească pierderea cotei de piață, să recâștige vânzările pierdute și să revină la o rentabilitate adecvată. Totuși, dacă măsurile în vigoare ar fi abrogate și nu s-ar institui măsuri antidumping, industria comunitară s-ar confrunta probabil cu o problemă sporită de concurență neloială, care ar elimina anumiți producători comunitari de pe piață; un cost suplimentar ar fi închiderea sau reconversia utilajelor.

(339)

Unele efecte negative ale instituirii unor măsuri antidumping ar fi o scădere a volumului importat și creșteri moderate ale costurilor pentru importatori/angrosiști și utilizatori/consumatori, datorită unui preț de vânzare mai mare al produsului în cauză în cadrul Comunității.

(340)

Cu toate acestea, nivelul de creștere a prețurilor de vânzare nu ar fi considerabil, deoarece s-ar menține concurența între producătorii comunitari, importurile originare din țările în cauză la prețuri care nu fac obiectul unui dumping sau nu sunt prejudiciabile și importurile originare din alte țări terțe.

(341)

În final, s-a susținut de către o parte interesată, că, în conformitate cu literatura economică, măsurile antidumping implică „costuri grave pentru bunăstarea țărilor importatoare”. Nu s-a furnizat nicio dovadă în acest sens în contextul produsului și operatorilor economici implicați acest caz. Prezenta anchetă trebuie să ia în considerare cazul în funcție de caracteristicile sale proprii: în conformitate cu această abordare, nu este probabil ca importatorii/angrosiștii și utilizatorii/consumatorii de produs în cauză să sufere consecințe grave, având în vedere impactul foarte scăzut al prețurilor anumitor tuburi sudate asupra costurilor finale ale produselor sau achizițiilor lor.

(342)

Este probabil ca industria în amonte să beneficieze de continuarea măsurilor în vigoare și de instituirea de măsuri antidumping, sub forma unei cereri sporite de rulouri laminate la cald pe piața comunitară.

(343)

Ținând cont de toți factorii de mai sus, se poate trage concluzia că nu există motive imperioase în baza cărora să se abroge măsurile existente și să nu se instituie noi taxe antidumping.

(344)

Având în vedere constatările expuse în considerentul (52) și respectiv (170) și următoarele, s-a ajuns la concluzia că procedura trebuie să se încheie în ceea ce privește Bosnia și Herțegovina și Turcia.

(345)

Doi producători-exportatori din Rusia și singurul producător-exportator din Belarus au oferit angajamente în materie de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(346)

Aceste oferte au fost examinate. Ancheta a indicat că majoritatea constatărilor și considerațiilor prevăzute în Regulamentul 1697/2002 [a se vedea considerentele (77) și (78)] care au condus la respingerea ofertelor de angajament în cursul respectivei anchete sunt încă valabile. Mai precis, ancheta a confirmat că:

(347)

În plus, produsul în cauză se caracterizează printr-un număr considerabil de tipuri de produse diferite, prezentând anumite caracteristici care nu sunt ușor identificabile în momentul importului. Prin urmare, este practic imposibil să se stabilească prețuri minime de import pentru fiecare tip de produs, care ar fi relevante și care ar putea fi controlate în mod corespunzător de Comisie și de autoritățile vamale din statele membre în momentul importului.

(348)

Se remarcă, de asemenea, faptul că, pe lângă motivele referitoare la produs, există motive specifice care țin de societățile respective pentru a respinge ofertele de angajament. În ceea ce-l privește pe producătorul belarus, se reamintește în primul rând faptul că Belarus este un stat fără economie de piață, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază și că societatea nu a solicitat tratament individual (TI), astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. În plus, cooperarea la prezenta anchetă a fost doar parțială, astfel cum se menționează la considerentele 101-104 și prin urmare, acceptarea unui angajament de preț a fost, de asemenea, considerată neadecvată, din motive de politică generală. În ceea ce-l privește pe unul din producătorii-exportatori ruși, trebuie remarcat faptul că acesta vinde și alte produse decât produsul în cauză acelorași clienți din UE. Pe această bază, riscul de compensare încrucișată se consideră a fi prea ridicat. În ceea ce-l privește pe cel de-al doilea producător-exportator rus, societatea a întâmpinat dificultăți în a raporta date precise și fiabile, în principal din cauza punctelor slabe din sistemul său contabil. În aceste împrejurări, Comisia a considerat că societatea nu deține infrastructura necesară pentru a implementa un angajament și pentru a permite un control eficient al acestuia.

(349)

Prin urmare, ofertele de angajament de preț se resping.

(350)

Având în vedere concluziile de mai sus, ar trebui să se mențină măsurile în vigoare aplicabile importurilor de produse în cauză originare din Thailanda și Ucraina la nivelul stabilit în regulamentul precedent, cu excepția OJSC Interpipe a cărei marjă este indicată mai jos:

(351)

În plus, ar trebui să se instituie măsuri definitive la importurile de produs în cauză, originare din RPC, Rusia și Belarus, după cum este descris mai jos.

(352)

Nivelul măsurilor antidumping definitive ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul semnificativ adus industriei comunitare, provocat de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a se depăși marjele de dumping constatate. La calcularea valorii taxelor necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil semnificativ, s-a considerat că orice măsuri ar trebui să îi permită industriei comunitare să își acopere costurile și să obțină un profit înainte de impozitare, care s-ar obține în mod rezonabil în condiții normale de concurență, și anume, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping.

(353)

Reclamantul a susținut în timpul anchetei că ar trebui să se folosească un profit normal de 10,8 % în această anchetă, pe baza randamentului cifrei de afaceri realizate în 2004, pentru produsul în cauză. Această cerere a avut la bază 5 producători comunitari selecționați, iar anul 2004 a fost ales ca fiind reprezentativ, deoarece măsurile antidumping în vigoare au fost parțial eficiente în ceea ce privește compensarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping.

(354)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că rata de rentabilitate realizată chiar de acești 5 producători comunitari selecționați a fost mult mai mică decât procentul de 10,8 % solicitat. Mai mult, 2004 nu a fost considerat drept o perioadă adecvată pentru această evaluare, deoarece dumpingul prejudiciabil exista la acel moment.

(355)

În ancheta anterioară, s-a considerat că o marjă de profit de 5 % din cifra de afaceri ar putea fi considerată ca fiind un nivel corespunzător pe care industria comunitară se așteaptă să îl obțină în lipsa dumpingului prejudiciabil, pe baza informațiilor din 1997 și 1998. Deoarece aceste informații nu sunt recente, au fost utilizate alte surse pentru a afla dacă sunt încă adecvate. În primul rând, tuburile sudate sunt un produs foarte matur, iar procesele de producție pentru nu s-au schimbat deloc din 1997. În al doilea rând, informațiile recente disponibile din baza de date BACH pentru o gamă largă de societăți fabricante de metal oferă niveluri ale rentabilității de aproximativ 5 %.

(356)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că nivelul rentabilității de 5 % rămâne corespunzător pentru acest produs.

(357)

Prețul neprejudiciabil s-a obținut prin adăugarea profitului normal, calculat conform celor de mai sus, la costul de producție al fiecărui tip de produs. Orice diferență dintre acest preț neprejudiciabil și prețul de export al aceluiași tip de produs a fost apoi exprimată ca procent din valoarea totală CIF de import.

(358)

În cazul societăților chineze exportatoare cooperante, trebuie amintit faptul că niciuneia nu i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață sau tratamentul individual și, prin urmare, s-a calculat o marjă de prejudiciu la scară națională. Calculul s-a bazat pe producătorii-exportatori cooperanți. Informațiile provenite de la un exportator chinez au fost excluse din acest calcul, deoarece nu au fost raportate informații privind NCP suficient de complete către Comisie.

(359)

În ceea ce privește Belarus, s-a calculat o taxă aplicabilă la scară națională, pe baza prețurilor de import ale importatorului german menționat în considerentul 95, în lipsa unei cooperări suficiente.

(360)

În ceea ce privește Rusia, producătorilor-exportatori cooperanți le-au fost acordate marje individuale de prejudiciu. În cazul societăților care nu au cooperat, ținând seama de faptul că nivelul de cooperare a fost de peste 80 % pentru ambele țări, marja de prejudiciu la scară națională a fost stabilită la nivelul marjei celei mai ridicate constatate pentru un producător cooperant.

(361)

Având în vedere concluziile de mai sus, s-au calculat următoarele marje de prejudiciu:

(362)

Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive la importurile originare din RPC, Rusia și Belarus la nivelul celor mai scăzute marje de dumping și de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai mici taxe.

(363)

Pe baza celor de mai sus, taxele definitive propuse sunt următoarele: