COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 11.5.2022

COM(2022) 212 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Un deceniu digital pentru copii și tineri:


noua strategie europeană „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+)

1.Introducere

Prima Strategie europeană pentru un internet mai bun pentru copii (BIK) a fost adoptată în 2012. În comunicarea de față se prezintă o strategie actualizată în acest domeniu, intitulată „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+). Obiectivul acesteia este ca, în noul deceniu digital, copii să fie protejați, respectați și dotați cu mijloace de acțiune în mediul online.

Respectarea drepturilor omului, noțiune în care sunt incluse și drepturile copilului, este o valoare intrinsecă pe care se întemeiază Uniunea Europeană 1 . Acestea trebuie respectate atât online, cât și offline 2 . În deceniul digital, fiecare copil din Europa merită să crească într-un mediu digital sigur, să aibă la dispoziție mijloace de acțiune și să fie implicat în tranziția digitală globală.

Copiii creează, se joacă și interacționează online de la o vârstă tot mai fragedă, utilizând tehnologii digitale pentru educație, divertisment, contacte sociale și implicare socială. În acest sens, aceștia pot fi adesea expuși unor conținuturi și servicii digitale care au fost concepute fără a ține seama de nevoile lor.

Copiii și tinerii 3 nu reprezintă un grup unic și omogen, există diferențe în funcție de vârstă, de gen, de capacitățile de evoluție și de mediul social și economic. Copiii aflați în situații vulnerabile, cum ar fi copiii cu handicap, copiii care aparțin unor minorități rasiale sau etnice, copiii refugiați, copiii aflați într-o formă de plasament, copiii LGBTQI +, precum și copiii care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat pot întâmpina dificultăți suplimentare în mediul digital.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat beneficiile tehnologiei digitale, dar și necesitatea crucială de a asigura un acces egal la tehnologie (la dispozitive și rețele), la aptitudini și la competențe digitale, inclusiv la educației în domeniul mass-mediei pentru toți copiii 4 . Copiii care nu au acces la internet sunt excluși de la resurse care îi pot ajuta să învețe și să se dezvolte. Inegalitățile generează riscuri mai mari în ceea ce privește obținerea de rezultate școlare mai slabe, cauzează probleme de sănătate mintală și afectează perspectivele pe termen lung 5 .

Din această perspectivă și pentru a aborda riscurile și efectele negative legate de o societate din ce în ce mai digitalizată, inclusiv pentru copii, Comisia a propus, în decembrie 2020, o reformă ambițioasă a cadrului de reglementare existent, cu scopul de a crea un spațiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale tuturor utilizatorilor de servicii digitale să fie protejate. Recentul acord politic referitor la Actul legislativ privind serviciile digitale arată că protecția minorilor este una dintre pietrele de temelie ale noilor norme, impunând întreprinderilor obligația de a plasa interesele copiilor în prim-planul acțiunilor lor 6 .

Mai mult, ca parte a viziunii sale privind transformarea digitală a Europei până în 2030 7 , Comisia a propus o Declarație europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital 8 , în care sunt prevăzute valori ale UE precum protecția copiilor și dotarea acestora cu mijloace de acțiune.

Strategia europeană din 2012 pentru un internet mai bun pentru copii (strategia BIK) 9 a stabilit un criteriu de referință general, care orientează și modelează politicile naționale în UE. Toate statele membre au inclus elemente ale strategiei BIK. În martie 2021, Comisia a adoptat prima sa strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, în care a anunțat că strategia BIK va fi actualizată 10 .

Strategia actualizată BIK+ reprezintă componenta digitală a strategiei privind drepturile copilului și reflectă principiul digital propus recent, mai exact „Protejarea copiilor și a tinerilor și dotarea acestora cu mijloace de acțiune în mediul online” 11 . Aceasta ține seama de Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile copiilor 12 , de Concluziile Consiliului privind educația în domeniul mass-mediei 13 și de Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii 14 .

Această nouă strategie se bazează pe un amplu proces de consultare cu copiii, completat de consultări specifice cu părinții, profesorii, statele membre, sectorul TIC, mass-media, societatea civilă, mediul academic și organizațiile internaționale 15 .

BIK+ urmărește, prin urmare, să completeze și să sprijine punerea în aplicare practică a măsurilor existente de protejare a copiilor în mediul online, de dezvoltare a competențelor copiilor și de dotare a acestora cu mijloace de acțiune, pentru a se bucura și a-și modela viața online în condiții de siguranță.

2.Ce acțiuni a întreprins UE până în prezent

Începând din 2012, strategia BIK a jucat un rol esențial în influențarea protejării copiilor și dotării acestora cu mijloace de acțiune în mediul online la nivel european, național și internațional. Grupul de experți pentru un internet mai sigur 16 permite schimbul de bune practici între statele membre, iar Comisia a încurajat cooperarea sectoarelor de profil cu societatea civilă și cu tinerii prin intermediul Alianței pentru o mai bună protecție a minorilor în mediul online 17 .

Strategia BIK din 2012 a prevăzut înființarea rețelei de centre pentru un internet mai sigur (Safer Internet Centre – SIC) 18 , cofinanțate de UE, și a portalului consacrat siguranței online a copiilor – betterinternetforkids.eu – care beneficiază, la rândul său, de sprijin de la nivelul UE. SIC sprijină anual 30 de milioane de persoane 19 . Centrele desfășoară activități de sensibilizare localizate și furnizează materiale cu privire la toate aspectele legate de siguranța online a copiilor în statele membre, oferă ajutor și identifică amenințările emergente prin intermediul liniilor de asistență telefonică și sprijină eliminarea materialelor care conțin forme de abuz sexual online asupra copiilor prin intermediul liniilor telefonice de urgență INHOPE 20 , prezente în 46 de țări. SIC colaborează cu o rețea de ambasadori ai tinerilor pentru un internet mai sigur pentru copii și cu comisiile tinerilor pentru un internet mai sigur pentru copii 21 , care consiliază și informează responsabilii de elaborarea politicilor și practicienii, de exemplu prin intermediul inițiativei „Youth Pledge for a Better Internet” 22 (Angajamentul tinerilor pentru un internet mai sigur pentru copii) privind comunicarea adaptată copiilor. Inițiativa UE „Ziua pentru un Internet Mai Sigur” 23 este sărbătorită acum la nivel mondial.

De asemenea, Comisia cooperează cu organizații internaționale, ONG-uri, cadre universitare care lucrează în domeniul drepturilor digitale ale copiilor și cu sectorul privat.

Din 2012, cadrul juridic și de politică al UE privind siguranța copiilor, menit să asigure un nivel și mai ridicat de siguranță a copiilor în mediul online, a evoluat considerabil 24 . De exemplu, în temeiul Directivei revizuite a serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) 25 , obligațiile de a-i proteja pe minori de conținutul dăunător – ce le poate afecta dezvoltarea fizică, mentală și morală – și de conținutul ilegal 26 se extind în prezent la platformele de partajare a materialelor video. Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) prevede că datele cu caracter personal ale copiilor au nevoie de o protecție specială și definește vârsta până la care este necesar consimțământul din partea părinților (care variază în statele membre între 13 și 16 ani). 27 , 28  Directiva privind practicile comerciale neloiale 29 protejează consumatorii vulnerabili, precum copiii, și interzice îndemnurile directe de a cumpăra.

Nu în ultimul rând, ALSD va obliga toate platformele online să își proiecteze sistemele ținând seama de drepturile utilizatorilor copii. Mai exact, copiii trebuie să fie în măsură să înțeleagă cu ușurință condițiile de utilizare ale serviciului pe care îl folosesc. Iar acești pași reprezintă doar începutul. În temeiul noilor norme, toate platformele online care oferă servicii copiilor din Uniune, cum ar fi platformele de comunicare socială sau platformele de jocuri interactive, vor fi obligate să ia măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura confidențialitatea, siguranța și securitatea copiilor în cadrul serviciilor lor. În plus, platformelor online li se va interzice să prezinte anunțuri publicitare copiilor pe baza creării de profiluri. În cele din urmă, platformele online foarte mari și motoarele de căutare vor trebui să ia în considerare eventualele riscuri sistemice legate de serviciile lor, inclusiv efectele negative reale sau previzibile legate de protecția copiilor.

Propunerea de Lege privind inteligența artificială (IA) 30 stabilește norme uniforme pentru IA în UE și urmărește să creeze o piață unică pentru aplicații IA fiabile, care să poată fi utilizate cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, inclusiv a drepturilor copiilor. Propunerea de cadru privind identitatea digitală europeană (eID) 31 le va permite minorilor, pe baza legislației naționale, să utilizeze un portofel pentru identitatea digitală, de exemplu pentru a-și dovedi vârsta fără a divulga alte date cu caracter personal.

O nouă propunere de regulament de stabilire a unor norme privind prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor 32 , prezentată în același timp cu strategia BIK+, stabilește anumite obligații în sarcina furnizorilor de servicii de găzduire sau de comunicații interpersonale, și anume obligația de a detecta, de a raporta și de a elimina abuzurile sexuale online asupra copiilor. Propunerea prevede, de asemenea, crearea unui nou centru european pentru prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor, care ar urma să faciliteze detectarea, raportarea și eliminarea abuzurilor sexuale online asupra copiilor, să ofere sprijin victimelor și să funcționeze ca centru de cunoștințe, expertiză și cercetare în chestiuni legate de prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale online asupra copiilor.

În cadrul strategiei UE de combatere a traficului de persoane 33 , copiii sunt recunoscuți ca fiind expuși unui risc deosebit de a deveni victime ale traficanților în mediul online. Strategia UE privind drepturile victimelor 34 acordă o atenție deosebită copiilor victime.

Strategia UE privind egalitatea de gen 35 subliniază că fetele pot deveni victime ale violenței bazate pe gen, adică ale unor forme de violență îndreptate împotriva unei femei sau a unei fete pentru simplul fapt că aceasta este o femeie sau o fată sau care afectează această categorie în mod disproporționat. Propunerea de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice include incriminarea violenței cibernetice bazate pe gen și prevede măsuri de protejare și de sprijinire a victimelor unor astfel de violențe online și offline, indiferent de vârstă 36 .

Comunicarea privind protecția copiilor migranți 37 abordează protecția copiilor migranți, inclusiv în ceea ce privește accesul sigur la noile tehnologii.

Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) 38 abordează provocările cu care se confruntă educația și formarea, intensificate de pandemia de COVID-19, asigurând o transformare digitală durabilă în educație prin crearea unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță și consolidând aptitudinile și competențele digitale ale copiilor, ale cadrelor didactice și ale educatorilor.

Strategia UE pentru tineret pe perioada 2019-2027 39 promovează participarea tinerilor la viața democratică și sprijină angajamentul social și civic.

Strategia BIK+ se va baza pe aceste realizări pentru a genera sinergii cu inițiativele relevante și a aborda preocupările și nevoile copiilor în deceniul digital.

3.Ce s-a schimbat – de ce este necesară o nouă strategie

Copiii ca utilizatori ai tehnologiilor digitale

Modul în care copiii utilizează tehnologiile s-a schimbat considerabil din 2012. Dispozitivele moderne le permit utilizatorilor minori să interacționeze, să intre în contact, să se joace și să partajeze conținut cu ceilalți, adesea fără supraveghere parentală. Astfel cum rezultă din constatările proiectului „EU Kids Online” din 2020 40 , majoritatea copiilor declară că își utilizează telefoanele inteligente „zilnic” sau „aproape tot timpul”, iar timpul petrecut online aproape că s-a dublat față de 2010 în multe țări. Vârsta la care copiii încep să utilizeze dispozitive digitale este, de asemenea, tot mai mică.

Aceste niveluri sporite de utilizare a internetului pot duce la un stil de viață mai sedentar, cu posibile implicații asupra sănătății. Mulți psihologi și-au exprimat îngrijorarea cu privire la tulburările de atenție ale copiilor și la dificultatea de a se deconecta.

Deși se încurajează un echilibru sănătos între viața petrecută în mediul online și viața în afara acestuia, abstinența digitală nu este o opțiune pentru copiii de astăzi, care depind din ce în ce mai mult de internet pentru a avea acces la informații, la unele elemente ale educației formale, la contacte sociale și la divertismentul.

Tehnologia continuă să se dezvolte rapid, creând atât noi oportunități, cât și riscuri. În viitorul apropiat, IA, realitatea virtuală, augmentată și extinsă, internetul obiectelor, criptomonedele și alte schimbări tehnologice cu impact asupra copiilor vor genera noi provocări sociale și etice (de exemplu, prejudecăți, lipsa de echitate, lipsa de transparență în utilizarea IA, interacțiunea cu materialele deepfake, avatarele și roboții).

Acestor chestiuni li s-a acordat, de asemenea, o importanță deosebită în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, în cadrul căreia Grupul cetățenilor europeni care se ocupă de valori și drepturi a solicitat o protecție sporită a minorilor în mediul online. Acest lucru a fost aprobat de plenul conferinței și este inclus într-o propunere care a fost prezentată președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene 41 .

Copiii și consecințele negative ale activităților online

Pe internet, copiii sunt expuși în mod frecvent la conținuturi, comportamente și contacte dăunătoare și ilegale, precum și la riscuri pentru consumatori. Serviciile digitale, de la platformele de comunicare socială la jocurile interactive, pot prezenta riscuri pentru copii, de exemplu de fi expuși la conținuturi inadecvate, de a fi victime ale agresivității, ale racolării de minori în scopuri sexuale 42 , ale abuzurilor sexuale asupra copiilor sau ale radicalizării.

Ca răspuns la consultarea Comisiei, lista de preocupări pe care copiii le-au identificat în ceea ce îi privește a inclus vizualizarea de conținuturi dăunătoare, care pot glorifica și promova autovătămarea, sinuciderea, violența, discursul urii, hărțuirea sexuală, consumul de droguri, provocările online riscante, tulburările de alimentație și practicile alimentare periculoase. Astfel de conținuturi violente, înspăimântătoare sau inadecvate vârstei sunt ușor accesibile. Copiii raportează că văd pornografie la vârste fragede 43 , ceea ce le afectează opiniile cu privire la ceea ce înseamnă o relație sănătoasă.

În pofida dreptului actual al Uniunii (DSMAV și RGPD), mecanismele de verificare a vârstei și instrumentele privind acordul părinților sunt încă, în multe cazuri, ineficace, utilizatorii fiind adesea obligați doar să își introducă data nașterii în momentul când se înregistrează 44 .

Cu toate acestea, astfel cum s-a subliniat în secțiunea 2 de mai sus, se preconizează că Actul legislativ privind serviciile digitale, recent aprobat, va îmbunătăți în mod semnificativ nivelul de siguranță al tuturor utilizatorilor, inclusiv al copiilor, și îi va dota cu mijloacele necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză în mediul online.

În special, ca parte a cadrului de gestionare a riscurilor din cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale, riscurile sistemice legate de minori necesită o atenție specială. Platformele online foarte mari vor fi obligate să analizeze cât de ușor este pentru copii să înțeleagă proiectarea și funcționarea serviciului lor, precum și modul în care copiii pot fi expuși la conținuturi ce le pot afecta sănătatea fizică și mentală și dezvoltarea morală. Astfel de riscuri pot apărea, de exemplu, în proiectarea interfețelor online care exploatează intenționat sau neintenționat lipsa de experiență a copiilor sau care pot cauza un comportament de dependență. În acest sens, platformele online foarte mari vor trebui să adopte măsuri specifice pentru a proteja drepturile copilului, inclusiv să utilizeze instrumente de verificare a vârstei și de control parental sau instrumente menite să ajute copiii să semnaleze abuzuri sau să obțină sprijin. Violența cibernetică, inclusiv partajarea neconsensuală de conținut de natură intimă, este un exemplu de situație în care conținutul trebuie să fie prelucrat rapid atunci când utilizatorii, în special copiii, îl semnalează ca atare, și care necesită o adaptare adecvată a practicilor de moderare a conținutului.

Rețeaua UE de linii telefonice de urgență INHOPE a indicat faptul că numărul de imagini online ale unor presupuse abuzuri sexuale asupra copiilor prelucrate la nivel mondial aproape s-a dublat în perioada 2017-2019. Problema s-a agravat în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, în special în cazul copiilor care trăiesc cu agresorii lor 45 . Copiii pot fi racolați online 46 în scopul abuzului sexual sau al traficului de persoane și sunt expuși riscului ca imagini și înregistrări video explicite, indiferent dacă au fost făcute între ei, în mod consimțit sau prin constrângere, să fie transmise mai departe fără consimțământul lor.

La nivel mondial, peste o treime dintre tineri au raportat că au fost victime ale hărțuirii pe internet 47 . Copiii pot fi expuși și pot participa la un comportament toxic, agresiv, turbulent sau care creează dependență 48 ori pot fi vizați de un conținut inadecvat, sexist sau rasist. La rândul său, acest lucru poate descuraja participarea la activități online (de exemplu, a fetelor) și poate afecta drepturile copiilor 49 .

Rasismul, xenofobia, antisemitismul, dezinformarea online, precum și extremismul politic care duc la radicalizare sunt fenomene care iau amploare. În 2016, Comisia a inițiat un cod de conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură 50 pentru a intensifica răspunsul la discursul de incitare la ură din mediul online. În cooperare cu Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, Comisia informează creatorii de conținut și de jocuri online cu privire la riscurile de radicalizare online a copiilor. Codul de bune practici privind dezinformarea 51 este în curs de revizuire pentru a consolida angajamentele în acest domeniu.

Copiii în calitate de consumatori activi de produse și servicii digitale

În prezent, copiii sunt consumatori de produse și servicii digitale mai activi și mai independenți decât în urmă cu 10 ani, utilizând adesea produse și servicii digitale concepute pentru adulți. Aceștia sunt expuși sau vizați de o serie de tehnici de marketing online. Prin intermediul sistemelor de recomandare de pe platformele de comunicare socială și al altor algoritmi, al publicității direcționate, al comercializării realizate de influențatori și al gamificării marketingului 52 , tinerilor utilizatori le este propus conținut dăunător sau inadecvat, exploatându-li-se lipsa de experiență și de autocontrol 53 . Comercializarea produselor cu un conținut ridicat de grăsimi, zahăr sau sare în rândul copiilor 54 poate exacerba comportamentul alimentar nesănătos, de exemplu. În mod similar, marketingul agresiv către copii, care prezintă ca sigure investiții riscante poate avea consecințe financiare grave. Pentru a aborda riscurile și consecințele negative asociate pentru copii, ALSD include o serie de obligații. Printre acestea se numără interdicția impusă platformelor online de a prezenta minorilor anunțuri publicitare bazate pe crearea de profiluri și obligația platformelor online de a oferi informații transparente privind sistemele lor de recomandare și opțiunile prin care utilizatorii pot modifica sau influența principalii parametri utilizați în sistemele de recomandare.

În prezent, serviciile digitale colectează și partajează în permanență date privind copiii, iar „dataficarea” 55 începe chiar și înainte de naștere. Deși volumele mari de date agregate pot permite perspective revoluționare, de exemplu în ceea ce privește sănătatea și educația copiilor, dataficarea copilăriei poate avea, de asemenea, un potențial impact negativ pe tot parcursul vieții asupra stării de bine și a dezvoltării copiilor. Nici copiii, nici părinții nu sunt conștienți de partajarea pe scară largă a datelor cu caracter personal care poate rezulta din utilizarea serviciilor digitale, în special a celor accesibile fără plată 56 . Deși sectoarele de profil colectează foarte multe date privind utilizarea de către copii a serviciilor digitale și privind riscurile aferente, cercetătorii nu au acces deloc sau au un acces foarte limitat la aceste seturi de date importante.

În prezent, copiii sunt expuși în mod sistematic la conținuturi și practici comerciale inadecvate. Trebuie să se studieze în continuare impactul neurologic pe termen lung asupra copiilor al metodelor utilizate în scopuri comerciale, cum ar fi proiectarea persuasivă, de exemplu mecanismele jocurilor de noroc, cum ar fi „lăzile cu comori” 57 .

Jocurile online reprezintă în prezent o activitate preponderentă a copiilor: 73 % dintre copiii din UE cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani, 84 % dintre cei cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani și 74 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani joacă jocuri video. Jocurile online adaptate vârstei pot sprijini activități educaționale și participative online constructive, pot dezvolta aptitudini și competențe digitale și pot aduce alte beneficii societale (de exemplu, tratament terapeutic și îmbogățire culturală). Eforturile depuse de sectoarele de profil au un rol important în asigurarea unui mediu sigur al jocurilor pentru protejarea copiilor, promovând în același timp obiceiuri sănătoase de joc. Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, o abordare sigură din faza de proiectare a dezvoltării de produse și servicii digitale care vizează minorii.

Lipsa de aptitudini

Participanții la consultările Comisiei cu copiii au subliniat necesitatea îmbunătățirii educației în domeniul mass-mediei și a educației în domeniul siguranței online pentru copiii din școli. Aptitudinile și competențele digitale, inclusiv alfabetizarea digitală și înțelegerea modului în care li se folosesc datele personale, sunt esențiale pentru copiii de astăzi, permițându-le să învețe, să se conecteze și să contribuie într-un mod activ și informat la modelarea lumii din jurul lor.

Adulții responsabili de copii (părinții, îngrijitorii, profesorii, responsabilii de cluburi și liderii sportivi, liderii religioși, asistenții sociali, asistenții medicali, animatorii socio-educativi etc.) au nevoie de competențe pentru a sprijini, a consilia și a îndruma copiii. Consultările noastre au arătat că adesea aceste aptitudini lipsesc.

Decalajul digital

Nu toți copiii au acces la tehnologia digitală în mod egal, eficace, sigur și favorabil incluziunii.

Copiii aflați în situații vulnerabile, copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială și copiii care locuiesc în zone rurale și îndepărtate, cu o infrastructură de bandă largă inadecvată, ar trebui să beneficieze, ca și ceilalți copii, de acces la dispozitive și competențe digitale și de șanse egale la oportunitățile oferite de deceniul digital.

Studii recente 58 privind privarea digitală arată că, în unele țări europene, aproximativ 20 % dintre copii trăiesc în familii care nu își pot permite un calculator sau o conexiune la internet acasă. 40 % dintre gospodăriile rurale nu au acces la internet de mare viteză. În unele domenii, peste 15 % dintre tinerii cu vârsta de 15 ani se simt decuplați de la mediul digital, iar un procent de 8 % din această grupă de vârstă la nivel european nu are încredere în mediul digital.

La nivel mondial, situația este chiar mai gravă: se estimează că 1,3 miliarde de copii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani nu au o conexiune la internet acasă 59 . Privarea digitală în copilărie poate duce la o lipsă de competențe digitale și de încredere în mediul digital în viața adultă și poate accentua decalajul digital.

Lipsa participării active

Copiii nu mai sunt consumatori pasivi de tehnologie, ci pot utiliza în mod activ tehnologia pentru a se exprima și a influența lumea din jurul lor. Copiii ar trebui să fie ascultați mai mult și incluși în dezvoltarea și evaluarea produselor și serviciilor digitale și a politicilor privind mediul digital.

4.Viziunea pentru un deceniu digital pentru copii și tineri 

BIK+, o inițiativă emblematică a Anului European al Tineretului 2022, propune acțiuni în jurul a trei piloni:

1.experiențe digitale sigure astfel încât copiii să fie protejați online de conținuturi, comportamente și contacte dăunătoare și ilegale, precum și de riscurile pe care mediul online le presupune pentru consumatori și să sporim starea de bine a copiilor în mediul online printr-un cadru digital sigur și adaptat vârstei, creat cu respectarea intereselor superioare ale copiilor;

2.dotarea copiilor cu mijloace de acțiune în mediul digital, astfel încât aceștia să dobândească aptitudinile și competențele necesare pentru a face alegeri corecte și pentru a se exprima în mediul online în condiții de siguranță și în mod responsabil;

3.participare activă și respectarea copiilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și expune opiniile cu privire la mediul digital, cu mai multe activități axate pe copii pentru a promova experiențe digitale inovatoare și creative sigure.

Punerea în aplicare a BIK+ necesită elaborarea de politici bazate pe date concrete, precum și cooperarea și coordonarea la nivel european și internațional. În ultimii ani, ONU, UNICEF, OCDE și Consiliul Europei, precum și ONG-urile din domeniul drepturilor copilului au abordat drepturile copiilor în mediul digital 60 .

5.Cum să obținem rezultate: piloni și acțiuni 

Noile acțiuni enumerate mai jos se vor baza pe infrastructura BIK existentă a Comisiei, astfel cum este descrisă mai sus, pe care o vor consolida.

5.1.Experiențe digitale sigure (Cum să protejăm mai bine copiii în mediul online)

„Știm cu toții că tinerii accesează aceste platforme, de multe ori fără permisiunea părinților. Dacă eu știu acest lucru, atunci și platformele și companiile îl știu.” – un profesor din Spania 61

Comisia va facilita un cod de conduită cuprinzător al UE privind proiectarea adecvată vârstei pe baza noilor prevederi ale Actului legislativ privind serviciile digitale și în conformitate cu Directiva serviciilor mass-media audiovizuale și cu Regulamentul general privind protecția datelor. Codul urmărește să asigure confidențialitatea, siguranța și securitatea copiilor atunci când utilizează produse și servicii digitale. Acest proces va implica sectoarele de profil, factorii de decizie, societatea civilă și copiii.

Valoarea adăugată a unui astfel de cod va consta în caracterul său conormativ. În temeiul ALSD, Comisia poate invita furnizorii de platforme online foarte mari să participe la redactarea de coduri de conduită și le poate solicita să se angajeze să ia măsuri specifice de atenuare a riscurilor, să abordeze riscurile specifice sau consecințele negative identificate, prin aderarea la un anumit cod de conduită. Deși participarea la astfel de coduri de conduită rămâne voluntară, angajamentele asumate de furnizorii de platforme online foarte mari fac obiectul unor audituri independente.

Sectoarele de profil au o responsabilitate semnificativă. Acestea dispun de instrumente pentru a crea produse care, în mod implicit și prin proiectare, sunt ușor de utilizat, sigure și private. Toate produsele și serviciile digitale care ar putea fi utilizate de copii ar trebui, prin urmare, să respecte caracteristicile de proiectare echitabile, conforme valorilor europene, astfel cum se prevede în ALSD. De exemplu, toate produsele și serviciile care ar putea fi utilizate de copii ar trebui să fie însoțite de informații adaptate vârstei, ușor de înțeles și accesibile, cum ar fi condițiile de utilizare, instrucțiunile și avertismentele, precum și de mecanisme simple de raportare a consecințelor negative. Toți cei implicați în proiectarea digitală ar trebui să înțeleagă impactul potențial dăunător asupra copiilor al opțiunilor de proiectare și dezvoltare 62 , precum și posibilele riscuri și consecințe negative, cum ar fi manipularea psihologică, care decurg din utilizarea de către copii a diferitelor servicii digitale.

Pe baza lucrărilor în curs 63 și ținând seama de noile prevederi incluse în ALSD privind platformele online, Comisia va sprijini metode de dovedire a vârstei, care să fie sigure, să protejeze viața privată și să fie recunoscute la nivelul UE. Comisia va colabora cu statele membre 64 (care, în conformitate cu legislația națională, pot emite acte de identitate electronice pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani în temeiul recentei propuneri privind identitatea digitală europeană), cu părțile interesate relevante și cu organizațiile europene de standardizare pentru a susține metode eficace de verificare a vârstei, ca o prioritate. Această activitate va încuraja soluții comerciale printr-un cadru de certificare și interoperabilitate solid. 

În afară de verificarea vârstei pentru accesarea anumitor conținuturi online, Comisia va include în codul de conduită pentru furnizorii online ce urmează să fie instituit în cadrul strategiei 2020–2025 o secțiune privind conținutul destinat exclusiv adulților, cu scopul de a preveni partajarea neconsensuală a imaginilor de natură intimă, indiferent dacă sunt autentice sau manipulate, care ar putea viza și copii, dar nu numai. 

În pofida acțiunilor actuale, hărțuirea cibernetică rămâne aspectul cel mai raportat la liniile de asistență telefonică ale centrelor pentru un internet mai sigur în ultimul deceniu. Numărul 116 111 existent este rezervat în mod special liniilor de asistență telefonică pentru copii din UE. Hărțuirea cibernetică și alte probleme online pot fi semnalate la acest număr sau direct accesând liniile de asistență telefonică ale centrelor pentru un internet mai sigur. Strategia va spori vizibilitatea sprijinului oferit de centrele pentru un internet mai sigur prin cooperarea consolidată în jurul numărului 116 111 și al serviciilor online conexe, (cum ar fi aplicațiile prin care se pot accesa linii de asistență telefonică) care ar trebui să fie accesibile și copiilor aflați în situații vulnerabile. În plus, un grup de experți ad-hoc va oferi recomandări de politică referitoare la hărțuirea (cibernetică) și starea de bine la școală 65 .

Liniile de asistență telefonică și liniile telefonice de urgență pentru un internet mai sigur, cofinanțate de UE 66 , vor continua să sprijine publicul, în special copiii, atunci când se confruntă cu conținut dăunător și ilegal. Dacă li se acordă statutul de „notificatori de încredere” în condițiile prevăzute de Actul legislativ privind serviciile digitale, aceștia vor putea contribui la o evaluare mai rapidă a notificărilor privind conținutul online ilegal și la accelerarea procesului de luare de măsuri în urma acestor notificări. Exemple de astfel de conținut sunt materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și discursurile rasiste și xenofobe de incitare la ură, în conformitate cu Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, inclusiv discursurile antisemite de incitare la ură, astfel cum sunt prevăzute în Strategia UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești 67 .

Comisia va coordona și va promova schimbul de bune practici între autoritățile UE și statele membre cu privire la aplicarea legislației privind protecția consumatorilor în ceea ce privește copiii. De asemenea, Comisia va face inventarul studiilor privind impactul neuromarketingului asupra copiilor, pentru a ajuta autoritățile naționale de protecție a consumatorilor să evalueze mai bine modul în care tehnicile de influențare comercială pot fi neloiale pentru copii. Aceste cunoștințe vor fi utilizate pentru activitățile coordonate de asigurare a respectării legii care urmează să fie desfășurate în temeiul Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului 68 .

Comisia invită statele membre:

·să sprijine metode eficace de verificare a vârstei, în conformitate cu propunerea privind identitatea electronică;

·să sprijine, inclusiv cu personal instruit, numărul armonizat 116 111 pentru combaterea hărțuirii cibernetice.

Comisia invită sectoarele de profil:

·să evalueze și să abordeze în mod consecvent riscurile specifice pentru copii ce decurg din utilizarea produselor și a serviciilor lor, inclusiv riscurile legate de siguranță, precum și practicile comerciale relevante;

·să contribuie la redactarea unui cod de conduită cuprinzător al UE privind o proiectare adecvată vârstei, și să se angajeze să îl respecte, și a unei secțiuni privind conținutul exclusiv destinat adulților din codul de conduită care urmează să fie instituit în cadrul strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025;

·să pună în aplicare în mod eficace măsuri privind accesul la conținuturi cu acces restricționat în funcție de vârstă, inclusiv site-uri cu conținut exclusiv pentru adulți și jocuri rezervare celor cu vârsta de 18+, în conformitate cu normele naționale și europene; 

·să coopereze cu notificatorii de încredere pentru a evalua și a elimina rapid conținutul ilegal și să ia măsuri în urma notificării conținutului dăunător;

·să le permită cercetătorilor accesul la date și informații relevante privind oportunitățile și riscurile pentru copii, în deplină conformitate cu normele de protecție a datelor.

5.2.Dotarea copiilor cu mijloace de acțiune în mediul digital (Cum să îi ajutăm mai bine pe copii să facă alegeri corecte în mediul online)

„Copiii au primit un instrument complex fără un manual de instrucțiuni” 69  – un copil portughez

Deceniul digital al Comisiei stabilește obiective ambițioase care prevăd că, până în 2030, 80 % din populația adultă să aibă competențe digitale de bază și 20 de milioane de persoane să lucreze în sectorul TIC 70 . În acest scop, copiii ar trebui să dobândească competențe digitale de la o vârstă fragedă. De exemplu, Săptămâna UE a programării 71 îi ajută pe copii să înțeleagă cum funcționează algoritmii și lumea digitală.

Deși majoritatea statelor membre ale UE au elaborat strategii pentru dezvoltarea competențelor digitale (fie ca temă transversală, fie ca temă separată), puține dintre ele efectuează o monitorizare și o evaluare periodică pentru a evalua impactul și a revizui aceste strategii. Comisia lucrează la o propunere de recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea furnizării de competențe digitale în educație 72 pentru a promova o înțelegere comună, a mobiliza angajamentul politic transnațional, a promova învățarea reciprocă și schimburile reciproce și a încuraja investițiile.

Menținerea unei baze de cunoștințe actualizate și monitorizarea impactului transformării digitale asupra stării de bine a copiilor sunt esențiale în acest sens și pentru viitoarele generații de copii din UE.

Alfabetizarea digitală (sau lipsa acesteia) începe devreme în viață. Competențele dobândite de copii în cadrul educației în domeniul mass-mediei 73 sunt esențiale pentru ca aceștia să înțeleagă informațiile pe care le accesează online și să navigheze în acest mediu, pentru a identifica riscurile online, cum ar fi informațiile false/dezinformarea, înșelătoriile și fraudele și publicitatea ascunsă, precum și pentru a participa activ și responsabil la economia digitală, societate și la procesele democratice.

Feedbackul primit de la cadrele didactice pe parcursul consultărilor lansate de Comisie a evidențiat dificultăți în implicarea colegilor. Printre motivele menționate se numără faptul că nu există o conștientizare suficientă, că mulți profesori nu dispun de cunoștințele, competențele și încrederea necesare și că este dificil să se țină pasul cu dezvoltarea tehnologică continuă. Sunt necesare formarea cadrelor didactice, promovarea unor resurse demne de încredere și mai multe campanii care să vizeze părinții și îngrijitorii. Formarea privind drepturile copiilor online ar trebui, de asemenea, să fie inclusă în aceste inițiative pentru a sensibiliza într-o mai mare măsură publicul cu privire la faptul că drepturile copiilor online sunt aceleași cu cele offline, astfel cum se prevede în Observația generală nr. 25 a ONU.

BIK+, prin intermediul platformei betterinternetforkids.eu („portalul BIK”) și al rețelei SIC, poate sprijini dezvoltarea de module didactice (de exemplu, un curs online deschis și în masă – Massive Open Online Course – MOOC) pentru diferite grupe de vârstă, cu lecții privind educația în domeniul mass-mediei, siguranța online, riscurile pentru consumatori în mediul online, datele personale, hărțuirea cibernetică, starea de bine mintală, stereotipurile dăunătoare, reprezentarea eronată a sexului în pornografie, consimțământul și respectul în mediul digital, precum și introducerea gamificării 74 în predare 75 .

Schimbul de bune practici între statele membre va fi coordonat și promovat în cadrul dialogului structurat privind educația și competențele digitale 76 și al grupurilor de experți relevante.

BIK+ va sprijini campanii de educație în domeniul mass-mediei la scară largă pentru a ajunge la copii, familii și profesori, valorificând multiplicatorii naționali și europeni existenți, cum ar fi școlile, organizațiile societății civile și sectoarele de profil. Copiii și, după caz, părinții și profesorii ar trebui să fie implicați pentru ca abordările să fie mai adaptate vârstei și pentru a permite schimburi între generații cu privire la utilizarea creativă și responsabilă a tehnologiilor digitale, sporindu-se conștientizarea în ceea ce privește riscurile asupra copiilor atunci când sunt consumatori și asupra utilizării datelor personale.

În plus, Comisia colaborează cu OCDE la elaborarea unui cadru de competențe financiare pentru copii 77 , ce urmează să fie pus la dispoziție până la sfârșitul anului 2022, care va include competențele financiare esențiale de care au nevoie copiii în lumea digitală.

Strategia BIK+ va completa și va funcționa în sinergie cu Planul de acțiune pentru educația digitală, de exemplu prin promovarea SIC naționale ca ghișee unice pentru informații și sprijin fiabile și adecvate vârstei, adaptate la nevoile naționale în materie de educație formală și informală. Comisia va continua să partajeze și să promoveze resursele aflate la dispoziția publicului larg prin intermediul portalului BIK și va susține activitatea de informare a centrelor pentru un internet mai sigur și a altor actori, astfel încât copiii să poată învăța, indiferent de context – de la cluburi sportive la școli – cum să fie respectuoși în mediul digital.

Învățarea tinerilor de către tineri, co-crearea și exemplul ambasadorilor tinerilor BIK și al comisiilor tinerilor BIK vor fi promovate ca bune practici pentru abordările educaționale în UE și în afara acesteia.

Pentru a sprijini toți copiii, mediul digital trebuie să fie divers, favorabil incluziunii, nediscriminatoriu și lipsit de stereotipuri. Copiii ar trebui să aibă la dispoziție informații online obiective și adaptate vârstei cu privire la sex și gen. Ar trebui ca profesioniștii din domeniul TIC să fie sensibilizați în ceea ce privește diversitatea și conștientizarea componentei de gen, pentru a înțelege mai bine nevoile specifice ale fetelor, ale tinerilor utilizatori cu handicap, precum și ale copiilor aflați în alte situații vulnerabile. Ar trebui încurajate modelele pozitive pentru fete – subreprezentate în TIC – și ar trebui asigurată egalitatea de șanse între băieți și fete. Sectoarele de profil ar trebui să asigure un mediu favorabil incluziunii pentru toți, iar copiii cu handicap ar trebui să se poată juca, învăța și interacționa online.

Pentru a beneficia de oportunitățile digitale, copiii au nevoie de o conexiune la internet fiabilă și abordabilă și de dispozitive digitale adecvate. Obiectivele în materie de conectivitate ale deceniului digital și principiile digitale, precum și investițiile și finanțarea semnificative ale UE abordează, în ansamblul lor, conectivitatea pentru locuințe și școli; dispozițiile privind serviciul universal din codul de comunicații electronice impun ca serviciile de conectivitate să fie accesibile din punct de vedere financiar 78 . Acțiunile statelor membre din cadrul pilonului 20 al Pilonului european al drepturilor sociale abordează accesibilitatea din punct de vedere financiar a „serviciilor esențiale”, inclusiv a comunicațiilor electronice. Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii recomandă statelor membre „să ofere [...] echipamente adecvate necesare învățării la distanță” [și] „să facă investițiile necesare pentru a combate toate formele de decalaj digital”.

Pentru a include toți copiii, Comisia va acorda o atenție deosebită copiilor cu nevoi speciale sau specifice sau care provin din medii defavorizate și vulnerabile. De exemplu, migranții și cetățenii UE care provin din familii de migranți se confruntă adesea cu obstacole în ceea ce privește accesarea cursurilor și a serviciilor digitale, inclusiv din cauza lipsei de competențe digitale pentru utilizarea acestor servicii 79 80 . Copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, copiii proveniți din familii de migranți sau de romi și alți copii expuși în mod deosebit discriminării și segregării 81 , copiii ai căror părinți nu au aptitudini digitale de bază, copiii cu handicap, cei aflați în centre de îngrijire, toți au nevoi specifice. Inițiativele trebuie să se axeze pe echilibrul de gen, astfel încât atât fetele, cât și băieții să dobândească competențe digitale de la o vârstă fragedă. Eficacitatea ar trebui măsurată și ar trebui identificate cele mai bune practici.

BIK+ va contribui prin extinderea domeniului de activitate al SIC pentru a contribui la soluționarea problemei decalajului digital, în special în ceea ce privește transmiterea competențelor digitale către grupurile vulnerabile. SIC pot sprijini programe relevante la nivel național și la nivelul UE.

Comisia invită statele membre:

·să monitorizeze impactul transformării digitale asupra stării de bine a copiilor;

·să facă schimb de bune practici în cadrul dialogului structurat privind educația și competențele digitale și al grupurilor de experți relevante;

·să promoveze SIC ca ghișeu unic pentru resurse fiabile privind educația în domeniul mass-mediei și siguranța online pentru copii, familiile acestora și profesori;

·să facă investițiile necesare pentru a aborda toate formele de decalaj digital, în conformitate cu Garanția europeană pentru copii, inclusiv prin intermediul fondurilor europene și, în special, al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR).

Comisia invită sectoarele de profil:

·să monitorizeze impactul transformării digitale asupra stării de bine a copiilor;

·să investească în competențe pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la nevoile diverse ale copiilor, să combată stereotipurile și să asigure accesibilitatea digitală în dezvoltarea produselor.

5.3.Participare activă (Cum să respectăm opiniile copiilor)

„Sunt în favoarea posibilității ca tinerii să joace un rol mai important până în 2030. Generația noastră este cea care a crescut odată cu internetul.” – un ambasador din Austria al tinerilor pentru un internet mai sigur pentru copii. 

Copiii sunt cetățeni activi. Ca agenți ai schimbării, ei utilizează din ce în ce mai mult platformele de comunicare socială pentru a-și mobiliza și susține obiectivele, de exemplu, Școala pentru Mișcarea Climatică. Strategia BIK+ salută această evoluție și recunoaște importanța respectării și includerii opiniilor copiilor în modelarea deceniului digital. Copiii ar trebui să fie sprijiniți în dezvoltarea și exercitarea competențelor cetățenești în cadrul dezbaterilor în materie de politici publice și al dezbaterilor politice, precum și să se bucure de dreptul lor la întrunire și asociere prin intermediul platformelor sociale online. Cu toate acestea, studiile au arătat că numărul activităților online asociate creativității și cetățeniei digitale 83 poate fi sporit. Studiile au concluzionat că există un risc de subreprezentare a copiilor de astăzi în procesele decizionale, ceea ce va conduce la nevoi nesoluționate și la așteptări fără răspuns 84 .

Prin urmare, BIK+ recunoaște importanța implicării active a copiilor în întreaga lor diversitate în conturarea mediului digital, întrucât copiii cu vârsta sub 18 ani au o perspectivă unică asupra copilăriei digitale.

În cadrul strategiei privind drepturile copilului, Comisia s-a angajat să consolideze participarea copiilor prin instituirea unei noi platforme a UE de participare a copiilor 85 . În sinergie cu această platformă, BIK+ va încuraja activitățile coordonate de copii pentru ca aceștia să se implice în mod pozitiv și critic în mediul digital pe teme relevante pentru tânăra generație, cum ar fi securitatea cibernetică, etica și dezvoltarea durabilă.

În cadrul BIK+, contribuția copiilor pe teme digitale va fi consolidată, în special pentru a fi adresată sectoarelor de profil. Pe baza inițiativelor existente, cum ar fi ambasadorii tinerilor BIK, comisiile tinerilor BIK și Angajamentul tinerilor pentru un internet mai sigur pentru copii, Comisia va consolida activitățile coordonate de copii.

BIK+ va încuraja în continuare participarea tinerilor, inclusiv în cadrul statelor membre. De exemplu, sistemele locale pot recunoaște formatorii pentru tineri din rândul tinerilor.

O versiune adaptată copiilor a strategiei BIK+ va fi furnizată în conformitate cu orientările elaborate în cadrul Strategiei privind drepturile copilului 86 .

De asemenea, Comisia va implica copiii în monitorizarea punerii în aplicare a BIK+.

Comisia invită statele membre:

·să sprijine formarea tinerilor de către tineri și educarea adulților de către copii în domeniul digital;

·să implice o gamă largă de ambasadori ai tinerilor care să contribuie la politicile digitale la nivel local, regional și național.

Comisia invită sectoarele de profil:

·să consulte și să implice copiii în mod activ și sistematic în dezvoltarea și implementarea produselor și serviciilor lor digitale;

·să redacteze împreună cu copiii de vârste și din medii diferite instrucțiuni adaptate copiilor cu privire la produsele și serviciile digitale pe care aceștia le folosesc, inclusiv o formulare a condițiilor de utilizare pe care aceștia să o înțeleagă;

·să dezvolte produse și servicii favorabile incluziunii 87 , care promovează dreptul copiilor de a se exprima și să faciliteze participarea lor la viața publică.

6.Activități de informare și cooperare la nivel internațional 

Protejarea online și dotarea cu mijloace de acțiune în mediul digital reprezintă provocări globale care depășesc frontierele și jurisdicțiile naționale. În primăvara anului 2021, Comitetul Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile copilului a emis orientări, în observația sa generală nr. 25, cu privire la modul eficace în care ar trebui să se aplice Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și protocoalele opționale la aceasta pentru a se aborda în mod explicit drepturile copiilor în mediul digital.

Prin intermediul portalului Global Gateway 88 , UE va consolida legăturile dintre Europa și lume și va ajuta țările partenere să abordeze decalajul digital și să se integreze în continuare în ecosistemul digital mondial.

Unindu-ne forțele vom putea să abordăm aceste chestiuni globale în mod eficace și eficient, precum și să promovăm valorile europene prin stabilirea unor standarde ridicate de siguranță și prin încurajarea dotării copiilor cu mijloace de acțiune și a participării active a acestora în deceniul digital în întreaga lume, contribuind, în paralel, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Un exemplu este lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor. În conformitate Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor, Comisia colaborează îndeaproape cu întreprinderile din domeniul tehnologiei, sub egida Forumului UE pentru internet 89 , și cooperează cu organizațiile societății civile și cu organizațiile internaționale și regionale prin intermediul Alianței mondiale WeProtect pentru a pune capăt exploatării sexuale a copiilor pe internet. De asemenea, Comisia a sprijinit timp de mai mulți ani eforturile la nivel mondial prin finanțarea rețelei INHOPE de linii telefonice de urgență, existente în 46 de țări. Această activitate va continua și ar trebui să se accelereze în temeiul legislației propuse prin prezenta strategie.

Comisia va continua să facă schimb de experiențe, expertiză și valori cu organizațiile și partenerii internaționali și să sprijine o abordare comună a drepturilor digitale ale copiilor din întreaga lume, de exemplu prin încurajarea standardelor tehnice, a indicatorilor, a definițiilor și a abordărilor relevante.

Forumul anual pentru un internet mai sigur 90 va trece în revistă evoluțiile internaționale și va face schimb de bune practici. Cu ajutorul SIC, se vor consolida programele existente de mentorat și de schimburi în afara UE și Ziua pentru un Internet Mai Sigur va continua să fie sărbătorită la nivel internațional.

Planul de acțiune pentru tineret care urmează să fie adoptat în cadrul acțiunii externe a UE va consolida rolul-cheie al tinerilor în tranziția digitală și va sprijini mediile digitale sigure care promovează participarea și dotarea copiilor și tinerilor cu mijloace de acțiune.

Comisia va promova strategia BIK+ în relațiile sale cu alte organizații internaționale și țări partenere, cu scopul de a îndruma partenerii internaționali către o transformare digitală cu o abordare bazată pe drepturile copilului.

7.Concluzii

„Uniunea noastră va fi mai puternică dacă se va asemăna mai mult generației noastre viitoare, și anume dacă va fi reflexivă, hotărâtă și atentă la cei din jur. Dacă se va baza pe valori și va fi temerară în acțiuni.” 91

Anunțând Anul European al Tineretului, președinta von der Leyen a încurajat tinerii să devină actori ai schimbării. Strategia BIK+ le oferă acestora posibilitatea să joace un rol în sfera digitală și prevede măsuri consolidate pentru starea de bine, competențele și siguranța lor digitală.

Un mediu digital sigur, securizat și de încredere este o piatră de temelie a UE. Comisia se angajează pe deplin să sprijine protecția copiilor, dotarea lor cu mijloace de acțiune și respectul acestora în cadrul transformării digitale.

Bazându-se pe strategia din 2012, strategia BIK+ acordă o atenție deosebită oportunităților și riscurilor online pentru copiii aflați în situații de vulnerabilitate. Toți copiii vor fi mai bine pregătiți să se dezvolte online și să se bucure de experiențe mai bine adaptate vârstei.

Strategia BIK+ reflectă contribuțiile unei game largi de opinii, în special din partea copiilor. Aceștia vor fi implicați în punerea în aplicare și monitorizarea strategiei. Succesul strategiei constă în cooperarea dintre Comisie, statele membre și parteneri-cheie, cum ar fi sectoarele de profil, societatea civilă și organizațiile internaționale, vizând să ofere soluții concrete pentru o utilizare mai bună și mai sănătoasă a internetului pentru copii și tineri.

Comisia va monitoriza strategia o dată la doi ani, implicând copiii, și va publica un raport online 92 .

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe strategia și să contribuie împreună la punerea sa în aplicare. Comisia invită Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European să promoveze dialogul cu autoritățile locale și regionale, cu părțile economice și sociale și cu societatea civilă.

Avem cu toții responsabilitatea de a-i asculta pe copii și de a acționa acum. După cum au declarat Yevgeny, Lili și João pentru Grupul consultativ pentru tineret #DigitalDecade4YOUth: „Acum ține de responsabilii de elaborarea politicilor și de alte părți interesate să răspundă provocării... [prin urmare,] noi, copii și tineri, simțim că ne alăturăm tuturor celorlalți în efortul de a transforma lumea digitală într-un loc mai bun și mai sigur.”

(1)

  Tratatul privind Uniunea Europeană , articolul 2 și Carta drepturilor fundamentale a UE , în special articolul 24.

(2)

  Observația generală nr. 25 a ONU referitoare la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (la care toate statele membre ale UE sunt parte) abordează în mod explicit drepturile copiilor în mediul digital .

(3)

Cei cu vârste sub 18 ani, în conformitate cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului . În conformitate cu strategia BIK+ (Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii), noțiunea de „tânăr” se referă și la copiii cu vârste sub 18 ani. În legislație, termenul utilizat este „minor”.

(4)

JRC, Cum au experimentat copiii (10-18 ani) riscurile online în timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor impuse de pandemia de COVID-19 .

JRC, Școlarizare de urgență de la distanță în timpul pandemiei de COVID-19 .

(5)

 JRC,  Cum au gestionat familiile școlarizarea de urgență de la distanță în perioada de izolare impusă din cauza pandemiei de COVID-19 în primăvara anului 2020 .

T20-Italia, Educația digitală pentru fiecare copil: eliminarea decalajelor pentru un viitor favorabil incluziunii și prosper .

(6)

 Pachetul legislativ privind serviciile digitale; ALSD : Comisia salută acordul politic l-a care s-a ajuns

(7)

  Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, COM/2021/118 final.

(8)

  Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital , COM/ 2022 / 27 final.

(9)

  Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii , COM/2012/0196. Pe scurt, un internet mai bun pentru copii - BIK

(10)

  Strategia UE privind drepturile copilului , COM/2021/142 final.

(11)

  Declarația privind drepturile și principiile digitale .

(12)

  Rezoluția Parlamentului European 2019/2876 din 26 noiembrie 2019 , punctul 19.

(13)

  Concluziile Consiliului privind educația în domeniul mass-mediei într-o lume în continuă schimbare , 2020/C 193/06.

(14)

  Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii , ST 9106 2021 INIT.

(15)

  Cum se poate face ca deceniul digital al Europei să fie adecvat pentru copii și tineri? .

Rezumatul consultărilor cu părțile interesate . Peste 60 % dintre respondenții la consultarea deschisă privind drepturile copilului au recunoscut necesitatea unei noi strategii în acest domeniu (BIK+). Aproape 80 % dintre respondenți au fost de acord că întreprinderile IT ar trebui să joace un rol mai important în acest domeniu.

(16)

  Pagina web a grupului de experți .

(17)

  Pagina web a Alianței .

(18)

  Pagina web a centrelor pentru un internet mai sigur .

(19)

  Evaluarea BIK din 2021 .

(20)

  Site-ul INHOPE .

(21)

  Site-ul dedicat tinerilor implicați în strategia BIK .

(22)

  Pagina web dedicată Angajamentului tinerilor pentru un internet mai sigur pentru copii .

(23)

  Site-ul dedicat Zilei pentru un Internet Mai Sigur .

(24)

 A se vedea compendiul de texte oficiale ale UE privind copiii în lumea digitală.

(25)

  Directiva serviciilor mass-media audiovizuale , (UE) 2018/1808.

(26)

Ilegal pentru toți utilizatorii: conținut care este xenofob, terorist sau materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor.

(27)

  Regulamentul general privind protecția datelor , (UE) 2016/679.

(28)

În 2022, Comitetul european pentru protecția datelor va publica orientări privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale copiilor și drepturile copiilor ca persoane vizate în temeiul RGPD.

(29)

  Directiva privind practicile comerciale neloiale , 2005/29/CE.

(30)

  Propunere de regulament de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială) și de modificare a anumitor acte legislative ale Uniunii COM/2021/206 final.

(31)

  Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 în ceea ce privește instituirea unui cadru pentru identitatea digitală europeană , COM/2021/281 final.

(32)

Propunere de regulament de stabilire a unor norme privind prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor COM/2022/209.

(33)

  Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025 , COM/2021/171 final.

(34)

  Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025) , COM/2020/258 final .

(35)

  O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 , COM(2020) 152 final.

(36)

  Propunere de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, COM/2022/105 final.

(37)

  Comunicare privind protecția copiilor migranți , COM/2017/0211 final.

(38)

  Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 Resetarea educației și formării pentru era digitală , COM/2020/624 final.

(39)

  Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 , ST/14944/2018/INIT.

(40)

  EU Kids online 2020 .

(41)

De exemplu, Grupul de dezbatere 2 al cetățenilor europeni: „Democrația europeană/Valori și drepturi, statul de drept, securitate” , decembrie 2021.

(42)

 Ademenirea copiilor în scopuri sexuale.

(43)

  EU Kids Online 2020 , paginile 89-99, figurile 82, 83, 84.

(44)

Studiu privind punerea în aplicare a noilor dispoziții din Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale SMART 2018/0066.

(45)

EUROPOL, Exploiting Isolation: Offenders and victims of online child sexual abuse during the COVID-19 pandemic (Exploatarea izolării – Infractorii și victimele abuzului sexual online asupra copiilor în timpul pandemiei de COVID-19 ).

JRC, Cum au experimentat copiii (10-18 ani) riscurile online în timpul măsurilor de izolare impuse de pandemia de Covid-19 .

UNICEF, COVID-19 and its implications for protecting children online (COVID-19 și implicațiile acesteia pentru protecția copiilor online) .

IWF, Raportul anual pe 2020 .

(46)

Raportările NCMEC privind racolarea minorilor în scopuri sexuale s-au dublat în perioada 2019-2020 .

(47)

  Sondajul UNICEF, 2019 .

(48)

  COST action: European Network for Problematic Usage of the internet (Acțiune COST: Rețeaua europeană pentru utilizarea problematică a internetului) .

(49)

UNICEF, Recomandări pentru industria jocurilor de noroc online privind evaluarea impactului asupra copiilor (pagina 15) (2020).

(50)

  Codul de conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online .

(51)

  Codul de bune practici privind dezinformarea .

(52)

Gamificarea este „procesul prin care activitățile devin mai asemănătoare cu un joc”,  Kevin Werbach (2014) . Gamificarea este folosită tot mai mult în marketingul social utilizând tehnici precum punctarea, stimularea și competiția și permițând întreprinderilor să atragă și să implice clienții într-un mod distractiv și să colecteze date.

(53)

PE, Loot boxes in online games and their effect on consumers, in particular young consumers (Lăzile de comori în jocurile online și efectul lor asupra consumatorilor, în special a consumatorilor tineri) , paginile 27-29.

(54)

EP, Study on the exposure of children to linear, non-linear and online marketing of foods high in fat, salt or sugar (Studiu privind expunerea copiilor la comercializarea liniară, neliniară și online de alimente cu un conținut ridicat de grăsimi, sare sau zahăr). Raportul de țară nr. 6, Țările de Jos.

WHO, Spotlight on adolescent health and well-being (Analiză privind sănătatea și starea de bine a adolescenților) .

(55)

Dataficarea reprezintă o tendință tehnologică care transformă multe aspecte ale vieții noastre în date care sunt ulterior transferate în informații realizate ca o nouă formă de valoare.

(56)

De exemplu, a se vedea amenzile aplicate în 2021 de Autoritatea Italiană pentru Consumatori și Piață (în italiană).

(57)

Lăzile cu comori sunt caracteristici ale jocurilor video, de obicei accesate jucând jocul sau pentru care se poate plăti opțional cu bani reali – PE , Loot boxes in online games and their effect on consumers, in particular young consumers (Lăzile cu comori în jocurile online și efectul acestora asupra consumatorilor, în special a consumatorilor tineri) , pagina 14.

(58)

  Site-ul DigiGen .

(59)

  UNICEF și ITU (2020) How Many Children and Youth Have internet Access at Home? (Câți copii și tineri au acces la internet acasă?) .

(60)

  ONU, Observația generală nr. 25 .

ONU, Obiectivele de dezvoltare durabilă .

UNICEF, manifest privind guvernanța datelor referitoare la copii .

OCDE, Recomandarea Consiliului privind copiii în mediul digital .

Consiliul Europei, Recomandare privind orientările referitoare la respectarea, protejarea și exercitarea drepturilor copilului în mediul digital , CM/Rec(2018)7.

(61)

Profesor consultat în cadrul consultării: Cum se poate face ca deceniul digital al Europei să fie adecvat pentru copii și tineri? .

(62)

De exemplu, propunerea de  Lege privind inteligența artificială obligă furnizorii de aplicații de IA cu grad ridicat de risc să evalueze și să reducă riscurile înainte de a-și introduce sistemele pe piață, luând în considerare în mod specific dacă există riscul ca sistemul să fie accesat de către copii sau să aibă un impact asupra acestora [articolul 9 alineatul (8) din Legea privind inteligența artificială].

(63)

  euCONSENT este un proiect-pilot finanțat de UE care vizează conceperea și testarea unei soluții interoperabile pentru verificarea vârstei și acordul părinților.

(64)

În principal prin intermediul grupului de experți pentru un internet mai sigur pentru copii.

(65)

  Comunicarea privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 , COM(2020) 625 final.

(66)

  Programul de lucru Europa DIGITALĂ 2021-2022 .

(67)

  Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030) , COM/2021/615 final.

(68)

Regulamentul (UE) nr. 2017/2394 privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului .

(69)

Copil consultat în cadrul consultării: Cum se poate face ca deceniul digital al Europei să fie adecvat pentru copii și tineri? .

(70)

  Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital , COM/2021/118 final; obiectiv bazat pe Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale .

(71)

  Săptămâna europeană a programării este o inițiativă pornită de la nivelul local, care permite familiarizarea tuturor cu programarea și competențele digitale, într-un mod amuzant și captivant.

(72)

  Planul de acțiune pentru educația digitală – Acțiunea 10 .

(73)

Considerentul 59 din DSMAV: „Educația în domeniul mass-mediei” se referă la abilități, cunoștințe și capacități de înțelegere care permit cetățenilor să utilizeze mijloacele de informare în mod eficient și în condiții de siguranță. … Educația în domeniul mass-mediei nu ar trebui să se limiteze la cunoașterea instrumentelor și a tehnologiilor, ci ar trebui să aibă ca scop înzestrarea cetățenilor cu capacități de gândire critică necesare pentru a-și folosi discernământul, pentru a analiza realități complexe și pentru a recunoaște diferența dintre opinii și fapte.

(74)

A se vedea exemplul jocului Happy Online .

(75)

 Modulele relevante vor fi în concordanță cu Orientările comune pentru profesori și educatori privind combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale, elaborate în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală.

(76)

  Comisia Europeană. Spațiul presei .

(77)

  Alfabetizarea financiară

(78)

  Directiva (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice

(79)

  Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 , COM/2020/758 final.

(80)

8,1 % dintre persoanele născute în afara UE declară că nu își pot permite să achiziționeze un calculator, comparativ cu 3,1 % dintre persoanele născute în țara raportoare, Eurostat, EU-SILC (date din 2018). În familiile de migranți, părinților care nu stăpânesc limba de școlarizare le este mai greu să își ajute copiii în învățarea la distanță.

(81)

O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor , COM/2020/620 final.

(82)

În funcție de dialogul structurat.

(83)

  Eukids Online 2020 .

(84)

  Există o scară de participare online a copiilor? Constatări din partea a trei țări Global Kids Online , document de cercetare Innocenti nr. 2019-02.

(85)

  Strategia UE privind drepturile copilului , COM/2021/142 final.

(86)

  Ghid privind crearea de versiuni ale documentelor scrise adaptate copiilor .

(87)

De exemplu: modele care provin din medii diverse, produse și servicii accesibile copiilor cu handicap.

(88)

  Comunicarea comună „Global Gateway”, JOIN/2021/30 final , JOIN/2021/30 final

(89)

Lansat de Comisia Europeană în 2015,  Forumul UE pentru internet reunește reprezentanți ai întreprinderilor din domeniul tehnologiei, ai statelor membre ale UE și ai Comisiei pentru a combate utilizarea abuzivă a internetului în scopuri teroriste și a intensifica lupta împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor.

(90)

  Pagina web a Forumului pentru un internet mai sigur .

(91)

  Discursul privind starea Uniunii, 2021

(92)

Instrumentul existent al politicii privind un internet mai bun pentru copii, „harta interactivă BIK”, va fi adaptat la strategia BIK+.