EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021PC0731

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică

COM/2021/731 final

Bruxelles, 25.11.2021

COM(2021) 731 final

2021/0381(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2021) 575 final} - {SWD(2021) 355 final} - {SWD(2021) 356 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere urmărește în primul rând să contribuie la buna funcționare a pieței interne a publicității politice prin stabilirea unor norme armonizate pentru asigurarea unui nivel ridicat de transparență a publicității politice și a serviciilor conexe. Aceste norme se vor aplica furnizorilor de servicii de publicitate politică.

Propunerea urmărește, de asemenea, să le ofere persoanelor fizice o protecție în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal prin stabilirea de norme privind utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar în contextul publicității politice. Aceste norme se vor aplica tuturor operatorilor care utilizează astfel de tehnici de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar, nu numai furnizorilor de servicii de publicitate politică.

Având în vedere că în mod normal publicitatea, inclusiv publicitatea politică, se furnizează în schimbul unei remunerații, aceasta constituie o activitate de prestare de servicii în sensul articolului 57 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”). Acest lucru se aplică diferitelor activități legate de publicitatea politică, incluzând pregătirea conținutului și a campaniilor, plasarea conținutului pe un suport de distribuție și publicarea și difuzarea acestuia. Prin urmare, persoanele fizice și juridice din UE care furnizează aceste servicii la nivel transfrontalier beneficiază de libertățile fundamentale, în special de libertatea de stabilire și de libera circulație a serviciilor, care se numără printre principiile fundamentale ale ordinii juridice a UE. Prestarea transfrontalieră de servicii implică libertatea de a oferi și de a presta furniza servicii într-un alt stat membru decât statul membru de stabilire. Aceasta implică, de asemenea, libertatea de a beneficia de servicii la nivel transfrontalier. Libera circulație a serviciilor cuprinde nu numai situațiile în care furnizorul de servicii sau destinatarul se deplasează în alt stat membru, ci și situațiile în care serviciul este furnizat transfrontalier. Furnizarea de servicii de publicitate este reglementată în diferite moduri în statele membre, în funcție de mijloacele de comunicare utilizate pentru a publica sau a difuza un material publicitar politic (de exemplu, presă, audiovizual, platforme online etc.) și de scopurile urmărite de normele aplicabile (de exemplu, protecția consumatorilor). Serviciile de publicitate politică fac obiectul unor norme specifice suplimentare prin care se impun obligații în sarcina sponsorilor – în special actori politici – și a furnizorilor de servicii.

Serviciile de publicitate politică din UE iau amploare. Creșterea globală și, în special, creșterea semnificativă a serviciilor online relevante, în contextul unei reglementări fragmentate și a cărei respectare este asigurată în mod inegal, a generat preocupări în sensul că piața internă nu este în prezent în măsură să ofere publicitate politică la un nivel ridicat de transparență pentru a se asigura un proces democratic echitabil și deschis în toate statele membre. Astfel de preocupări legate de lacunele în materie de reglementare și de transparența insuficientă au determinat deja unele state membre să intervină prin măsuri, iar altele intenționează să intervină, însă acțiunile la nivel național nu pot elimina lacunele în ceea ce privește asigurarea la nivel transfrontalier a respectării legislației.

În reglementările naționale privind publicitatea politică se impun obligații în sarcina furnizorilor de servicii de publicitate politică, de a căror respectare depinde disponibilitatea publicității politice, și se stabilesc elemente ale conținutului acesteia pentru a asigura o transparență specifică. Aceste norme naționale urmăresc, printre altele, să asigure posibilitatea tragerii la răspundere și organizarea generală a unui proces politic echitabil și deschis, inclusiv prin sprijinirea monitorizării respectării de către actorii politici a obligațiilor relevante. Aceste norme naționale sunt foarte fragmentate, inclusiv în ceea ce privește definițiile relevante și natura obligațiilor.

Faptul că definiția noțiunii de publicitate politică diferă de la un stat membru la altul reprezintă o provocare atunci când trebuie să se stabilească dacă un material publicitar îndeplinește criteriile pentru a fi definit drept publicitate politică. Există diferențe substanțiale în ceea ce privește domeniul de aplicare și conținutul obligațiilor de transparență aplicabile furnizorilor de servicii care prestează servicii legate de publicitatea politică în interiorul statelor membre sau la nivel transfrontalier, în funcție de mijloace și de tradițiile politice naționale, ceea ce duce la fragmentare. Unele state membre interzic doar publicitatea politică anonimă, altele solicită afișarea în materialul publicitar a unor informații specifice referitoare la finanțare sau la identitatea sponsorului, iar unele state membre au cerințe privind etichetarea materialelor publicitare politice sau delimitarea clară între conținutul de publicitate și cel editorial.

Evoluțiile tehnologice – în special în mediul online, care au permis o multiplicare a diferitelor noi mijloace de comunicare în masă și a metodelor de finanțare, pregătire, plasare, promovare, publicare și difuzare a publicității politice – au făcut ca situația fragmentată și problemele legate de monitorizare și de asigurare a respectării normelor să fie mai complexe. Uneori nu este clar dacă cerințele, care pot fi stabilite prin norme generale cuprinse în legislația electorală, se aplică tuturor mijloacelor de informare în masă, deci și mediului online, ceea ce reprezintă o sursă suplimentară de incertitudine juridică pentru furnizorii de servicii de publicitate politică.

Această fragmentare se va accentua pe măsură ce statele membre elaborează noi norme pentru a răspunde nevoii de a asigura transparența materialelor publicitare politice, în special în contextul evoluțiilor tehnologice. Aceste noi norme naționale adoptate ad hoc au potențialul să sporească fragmentarea elementelor esențiale legate de transparență, cum ar fi informațiile care trebuie publicate și formatul acestora, precum și domeniul de aplicare al acestor cerințe, ceea ce este de natură, de asemenea, să reducă și mai mult securitatea juridică, atât pentru furnizorii de servicii de publicitate politică, cât și pentru sponsorii materialelor publicitare politice.

Această fragmentare a cerințelor de transparență creează obstacole în calea furnizării de servicii, generează costuri specifice de asigurare a conformității pentru furnizorii de servicii, legate de stabilirea standardelor aplicabile și de adaptarea publicității la diferitele jurisdicții, și constituie și o sursă de insecuritate juridică cu privire la cerințele în materie de transparență care se aplică publicității politice. Totodată, fragmentarea limitează posibilitatea ca furnizorii de servicii care și-ar putea oferi serviciile legate de publicitatea politică în diferite state membre să intre pe piața altor state membre sau să dezvolte servicii noi. Astfel se limitează, de asemenea, posibilitățile beneficiarilor de servicii de pe piața internă și se restrâng posibilitățile și opțiunile de alegere pentru campaniile transfrontaliere. Este posibil ca întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), în special, să nu aibă capacitatea de a face față costurilor necesare pentru stabili care sunt toate cerințele și procedurile naționale din diferitele state membre și nici de a se adapta la ele. Furnizorii de servicii de publicitate politică și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aceste obstacole în timpul consultării desfășurate în vederea pregătirii prezentei propuneri.

Acest lucru are, de asemenea, un impact asupra cetățenilor și a autorităților competente, întrucât editorii de publicitate politică și furnizorii de servicii conexe pot fi situați în alt stat membru decât cel în care se află cetățenii care sunt expuși la publicitatea politică, ceea ce generează probleme specifice legate de supraveghere.

Evoluțiile tehnologice rapide, cadrul de reglementare din ce în ce mai fragmentat și mai problematic, precum și sumele din ce în ce mai mari ce se cheltuie pentru publicitatea politică demonstrează necesitatea de a acționa la nivelul UE pentru a se asigura libera circulație a serviciilor de publicitate politică în întreaga Uniune și a se garanta totodată un nivel ridicat de transparență, astfel încât procesele electorale din UE să fie mai deschise și mai echitabile.

Măsurile propuse se bazează pe analiza legislației care este în vigoare sau care este planificată a se adopta în statele membre în domeniul publicității politice.

Având în vedere contextul descris mai sus, prezenta propunere ar trebui să prevadă cerințe armonizate de transparență aplicabile actorilor economici care furnizează publicitate politică și servicii conexe (și anume activități care sunt prestate în mod normal în schimbul unei remunerații) legate de pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea de publicitate politică sau publicității adresate cetățenilor dintr-un stat membru.

Propunerea urmărește, de asemenea, să le ofere persoanelor fizice o protecție în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal prin stabilirea de norme privind utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă în contextul difuzării publicității politice.

Datele cu caracter personal colectate direct de la cetățeni sau obținute în urma activităților online ale acestora, prin stabilirea de profiluri comportamentale și prin alte analize sunt utilizate pentru ca mesajele politice să vizeze anumiți cetățeni, prin adresarea lor unor anumite grupuri, și pentru a le amplifica impactul și circulația, prin adaptarea conținutului și difuzarea acestora pe baza caracteristicilor determinate în urma prelucrării acestor date cu caracter personal și analizării lor. S-a observat că prelucrarea datelor cu caracter personal în aceste scopuri, în special a datelor considerate sensibile în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 și al Regulamentului (UE) 2018/1725, are efecte negative specifice asupra drepturilor cetățenilor de a lua decizii politice și de a-și exercita drepturile de vot, inclusiv asupra libertății lor de opinie și de informare. De asemenea, unele state membre au încercat să adopte norme sau au în vedere o astfel de intervenție legislativă în ceea ce privește vizarea unui public-țintă. Având în vedere că normele privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal și libera circulație a acestor date sunt armonizate, este necesar și oportun să se ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a se asigura o protecție suplimentară specifică a datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt utilizate în contextul vizării unui anumit public-țintă prin materialele publicitare politice.

Prin urmare, prezenta propunere ar trebui să abordeze, de asemenea, utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar în contextul publicării, difuzării sau promovării publicității politice care implică prelucrarea datelor cu caracter personal de către toți operatorii, respectiv nu numai de către furnizorii de servicii de publicitate politică.

Necesitatea de a aborda aceste chestiuni a fost anunțată în orientările politice ale președintei Comisiei și este în conformitate cu Planul de acțiune pentru democrația europeană 1 prezentat de Comisie în decembrie 2020. În planul de acțiune s-a recunoscut faptul că este necesar să se asigure o transparență sporită a publicității și a comunicării politice, precum și a activităților comerciale conexe, pentru ca cetățenii, societatea civilă și autoritățile competente să identifice în mod clar sursa și scopurile acestui tip de publicitate.

Este necesar ca măsurile să fie puse în aplicare în 2023 pentru ca acestea să intre în vigoare înainte de alegerile din 2024 pentru Parlamentul European.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere completează Propunerea de act legislativ privind serviciile digitale 2 , care include anumite obligații generale de transparență pentru intermediarii online în ceea ce privește transparența publicității online și prevede norme privind cadrul mai larg al UE pentru piața serviciilor digitale 3 . Prezenta propunere acoperă atât activitățile online, cât și pe cele offline. În comparație cu Actul legislativ privind serviciile digitale, aceasta extinde categoriile de informații care trebuie divulgate în contextul publicității politice, precum și gama furnizorilor de servicii relevanți în cauză. În timp ce Actul legislativ privind serviciile digitale prevede ca platformele online să respecte cerințe de transparență, inițiativa de față acoperă întregul spectru al editorilor de publicitate politică, precum și alți furnizori de servicii relevanți implicați în pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea de publicitate politică. Există complementaritate și sinergii cu cerința prevăzută în Actul legislativ privind serviciile digitale ca platformele online foarte mari să efectueze evaluări ale riscurilor sistemice, cerință care decurge din funcționarea și utilizarea sistemelor de selectare și afișare a materialelor publicitare, cu efecte reale sau previzibile legate de procesele electorale.

Propunerea este în concordanță cu Pachetul de inițiative privind alegerile, prezentat în septembrie 2018, inclusiv cu Recomandarea privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare 4 , care promovează cooperarea între autoritățile competente de la nivel național și de la nivelul Uniunii pentru a proteja alegerile, și conține recomandări specifice menite să promoveze transparența comunicării cu caracter politic, precum și orientări privind aplicarea legislației Uniunii în materie de protecție a datelor care sprijină respectarea Regulamentului (UE) 2016/679.

Regulamentul (UE) 2016/679 și alte norme ale Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal și a confidențialității comunicațiilor [inclusiv Regulamentul (UE) 2018/1725 și Directiva 2002/58/CE] se aplică deja prelucrării datelor cu caracter personal în contextul publicității politice. Prezenta propunere de regulament se bazează pe dispozițiile aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal în contextul publicității politice cuprinse în Regulamentul (UE) 2016/679 și în Regulamentul (UE) 2018/1725 și le completează. Aceasta codifică anumite elemente ale orientărilor furnizate de Comitetul european pentru protecția datelor prin faptul că, în contextul publicității politice, devine obligatoriu să i se furnizeze informații (sursa datelor și logica utilizată) 5 persoanei vizate.

Propunerea se bazează, de asemenea, pe Codul de bune practici al UE privind dezinformarea, care stabilește angajamentele platformelor online în ceea ce privește transparența publicității politice și a publicității tematice. Codul este în prezent în curs de revizuire de către semnatarii actuali și eventuali, în conformitate cu Orientările Comisiei privind consolidarea Codului de bune practici 6 . Angajamentele și acțiunile întreprinse în temeiul codului de bune practici ar trebui să creeze o punte către legislația actuală, cu soluții practice care să fie propuse de sectorul de profil. După adoptarea prezentului act legislativ, semnatarii codului ar trebui să integreze prevederile acestuia și în codul de bune practici, pentru a-l completa.

În măsura în care aceste obligații intră în sfera de competență a autorităților de reglementare desemnate în aceste cadre existente, ele ar trebui monitorizate, iar respectarea acestora ar trebui asigurată de aceleași organisme. Activitatea acestora ar trebui coordonată de structurile de cooperare europene relevante existente și preconizate, inclusiv de Comitetul european pentru protecția datelor. Rețeaua europeană de cooperare în materie de alegeri, înființată în 2018 și alcătuită din punctele de contact ale rețelelor electorale naționale, din care fac parte diferite autorități cu competențe în domeniu, ar trebui să ofere un cadru pentru a sprijini coordonarea consolidată și schimbul de bune practici între autoritățile competente în contextul materialelor publicitare politice.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta propunere este strâns legată și de activitatea desfășurată în cadrul celorlalte inițiative din Pachetul privind transparența și democrația din cadrul programului de lucru al Comisiei 7 .

Planul de acțiune pentru democrația europeană include o serie de inițiative menite să contribuie la protejarea integrității alegerilor și la promovarea participării democratice. Acesta se bazează, printre altele, pe experiența acumulată în contextul punerii în aplicare a Pachetului electoral din 2018 al Comisiei 8 și pe activitatea Rețelei europene de cooperare în materie de alegeri.

Prezenta propunere completează, de asemenea, propunerea de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor și a fundațiilor politice europene. Modificările prezentate de Comisie ale regulamentului menționat conțin norme specifice menite să garanteze că partidele politice europene respectă standarde înalte de transparență atunci când difuzează materiale publicitare politice.

În fine, prezenta propunere prezintă sinergii cu eforturile coordonate de UE pe plan extern în domeniul observării alegerilor (misiunile UE de observare a alegerilor și măsurile subsecvente luate în urma acestora). Misiunile de observare a alegerilor evaluează publicitatea politică online în timpul campaniilor electorale și pot recomanda măsuri de îmbunătățire a cadrului lor de reglementare în timpul unui proces electoral. Ulterior, Uniunea Europeană consiliază și sprijină țările partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor recomandări, împreună cu partenerii internaționali. S-au elaborat orientări comune privind observarea campaniei online în contextul Declarației de principii pentru observarea internațională a alegerilor, aprobată de ONU.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temeiul juridic

Temeiul juridic al propunerii este, în primul rând, articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede adoptarea de măsuri pentru a asigura instituirea și funcționarea pieței interne. Această dispoziție permite adoptarea de măsuri privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne. Acesta este temeiul juridic adecvat pentru o intervenție care vizează furnizorii de servicii de pe piața internă și care abordează diferențele dintre dispozițiile statelor membre ce obstrucționează libertățile fundamentale și au un efect direct asupra funcționării pieței interne.

Există diferențe între legislațiile naționale și acestea iau amploare, având în vedere că unele state membre au legiferat sau intenționează să legifereze cerințe de transparență aplicabile serviciilor de publicitate politică. Această situație creează fragmentare în materie de reglementare, în măsura în care normele care abordează transparența serviciilor de publicitate politică diferă în ceea ce privește elementele specifice de transparență pe care le impun (informațiile ce trebuie divulgate împreună cu un material publicitar politic și formatul acestora) și domeniul lor de aplicare (tipurile de materiale publicitare considerate politice și mijloacele de comunicare în masă folosite) și generează costuri mai mari de asigurare a conformității pentru furnizorii de servicii care își desfășoară activitatea pe piața internă. Fără o acțiune la nivelul Uniunii, această situație se va agrava și mai mult ca urmare a adoptării de noi inițiative în unele state membre, în timp ce în alte state membre transparența serviciilor de publicitate politică rămâne un subiect neabordat. Prin urmare, este necesară armonizarea la nivelul UE, iar articolul 114 din TFUE reprezintă temeiul juridic relevant. Această inițiativă va elimina anumite obstacole existente legate de transparență și va îmbunătăți cu adevărat funcționarea pieței interne. Nu este necesar pentru funcționarea pieței interne și nici nu este adecvat, având în vedere competențele Uniunii, să se intervină prin intermediul unor norme naționale care să limiteze disponibilitatea serviciilor de publicitate politică la anumite categorii de sponsori ori la anumite perioade sau care să limiteze finanțarea ori suportul care poate fi utilizat. Astfel de norme sunt inerente legislației electorale naționale și nu fac parte din funcționarea pieței interne.

În plus, având în vedere că prezenta propunere conține anumite norme specifice privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special restricții privind tehnicile de vizare a unui public-țintă considerate a afecta drepturile atunci când sunt utilizate în contextul publicității politice, este oportun ca prezentul regulament să se întemeieze, în ceea ce privește normele specifice respective, pe articolul 16 din TFUE.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

În conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), UE intervine numai dacă obiectivele preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele acțiunii propuse, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul UE.

Mai multe state membre au adoptat sau intenționează să adopte norme în domeniul transparenței publicității politice. Întrucât aceste norme diferă în ceea ce privește domeniul de aplicare, conținutul și efectul lor, rezultă un cadru neuniform de norme naționale, existând riscul ca acesta să devină din ce în ce mai fragmentat. Acest lucru subminează exercitarea efectivă a libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii în Uniune.

În plus, din cauza caracterului transfrontalier al unora dintre activități, inclusiv în mediul online, reglementarea doar la nivel național creează provocări semnificative în acest domeniu. Este puțin probabil ca statele membre, acționând în mod independent, să poată aborda în mod eficace problemele identificate. În plus, distincția dintre situațiile pur interne și cele potențial transfrontaliere este dificil de făcut în practică.

Necesitatea unei acțiuni la nivelul UE a fost demonstrată, de asemenea, de măsurile luate de anumiți furnizori de servicii de publicitate politică și actori politici care le utilizează. Cu ocazia ultimelor alegeri europene, unele platforme online de mari dimensiuni au luat măsuri pentru a aborda provocarea reprezentată de insecuritatea juridică și de fragmentarea pieței interne, care au dus la compartimentarea acesteia. Acest lucru s-a dovedit a fi o problemă semnificativă pentru sponsorii de publicitate politică, și anume partidele politice care doresc să publice și să difuzeze publicitate politică în întreaga UE.

Existența unor standarde înalte, comune la nivelul UE, în materie de transparență a publicității politice și a serviciilor conexe ar oferi o securitate juridică sporită, în special pentru furnizorii de servicii. S-ar elimina costurile suplimentare de asigurare a conformității pentru furnizarea unui serviciu transfrontalier și s-ar reduce riscul de neconformitate. La rândul său, acest lucru ar elimina stimulentele pentru furnizorii de servicii de publicitate politică de a compartimenta piața internă, ar oferi un nou stimulent pentru furnizarea de servicii transfrontaliere și pentru dezvoltarea unor noi servicii.

În schimb, efectele oricărei acțiuni întreprinse în temeiul legislației naționale s-ar limita la un singur stat membru și ar risca să fie eludate sau dificil de supravegheat în ceea ce privește furnizorii de servicii din alte state membre, ceea ce ar contraveni liberei circulații în cadrul pieței interne. De asemenea, acest lucru nu ar aborda problemele identificate la nivelul UE și, de asemenea, ar putea exacerba efectele fragmentării. Un sistem la nivelul UE ar ajuta, de asemenea, autoritățile competente să își exercite funcțiile de supraveghere și alte părți interesate să își exercite rolul în procesul democratic și ar spori reziliența globală a UE la manipularea informațiilor și la interferența în procesele electorale, inclusiv la dezinformare.

Propunerea de regulament nu depășește ceea ce este necesar și, în special, nu abordează alte aspecte legate de publicitatea politică în afară de transparență și de utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă. Aceasta nu interferează cu alte aspecte reglementate la nivel național, cum ar fi legalitatea conținutului materialelor publicitare politice și perioadele în care este permisă difuzarea acestor materiale, sau cu natura participanților la procesul democratic.

Prezenta propunere de regulament nu prevede neapărat crearea de autorități sau organisme suplimentare la nivelul statelor membre. Aceasta încredințează supravegherea și asigurarea respectării dispozițiilor sale autorităților naționale competente relevante, inclusiv celor care au sarcini desemnate în temeiul legislației în vigoare, în domenii conexe, a Uniunii. Prin urmare, statele membre pot desemna autorități sectoriale existente – și pot utiliza expertiza acestora – cărora să li se încredințeze și competența de a monitoriza și de a asigura respectarea dispozițiilor prezentului regulament. Statele membre vor avea responsabilitatea de a se asigura că aceste autorități dispun de capacitatea necesară pentru a garanta protecția drepturilor cetățenilor în contextul unei publicități politice transparente.

Statele membre se vor baza pe structura de cooperare stabilită la nivelul Uniunii. Acestea vor trebui să însărcineze autoritățile desemnate în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 să monitorizeze respectarea dispozițiilor privind vizarea unui public-țintă stabilite prin prezentul regulament. Comitetul european pentru protecția datelor și mecanismul pentru asigurarea coerenței instituit în temeiul regulamentului menționat anterior se vor aplica în consecință.

Prezentul regulament va sprijini autoritățile naționale competente să își îndeplinească sarcinile într-un mod mai eficient, în special în ceea ce privește publicitatea online și transfrontalieră, solicitând furnizarea de informații cu privire la serviciile de publicitate politică.

Cooperarea dintre autoritățile competente în vederea îndeplinirii sarcinilor lor va fi esențială. Rețelele electorale naționale instituite pe baza Recomandării C(2018) 5949 final prevăd o structură pentru o astfel de cooperare între autorități la nivel național, respectând în același timp competența fiecărei autorități care face parte din această rețea.

Comisia va sprijini cooperarea dintre autorități la nivelul Uniunii, inclusiv în cadrul Rețelei europene de cooperare în materie de alegeri.

Acest lucru va sprijini apariția unei piețe europene reglementate și inovatoare pentru serviciile de publicitate politică, care să se bucure de încrederea cetățenilor și care să sprijine integritatea procesului democratic.

Proporționalitatea

În ceea ce privește proporționalitatea, conținutul și forma acțiunii propuse nu depășesc ceea ce este necesar pentru a realiza obiectivul garantării unei bune funcționări a pieței interne.

Propunerea se bazează pe cadrele juridice existente și viitoare ale UE, inclusiv pe Regulamentul (UE) 2016/679 și pe Actul legislativ privind serviciile digitale, și este proporțională și necesară pentru atingerea obiectivelor sale. Măsurile avute în vedere sunt necesare pentru a aborda fragmentarea cadrului de reglementare relevant.

Proporționalitatea obligațiilor de transparență a fost analizată cu atenție și se reflectă, de exemplu, în stabilirea unor obligații asimetrice pentru diferite tipuri de furnizori de servicii de publicitate politică. Alte opțiuni, cum ar fi interzicerea furnizării de servicii transfrontaliere de publicitate politică sau a vizării unui public-țintă în scopuri de publicitate politică în toate situațiile, au fost respinse, deoarece par disproporționate pentru atingerea obiectivelor urmărite prin prezentul regulament.

Propunerea stabilește obligații limitate în materie de transparență pentru toți furnizorii de servicii de publicitate politică implicați în pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea publicității politice, inclusiv păstrarea evidențelor privind implicarea lor în anumite materiale publicitare politice specifice. Editorii de publicitate, care sunt în contact direct cu cetățenii, trebuie, la rândul lor, să respecte anumite obligații de transparență, incluzând pregătirea și publicarea unei notificări privind transparența pentru fiecare material publicitar publicat. IMM-urile sunt exceptate de la raportarea periodică privind publicitatea politică și sunt autorizate să numească o persoană externă ca punct de contact pentru interacțiunea cu autoritățile naționale competente. Comisia intenționează să încurajeze eforturile de asigurare a conformității care decurg din prezentul regulament prin sprijinirea măsurilor de formare și de sensibilizare și a altor măsuri.

Costurile suportate de operatori sunt proporționale cu obiectivele atinse și cu beneficiile economice și în materie de reputație pe care operatorii le pot aștepta de la prezenta propunere. Eliminarea obstacolelor care rezultă din insecuritatea juridică și din fragmentare va încuraja dezvoltarea unei industrii europene a serviciilor de publicitate politică bazate pe standarde ridicate de transparență și le va permite întreprinderilor naționale existente să se extindă.

Limitările privind vizarea unui public-țintă în publicitatea politică sunt proporționale, deoarece au un domeniu de aplicare strict limitat la activitățile specifice de vizare a unui public-țintă în context politic care au fost identificate ca prezentând un risc semnificativ pentru drepturile fundamentale ale persoanelor.

Alegerea instrumentului

Articolul 114 și articolul 16 din TFUE conferă legiuitorului competența de a adopta regulamente și directive.

Regulamentul este cel mai adecvat instrument juridic pentru a defini cadrul pentru transparența publicității politice în Uniune. Alegerea acestuia ca instrument juridic este justificată de necesitatea unei aplicări uniforme a noilor norme, cum ar fi definirea publicității politice și obligațiile de transparență pe care furnizorii de servicii de publicitate politică trebuie să le îndeplinească atunci când pregătesc sau difuzează materiale publicitare politice.

Aplicabilitatea directă a unui regulament, în conformitate cu articolul 288 din TFUE, va reduce fragmentarea juridică și va oferi o mai mare securitate juridică prin introducerea unor standarde ridicate de transparență în ceea ce privește publicitatea politică, ceea ce le va oferi securitate juridică furnizorilor de servicii relevanți și va preveni divergențele care împiedică libera prestare a serviciilor relevante în cadrul pieței interne.

Cu toate acestea, dispozițiile regulamentului propus nu afectează competențele naționale în ceea ce privește organizarea procesului electoral și lasă sectorului posibilitatea de a stabili standarde care să permită publicarea și transmiterea eficientă a informațiilor în temeiul regulamentului, să raționalizeze acțiunile de asigurare a conformității și să stimuleze inovarea.

În ceea ce privește definirea unor tehnici specifice de vizare a unui public-țintă, utilizarea unui regulament este în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, care este, de asemenea, un regulament.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Consultările cu părțile interesate

Prezenta propunere este rezultatul unei ample consultări cu părțile interesate, în cadrul căreia s-au aplicat principiile generale și standardele minime pentru consultarea părților interesate de către Comisie.

O consultare privind evaluarea inițială a impactului, publicată la 26 ianuarie 2021, a oferit informații pentru definirea problemei și a opțiunilor de politică. În perioada 22 ianuarie-2 aprilie 2021 a avut loc o consultare publică deschisă. Consultarea a fost promovată prin intermediul site-ului web al Comisiei, precum și prin intermediul unor rețele specifice.

Comisia a organizat reuniuni cu principalele părți interesate pentru a colecta dovezi și date concrete suplimentare cu privire la problemele specifice vizate de inițiativă, precum și cu privire la abordarea politică și la impactul acesteia. De asemenea, Comisia a organizat consultări bilaterale specifice și a analizat numeroase documente de poziție și analize primite în mod special în contextul pregătirii inițiativei. Pregătirea evaluării impactului care stă la baza inițiativei a fost sprijinită de un studiu extern. Contractantul a efectuat o serie de consultări individuale cu principalele părți interesate.

Per ansamblu, există un acord general între părțile interesate cu privire la necesitatea de a acționa la nivelul Uniunii. Marea majoritate a părților interesate sunt de acord că există lacune legislative sau că este nevoie de noi norme legislative. Un număr limitat de părți interesate au exprimat preocupări în sensul că aspectele electorale sunt prerogative naționale.

Consultarea a arătat că majoritatea cetățenilor consideră că editorii de publicitate politică ar trebui să păstreze anumite informații de bază de la cei care plasează astfel de materiale publicitare.

Furnizorii de servicii de publicitate politică au solicitat, în special, o definiție comună la nivelul UE care să le permită să stabilească ce materiale publicitare sunt de natură politică și o abordare comună pentru a prevedea cerințe proporționale de etichetare a materialelor publicitare politice sponsorizate, inclusiv în ceea ce privește identitatea sponsorului materialului. Furnizorii de servicii au evidențiat incertitudinea și costurile legate de identificarea și respectarea obligațiilor de transparență relevante atunci când oferă servicii de publicitate politică la nivel transfrontalier sau în mai multe state membre.

Organizațiile societății civile au sprijinit impunerea unui nivel foarte ridicat de transparență în ceea ce privește publicitatea politică, inclusiv în ceea ce privește ce materiale publicitare sunt propuse, cui, de ce și cine a plătit pentru ele. Acestea au considerat că măsurile fără caracter obligatoriu nu sunt suficiente din această perspectivă. De asemenea, organizațiile societății civile au solicitat ca problema vizării unui public-țintă să fie abordată din mai multe unghiuri, nu numai prin prisma transparenței.

Statele membre au salutat inițiativa și au fost de acord cu necesitatea de a reglementa publicitatea politică la nivelul UE. Statele membre au sprijinit, de asemenea, adoptarea de măsuri care să îmbunătățească accesul cercetătorilor la mai multe informații privind publicitatea politică. Statele membre au subliniat existența unor lacune în materie de reglementare și de asigurare a respectării normelor atunci când serviciile de publicitate politică sunt furnizate la nivel transfrontalier.

Partidele politice europene au subliniat că măsurile de etichetare care îi ajută pe cetățeni să identifice situațiile în care sunt expuși la un material publicitar politic vor contribui la consolidarea democrației europene. Acestea și-au exprimat îngrijorarea în special cu privire la modul în care politica pusă în aplicare de unele platforme online de dimensiuni foarte mari în timpul alegerilor anterioare pentru Parlamentul European le-a afectat negativ activitățile la nivelul UE/la nivel transfrontalier.

Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Comisia s-a bazat pe o gamă largă de cunoștințe de specialitate pentru pregătirea prezentei propuneri.

Activitățile relevante din cadrul Consiliului (inclusiv în cadrul grupurilor de lucru competente) și al Parlamentului European (inclusiv în cadrul Comisiei pentru afaceri constituționale, al Comisiei pentru afaceri juridice, al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și al Comisiei speciale privind ingerințele externe) au adus o contribuție semnificativă la acest proces.

Pe lângă consultarea descrisă mai sus, Comisia a participat la mai multe reuniuni ale părților interesate, cu întrebări adaptate fiecărei categorii.

La 18 martie 2021, Comisia a discutat inițiativa cu experții din statele membre în cadrul unei reuniuni dedicate sistemului de alertă rapidă. Au fost prezenți reprezentanți ai statelor membre și ai Grupului autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale. Experții statelor membre au fost, de asemenea, consultați la 25 martie 2021, în cadrul Rețelei europene de cooperare în materie de alegeri. S-au obținut informații și în urma contribuțiilor aduse de statele membre în cadrul reuniunilor anterioare ale acestei rețele începând din 2019, inclusiv în ceea ce privește pregătirea unei cartografieri detaliate a legislației și procedurilor naționale relevante.

În fine, studiul care sprijină evaluarea impactului integrează o analiză a literaturii de specialitate care arată că se conturează un consens academic cu privire la necesitatea unei transparențe specifice în publicitatea politică și controlul utilizării datelor cu caracter personal în legătură cu publicitatea politică (în special online).

Organismele internaționale de standardizare, cum ar fi Consiliul Europei, prevăd, de asemenea, în orientările lor, necesitatea unui nivel specific de transparență în publicitatea politică, inclusiv, în special, în ceea ce privește sponsorii și finanțarea, și, când aceasta este făcută online, cu privire la mecanismul de furnizare a materialelor publicitare (de exemplu, algoritmi, date).

Evaluarea impactului

În conformitate cu politica sa privind o mai bună legiferare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului pentru prezenta propunere, examinată de Comitetul de control normativ al Comisiei. La 29 septembrie 2021 a avut loc o reuniune cu Comitetul de control normativ, în urma căreia s-a emis un aviz pozitiv cu rezerve. Evaluarea impactului a fost revizuită pentru a ține seama de rezervele Comitetului de control normativ.

Comisia a examinat diferite opțiuni de politică pentru atingerea obiectivului general al propunerii, și anume asigurarea bunei funcționări a pieței unice prin stabilirea unor norme privind un nivel ridicat de transparență pentru publicitatea politică și serviciile conexe și a unor norme privind utilizarea vizării unui public-țintă în contextul difuzării de publicitate politică.

Au fost evaluate două opțiuni de politică cu grade diferite de intervenție normativă:

·Opțiunea 1: măsuri limitate de promovare a transparenței și de abordare a problemelor legate de vizarea unui public-țintă;

·Opțiunea 2: măsuri de armonizare a transparenței și de abordare a problemelor legate de vizarea unui public-țintă. Această opțiune a inclus două subopțiuni referitoare la vizarea unui public-țintă.

În conformitate cu metodologia stabilită de Comisie, fiecare opțiune de politică a fost evaluată în funcție de impactul economic, impactul asupra drepturilor fundamentale și impactul social. Opțiunile preferate au fost opțiunea 2 și subopțiunea 2 pentru utilizarea tehnicii de vizare a unui public-țintă, deoarece acestea îndeplinesc cel mai bine obiectivele generale ale intervenției și ar urma să stabilească un cadru coerent și proporțional pentru publicitatea politică în UE.

Prin clarificarea și armonizarea normelor privind păstrarea și furnizarea de informații în publicitatea politică în scopul supravegherii și tragerii la răspundere, s-ar elimina factorul determinant al costurilor de asigurare a conformității în cazul furnizării de servicii în mai multe state membre și la nivel transfrontalier. În plus, s-ar spori previzibilitatea juridică pentru serviciile intermediare care își desfășoară activitatea în mai multe state membre, contribuindu­se la buna funcționare a pieței interne. Acest lucru ar îmbunătăți, de asemenea, rezultatele în materie de reglementare, eliminându-se justificarea segmentării în piețe naționale și sporindu-se astfel oportunitățile de dezvoltare a serviciilor transfrontaliere. S-ar reduce avantajul obținut din fragmentarea reglementării de către furnizorii de servicii de publicitate politică pentru reclame online în comparație cu mass-media offline. Impactul asupra IMM-urilor este limitat prin faptul că se prevede o obligație adaptată acestora de raportare periodică privind publicitatea politică și prin faptul că acestea pot să numească o persoană externă ca punct de contact pentru interacțiunea cu autoritățile naționale competente.

Măsurile privind vizarea unui public-țintă ar urma să abordeze tehnicile problematice din acest domeniu și să prevadă, în același timp, utilizarea acestora într-un mod care să stimuleze bunele practici.

Subopțiunea 2 a avut în vedere o interdicție condiționată în materie de vizare a unui public-țintă, dar s-a avut în vedere faptul că subopțiunile ar putea fi combinate. O interdicție necondiționată în materie de vizare a unui public-țintă, pe baza unor categorii speciale de date cu caracter personal, a fost considerată mai eficace și, prin urmare, a fost inclusă în prezenta propunere. Interzicerea vizării unui public-țintă pe baza unor categorii speciale de date cu caracter personal este sprijinită și de părțile interesate consultate în timpul pregătirii evaluării impactului.

Restricțiile adaptate ar urma să limiteze disponibilitatea serviciilor de vizare a unui public-țintă în contextul difuzării publicității politice. Acest lucru ar urma să fie contrabalansat de oportunitățile de care ar urma să beneficieze furnizorii de servicii de publicitate politică ca urmare a gradului mai mare de încredere în această tehnică din partea cetățenilor și a autorităților de reglementare și a securității juridice sporite privind respectarea acesteia în context politic.

Existența unor norme armonizate privind transparența și a unor limite specifice va reduce amploarea tacticilor problematice de vizare a unui public-țintă, cum ar fi amplificarea neautentică a anumitor materiale publicitare sau metodele de tipul celor dezvăluite în contextul scandalului Cambridge Analytica. Aceste măsuri ar trebui să sporească încrederea în utilizarea publicității politice și, în general, în dezbaterea politică și în integritatea procesului electoral, ceea ce ar urma să contribuie la o mai mare reziliență a sistemului electoral al UE la manipularea informațiilor și la interferențe.

Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Avantajul armonizării normelor privind transparența în ceea ce privește publicitatea politică este în special acela că va oferi securitate juridică la nivelul întregii UE, va elimina costurile suplimentare de asigurare a conformității aferente furnizării unui serviciu transfrontalier și va reduce riscul de neconformitate. Se preconizează că toți furnizorii de servicii de publicitate politică vor obține eficiență din punctul de vedere al costurilor atunci când vor oferi servicii într-un cadru comun de norme privind publicitatea politică.

IMM-urile ar urma să beneficieze de pe urma măsurilor propuse, deoarece vor putea să își ofere mai ușor serviciile pe piața internă. Propunerea conține derogări specifice pentru IMM-uri, astfel încât acestea să suporte costuri reduse de asigurare a conformității.

Propunerea conține un set comun de norme care nu vor opera discriminări între mediul online și cel offline și vor aborda aspecte ce rezultă din situația actuală, în care normele existente sunt adaptate la activitățile offline, generând lacune și deficiențe. Regulamentul va garanta că cerințele de asigurare a unui grad sporit de transparență se vor aplica în același mod mijloacelor offline și online de difuzare a mesajelor politice.

Drepturile fundamentale

Toate măsurile avute în vedere în prezenta propunere au un impact pozitiv asupra drepturilor fundamentale și nu se preconizează că vor avea un impact negativ semnificativ asupra acestora.

Libertățile și drepturile fundamentale pot fi restricționate numai în cazul în care acest lucru este justificat de urmărirea unui interes public legitim și numai cu condiția ca restricția să fie proporțională cu obiectivul urmărit. Garantarea transparenței, a echității și a egalității de șanse în cadrul procesului electoral, precum și dreptul fundamental de a fi informat în mod obiectiv, transparent și pluralist constituie un motiv imperativ de interes public.

Prezenta propunere impune restricții limitate în ceea ce privește libertatea de exprimare și de informare (articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), dreptul la viață privată (articolul 7) și dreptul la protecția datelor cu caracter personal (articolul 8). Restricțiile respective sunt proporționale și limitate la minimul necesar.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, deciziile privind publicarea și difuzarea de materiale publicitare politice ca atare și conținutul acestora rămân reglementate pe baza legislației relevante de la nivel național și de la nivelul UE. Cu excepția cerințelor de transparență, inițiativa nu interferează cu conținutul de fond al mesajelor politice. Deși limitarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă ar putea afecta libertatea de exprimare, acest impact ar urma să fie proporțional dacă raza sa de acțiune este limitată și dacă acesta este contrabalansat de impacturi pozitive asupra altor drepturi fundamentale, inclusiv în ceea ce privește reducerea posibilității de manipulare a dezbaterii democratice și dreptul de a fi informat într-un mod obiectiv, transparent și pluralist. Adoptarea unor norme privind vizarea unui public-țintă care să impună un grad sporit de transparență și existența unor mai multe condiții și restricții în acest domeniu ar trebui să fie în beneficiul dreptului la protecția datelor și la viață privată al persoanelor vizate de o astfel de publicitate. Măsurile prin care ar urma să se identifice o persoană fizică drept sponsor al unui material publicitar politic și să se indice suma cheltuită și valoarea altor beneficii primite parțial sau integral pentru materialul publicitar au un impact asupra protecției datelor cu caracter personal și trebuie să fie proporționale cu obiectivul de politică urmărit, și anume acela de a asigura faptul că persoanele implicate în dezbaterea politică utilizează publicitatea politică în mod transparent. Impactul asupra acestor drepturi este justificat de efectul general pozitiv asupra democrației și drepturilor electorale.

În cazul în care această inițiativă impune platformelor online foarte mari să faciliteze accesul la date al actorilor interesați, astfel de măsuri nu ar urma să prevadă nicio derogare de la acquis-ul UE privind protecția datelor. Numai datele relevante ar trebui să fie puse la dispoziția părților interesate, inclusiv în scopul de a se efectua cercetări cu privire la practicile care afectează dezbaterea democratică și alegerile sau referendumurile.

Această inițiativă va sprijini exercitarea drepturilor electorale, desfășurarea de alegeri libere și corecte și o dezbatere democratică echitabilă, prin facilitarea unei publicități politice transfrontaliere transparente, care să garanteze un nivel ridicat de protecție a drepturilor, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și asigurarea faptului că voturile cetățenilor sunt exprimate în cunoștință de cauză, neafectate de manipulare sau constrângere. În plus, limitările practicilor de vizare a unui public-țintă sunt coerente cu drepturile electorale protejate de standardele internaționale și au un impact pozitiv asupra acestora.

În fine, prezenta propunere va sprijini, de asemenea, furnizorii de servicii de publicitate politică să își exercite libertatea de a desfășura o activitate comercială în temeiul articolului 16 din Cartă.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Nu se preconizează ca prezenta inițiativă să aibă implicații bugetare.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia va evalua punerea în aplicare a inițiativei în urma fiecărui scrutin pentru Parlamentul European, pe baza colectării de date specifice efectuate de un contractant specializat. În termen de doi ani de la fiecare scrutin pentru Parlamentul European, Comisia ar trebui să publice un raport de evaluare a punerii în aplicare a prezentului regulament, care să includă și alte aspecte pe lângă cele legate de alegerile pentru Parlamentul European.

Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii (a se verifica trimiterile încrucișate)

Capitolul I stabilește dispozițiile generale, inclusiv obiectul și domeniul de aplicare (articolul 1), definițiile termenilor-cheie utilizați în regulament (articolul 2) și nivelul de armonizare a măsurilor (articolul 3).

Capitolul II conține dispoziții privind obligațiile de transparență aplicabile publicității politice plătite. În acest capitol se stabilesc măsurile aplicabile tuturor furnizorilor de servicii de publicitate politică implicați în pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea sau difuzarea publicității politice. Mai precis, se prevăd cerințe în materie de transparență privind publicitatea politică (articolul 4), obligația de a identifica materialele publicitare politice (articolul 5) și obligația de a ține evidențe și de a transmite informații editorilor de publicitate (articolul 6).

În plus, în acest capitol se stabilesc și obligații aplicabile numai editorilor de publicitate, în plus față de cele prevăzute la articolele 4, 5 și 6. Editorii de publicitate trebuie să includă în fiecare material publicitar o declarație clară potrivit căreia acesta este de natură politică, să indice numele sponsorului și să pună la dispoziție informații pentru a permite înțelegerea contextului mai larg al materialului publicitar politic și a obiectivelor sale (articolul 7). Editorii de publicitate publică anual informații cu privire la sumele sau valoarea altor beneficii primite parțial sau integral pentru serviciile pe care le-au furnizat în legătură cu materialele publicitare politice (articolul 8). De asemenea, editorii trebuie să instituie mecanisme ușor de utilizat pentru a le permite cetățenilor să îi informeze cu privire la materialele publicitare care nu respectă obligațiile prevăzute în prezentul regulament (articolul 9).

Furnizorii de servicii de publicitate politică trebuie să transmită informațiile relevante autorităților competente (articolul 10) și altor entități interesate (articolul 11).

Capitolul III reglementează utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic care implică prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri de publicitate politică. Atunci când sunt în joc date sensibile, se aplică o interdicție însoțită de excepții specifice. În plus, operatorii care utilizează aceste tehnici în scopuri de publicitate politică trebuie să adopte și să pună în aplicare o politică internă, să păstreze evidențe și să furnizeze informații pentru a le permite persoanelor să înțeleagă logica utilizată și principalii parametri ai tehnicii de vizare a unui public-țintă utilizate, precum și dacă s-au folosit date provenite de la terți și tehnici analitice suplimentare (articolul 12). Articolul 12 prevede cerințe suplimentare pentru editorii de publicitate. Operatorii care intră sub incidența articolului 13 trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a putea transmite informațiile entităților interesate (articolul 13).

Capitolul IV prevede dispoziții privind supravegherea și asigurarea respectării prezentului regulament. Se prevede obligația furnizorilor de servicii de publicitate politică care nu sunt stabiliți în Uniune de a numi un reprezentant legal într-unul dintre statele membre în care își prestează serviciile (articolul 14); se stabilesc autoritățile cărora li se încredințează supravegherea și asigurarea respectării măsurilor specifice prevăzute în prezentul regulament; se solicită statelor membre să asigure cooperarea între autoritățile competente relevante; se prevede desemnarea unor puncte de contact în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament și se mandatează statele membre să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura schimbul de informații între acestea (articolul 15). Statele membre trebuie să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării obligațiilor prevăzute în prezentul regulament (articolul 16). În acest capitol se stabilește, de asemenea, obligația statelor membre de a publica datele perioadelor electorale naționale într-un loc ușor accesibil (articolul 17).

În capitolul V se prevăd alte dispoziții finale, cum ar fi clauza de evaluare și revizuire (articolul 18) și posibilitatea de a adopta acte delegate (articolul 19). În final, ultima dispoziție din acest capitol se referă la intrarea în vigoare și la data de la care începe să se aplice regulamentul (articolul 20).

2021/0381 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 16 și 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 9 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 10 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Cererea și oferta de publicitate politică iau amploare și au tot mai frecvent un caracter transfrontalier. Această activitate implică un număr mare și în creștere de servicii diversificate, cum ar fi furnizarea de consultanță în materie de publicitate politică, servicii oferite de agențiile de publicitate, servicii legate de materiale publicitare programatice, servicii de relații publice, servicii oferite de influențatori, analizarea datelor și brokeraj. Publicitatea politică poate lua numeroase forme, inclusiv conținut plătit, afișarea de rezultate sponsorizate atunci când se fac căutări, mesaje plătite care vizează un public-țintă, promovarea unei poziții mai bune în clasamente, promovarea de produse sau de persoane integrată în conținut, cum ar fi plasarea de produse, utilizarea influențatorilor și alte forme de susținere. Activitățile conexe pot implica, de exemplu, difuzarea de publicitate politică la cererea unui sponsor sau publicarea de conținut contra cost.

(2)Publicitatea politică poate fi difuzată sau publicată în diverse moduri și mijloace de comunicare în masă transfrontaliere. Aceasta poate fi difuzată sau publicată prin intermediul mass-mediei tradiționale, offline, cum ar fi ziarele, televiziunea și radioul, precum și, din ce în ce mai mult, prin intermediul platformelor online, al site-urilor web, al aplicațiilor mobile, al jocurilor pe calculator și al altor interfețe digitale. Acestea din urmă se pretează deosebit de bine pentru difuzarea de publicitate la nivel transfrontalier, însă pun probleme noi și dificile în materie de reglementare și de asigurare a respectării legislației. Utilizarea publicității politice online este în creștere vertiginoasă, iar anumite forme liniare offline de publicitate politică, cum ar fi radioul și televiziunea, sunt, de asemenea, oferite online ca servicii la cerere. Campaniile de publicitate politică tind să fie organizate utilizându-se o gamă largă de mijloace de comunicare și de forme.

(3)Având în vedere că în mod normal publicitatea, inclusiv publicitatea politică, se furnizează în schimbul unei remunerații, aceasta constituie o activitate de prestare de servicii în sensul articolului 57 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”). În conformitate cu Declarația nr. 22 privind persoanele cu handicap anexată la Tratatul de la Amsterdam, la Conferința reprezentanților guvernelor statelor membre s-a convenit asupra faptului că, în vederea elaborării de măsuri în temeiul articolului 114 din TFUE, instituțiile Uniunii ar trebui să țină seama de nevoile persoanelor cu handicap.

(4)Necesitatea de a asigura transparența este un obiectiv public legitim, în conformitate cu valorile comune ale UE și ale statelor sale membre prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”). Nu este întotdeauna ușor pentru cetățeni să recunoască materialele publicitare politice și să își exercite drepturile democratice în cunoștință de cauză. Este necesar un nivel ridicat de transparență, printre altele, pentru a sprijini o dezbatere politică deschisă și echitabilă și alegeri sau referendumuri libere și corecte și pentru a combate dezinformarea și ingerințele ilegale, inclusiv din străinătate. Publicitatea politică poate fi un vector de dezinformare, în special atunci când nu se dezvăluie caracterul politic al acesteia și publicul-țintă vizat. Dacă publicitatea politică este transparentă, alegătorii pot să înțeleagă mai bine, atunci când li se prezintă un material publicitar politic, în numele cui se difuzează materialul publicitar și modul în care sunt vizați de un furnizor de servicii de publicitate, fiind astfel capabili într-o măsură mai mare să își exprime opțiunea de vot în cunoștință de cauză.

(5)În contextul publicității politice se utilizează frecvent tehnici de vizare a unui public-țintă. Prin tehnici de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic ar trebui să se înțeleagă tehnicile care sunt utilizate fie pentru a adresa un material publicitar politic personalizat numai unei anumite persoane sau unui anumit grup de persoane, fie pentru a spori circulația, raza de acțiune sau audiența unui material publicitar politic. Având în vedere puterea și potențialul de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în tehnicile de vizare a unui public-țintă, inclusiv prin microvizarea unui public-țintă și alte tehnici avansate, astfel de tehnici pot reprezenta amenințări specifice la adresa intereselor publice legitime, cum ar fi echitatea, egalitatea de șanse și transparența procesului electoral, precum și dreptul fundamental de a fi informat într-un mod obiectiv, transparent și pluralist.

(6)Publicitatea politică este în prezent reglementată în mod eterogen în statele membre, și, în multe cazuri, reglementările în vigoare tind să se concentreze asupra mass-mediei tradiționale. Există restricții specifice, inclusiv în ceea ce privește furnizarea transfrontalieră de servicii de publicitate politică. Unele state membre interzic furnizorilor de servicii din UE stabiliți în alte state membre să presteze servicii de natură politică sau cu scop politic în timpul perioadelor electorale. În același timp, este probabil ca în unele state membre să existe lacune și deficiențe în legislația națională, ceea ce poate duce uneori la difuzarea de publicitate politică fără a se ține seama de normele naționale relevante, existând riscuri ca obiectivul reglementării transparenței în publicitatea politică să fie subminat.

(7)Pentru a asigura un grad sporit de transparență a publicității politice, inclusiv pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor, unele state membre au explorat deja sau au în vedere măsuri suplimentare pentru a aborda transparența publicității politice și pentru a sprijini o dezbatere politică echitabilă și alegeri sau referendumuri libere și corecte. Aceste măsuri naționale sunt avute în vedere în special pentru publicitatea publicată și difuzată online și pot include interdicții suplimentare. Tipul de măsuri variază de la măsuri fără caracter obligatoriu la măsuri obligatorii și implică diferite elemente de transparență.

(8)Această situație duce la fragmentarea pieței interne, reduce securitatea juridică pentru furnizorii de servicii de publicitate politică care pregătesc, plasează, publică sau difuzează materiale publicitare politice, creează obstacole în calea liberei circulații a serviciilor conexe, denaturează concurența pe piața internă, inclusiv între furnizorii de servicii offline și online, și implică eforturi complexe de asigurare a conformității și costuri suplimentare pentru furnizorii de servicii relevanți.

(9)În acest context, este probabil ca furnizorii de servicii de publicitate politică să fie descurajați să își furnizeze serviciile în situații transfrontaliere. Acest lucru este valabil în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri, care adesea nu dispun de resursele necesare pentru a absorbi sau a transfera costurile ridicate de asigurare a conformității legate de pregătirea, plasarea, publicarea sau difuzarea publicității politice în mai multe state membre. Acest lucru limitează disponibilitatea serviciilor și are un impact negativ asupra posibilității ca furnizorii de servicii să inoveze și să ofere campanii multimodale și multinaționale în cadrul pieței interne.

(10)Prin urmare, ar trebui să se asigure un nivel ridicat și consecvent de transparență a publicității politice în întreaga Uniune atunci când se furnizează servicii de publicitate politică, prevenindu-se existența unor divergențe care împiedică libera circulație a serviciilor conexe în cadrul pieței interne prin stabilirea unor obligații uniforme de transparență pentru furnizorii de servicii de publicitate politică și garantându-se protecția uniformă a drepturilor persoanelor și supravegherea în întreaga piață internă în temeiul articolului 114 din TFUE.

(11)Statele membre nu ar trebui să mențină sau să introducă în legislația lor internă dispoziții diferite de cele stabilite în prezentul regulament, în special dispoziții mai mult sau mai puțin stricte, care ar genera niveluri diferite de transparență în publicitatea politică. Armonizarea deplină a cerințelor de transparență legate de publicitatea politică sporește securitatea juridică și reduce fragmentarea obligațiilor pe care furnizorii de servicii le îndeplinesc în contextul publicității politice.

(12)Armonizarea deplină a cerințelor de transparență nu ar trebui să aducă atingere libertății furnizorilor de servicii de publicitate politică de a furniza în mod voluntar informații suplimentare privind publicitatea politică, ca parte a libertății de exprimare protejate în temeiul articolului 11 din Carta drepturilor fundamentale.

(13)Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze conținutul de fond al publicității politice și nici normele care reglementează afișarea publicității politice, inclusiv așa-numitele perioade de liniște electorală care precedă alegerile sau referendumurile.

(14)Regulamentul ar trebui să prevadă cerințe armonizate de transparență care să fie aplicabile actorilor economici ce furnizează servicii de publicitate politică și servicii conexe (adică activități care sunt furnizate în mod normal în schimbul unei remunerații); aceste servicii constau în special în pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea publicității politice. Normele din prezentul regulament care prevăd un nivel ridicat de transparență a serviciilor de publicitate politică se bazează pe articolul 114 din TFUE. Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să abordeze utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar politic în contextul publicării, difuzării sau promovării publicității politice care implică utilizarea datelor cu caracter personal. Normele din prezentul regulament care se referă la utilizarea tehnicii de vizare a unui public-țintă și a celei de amplificare a impactului unui material publicitar politic se bazează pe articolul 16 din TFUE. Publicitatea politică adresată persoanelor dintr-un stat membru ar trebui să includă publicitatea pregătită, plasată sau publicată integral de furnizori de servicii stabiliți în afara Uniunii, dar difuzată persoanelor fizice din Uniune. Pentru a stabili dacă un material publicitar politic este adresat persoanelor dintr-un stat membru, ar trebui să se țină seama de factori care leagă acel material de statul membru respectiv, inclusiv de limba, contextul, obiectivul materialului și mijloacele sale de difuzare.

(15)Nu există nicio definiție a publicității politice sau a materialelor publicitare politice la nivelul Uniunii. Este necesară o definiție comună pentru a stabili domeniul de aplicare al obligațiilor de transparență armonizate și al normelor privind vizarea unui public-țintă și amplificarea impactului unui material publicitar politic. Această definiție ar trebui să acopere numeroasele forme pe care le poate lua publicitatea politică, precum și orice mijloace și modalități de publicare sau difuzare în cadrul Uniunii, indiferent dacă sursa se află în Uniune sau într-o țară terță.

(16)Definiția publicității politice ar trebui să includă publicitatea publicată sau difuzată direct sau indirect de către sau pentru un actor politic ori în numele acestuia. Întrucât materialele publicitare difuzate de către, pentru sau în numele unui actor politic nu pot fi separate de activitatea lor în calitate de actor politic, se poate presupune că acestea sunt de natură să influențeze dezbaterea politică, cu excepția mesajelor pur private sau pur comerciale.

(17)Publicarea sau difuzarea de către alți actori a unui mesaj care este de natură să influențeze rezultatul unor alegeri sau al unui referendum, procesul legislativ sau de reglementare sau comportamentul de vot ar trebui, de asemenea, să constituie publicitate politică. Pentru a stabili dacă publicarea sau difuzarea unui mesaj este de natură să influențeze rezultatul unei alegeri sau al unui referendum, un proces legislativ sau de reglementare sau un comportament de vot, ar trebui să se țină seama de toți factorii relevanți, cum ar fi conținutul mesajului, limba utilizată pentru transmiterea mesajului, contextul în care este transmis mesajul, obiectivul mesajului și mijloacele prin care acesta este publicat sau difuzat. Mesajele privind aspecte societale sau controversate pot, după caz, să influențeze rezultatul unor alegeri sau al unui referendum, procesul legislativ sau de reglementare sau comportamentul de vot.

(18)Informațiile practice, din surse oficiale, privind organizarea și modalitățile de participare la alegeri sau referendumuri nu ar trebui să fie considerate publicitate politică.

(19)Opiniile politice exprimate în programele audiovizuale liniare sau publicate în presa scrisă fără plată directă sau remunerație echivalentă nu ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament.

(20)În sensul prezentului regulament, prin alegeri ar trebui să se înțeleagă alegerile pentru Parlamentul European, precum și toate alegerile sau referendumurile organizate la nivel național, regional și local în statele membre și alegerile pentru stabilirea conducerii partidelor politice. Alte forme de alegeri, cum ar fi tururile de scrutin organizate în mod privat, nu ar trebui incluse în această noțiune.

(21)Este necesar ca materialul publicitar politic să fie definit ca un caz de publicitate politică. În noțiunea de material publicitar intră și mijloacele prin care mesajul publicitar este comunicat, inclusiv în format tipărit, prin mijloace de televiziune și de radiodifuziune sau prin intermediul unui serviciu oferit de o platformă online.

(22)În sensul prezentului regulament, prin actori politici ar trebui să se înțeleagă concepte definite în dreptul Uniunii, precum și în legislația națională, în conformitate cu instrumentele juridice internaționale, cum ar fi cele ale Consiliului Europei. Conceptul de partid politic ar trebui să includă entitățile afiliate și cele subsidiare înființate, cu sau fără personalitate juridică, pentru a le sprijini sau a urmări îndeplinirea obiectivelor pe care acestea și le-au propus, de exemplu prin stabilirea de contacte cu un grup specific de alegători sau într-un scop electoral specific.

(23)Conceptul de actori politici ar trebui să includă, de asemenea, funcționarii nealeși, funcționarii aleși, candidații și persoanele cu funcții de conducere din administrația de la nivel european, național, regional sau local. În definiția respectivă ar trebui incluse și alte organizații politice.

(24)Noțiunea de campanie de publicitate politică ar trebui să se refere la pregătirea, publicarea și difuzarea unei serii de materiale publicitare conexe în executarea unui contract de publicitate politică, pe baza unei pregătiri, sponsorizări și finanțări comune. Aceasta ar trebui să includă pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea unui material publicitar sau a unor versiuni ale unui material publicitar pe diferite mijloace de comunicare și în momente diferite în cadrul aceluiași ciclu electoral.

(25)Definiția publicității politice nu ar trebui să afecteze definițiile naționale ale partidelor politice, ale obiectivelor politice sau ale perioadelor de campanie la nivel național.

(26)Pentru a acoperi gama largă de furnizori relevanți de servicii legate de serviciile de publicitate politică, noțiunea de furnizori de servicii de publicitate politică ar trebui să fie înțeleasă ca incluzând furnizorii implicați în pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea de publicitate politică.

(27)Noțiunea de servicii de publicitate politică nu ar trebui să includă mesajele care sunt partajate de persoane exclusiv în nume propriu. Nu ar trebui să se considere că persoanele acționează în nume propriu dacă publică mesaje a căror difuzare sau publicare este plătită de o altă persoană.

(28)Odată ce se identifică faptul că un material este legat de publicitatea politică, acest lucru ar trebui indicat în mod clar altor furnizori de servicii implicați în serviciile de publicitate politică. În plus, odată ce un material publicitar a fost identificat ca material publicitar politic, difuzarea sa ulterioară ar trebui să respecte în continuare cerințele de transparență. De exemplu, atunci când conținutul sponsorizat este partajat în mod natural, publicitatea ar trebui să fie etichetată în continuare ca publicitate politică.

(29)Normele privind transparența prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice numai serviciilor de publicitate politică, și anume publicității politice care este furnizată în mod normal contra unei remunerații, care poate fi și o prestație în natură. Cerințele de transparență nu ar trebui să se aplice conținutului încărcat de un utilizator al unui serviciu intermediar online, cum ar fi o platformă online, și difuzat de către serviciul intermediar online fără o contraprestație pentru plasarea, publicarea sau difuzarea mesajului specific, cu excepția cazului în care utilizatorul a fost remunerat de un terț pentru materialul publicitar politic.

(30)Cerințele de transparență nu ar trebui să se aplice nici schimbului de informații prin intermediul serviciilor de comunicații electronice, cum ar fi serviciile de mesaje electronice sau apelurile telefonice, atât timp cât nu este implicat niciun serviciu de publicitate politică.

(31)Libertatea de exprimare, astfel cum este protejată de articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale, include dreptul unei persoane de a avea opinii politice, de a primi și de a transmite informații politice și de a împărtăși idei politice. Orice limitare a libertății de exprimare trebuie să respecte articolul 52 din Carta drepturilor fundamentale și această libertate poate face obiectul unor modulări și restricții atunci când acestea sunt justificate de urmărirea unui interes public legitim și dacă se respectă principiile generale ale dreptului Uniunii, cum ar fi proporționalitatea și securitatea juridică. Aceasta este situația în special atunci când ideile politice sunt comunicate prin intermediul furnizorilor de servicii de publicitate.

(32)În ceea ce privește intermediarii online, Regulamentul (UE) 2021/XX [Actul legislativ privind serviciile digitale] se aplică materialelor publicitare politice publicate sau difuzate de intermediarii online prin norme orizontale aplicabile tuturor tipurilor de publicitate online, inclusiv materialelor publicitare comerciale și politice. Pe baza definiției publicității politice stabilite în prezentul regulament, este oportun să se ofere mai multe detalii privind cerințele de transparență prevăzute pentru editorii de publicitate care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2021/XX [Actul legislativ privind serviciile digitale], în special pentru platformele foarte mari. Este vorba în special de informațiile referitoare la finanțarea materialelor publicitare politice. Cerințele prezentului regulament nu afectează dispozițiile Actului legislativ privind serviciile digitale, nici în ceea ce privește evaluarea riscurilor și obligațiile de atenuare a riscurilor pentru platformele online foarte mari din perspectiva sistemelor lor de publicitate.

(33)Pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea publicității politice pot implica un lanț complex de furnizori de servicii. Acest lucru este valabil în special atunci când selectarea conținutului publicitar, alegerea criteriilor de vizare a unui public-țintă, furnizarea de date utilizate pentru vizarea unui public-țintă cu un material publicitar, furnizarea de tehnici de vizare a unui public-țintă, furnizarea unui material publicitar și difuzarea acestuia pot fi controlate de furnizori de servicii diferiți. De exemplu, serviciile automatizate pot sprijini corelarea profilului unui utilizator al unei interfețe cu conținutul publicitar care îi va fi furnizat, utilizând date cu caracter personal colectate direct de la utilizatorul serviciului și din comportamentul online al utilizatorului, precum și date deduse.

(34)Având în vedere importanța garantării, în special, a eficacității cerințelor de transparență, inclusiv prin facilitarea controlului respectării acestora, furnizorii de servicii de publicitate politică ar trebui să se asigure că informațiile relevante pe care le colectează în cadrul furnizării serviciilor lor, inclusiv indicația că un material publicitar este de natură politică, îi sunt furnizate editorului de publicitate politică care aduce materialul publicitar politic în atenția publicului. Pentru a sprijini punerea în aplicare eficientă a acestei cerințe și furnizarea corectă și la timp a acestor informații, furnizorii de servicii de publicitate politică ar trebui să sprijine automatizarea transmiterii de informații între furnizorii de servicii de publicitate politică.

(35)În cazul în care o construcție comercială sau contractuală artificială riscă să eludeze efectul util al obligațiilor de transparență prevăzute în regulament, obligațiile respective ar trebui să se aplice entității sau entităților care, în fond, furnizează serviciul de publicitate.

(36)Măsurile ar putea include, de asemenea, furnizarea unui mecanism eficient pentru ca cetățenii să indice că un anumit material publicitar este de natură politică și luarea de măsuri eficace ca răspuns la astfel de indicații.

(37)Deși implică cerințe specifice, niciuna dintre obligațiile prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui înțeleasă ca impunând în sarcina furnizorilor de servicii intermediare o obligație generală de monitorizare a conținutului politic partajat de persoane fizice sau juridice sau o obligație generală de a lua măsuri proactive în legătură cu conținutul legat de activități ilegale pe care furnizorii respectivi îl transmit sau îl stochează.

(38)Transparența publicității politice ar trebui să le permită cetățenilor să înțeleagă că sunt în prezența unui material publicitar politic. Editorii de publicitate politică ar trebui să asigure publicarea, în legătură cu fiecare material publicitar politic, a unei declarații clare care să ateste că este vorba despre un material publicitar politic și să indice identitatea sponsorului său. După caz, numele sponsorului ar putea include un logo politic. Editorii de publicitate politică ar trebui să utilizeze o etichetare eficace, ținând seama de evoluțiile cercetărilor științifice relevante și de cele mai bune practici privind asigurarea transparenței prin etichetarea ca publicitate. Aceștia ar trebui, de asemenea, să asigure publicarea, pentru fiecare material publicitar politic, a unor informații care să permită înțelegerea contextului mai larg al publicității politice și a obiectivelor sale, care pot fi incluse în materialul în sine sau pot fi furnizate de editor pe site-ul său web, accesibil prin intermediul unui link sau al unei instrucțiuni echivalente clare și ușor de utilizat, incluse în material.

(39)Aceste informații ar trebui furnizate într-o notificare privind transparența, care ar trebui să includă, de asemenea, identitatea sponsorului, pentru a sprijini posibilitatea tragerii la răspundere în procesul politic. Ar trebui indicat în mod clar locul de rezidență sau de stabilire al sponsorului și dacă sponsorul este o persoană fizică sau juridică. Datele cu caracter personal privind persoanele implicate în publicitatea politică care nu au legătură cu sponsorul sau cu alți actori politici implicați nu ar trebui furnizate în notificarea privind transparența. Notificarea privind transparența ar trebui să conțină, de asemenea, informații privind perioada de difuzare, eventualele alegeri cu care are legătură, suma cheltuită și valoarea altor beneficii primite parțial sau integral pentru materialul publicitar specific, precum și pentru întreaga campanie publicitară, sursa fondurilor utilizate și alte informații pentru a asigura echitatea difuzării materialelor publicitare politice. Informațiile privind sursa fondurilor utilizate se referă, de exemplu, la originea publică sau privată a acestora și la faptul că provin din interiorul sau din afara Uniunii Europene. În informațiile privind alegerile sau referendumurile cu care are legătură materialul publicitar politic ar trebui să se includă, atunci când este posibil, un link către informațiile provenite din surse oficiale cu privire la organizarea și modalitățile de participare sau de promovare a participării la aceste alegeri sau referendumuri. Notificarea privind transparența ar trebui să includă, de asemenea, informații cu privire la modul de marcare a materialelor publicitare politice în conformitate cu procedura stabilită în prezentul regulament. Această cerință nu ar trebui să aducă atingere dispozițiilor privind notificarea prevăzute la articolele 14, 15 și 19 din Regulamentul (UE) 2021/XXX [Actul legislativ privind serviciile digitale].

(40)Informațiile care trebuie incluse în notificarea privind transparența ar trebui să fie furnizate chiar în materialul publicitar sau să poată fi accesate cu ușurință pe baza unei indicații furnizate în material. Cerința ca informațiile referitoare la notificarea privind transparența să fie, printre altele, perceptibile în mod clar ar trebui să implice faptul că acestea sunt plasate într-un mod care le face ușor de observat în materialul publicitar sau împreună cu acesta. Cerința ca informațiile publicate în notificarea privind transparența să fie ușor accesibile, citibile automat atunci când acest este posibil din punct de vedere tehnic și ușor de utilizat ar trebui să implice abordarea nevoilor persoanelor cu dizabilități. Anexa I la Directiva 2019/882 (Actul european privind accesibilitatea) conține cerințe de accesibilitate pentru informații, inclusiv informațiile digitale, care ar trebui utilizate pentru a face informațiile privind publicitatea politică accesibile persoanelor cu dizabilități.

(41)Notificările privind transparența ar trebui concepute astfel încât să sensibilizeze utilizatorii și să îi ajute să identifice în mod clar materialele publicitare politice ca atare. Acestea ar trebui să fie concepute astfel încât să rămână în vigoare sau să rămână accesibile în cazul în care un material publicitar politic este difuzat în continuare, de exemplu publicat pe o altă platformă sau transmis între persoane. Informațiile incluse în notificarea privind transparența ar trebui să fie publicate odată cu materialele publicitare politice și să fie păstrate timp de un an de la ultima publicare a acestora. Ar trebui să se păstreze, de asemenea, informațiile privind publicitatea politică care s-a încheiat sau care a fost retrasă de editor.

(42)Întrucât editorii de publicitate politică pun la dispoziția publicului materialele publicitare politice, aceștia ar trebui să publice sau să difuzeze aceste informații publicului odată cu publicarea sau difuzarea materialului publicitar politic. Editorii de publicitate politică nu ar trebui să pună la dispoziția publicului materiale publicitare politice care nu îndeplinesc cerințele de transparență prevăzute în prezentul regulament. În plus, editorii de publicitate politică care sunt platforme online foarte mari în sensul Regulamentului (UE) 2021/XXX [Actul legislativ privind serviciile digitale] ar trebui să pună la dispoziție informațiile cuprinse în notificarea privind transparența prin intermediul registrelor cu evidența comunicărilor cu caracter publicitar publicate în temeiul articolului 30 din Regulamentul [Actul legislativ privind serviciile digitale]. Acest lucru va facilita activitatea actorilor interesați, printre care se numără și cercetătorii, în rolul lor specific de a sprijini derularea de alegeri sau referendumuri libere și corecte și de campanii electorale corecte, inclusiv prin examinarea sponsorilor de materiale publicitare politice și prin analizarea peisajului de publicitate politică.

(43)În cazul în care furnizorul serviciului de publicitate politică care găzduiește sau stochează în alt mod conținutul unui material publicitar politic este diferit de furnizorul serviciului de publicitate politică care controlează site-ul web sau altă interfață care afișează în cele din urmă materialul publicitar politic, aceștia ar trebui să fie considerați împreună editori de publicitate, cu responsabilități corespunzătoare în ceea ce privește serviciul specific pe care îl prestează, pentru a se asigura că este furnizată etichetarea și că sunt disponibile notificarea privind transparența și informațiile relevante. Acordurile contractuale ale acestora ar trebui să reflecte modul în care organizează conformitatea cu prezentul regulament.

(44)Informațiile privind sumele cheltuite și valoarea altor beneficii primite parțial sau integral pentru serviciile de publicitate politică pot contribui în mod util la dezbaterea politică. Este necesar să se asigure că din rapoartele anuale elaborate de editorii de publicitate politică relevanți se poate obținute o imagine de ansamblu adecvată asupra activității de publicitate politică. Pentru a sprijini supravegherea și posibilitatea tragerii la răspundere, aceste rapoarte ar trebui să includă informații cu privire la cheltuielile legate de vizarea unui public-țintă în publicitatea politică în perioada relevantă, agregate pe campanie sau candidat. Pentru a evita sarcinile disproporționate, aceste obligații de raportare în materie de transparență nu ar trebui să se aplice întreprinderilor care intră sub incidența articolului 3 alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE.

(45)Editorii de publicitate politică care furnizează servicii de publicitate politică ar trebui să instituie mecanisme care să le permită persoanelor să le raporteze că un anumit material publicitar politic pe care l-au publicat editorii nu respectă prezentul regulament. Mecanismele de raportare a acestor materiale publicitare ar trebui să fie ușor de accesat și de utilizat și ar trebui adaptate la forma de publicitate distribuită de editorul de publicitate. Pe cât posibil, aceste mecanisme ar trebui să fie accesibile chiar din materialul publicitar în cauză, de exemplu pe site-ul web al editorului de publicitate. Editorii de publicitate politică ar trebui să se poată baza pe mecanismele existente, după caz. În cazul în care editorii de publicitate politică sunt furnizori de servicii de găzduire în sensul Actului legislativ privind serviciile digitale, în ceea ce privește publicitatea politică găzduită la cererea destinatarilor serviciilor lor, dispozițiile articolului 14 din Actul legislativ privind serviciile digitale continuă să se aplice în cazul notificărilor privind neconformitatea unor astfel de materiale publicitare cu prezentul regulament.

(46)Pentru a le permite anumitor entități să își exercite rolul pe care îl dețin în cadrul societăților democratice, este oportun să se stabilească norme privind transmiterea informațiilor publicate împreună cu materialul publicitar politic sau cuprinse în notificarea privind transparența către actorii interesați, cum ar fi cercetătorii agreați, jurnaliștii, organizațiile societății civile și observatorii electorali acreditați, cu scopul de a-i sprijini să își îndeplinească rolurile lor respective în procesul democratic. Furnizorii de servicii de publicitate politică nu ar trebui să fie obligați să răspundă solicitărilor care sunt în mod evident nefondate sau excesive. În plus, furnizorului de servicii relevant ar trebui să i se permită să perceapă o taxă rezonabilă în cazul solicitărilor repetate și costisitoare, ținând seama de costurile administrative aferente furnizării informațiilor.

(47)Se utilizează din ce în ce mai mult date cu caracter personal colectate direct de la persoane sau indirect, cum ar fi datele deduse, atunci când se grupează persoane în funcție de interesele lor presupuse sau derivate din activitatea lor online, în urma creării de profiluri comportamentale sau a altor tehnici de analiză, pentru ca anumiți alegători individuali sau anumite grupuri de alegători sau persoane să fie vizate de mesaje politice și pentru a amplifica impactul acestor mesaje. Pe baza prelucrării datelor cu caracter personal, în special a datelor considerate sensibile în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 11 și al Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 12 , se pot alcătui diferite grupuri de alegători sau de persoane, iar caracteristicile sau vulnerabilitățile acestora pot fi exploatate, de exemplu prin difuzarea de materiale publicitare în anumite momente și în locuri specifice, alese astfel încât să se profite de situațiile în care aceștia ar fi sensibili la un anumit tip de informații/mesaje. Acest lucru are efecte specifice negative asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal și libertatea lor de a primi informații obiective, de a-și forma opinia, de a lua decizii politice și de a-și exercita drepturile de vot, toate acestea având un impact negativ asupra procesului democratic. Ar trebui prevăzute restricții și condiții suplimentare față de Regulamentul (UE) 2016/679 și Regulamentul (UE) 2018/1725. Condițiile prevăzute în prezentul regulament privind utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar politic ce implică prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul publicității politice ar trebui să se bazeze pe articolul 16 din TFUE.

(48)Prin urmare, ar trebui interzise tehnicile de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar în contextul publicității politice care implică prelucrarea datelor menționate la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 și la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725. Utilizarea unor astfel de tehnici ar trebui să fie permisă numai atunci când este efectuată de un operator sau de cineva care acționează în numele acestuia, pe baza consimțământului explicit al persoanei vizate sau în cadrul activităților sale legitime și cu garanții adecvate de către o fundație, o asociație sau orice alt organism fără scop lucrativ și cu specific politic, filozofic, religios sau sindical, cu condiția ca prelucrarea să se refere numai la membrii sau la foștii membri ai organismului respectiv sau la persoane cu care acesta are contacte permanente în legătură cu scopurile sale și ca datele cu caracter personal să nu fie comunicate terților fără consimțământul persoanelor vizate. Utilizarea ar trebui să fie însoțită de garanții specifice. Consimțământul corespunde noțiunii de consimțământ astfel cum este definit în Regulamentul (UE) 2016/679 și în Regulamentul (UE) 2018/1725. Prin urmare, nu ar trebui să fie posibil să se invoce excepțiile prevăzute la articolul 9 alineatul (2) literele (b), (c), (e), (f), (g), (h), (i) și (j) din Regulamentul (UE) 2016/679 și la articolul 10 alineatul (2) literele (b), (c), (e), (f), (g), (h), (i) și (j) din Regulamentul (UE) 2018/1725 pentru utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar politic în vederea publicării, promovării sau difuzării publicității politice care implică prelucrarea datelor cu caracter personal menționate la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 și la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/725.

(49)Atunci când utilizează tehnici de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar în contextul publicității politice care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, operatorii ar trebui să aplice garanții suplimentare pentru a se asigura un grad sporit de transparență și de asumare a răspunderii. Aceștia ar trebui să adopte și să pună în aplicare o politică ce descrie utilizarea unor astfel de tehnici de vizare a anumitor persoane sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic și să țină evidența activităților lor relevante. Atunci când publică, promovează sau difuzează un material publicitar politic care utilizează tehnici de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar politic, operatorii ar trebui să furnizeze, împreună cu publicitatea politică, informații relevante pentru a-i permite persoanei în cauză să înțeleagă logica utilizată și principalii parametri utilizați în acțiunile de vizare a unui public-țintă, precum și dacă s-au folosit date provenite de la terți și tehnici analitice suplimentare, inclusiv dacă vizarea unui public-țintă în ceea ce privește materialul publicitar politic a fost optimizată în continuare pe parcursul transmiterii materialului.

(50)Editorii de publicitate politică care utilizează tehnici de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic ar trebui să includă în notificarea privind transparența informațiile necesare pentru a-i permite persoanei în cauză să înțeleagă logica utilizată și principalii parametri ai tehnicii utilizate, precum și dacă s-au folosit date provenite de la terți și tehnici analitice suplimentare, precum și un link către politica relevantă a operatorului. În cazul în care operatorul este diferit de editorul de publicitate, operatorul ar trebui să îi transmită editorului de publicitate politică fie politica sa internă, fie o trimitere la aceasta. Furnizorii de servicii de publicitate ar trebui să îi transmită editorului de publicitate politică, dacă se impune, informațiile necesare pentru ca aceștia să își poată îndeplini obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Furnizarea unor astfel de informații ar putea fi automatizată și integrată în procesele obișnuite de lucru pe baza unor standarde.

(51)Pentru ca persoanele să își poată exercita în continuare drepturile în materie de protecție a datelor, editorii de publicitate politică ar trebui să le furnizeze persoanelor vizate informații suplimentare și instrumente eficace, astfel încât să sprijine exercitarea drepturilor lor în temeiul cadrului juridic al UE privind protecția datelor, inclusiv exercitarea dreptului acestor persoane de a se opune sau de a-și retrage consimțământul atunci când sunt vizate de un material publicitar politic. Aceste informații ar trebui, de asemenea, să fie ușor accesibile direct din notificarea privind transparența. Instrumentele puse la dispoziția persoanelor pentru a le sprijini în exercitarea drepturilor lor ar trebui să reușească să împiedice vizarea anumitor persoane în ceea ce privește materialele publicitare politice, precum și să împiedice vizarea unui public-țintă pe baza unor criterii specifice și de către unul sau mai mulți operatori specifici.

(52)Comisia ar trebui să încurajeze elaborarea de coduri de conduită, astfel cum se menționează la articolul 40 din Regulamentul (UE) 2016/679, pentru a sprijini exercitarea drepturilor persoanelor vizate în acest context.

(53)Informațiile care trebuie furnizate în conformitate cu toate cerințele aplicabile utilizării tehnicilor de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar politic în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie prezentate într-un format ușor accesibil, să fie perceptibile în mod clar și ușor de utilizat, inclusiv prin utilizarea unui limbaj simplu.

(54)Este oportun să se stabilească norme privind transmiterea – către alte entități interesate – de informații privind vizarea unui public-țintă. Regimul aplicabil ar trebui să fie în concordanță cu regimul de transmitere a informațiilor legate de cerințele în materie de transparență.

(55)Furnizorii de servicii de publicitate politică stabiliți într-o țară terță care oferă servicii în Uniune ar trebui să își desemneze un reprezentant legal mandatat în Uniune pentru a permite o supraveghere eficace a respectării prezentului regulament în relație cu furnizorii respectivi. Reprezentantul legal ar putea fi cel desemnat în temeiul articolului 27 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau cel desemnat în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale].

(56)În interesul unei supravegheri eficace a punerii în aplicare a prezentului regulament, este necesar să se încredințeze autorităților de supraveghere competența de a monitoriza și de a asigura respectarea normelor relevante. În funcție de sistemul juridic al fiecărui stat membru și în conformitate cu legislația existentă a Uniunii, inclusiv cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale], pot fi desemnate diferite autorități judiciare sau administrative naționale în acest sens.

(57)În ceea ce privește supravegherea serviciilor intermediare online în temeiul prezentului regulament, statele membre ar trebui să desemneze autorități competente și să se asigure că această supraveghere este coerentă cu cea efectuată de autoritățile competente desemnate în temeiul articolului 38 din Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale]. În fiecare stat membru, coordonatorii serviciilor digitale ar trebui, în orice caz, în temeiul Regulamentului (UE) [Actul legislativ privind serviciile digitale], să fie responsabili de asigurarea coordonării la nivel național cu privire la aceste aspecte și să se implice, atunci când este necesar, în cooperarea transfrontalieră cu alți coordonatori ai serviciilor digitale, în conformitate cu mecanismele prevăzute în Regulamentul (UE) [Actul legislativ privind serviciile digitale]. În cadrul aplicării prezentului regulament, acest mecanism ar trebui să se limiteze la cooperarea națională dintre coordonatorii serviciilor digitale și nu să se extindă la nivelul Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) [Actul legislativ privind serviciile digitale].

(58)Pentru supravegherea aspectelor din prezentul regulament care nu intră în sfera de competență a autorităților de supraveghere în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 și al Regulamentului (UE) 2018/725, statele membre ar trebui să desemneze autorități competente. Pentru a sprijini respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, a statului de drept, a principiilor democratice și a încrederii publicului în supravegherea publicității politice, este necesar ca aceste autorități să fie independente din punct de vedere structural față de intervenții externe sau față de presiuni politice și să fie abilitate în mod corespunzător să monitorizeze efectiv și să ia măsurile necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament, în special a obligațiilor prevăzute la articolul 7. Statele membre pot desemna, în special, autoritățile sau organismele naționale de reglementare prevăzute la articolul 30 din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului 13 .

(59)În cazul în care există deja norme în dreptul Uniunii privind furnizarea de informații autorităților competente și cooperarea cu aceste autorități și între acestea, cum ar fi articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale] sau cele cuprinse în Regulamentul (UE) 2016/679, normele respective ar trebui să se aplice prin analogie dispozițiilor relevante din prezentul regulament.

(60)Autoritățile competente cu supravegherea punerii în aplicare a prezentului regulament ar trebui să coopereze între ele atât la nivel național, cât și la nivelul UE, utilizând în mod optim structurile existente, inclusiv rețelele naționale de cooperare, Rețeaua europeană de cooperare în materie de alegeri, astfel cum se menționează în Recomandarea C(2018) 5949 final, și Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale instituit în temeiul Directivei 2010/13/UE. Această cooperare at trebui să faciliteze schimbul rapid și securizat de informații cu privire la aspecte legate de exercitarea sarcinilor de supraveghere și de asigurare a aplicării normelor pe care le au în temeiul prezentului regulament, inclusiv prin identificarea în comun a încălcărilor, prin schimbul de constatări și de know-how și prin menținerea legăturii cu privire la aplicarea și asigurarea respectării normelor relevante.

(61)Pentru a facilita îndeplinirea efectivă a obligațiilor prevăzute în regulament, este necesar să se confere autorităților naționale competența de a solicita furnizorilor de servicii informații relevante privind transparența publicității politice. Informațiile care trebuie transmise autorităților competente ar putea viza o campanie publicitară, ar putea fi agregate pe ani sau s-ar putea referi la materiale publicitare specifice. Pentru a se asigura faptul că solicitările de astfel de informații pot fi îndeplinite în mod eficace și eficient și, în același timp, că furnizorii de servicii de publicitate politică nu sunt supuși niciunei sarcini disproporționate, este necesar să se stabilească anumite condiții pe care ar trebui să le îndeplinească solicitările respective. În special pentru a supraveghea în timp util un proces electoral, furnizorii de servicii de publicitate politică ar trebui să răspundă rapid solicitărilor din partea autorităților competente și întotdeauna în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. În interesul securității juridice și în conformitate cu dreptul la apărare, solicitările de furnizare de informații din partea unei autorități competente ar trebui să conțină o justificare adecvată și informații privind demersurile care se pot face în acest caz. Furnizorii de servicii de publicitate politică ar trebui să desemneze un punct de contact pentru interacțiunea cu autoritățile competente. Astfel de puncte de contact ar putea fi electronice.

(62)Statele membre ar trebui să desemneze un punct de contact la nivelul Uniunii în sensul prezentului regulament. Dacă este posibil, punctul de contact ar trebui să fie membru al Rețelei europene de cooperare în materie de alegeri. Punctul de contact ar trebui să faciliteze cooperarea dintre statele membre la nivel de autorități competente în ceea ce privește sarcinile lor de supraveghere și de asigurare a respectării legislației, în special prin activități de intermediere cu punctele de contact din alte state membre și cu autoritățile competente din statele membre.

(63)Autoritățile statelor membre ar trebui să se asigure că încălcările obligațiilor prevăzute în prezentul regulament sunt sancționate prin amenzi administrative sau sancțiuni financiare. În acest sens, autoritățile ar trebui să țină seama de natura, gravitatea, recurența și durata încălcării, având în vedere interesul public în cauză, raza de acțiune și tipul activităților desfășurate, precum și capacitatea economică a autorului încălcării. În acest context, ar trebui să se țină seama de rolul esențial al obligațiilor prevăzute la articolul 7 în ceea ce privește urmărirea eficace a îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament. În plus, autoritățile ar trebui să ia în considerare dacă furnizorul de servicii în cauză nu își respectă în mod sistematic sau repetat obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament, inclusiv prin amânarea furnizării de informații către entitățile interesate, precum și, după caz, dacă furnizorul de servicii de publicitate politică își desfășoară activitatea în mai multe state membre. Sancțiunile financiare și amenzile administrative trebuie să fie, în fiecare caz în parte, eficace, proporționale și disuasive, ținând seama în mod corespunzător de asigurarea unor garanții procedurale suficiente și practice și, în special, de asigurarea faptului că dezbaterea politică rămâne deschisă și accesibilă.

(64)Autoritățile competente își exercită atribuțiile în temeiul prezentului regulament cu condiția respectării unor garanții procedurale adecvate în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern al statelor membre, incluzând acțiuni judiciare eficace și dreptul la un proces echitabil.

(65)Statele membre ar trebui să publice durata exactă a perioadelor lor electorale, stabilite în conformitate cu tradițiile lor electorale, cu suficient timp înainte de începerea calendarului electoral.

(66)În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește articolul 7 alineatul (7), pentru a preciza mai în detaliu forma în care ar trebui să fie îndeplinite cerințele privind furnizarea de informații în notificările privind transparența în conformitate cu articolul respectiv, și în ceea ce privește articolul 12 alineatul (8), pentru a preciza mai în detaliu forma în care ar trebui să fie îndeplinite cerințele privind furnizarea de informații cu privire la vizarea unui public-țintă. Este deosebit de important ca serviciile Comisiei să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți desemnați de fiecare stat membru, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(67)În termen de doi ani după fiecare scrutin pentru Parlamentul European, Comisia ar trebui să prezinte un raport privind evaluarea și revizuirea prezentului regulament. La pregătirea raportului respectiv, Comisia ar trebui, de asemenea, să ia în considerare punerea în aplicare a prezentului regulament în contextul altor alegeri și referendumuri care au loc în Uniune. Raportul ar trebui să examineze, printre altele, caracterul adecvat al dispozițiilor anexelor la prezentul regulament și să analizeze necesitatea revizuirii acestora.

(68)Regulamentul (UE) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene prevede obligații complementare privind utilizarea publicității politice de către partidele politice europene.

(69)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume contribuirea la buna funcționare a pieței interne a publicității politice și a serviciilor conexe și stabilirea de norme privind utilizarea vizării unui public-țintă în contextul publicării și difuzării publicității politice, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta prezentul regulament, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(70)Prezentul regulament nu aduce atingere normelor prevăzute, în special, în Directiva 2000/31/CE și nici normelor privind răspunderea furnizorilor intermediari de servicii prevăzute la articolele 12-15 din directiva menționată, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale], Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul privind piețele digitale], Directiva 2002/58/CE și Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice] sau normelor prevăzute în Directiva (UE) 2010/13, Directiva 2000/31/CE, Directiva 2002/58/CE, Directiva 2005/29/CE, Directiva 2011/83/UE, Directiva 2006/114/CE, Directiva 2006/123/CE și Regulamentul (UE) 2019/1150.

(71)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 2018/1725 și a emis un aviz la XX 2022,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I – DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament stabilește:

(a)obligații armonizate în materie de transparență în sarcina furnizorilor de publicitate politică și de servicii conexe, și anume obligația de a păstra, de a divulga și de a publica informații legate de furnizarea unor astfel de servicii;

(b)norme armonizate privind utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar politic în contextul publicării, difuzării sau promovării publicității politice care implică utilizarea datelor cu caracter personal.

2.Prezentul regulament se aplică publicității politice care este pregătită, plasată, promovată, publicată sau difuzată în Uniune sau care este adresată unor persoane dintr-unul sau mai multe state membre, indiferent de locul de stabilire al furnizorului de servicii de publicitate și indiferent de mijloacele utilizate.

3.Scopul prezentului regulament este:

(a)să contribuie la buna funcționare a pieței interne a publicității politice și a serviciilor conexe;

(b)să protejeze persoanele fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

1.Prezentul regulament nu aduce atingere normelor stabilite în următoarele acte legislative:

(a)Directiva 2000/31/CE;

(b)Directiva 2002/58/CE și Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice];

(c)Directiva 2005/29/CE;

(d)Directiva 2006/114/CE;

(e)Directiva 2006/123/CE;

(f)Directiva 2010/13/UE;

(g)Directiva 2011/83/UE;

(h)Regulamentul (UE) 2019/1150;

(i)Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale].

Articolul 2

Definiții

În înțelesul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„serviciu” înseamnă orice activitate economică independentă, prestată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, astfel cum se menționează la articolul 57 din TFUE;

2.„publicitate politică” înseamnă pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea sau difuzarea, prin orice mijloace, a unui mesaj:

(a)de către un actor politic, pentru acesta sau în numele lui, cu excepția cazului în care mesajul este de natură pur privată sau pur comercială sau

(b)care este de natură să influențeze rezultatul unui scrutin sau al unui referendum, un proces legislativ sau de reglementare sau un comportament de vot.

3.„material publicitar politic” înseamnă un caz de publicitate politică;

4.„actor politic” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)un partid politic în sensul articolului 2 punctul 1 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau o entitate legată direct sau indirect de sfera de activitate a unui astfel de partid politic;

(b)o alianță politică în sensul articolului 2 punctul 2 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(c)un partid politic european în sensul articolului 2 punctul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(d)un candidat la orice mandat electiv de la nivel european, național, regional și local sau la una dintre funcțiile de conducere din cadrul unui partid politic;

(e)un funcționar ales în cadrul unei instituții publice de la nivel european, național, regional sau local;

(f)un membru neales cu funcție de conducere din cadrul administrației de la nivel european, național, regional sau local;

(g)o organizație de campanie politică cu sau fără personalitate juridică, înființată pentru a obține un rezultat specific în cadrul unui scrutin sau al unui referendum;

(h)orice persoană fizică sau juridică care reprezintă sau acționează în numele oricăreia dintre persoanele sau organizațiile menționate la literele (a)-(g) și care promovează obiectivele politice ale oricăreia dintre acestea;

5.„serviciu de publicitate politică” înseamnă un serviciu care constă în publicitate politică, cu excepția serviciilor intermediare online în sensul articolului 2 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/XXX [Actul legislativ privind serviciile digitale] care sunt furnizate fără o contraprestație pentru plasarea, publicarea sau difuzarea mesajului specific;

6.„campanie de publicitate politică” înseamnă pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea sau difuzarea unei serii de materiale publicitare conexe în executarea unui contract de publicitate politică, pe baza unei pregătiri, sponsorizări sau finanțări comune;

7.„sponsor” înseamnă persoana fizică sau juridică în numele căreia este pregătit, plasat, publicat sau difuzat un material publicitar politic;

8.„tehnici de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic” înseamnă tehnici care sunt utilizate fie pentru a adresa un material publicitar politic personalizat numai unei anumite persoane sau unui anumit grup de persoane, fie pentru a spori circulația, raza de acțiune sau audiența unui material publicitar politic;

9.„perioadă electorală” înseamnă perioada care precedă un scrutin sau un referendum dintr-un stat membru, perioada pe parcursul căreia are loc scrutinul sau referendumul respectiv, precum și perioada imediat următoare încheierii acestora și în timpul căreia activitățile campaniei fac obiectul unor norme specifice;

10.„electorat relevant” înseamnă ansamblul de persoane care pot vota în cadrul scrutinului sau al referendumului care are loc în statul membru în care circulă un material publicitar politic, care poate fi întregul electorat al unui stat membru;

11. „editor de publicitate politică” înseamnă o persoană fizică sau juridică care difuzează, pune la dispoziție prin intermediul unei interfețe sau aduce în alt mod în domeniul public publicitate politică prin orice mijloc de comunicare;

12.„operator” înseamnă un operator în conformitate cu articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau, după caz, cu articolul 3 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

În sensul primului paragraf, mesajele prevăzute la punctul 2 care provin din surse oficiale și se referă la organizarea alegerilor sau a referendumurilor și la modalitățile de participare la acestea ori la promovarea participării la alegeri sau referendumuri nu constituie publicitate politică.

Articolul 3

Nivelul de armonizare

1.Statele membre nu mențin și nu introduc, din motive legate de transparență, dispoziții sau măsuri diferite de cele prevăzute în prezentul regulament.

2.Furnizarea serviciilor de publicitate politică nu poate fi interzisă sau restricționată din motive legate de transparență atunci când sunt respectate cerințele prezentului regulament.

CAPITOLUL II – OBLIGAȚII DE TRANSPARENȚĂ PENTRU SERVICIILE DE PUBLICITATE POLITICĂ

Articolul 4

Transparența

Serviciile de publicitate politică se furnizează în mod transparent, în conformitate cu obligațiile prevăzute la articolele 5-11 și articolul 14 din prezentul regulament.

Articolul 5

Identificarea serviciilor de publicitate politică

1.Furnizorii de servicii de publicitate le solicită sponsorilor și furnizorilor de servicii de publicitate care acționează în numele sponsorilor să declare dacă serviciul de publicitate a cărui furnizare o solicită furnizorului de servicii constituie un serviciu de publicitate politică în sensul articolului 2 punctul 5. Sponsorii și furnizorii de servicii de publicitate care acționează în numele sponsorilor trebuie să facă o astfel de declarație.

2.Furnizorii de servicii de publicitate politică se asigură că acordurile contractuale încheiate pentru furnizarea unui serviciu de publicitate politică specifică modul în care sunt respectate dispozițiile relevante ale prezentului regulament.

Articolul 6

Păstrarea evidențelor și transmiterea informațiilor

1.Furnizorii de servicii de publicitate politică păstrează informațiile pe care le colectează în cadrul furnizării serviciilor lor, cu privire la:

(a)materialul publicitar politic sau campania de publicitate politică aferent(ă) serviciului sau serviciilor;

(b)serviciul sau serviciile specifice furnizate în legătură cu publicitatea politică;

(c)sumele facturate pentru serviciul sau serviciile furnizate și valoarea altor beneficii primite parțial sau integral pentru serviciul sau serviciile furnizate și

(d) după caz, identitatea sponsorului și datele sale de contact.

2.Informațiile menționate la alineatul (1) se păstrează în scris și pot fi în format electronic. Aceste informații se păstrează pentru o perioadă de cinci ani de la data ultimei pregătiri, plasări, publicări sau diseminări, după caz.

3.Furnizorii de servicii de publicitate politică se asigură că informațiile menționate la alineatul (1) sunt comunicate editorului de publicitate politică care va difuza materialul publicitar politic, pentru a le permite editorilor de publicitate politică să își respecte obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament. Aceste informații se transmit, în timp util și cu exactitate, în conformitate cu cele mai bune practici și cu standardele din domeniu, prin intermediul unui proces automat standardizat, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.

Articolul 7

Cerințe de transparență pentru fiecare material publicitar politic

1.În contextul furnizării de servicii de publicitate politică, fiecare material publicitar politic este pus la dispoziție împreună cu următoarele informații, în mod clar, proeminent și lipsit de ambiguitate:

(a)o declarație care să ateste că este vorba de un material publicitar politic;

(b)identitatea sponsorului materialului publicitar politic și entitatea care controlează în ultimă instanță sponsorul;

(c)o notificare privind transparența, care să permită înțelegerea contextului mai larg al materialului publicitar politic și al obiectivelor sale, sau o indicație clară a locului în care aceasta poate fi accesată cu ușurință.

În acest sens, editorii de publicitate politică utilizează tehnici de marcare și etichetare eficientă și proeminentă care permit identificarea cu ușurință ca atare a materialelor publicitare politice și se asigură că marcajul sau etichetarea rămâne vizibil(ă) în cazul în care un material publicitar politic este difuzat mai departe.

2.Notificarea privind transparența se include în fiecare material publicitar politic sau poate fi accesată cu ușurință din acesta și include următoarele informații:

(a)identitatea sponsorului și datele sale de contact;

(b)perioada în care se intenționează publicarea și difuzarea materialului publicitar politic;

(c)pe baza, printre altele, a informațiilor primite în conformitate cu articolul 6 alineatul (3), informații privind sumele agregate cheltuite sau alte beneficii primite parțial sau integral pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea materialului publicitar relevant și a campaniei de publicitate politică, dacă este cazul, și sursele acestora;

(d)după caz, indicarea alegerilor sau a referendumurilor cu care are legătură materialul publicitar;

(e)dacă este cazul, linkuri către registrele online cu evidența comunicărilor cu caracter publicitar;

(f)informații privind modul de utilizare a mecanismelor prevăzute la articolul 9 alineatul (1).

(g)Informațiile care trebuie incluse în notificarea privind transparența se furnizează utilizând câmpurile de date specifice prevăzute în anexa I.

3.Editorii de publicitate politică depun eforturi rezonabile pentru a se asigura că informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt complete și, în caz contrar, nu pun la dispoziție materialele publicitare politice.

4.Notificările privind transparența trebuie să fie actualizate și prezentate într-un format ușor accesibil și, dacă este posibil din punct de vedere tehnic, citibil automat, perceptibil în mod clar și ușor de utilizat, inclusiv prin folosirea unui limbaj simplu. Informațiile sunt publicate de editorul de publicitate politică împreună cu materialul publicitar politic de la prima publicare a materialului publicitar până la un an de la ultima publicare a acestuia.

5.Editorii de publicitate politică păstrează notificările privind transparența, împreună cu eventualele modificări, pentru o perioadă de cinci ani de la încheierea perioadei menționate la alineatul (4).

6.Editorii de publicitate politică care sunt platforme online foarte mari în sensul articolului 25 din Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale] se asigură că în registrele pe care le pun la dispoziție în temeiul articolului 30 din regulamentul respectiv [Actul legislativ privind serviciile digitale] există, pentru fiecare material publicitar politic din registru, informațiile menționate la alineatul (2).

7.Statele membre, inclusiv autoritățile competente, și Comisia încurajează elaborarea de coduri de conduită menite să contribuie la aplicarea corespunzătoare a prezentului articol, ținând seama de caracteristicile specifice ale furnizorilor de servicii relevanți implicați și de nevoile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii, în sensul articolului 3 din Directiva 2013/34/UE.

8.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 19 pentru a modifica anexa I prin adăugarea, modificarea sau eliminarea unor elemente din lista informațiilor care trebuie furnizate în temeiul alineatului (2), atunci când, având în vedere evoluțiile tehnologice, aceste modificări sunt necesare pentru a permite înțelegerea contextului mai larg al materialelor publicitare politice și a obiectivelor acestora.

Articolul 8

Rapoarte periodice privind serviciile de publicitate politică

1.În cazul în care furnizează servicii de publicitate politică, editorii de publicitate includ în situațiile lor financiare anuale informații cu privire la sumele sau valoarea altor beneficii primite parțial sau integral pentru aceste servicii, inclusiv cu privire la utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă și de amplificare a impactului unui material publicitar politic, agregate în funcție de campanie, ca parte a raportului administratorilor lor, în sensul articolului 19 din Directiva 2013/34/UE.

2.Alineatul (1) nu se aplică întreprinderilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE.

Articolul 9

Indicarea caracterului posibil ilegal al unor materiale publicitare politice

3.În cazul în care furnizează servicii de publicitate politică, editorii de publicitate instituie mecanisme care să le permită persoanelor să notifice editorilor, în mod gratuit, faptul că un anumit material publicitar politic pe care l-au publicat editorii nu respectă prezentul regulament.

4.Informațiile privind modul de notificare a materialelor publicitare politice, astfel cum se menționează la alineatul (1), trebuie să fie ușor de utilizat și de accesat, inclusiv din notificarea privind transparența.

5.Editorii de publicitate politică permit transmiterea informațiilor menționate la alineatul (1) prin mijloace electronice. Editorul de publicitate politică informează persoanele cu privire la măsurile luate ca urmare a notificării menționate la alineatul (1).

6.La notificările repetate efectuate în temeiul alineatului (1) cu privire la același material publicitar sau campanie de publicitate se poate răspunde colectiv, inclusiv prin trimitere la un anunț de pe site-ul web al editorului de publicitate politică în cauză.

Articolul 10

Transmiterea de informații autorităților competente

1.Autoritățile naționale competente pot să îi solicite unui furnizor de servicii de publicitate politică să transmită informațiile menționate la articolele 6, 7 și 8. Informațiile transmise trebuie să fie complete, exacte și de încredere și să fie furnizate într-un format clar, coerent, consolidat și inteligibil. În cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic, informațiile se transmit într-un format care poate fi citit automat.

Solicitarea cuprinde următoarele elemente:

(a)o expunere de motive în care se explică obiectivul pentru care sunt solicitate informațiile și motivul pentru care solicitarea este necesară și proporțională, cu excepția cazului în care solicitarea urmărește obiectivul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor și în măsura în care dezvăluirea motivelor solicitării ar periclita acest obiectiv;

(b)informații privind demersurile pe care le pot face în acest caz furnizorul de servicii și sponsorul serviciului de publicitate politică.

2.La primirea unei solicitări în temeiul alineatului (1), furnizorii de servicii de publicitate politică confirmă, în termen de două zile lucrătoare, primirea solicitării respective și informează autoritatea cu privire la măsurile luate pentru a se conforma acesteia. Furnizorul de servicii relevant furnizează informațiile solicitate în termen de zece zile lucrătoare.

3.Furnizorii de servicii de publicitate politică desemnează un punct de contact pentru interacțiunea cu autoritățile naționale competente. Furnizorii de servicii de publicitate politică care sunt IMM-uri în sensul articolului 3 din Directiva 2013/34/UE pot desemna o persoană fizică externă drept punct de contact.

Articolul 11

Transmiterea de informații către alte entități interesate

1.Furnizorii de servicii de publicitate politică iau măsurile corespunzătoare pentru a transmite informațiile menționate la articolul 6 entităților interesate, la cerere și fără costuri.

În cazul în care furnizorul de servicii de publicitate politică este editor de publicitate politică, acesta ia, de asemenea, măsurile corespunzătoare pentru a transmite informațiile menționate la articolul 7 entităților interesate, la cerere și fără costuri.

2.Entitățile interesate care solicită transmiterea de informații în temeiul alineatului (1) nu urmăresc interese comerciale și se încadrează în una sau mai multe dintre următoarele categorii:

(a)cercetători agreați, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale];

(b)membri ai unei organizații a societății civile ale cărei obiective statutare sunt protejarea și promovarea interesului public și care este autorizată în temeiul dreptului național sau al dreptului Uniunii;

(c)actori politici, astfel cum sunt autorizați în temeiul legislației naționale sau

(d)observatori electorali naționali sau internaționali acreditați într-un stat membru.

Astfel de entități interesate includ, de asemenea, jurnaliști acreditați într-un stat membru de către organisme naționale, europene sau internaționale.

3.În urma unei solicitări din partea unei entități interesate, furnizorul de servicii depune toate eforturile pentru a furniza informațiile solicitate sau răspunsul său motivat în conformitate cu alineatul (5), în termen de o lună.

4.Atunci când pregătește informațiile care trebuie furnizate în temeiul alineatului (1), furnizorul de servicii poate agrega sumele relevante sau le poate plasa într-un interval, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a-și proteja interesele comerciale legitime.

5.În cazul în care solicitările formulate în temeiul alineatului (1) sunt în mod evident nefondate, neclare sau excesive, în special din cauza lipsei lor de claritate, furnizorul de servicii poate refuza să răspundă. În acest caz, furnizorul de servicii relevant trimite un răspuns motivat entității interesate care a formulat solicitarea.

6.În cazul în care solicitările formulate în temeiul alineatului (1) sunt repetate, iar prelucrarea lor presupune costuri semnificative, furnizorul de servicii poate percepe o taxă rezonabilă și proporțională, care nu poate depăși, în niciun caz, costurile administrative aferente furnizării informațiilor solicitate.

7.Furnizorii de servicii au sarcina de a demonstra că o solicitare este în mod evident nefondată, neclară sau excesivă ori că solicitările sunt repetate și presupun costuri semnificative de prelucrare.

CAPITOLUL III – VIZAREA UNUI PUBLIC-ȚINTĂ ȘI AMPLIFICAREA IMPACTULUI UNUI MATERIAL PUBLICITAR ÎN PUBLICITATEA POLITICĂ

Articolul 12

Cerințe specifice referitoare la vizarea unui public-țintă și la amplificarea impactului unui material publicitar politic

1.Sunt interzise tehnicile de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic care implică prelucrarea datelor cu caracter personal menționate la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 și la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 în contextul publicității politice.

2.Interdicția prevăzută la prima teză nu se aplică situațiilor menționate la articolul 9 alineatul (2) literele (a) și (d) din Regulamentul (UE) 2016/679 și la articolul 10 alineatul (2) literele (a) și (d) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

3.Atunci când utilizează tehnici de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar în contextul publicității politice care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, operatorii trebuie să respecte, în plus față de cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 și, după caz, în Regulamentul (UE) 2018/1725, următoarele cerințe:

(a)să adopte și să aplice o politică internă care descrie în mod clar și într-un limbaj simplu, în special, utilizarea unor astfel de tehnici de vizare a anumitor persoane sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic și să mențină o astfel de politică pentru o perioadă de cinci ani;

(b)să țină evidența utilizării tehnicilor de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic, a mecanismelor, tehnicilor și parametrilor relevanți utilizați și a sursei (surselor) datelor cu caracter personal utilizate;

(c)să furnizeze, împreună cu materialul publicitar politic, informațiile suplimentare necesare pentru a-i permite persoanei în cauză să înțeleagă logica utilizată și principalii parametri ai tehnicii utilizate, precum și dacă s-au folosit date provenite de la terți și tehnici analitice suplimentare. Aceste informații cuprind elementele prevăzute în anexa II.

4.Editorii de publicitate politică care utilizează tehnici de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic includ în notificarea privind transparența prevăzută la articolul 7 informațiile menționate la alineatul (3) litera (c) și un link către politica menționată la alineatul (3) litera (a). În cazul în care operatorul este diferit de editorul de publicitate, operatorul transmite politica internă sau o trimitere la aceasta editorului de publicitate politică.

5.Editorii de publicitate politică care utilizează tehnicile de vizare a unui public-țintă sau de amplificare a impactului unui material publicitar politic menționate la alineatul (3) includ în sau odată cu materialul publicitar și în notificarea privind transparența impusă în temeiul articolului 7 o trimitere la mijloacele eficace de sprijinire a persoanelor fizice în exercitarea drepturilor lor în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679.

6.Informațiile care trebuie furnizate în conformitate cu prezenta dispoziție trebuie să fie prezentate într-un format ușor accesibil și, în cazul în care este fezabil din punct de vedere tehnic, citibil automat, perceptibil în mod clar și ușor de utilizat, inclusiv prin folosirea unui limbaj simplu.

7.Furnizorii de servicii de publicitate transmit operatorului, dacă se impune, informațiile necesare pentru a se conforma alineatului (3).

8.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 19 pentru a modifica anexa II prin modificarea sau eliminarea unor elemente din lista informațiilor care trebuie furnizate în temeiul alineatului (3) litera (c) de la prezentul articol, având în vedere evoluțiile tehnologice din cercetarea științifică relevantă, precum și evoluțiile în ceea ce privește supravegherea de către autoritățile competente și orientările relevante emise de organismele competente.

Articolul 13

Transmiterea de informații către alte entități interesate privind vizarea unui public-țintă sau amplificarea impactului unui material publicitar politic

1.Operatorul menționat la articolul 12 ia măsurile corespunzătoare pentru a transmite, la cererea entităților interesate, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1), informațiile menționate la articolul 12.

2.Articolul 11 alineatele (2)-(7) se aplică prin analogie.

CAPITOLUL IV – SUPRAVEGHEREA PUNERII ÎN APLICARE ȘI ASIGURAREA RESPECTĂRII REGULAMENTULUI

Articolul 14

Reprezentant legal

1.Furnizorii de servicii care prestează servicii de publicitate politică în Uniune, dar nu au un sediu în Uniune, desemnează în scris o persoană fizică sau juridică drept reprezentantul lor legal într-unul dintre statele membre în care furnizorul își oferă serviciile.

2.Reprezentantul legal este responsabil de asigurarea respectării obligațiilor furnizorului de servicii reprezentat în temeiul prezentului regulament și este destinatarul tuturor comunicărilor cu furnizorul de servicii relevant prevăzute în prezentul regulament. Orice comunicare către reprezentantul legal respectiv se consideră a fi o comunicare către furnizorul de servicii reprezentat.

Articolul 15

Autoritățile competente și punctele de contact

1.Autoritățile de supraveghere menționate la articolul 51 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau la articolul 52 din Regulamentul (UE) 2018/1725 au competența de a monitoriza aplicarea articolului 12 din prezentul regulament în domeniul lor de competență. Articolul 58 din Regulamentul (UE) 2016/679 și articolul 58 din Regulamentul (UE) 2018/1725 se aplică prin analogie. Capitolul VII din Regulamentul (UE) 2016/679 se aplică activităților care intră sub incidența articolului 12 din prezentul regulament.

2.Statele membre desemnează autorități competente care să monitorizeze respectarea de către furnizorii de servicii intermediare, în sensul Regulamentului (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale], a obligațiilor prevăzute la articolele 5-11 și articolul 14 din prezentul regulament, după caz. Autoritățile competente desemnate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale] pot fi, de asemenea, cele desemnate să monitorizeze respectarea de către intermediarii online a obligațiilor prevăzute la articolele 5-11 și articolul 14 din prezentul regulament. Coordonatorul serviciilor digitale menționat la articolul 38 din Regulamentul (UE) 2021/xxx din fiecare stat membru este responsabil de asigurarea coordonării la nivel național în ceea ce privește furnizorii de servicii intermediare, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale]. Articolul 45 alineatele (1)-(4) și articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/xxx [Actul legislativ privind serviciile digitale] se aplică aspectelor legate de aplicarea prezentului regulament în ceea ce privește furnizorii de servicii intermediare.

3.Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente responsabile cu aplicarea și asigurarea respectării aspectelor din prezentul regulament care nu sunt menționate la alineatele (1) și (2). Fiecare autoritate competentă desemnată în temeiul prezentului alineat beneficiază din punct de vedere structural de independență deplină atât față de sectorul de activitate în care își exercită atribuțiile, cât și față de orice intervenție externă sau presiune politică. Aceasta monitorizează în mod eficace și ia măsurile necesare și proporționale pentru a asigura respectarea prezentului regulament, în condiții de independență deplină.

4.Atunci când își exercită atribuțiile de supraveghere în legătură cu prezentul regulament, autoritățile competente menționate la alineatul (3) au competența de a solicita acces la date, documente sau orice informații necesare de la furnizorii de servicii de publicitate politică pentru îndeplinirea sarcinilor lor de supraveghere.

5.Autoritățile menționate la alineatul (3), în cazul în care își exercită competențele de asigurare a respectării prezentului regulament, au competența:

(a)să emită avertismente adresate furnizorilor de servicii de publicitate politică cu privire la nerespectarea de către aceștia a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament;

(b)să facă o declarație publică în care identifică persoana(ele) juridică(e) și fizică(e) responsabilă(e) pentru încălcarea unei obligații prevăzute în prezentul regulament și natura încălcării respective;

(c)să impună amenzi administrative și sancțiuni financiare.

6.Statele membre asigură cooperarea între autoritățile competente, în special în cadrul rețelelor electorale naționale, pentru a facilita schimbul rapid și securizat de informații cu privire la aspecte legate de exercitarea sarcinilor de supraveghere și de asigurare a aplicării normelor pe care le au în temeiul prezentului regulament, inclusiv prin identificarea în comun a încălcărilor, prin schimbul de constatări și de know-how și prin menținerea legăturii cu privire la aplicarea și asigurarea respectării normelor relevante.

7.Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă ca punct de contact la nivelul Uniunii în sensul prezentului regulament.

8.Dacă un furnizor de servicii de publicitate politică prestează servicii în mai multe state membre sau își are sediul principal ori un reprezentant într-un stat membru, dar își desfășoară activitățile principale într-un alt stat membru, autoritatea competentă a statului membru în care se află sediul principal sau un alt sediu ori reprezentantul și autoritățile competente din aceste alte state membre cooperează și își oferă asistență reciprocă în funcție de necesități. Cu excepția cazului în care acest lucru este deja reglementat de dreptul Uniunii, cooperarea respectivă implică cel puțin următoarele:

(a)autoritățile competente care aplică măsuri de supraveghere sau de asigurare a respectării legislației într-un stat membru informează și consultă, prin intermediul punctului de contact prevăzut la alineatul (7), autoritățile competente din celălalt (celelalte) stat(e) membru(e) în cauză cu privire la măsurile de supraveghere și de asigurare a respectării legislației luate și la acțiunile subsecvente acestora;

(b)o autoritate competentă poate solicita, prin intermediul punctului de contact menționat la alineatul (7), în mod justificat, motivat și proporțional, unei alte autorități competente, dacă este într-o poziție mai adecvată, să ia măsurile de supraveghere sau de asigurare a respectării legislației menționate la alineatele (4) și (5) și

(c)la primirea unei cereri justificate din partea altei autorități competente, o autoritate competentă acordă asistență celeilalte autorități competente, astfel încât măsurile de supraveghere sau de asigurare a respectării legislației menționate la alineatele (4) și (5) să poată fi puse în aplicare într-un mod eficace, eficient și consecvent. Într-un interval de timp proporțional cu urgența cererii, autoritatea competentă relevantă răspunde, prin intermediul punctelor de contact menționate la alineatul (7), fie comunicând datele solicitate, fie informând autoritatea competentă solicitantă că nu consideră că au fost îndeplinite condițiile pentru solicitarea asistenței în temeiul prezentului regulament. Orice informație transmisă în contextul asistenței solicitate și acordate în temeiul prezentului articol se utilizează numai în scopul pentru care a fost solicitată.

9.Punctele de contact se reunesc periodic la nivelul Uniunii, în cadrul Rețelei europene de cooperare în materie de alegeri, pentru a facilita schimbul rapid și securizat de informații cu privire la aspecte legate de exercitarea atribuțiilor de supraveghere și de asigurare a respectării legislației pe care le au în temeiul prezentului regulament.

Articolul 16

Sancțiuni

1.În ceea ce privește articolele 5-11, 13 și 14, statele membre stabilesc norme privind sancțiunile, inclusiv amenzile administrative și sancțiunile financiare aplicabile furnizorilor de servicii de publicitate politică din jurisdicția lor pentru încălcarea prezentului regulament, sancțiuni care, în fiecare caz în parte, trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive.

2.Statele membre informează Comisia în legătură cu aceste norme în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și îi notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care le vizează.

3.Atunci când se decide tipul de sancțiuni și nivelul acestora, se acordă atenția cuvenită, în fiecare caz în parte, printre altele, următoarelor aspecte:

(a)natura, gravitatea și durata încălcării;

(b)caracterul - intenționat sau din neglijență - al încălcării;

(c)orice acțiune întreprinsă pentru a atenua eventualele daune;

(d)orice încălcare anterioară relevantă și orice alt factor agravant sau atenuant aplicabil circumstanțelor cazului și

(e)gradul de cooperare cu autoritatea competentă.

4.Încălcările articolului 7 sunt considerate deosebit de grave în cazul în care se referă la materiale publicitare politice publicate sau difuzate în timpul unei perioade electorale și adresate cetățenilor din statul membru în care se organizează alegerile relevante.

5.Dacă un furnizor de servicii încalcă în mod intenționat sau din neglijență dispozițiile prezentului regulament pentru același material publicitar politic sau pentru un material publicitar politic conex, cuantumul total al amenzii administrative trebuie să fie suficient de ajustabil pentru a lua în considerare toți factorii relevanți; faptul că regulamentul a fost încălcat în mai multe privințe trebuie să se reflecte în cuantumul amenzii totale, în conformitate cu principiul proporționalității.

6.Pentru încălcările obligațiilor prevăzute la articolul 12, autoritățile de supraveghere menționate la articolul 51 din Regulamentul (UE) 2016/679 pot impune, în limitele domeniului lor de competență, amenzi administrative în conformitate cu articolul 83 din Regulamentul (UE) 2016/679 până la concurența sumei menționate la articolul 83 alineatul (5) din regulamentul respectiv.

7.Pentru încălcările obligațiilor prevăzute la articolul 12, autoritatea de supraveghere menționată la articolul 52 din Regulamentul (UE) 2018/1725 poate impune, în limitele domeniului său de competență, amenzi administrative în conformitate cu articolul 66 din Regulamentul (UE) 2018/1725 până la concurența sumei menționate la articolul 66 alineatul (3) din regulamentul respectiv.

Articolul 17

Publicarea perioadelor electorale

Statele membre publică datele perioadelor electorale naționale într-un loc ușor accesibil, cu o trimitere corespunzătoare la prezentul regulament.

CAPITOLUL V – DISPOZIȚII FINALE

Articolul 18

Evaluare și revizuire

În termen de doi ani de la fiecare scrutin pentru Parlamentul European și pentru prima dată la 31 decembrie 2026 cel târziu, Comisia prezintă un raport privind evaluarea și revizuirea prezentului regulament. În raport se evaluează necesitatea modificării prezentului regulament. Raportul este făcut public.

Articolul 19

Exercitarea delegării de competențe

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatul (8) și la articolul 12 alineatul (8) se conferă Comisiei pentru o perioadă de [până la evaluarea aplicării prezentului regulament, doi ani de la următoarele alegeri pentru Parlamentul European].

3.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatul (8) și la articolul 12 alineatul (8) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (8) sau al articolului 12 alineatul (8) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 20

Intrare în vigoare și aplicare

1.Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.Acesta se aplică de la 1 aprilie 2023.

3.Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președintele    Președintele

(1)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1607079662423&uri=COM%3A2020%3A790%3AFIN  
(2)     https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12418-Pachetul-referitor-la-actul-legislativ-privind-serviciile-digitale-un-instrument-de-reglementare-ex-ante-pentru-platformele-online-foarte-mari-care-actioneaza-in-calitate-de-gardieni%E2%80%9D_ro și https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12417-Actul-legislativ-privind-serviciile-digitale-aprofundarea-pietei-interne-si-clarificarea-responsabilitatilor-pentru-serviciile-digitale_ro  
(3)    Printre acestea se numără unele recomandări neobligatorii – https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/commission-recommendation-measures-effectively-tackle-illegal-content-online  precum și un cod de conduită la care se poate adera pe bază voluntară https://ec.europa.eu/newsroom/just/document.cfm?doc_id=42985
(4)    https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/soteu2018-cybersecurity-elections-recommendation-5949_en.pdf
(5)     https://edpb.europa.eu/system/files/2021-04/edpb_guidelines_082020_on_the_targeting_of_social_media_users_en.pdf
(6)    Orientări ale Comisiei Europene privind consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea [COM(2021) 262 final] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52021DC0262&from=EN  
(7)     https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:91ce5c0f-12b6-11eb-9a54-01aa75ed71a1.0023.02/DOC_2&format=PDF  
(8)    A se vedea https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/eu-citizenship/electoral-rights_en  
(9)    JO C , , p. .
(10)    JO C , , p. .
(11)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(12)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(13)    Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).
Top

Bruxelles, 25.11.2021

COM(2021) 731 final

ANEXE

la propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică

{SEC(2021) 575 final} - {SWD(2021) 355 final} - {SWD(2021) 356 final}


ANEXA I

Informații care trebuie furnizate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2)

(a)Dacă notificarea nu este inclusă în materialul publicitar în sine, un exemplu/o reprezentare a materialului publicitar politic sau un link către acesta.

(b)Identitatea și locul de rezidență/stabilire al sponsorului în numele căruia este difuzat materialul publicitar, inclusiv numele/denumirea, adresa, numărul de telefon și e­mailul, precum și dacă este o persoană fizică sau juridică.

(c)Perioada în care materialul publicitar politic este difuzat și, dacă este cazul și acest lucru este cunoscut de editor, faptul că același material publicitar a mai fost difuzat în trecut.

(d)Alegerile de care este legat materialul publicitar, dacă este cazul.

(e)Suma agregată provizorie cheltuită și valoarea altor beneficii primite parțial sau integral pentru un anumit material publicitar și pentru o anumită campanie publicitară, dacă este cazul, inclusiv pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea materialelor publicitare politice, precum și suma agregată efectiv cheltuită și valoarea altor beneficii primite, odată ce sunt cunoscute.

(f)Sursele fondurilor utilizate pentru o anumită campanie publicitară, inclusiv pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea și difuzarea materialelor publicitare politice.

(g)Informații relevante cu privire la metodologia utilizată pentru calcularea sumelor și valorilor menționate la litera (e).

(h)În cazul în care editorul este o platformă online foarte mare, un link către locul în care se poate accesa materialul publicitar în registrul cu evidența comunicărilor cu caracter publicitare al editorului.

(i)În cazul în care materialul publicitar este legat de anumite alegeri sau referendumuri, linkuri către informațiile oficiale cu privire la modalitățile de participare la alegerile sau referendumul în cauză.

(j)informații privind mecanismul instituit în temeiul articolului 9.

ANEXA II

Informații care trebuie furnizate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3)

(a)Grupurile-țintă de destinatari vizate, inclusiv parametrii utilizați pentru a stabili destinatarii cărora le este difuzat materialul publicitar, cu același nivel de detaliere ca cel utilizat pentru vizare, categoriile de date cu caracter personal utilizate pentru vizarea publicului-țintă și amplificarea impactului materialului publicitar, obiectivele, mecanismele și logica acestor tehnici de vizare și amplificare, inclusiv parametrii de includere și de excludere și motivele alegerii acestor parametri.

(b)Perioada de difuzare, numărul de persoane cărora le este difuzat materialul publicitar și indicarea dimensiunii publicului-țintă din cadrul electoratului relevant.

(c)Sursa datelor cu caracter personal menționate la litera (a), inclusiv, după caz, dacă datele cu caracter personal au fost derivate, deduse sau obținute de la un terț și identitatea sa, precum și un link către avizul privind protecția datelor emis de terțul respectiv pentru prelucrarea în cauză.

(d)Un link către mijloace eficace de sprijinire a exercitării de către persoane a drepturilor lor în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 sau al Regulamentului (UE) 2018/1725, după caz, în contextul vizării unui public-țintă și al amplificării impactului unui material publicitar politic pe baza datelor lor cu caracter personal.

Top