Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32023H0498

    Recomandarea (UE) 2023/498 a Comisiei din 1 martie 2023 referitoare la un cod de bune practici privind standardizarea în Spațiul european de cercetare

    C/2023/1320

    JO L 69, 7.3.2023, p. 63–74 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2023/498/oj

    7.3.2023   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 69/63


    RECOMANDAREA (UE) 2023/498 A COMISIEI

    din 1 martie 2023

    referitoare la un cod de bune practici privind standardizarea în Spațiul european de cercetare

    COMISIA EUROPEANĂ,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

    întrucât:

    (1)

    Standardele le facilitează cercetătorilor și inovatorilor alinierea activităților de inovare la condițiile de piață și răspândirea progreselor tehnologice prin stabilirea unor criterii uniforme și prin dezvoltarea de metode, practici și proceduri care sunt puse la dispoziția publicului într-un document oficial. Standardele europene și internaționale asigură acces la piețe globale și regionale mari pentru noi produse și servicii inovatoare.

    (2)

    Standardele oferă o bază pentru integrarea diverselor tehnologii în sisteme și soluții complexe și inovatoare și permit interoperabilitatea între componente, produse și servicii, evitând astfel dependența de furnizor și oferind clienților mai multe opțiuni la nivel mondial – un rol esențial într-o lume în curs de transformare digitală la nivelul tuturor industriilor și sectoarelor.

    (3)

    Standardele permit libera circulație a mărfurilor, serviciilor și datelor prin eliminarea barierelor tehnice. Acestea servesc la stabilirea unor cerințe minime de siguranță pentru dezvoltarea, transportul și utilizarea acestor bunuri și servicii, pentru a proteja publicul și lucrătorii. Standardele vizează în mod direct obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și pot contribui la consolidarea rezilienței economiei Uniunii. Ele joacă un rol esențial în contextul obiectivelor ambițioase ale Uniunii de a avea o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, rezilientă și circulară, precum și în consolidarea autonomiei sale strategice deschise. Deținerea unei amprente globale puternice în activitățile de standardizare și a rolului de conducător al activității în cadrul principalelor foruri și instituții internaționale vor fi elemente esențiale pentru ca Uniunea să rămână în continuare un punct de referință la nivel mondial în materie de standardizare.

    (4)

    Dovezile oferite de o serie de tipuri diferite de proiecte în materie de cercetare și inovare (C&I) sprijină rolul standardizării în crearea unor produse și soluții comercializabile (1). Standardele pot codifica cerințele utilizatorilor și ale altor părți interesate pentru a orienta cercetarea și dezvoltarea tehnologică. Acestea permit interoperabilitatea tehnologiilor, produselor și serviciilor: întrucât un standard oferă detalii cu privire la utilizarea și conținutul unei tehnologii sau al unui produs, este mult mai ușor să se știe când și cum poate fi utilizat în combinație cu alte tehnologii sau produse.

    (5)

    Conștientizarea beneficiilor standardizării este o condiție prealabilă importantă pentru implicarea cu succes a actorilor din domeniul cercetării în activitățile de standardizare. Planificarea activităților de standardizare în prealabil în planul de lucru inițial al proiectului C&I și identificarea nevoilor de standardizare la începutul proiectului, înainte de a fi obținute rezultate ce pot fi valorificate, au un caracter important.

    (6)

    Există seturi stabile și recurente de elemente de bună practică a proiectelor de cercetare care vizează standardizarea (2). În același timp, există un mare potențial de sporire a gradului de sensibilizare și de know-how al cercetătorilor cu privire la procesele de standardizare, precum și de dezvoltare a unor indicatori de performanță recunoscuți pentru a urmări succesul activităților de transfer tehnologic și de valorificare. Gradul de sensibilizare și de know-how ar putea fi, de asemenea, sporit în ceea ce privește modul în care procesele de standardizare sunt interconectate cu procesele de cercetare și de inovare și interacționează cu acestea. Integrarea cu succes a activităților de C&I și de standardizare poate da un impuls semnificativ adoptării activităților de C&I.

    (7)

    Nivelurile de maturitate tehnologică (Technology readiness level – TRL) și modificările acestora în cursul proiectului pot fi considerate indicatori importanți pentru evaluarea relevanței și a performanței unui proiect de C&I în ceea ce privește activitățile de standardizare. Nivelurile diferite de maturitate tehnologică pot implica, de asemenea, nevoi diferite în ceea ce privește standardele și standardizarea: nivelurile inferioare de maturitate tehnologică sunt, de regulă, asociate într-o mai mare măsură cu activitatea care trebuie efectuată, de exemplu, în ceea ce privește terminologia și conceptele, metrologia și testarea, cazurile de utilizare și arhitecturile de referință, în timp ce nivelurile de maturitate tehnologică într-o etapă ulterioară sunt, de regulă, mai preocupate de aspecte precum interoperabilitatea și performanța (de exemplu, în ceea ce privește securitatea, siguranța, impactul asupra mediului și funcționalitatea) în domeniul tehnologiei/inovării – prin urmare, standardele raportate la toate TRL sunt importante pentru cercetători și inovatori în numeroase domenii tehnologice și de aplicare.

    (8)

    Actorii din domeniul C&I pot ghida, urmări sau adopta noi standarde în sprijinul dezvoltării și implementării la nivel internațional a celor mai recente tehnologii, inovații și tendințe. Cu cât actorii din domeniul C&I se angajează mai rapid în procesul de elaborare a standardelor, integrat în procesul lor global de C&I, cu atât își pot aduce mai rapid inovațiile bazate pe standarde pe piețele mondiale competitive, determinând creșterea valorii și sporirea beneficiilor. Prin urmare, liderii înregistrează progrese prin mobilizarea implicării lor active și timpurii în stabilirea de noi standarde. În cursul procesului de elaborare a standardelor, aceștia obțin, de asemenea, informații tehnice și de piață valoroase pentru a-și fundamenta strategia și foile de parcurs în materie de C&I și pentru a obține un avantaj în ceea ce privește perioada de introducere pe piață în raport cu concurenții lor datorită implicării timpurii a liderilor în elaborarea noilor standarde. Acești lideri [inclusiv IMM-urile și întreprinderile nou-înființate (start-ups)] au totodată posibilitatea de a-și poziționa și adăuga propriile inovații unice în materie de produse sau servicii, pe lângă standardul fundamental la elaborarea căruia au contribuit.

    (9)

    Se impune abordarea lacunelor în materie de competențe în domeniul formării și al predării (3). Este esențial să se construiască o înțelegere fundamentală a caracteristicilor și a relațiilor dintre procesele de cercetare, procesele de inovare și procesele de standardizare, precum și a modului în care acestea se pot consolida reciproc pentru a stimula valorificarea cunoștințelor (4).

    (10)

    Una dintre chestiunile majore care trebuie abordate în cadrul unei politici a instituțiilor de învățământ superior (IIS) sau a organizațiilor de cercetare în ceea ce privește standardele și standardizarea pentru valorificarea cercetării este de a stimula activitățile de standardizare ale cercetătorilor săi și de a sprijini luarea în calcul a acestor activități în dezvoltarea carierei.

    (11)

    În Uniune, birouri de transfer de tehnologie au fost înființate de-a lungul anilor în cadrul a numeroase instituții de învățământ superior și organizații de cercetare, dat fiind că serviciile nu se limitează doar la gestionarea și înregistrarea PI sau la sprijinirea creării de întreprinderi nou-înființate (start-ups), ci vizează și furnizarea de sprijin general în contextul cercetărilor pe bază de contract și al susținerii administrării proiectelor de cercetare în colaborare. Organizațiile de transfer de tehnologie reprezintă, prin urmare, un alt punct de ancorare instituțional indicat pentru sprijinirea standardizării, iar implicarea acestora este o continuare logică a rolului lor de transfer de cunoștințe/tehnologie. Spre deosebire de brevete și publicații științifice, conceptul calității de autor pare a nu fi pus în aplicare pe scară largă, ceea ce face mai dificilă urmărirea impactului prin utilizarea tehnicilor de măsurare a menționărilor.

    (12)

    În cazul unui număr mare de proiecte în domeniul C&I, este posibil ca implicarea în crearea unui nou standard să nu fie cea mai bună opțiune, sau nici măcar o opțiune fezabilă. În același timp, există un mare potențial din partea cercetătorilor implicați în etapele inițiale ale activităților de standardizare din cadrul programelor de C&I, în care cercetătorii dobândesc cunoștințe și creează rețele, contribuind în același timp la dezvoltarea unor standarde internaționale și europene esențiale, noi sau îmbunătățite, în domenii-cheie de cercetare tematice pentru industrie și societate.

    (13)

    Atunci când sunt recunoscute limitele unui proiect în ceea ce privește sfera de aplicare, durata și resursele, acesta poate încerca să își consolideze constatările și contribuțiile cu alte proiecte similare. Există deja numeroase platforme și clustere tematice în diferite sectoare, care încearcă să îmbunătățească performanța și să maximizeze progresul sectoarelor lor specifice.

    (14)

    În conformitate cu Agenda de politici privind Spațiul european de cercetare (SEC) (5), care include o acțiune de „actualizare a orientărilor UE pentru o mai bună valorificare a cunoștințelor”, Comisia propune prezenta Recomandare referitoare la un cod de bune practici privind standardizarea în Spațiul european de cercetare pentru a pune în aplicare Recomandarea (UE) 2022/2415 a Consiliului (6). Propunerea pentru această recomandare a fost identificată în Comunicarea Comisiei privind un nou SEC pentru cercetare și inovare (7) și în Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2021 privind guvernanța SEC și Pactul pentru cercetare și inovare în Europa (8). În plus, Strategia UE privind standardizarea (9) subliniază importanța sporirii gradului de sensibilizare strategică și de implicare timpurie a comunității din domeniul cercetării și inovării în elaborarea standardelor și afirmă necesitatea acestei recomandări.

    (15)

    Prezenta recomandare reflectă noile direcții introduse de Recomandarea (UE) 2022/2415, întrucât vizează sporirea gradului de sensibilizare strategică în rândul cercetătorilor și inovatorilor cu privire la beneficiile extrem de importante ale integrării C&I și standardizării, precum și furnizarea de consiliere privind cele mai bune practici cu privire la modul în care această integrare poate fi realizată cu succes în cadrul activităților lor de C&I pentru un impact și crearea de valoare la un nivel maxim.

    (16)

    Prezenta recomandare este formulată la nivelul instituțiilor de învățământ superior și al organizațiilor de cercetare și inovare private și publice, la nivelul partenerilor de proiecte în domeniul cercetării și inovării, precum și la nivelul politicilor și al părților interesate în sens mai larg. Prezenta recomandare trebuie aplicată în conformitate cu orice normă relevantă la nivel național sau regional și la nivelul Uniunii,

    ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

    1.   DEFINIȚII

    În sensul prezentei recomandări, se aplică următoarele definiții:

    1.

    proprietate intelectuală înseamnă rezultatul activităților intelectuale care sunt eligibile pentru protecție juridică și care includ invenții, opere literare și artistice, precum și simboluri, nume, imagini și desene sau modele industriale;

    2.

    standard înseamnă o specificație tehnică, adoptată de un organism de standardizare recunoscut la nivel internațional, european sau național, pentru aplicare repetată sau continuă, a cărei respectare nu este obligatorie (10);

    3.

    organizație de elaborare a standardelor înseamnă un organism specializat în elaborarea de standarde prin consens și care facilitează participarea experților la procesul de standardizare;

    4.

    standardizare înseamnă un proces care vizează definirea unor specificații voluntare de ordin tehnic sau calitativ care să poată fi respectate de produsele, procesele de producție sau serviciile actuale sau viitoare. Standardizarea poate viza diferite aspecte, precum standardizarea diferitelor clase sau dimensiuni ale unui anumit produs sau specificațiile tehnice de pe piețele de produse sau servicii pentru care compatibilitatea și interoperabilitatea cu alte produse sau sisteme sunt esențiale (11);

    5.

    comitet tehnic înseamnă un grup de experți diverși ai părților interesate, responsabil cu elaborarea și formularea standardelor, care sunt apoi recunoscute de un organism de standardizare;

    6.

    specificație tehnică înseamnă un document în care sunt stabilite cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească un produs, un proces, un serviciu sau un sistem și care stabilește caracteristicile necesare ale unui produs sau serviciu, cum ar fi calitatea și performanța, metodele și procesele de producție utilizate, precum și metodele și criteriile de evaluare a performanței produselor pentru construcții (12).

    2.   INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI ORGANIZAȚII DE CERCETARE ȘI INOVARE PRIVATE ȘI PUBLICE

    2.1.   Se recomandă elaborarea unei politici de standardizare, de sine stătătoare sau ca parte a unei politici de valorificare a proprietății intelectuale sau a rezultatelor cercetării.

    7.

    Instituțiile de învățământ superior și organizațiile private și publice din domeniul C&I trebuie să exploreze domeniile de cercetare care ar putea fi implicate în standardizare și modul în care standardizarea poate contribui la valorificarea rezultatelor cercetării. Aceasta înseamnă că evaluarea nevoilor în ceea ce privește standardele și standardizarea se impune a fi realizată la nivel de organizație. Instituțiile de învățământ superior și organizațiile de C&I trebuie să construiască o cultură a colaborării și să încurajeze cooperarea între organizație și părțile sale interesate, printre care industria, responsabilii de elaborarea politicilor, experții în standardizare, organismele de standardizare și reprezentanții utilizatorilor. Rolul standardelor în cadrul modalităților de testare se impune, de asemenea, a fi explorat pentru a crea circuite de feedback bidirecționale între activitățile de C&I și activitățile de standardizare, în vederea obținerii mai rapide a unor standarde îmbunătățite. Comitetul European de Standardizare și Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CEN-Cenelec), precum și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI) facilitează legătura directă dintre instituțiile de învățământ superior, organizațiile de C&I și organizațiile de standardizare (Standard Development Organisations – SDO) pentru a oferi acces la informații și expertiză în materie de standardizare. Prin urmare, CEN-Cenelec și ETSI ar putea sprijini instituțiile de învățământ superior și organizațiile de C&I în procesul de elaborare a unor noi politici de integrare a activităților lor de C&I și standardizare (13).

    8.

    În vederea elaborării unei politici de standardizare se impune adoptarea unei abordări în două etape. În primul rând, informațiile trebuie colectate prin transmiterea unui chestionar adresat tuturor unităților interne de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ superior și al organizațiilor de C&I cu privire la nivelul lor de implicare efectivă și potențială în ceea ce privește standardele și activitățile de standardizare, precum și cu privire la nivelul lor de cunoaștere a acestor activități. În al doilea rând, punerea în aplicare trebuie realizată prin asigurarea legăturii cu SDO, în special cu CEN-Cenelec și ETSI și cu organismele naționale de standardizare, care pot sprijini instituțiile de învățământ superior și organizațiile de cercetare și inovare în materie de standardizare ca sarcină în cadrul proiectelor de cercetare.

    2.2.   Se recomandă ca activitățile de standardizare și realizările acestora să fie luate în considerare în mod corespunzător în planurile de dezvoltare a carierei cercetătorilor și în exercițiile de evaluare a cercetării acestora.

    9.

    Politica instituțiilor de învățământ superior și a organizațiilor de cercetare și inovare în ceea ce privește standardele și standardizarea trebuie să încurajeze cercetătorii să stabilească legături cu comitetele tehnice ale organismelor de standardizare relevante și să participe în mod activ la activitățile acestora, pentru a exploata expertiza lor în domeniul standardizării. Cercetătorii trebuie să obțină recunoașterea pentru dezvoltarea carierei în ceea ce privește contribuția lor la standardizare.

    10.

    În contextul inițiativei părților interesate europene pentru reformarea evaluării cercetării, care este prevăzută în Agenda de politici privind SEC pentru perioada 2022-2024 și în Apelul de la Paris privind evaluarea cercetării (14), activitățile de standardizare se impun a fi considerate contribuții valoroase cu potențiale impacturi și efecte semnificative de natură științifică, tehnologică, economică, de mediu sau societală.

    2.3.   Se recomandă asigurarea educației și formării în domeniul standardizării.

    11.

    Formarea specifică trebuie furnizată în primul rând personalului-cheie de conducere din cadrul instituțiilor de învățământ superior și al organizațiilor de C&I, cum ar fi prodecanii responsabili cu cercetarea, precum și directorii responsabili cu inovarea și cu valorificarea, asigurând sprijinul acestora pentru dezvoltarea în continuare a unei politici de standardizare la nivelul instituțiilor lor. Ulterior, inovatorii, cercetătorii, șefii de departamente și profesorii care sunt cei mai susceptibili de a fi afectați de temele standardizării și expuși la acestea trebuie să beneficieze de cursuri de formare. Formatorii din cadrul SDO și din industrie trebuie să fie implicați în programele de formare și predare. După caz, reprezentanți ai utilizatorilor trebuie să fie, de asemenea, implicați.

    12.

    Ca parte a strategiilor de standardizare, standardizarea trebuie considerată totodată un subiect de predare în cadrul unor programe adecvate de afaceri, inovare, antreprenoriat, tehnologie și știință, de exemplu în cadrul programelor de educație în domeniul managementului inovării.

    2.4.   Se recomandă adaptarea pentru standardizare a birourilor de transfer de tehnologie.

    13.

    Birourile de transfer de tehnologie trebuie să își consolideze capacitatea – de exemplu, prin formare și responsabilizare instituțională – pentru a oferi o serie de servicii legate de standardizare, cum ar fi:

    (a)

    sporirea gradului de sensibilizare cu privire la beneficiile standardizării;

    (b)

    consiliere privind documentele de standardizare relevante (cum ar fi standardele europene, standardele internaționale, specificațiile tehnice, prestandardele, Acordul grupului de lucru al Comitetului European de Standardizare, specificațiile Grupului pentru standarde internaționale);

    (c)

    capacitatea de a stabili legături cu SDO și cu oferta acestora de cursuri de formare și de servicii;

    (d)

    orientări cu privire la modalitatea de a stabili legături cu organismele de standardizare naționale și cu organizațiile de standardizare europene, precum și cu privire la modalitatea de aderare la comitetele tehnice în cadrul SDO;

    (e)

    sprijin de bază la elaborarea propunerilor de proiecte pentru a include trimiteri la standarde și standardizare;

    (f)

    sprijin de bază în procesul de standardizare în ceea ce privește completarea formularelor și/sau trimiterea la SDO în acest scop;

    (g)

    sprijin în ceea ce privește aspectele legate de proprietatea intelectuală în cadrul proceselor de standardizare;

    (h)

    monitorizarea și raportarea realizărilor legate de standardizare ale proiectelor de C&I;

    (i)

    organizarea de cursuri de formare pentru cercetători și inovatori în instituțiile de învățământ superior, organizații de C&I, centre de C&I (cum ar fi centrele europene de inovare digitală, comunitățile de cunoaștere și inovare ale Institutului European de Inovare și Tehnologie) și pentru partenerii lor industriali.

    2.5.   Se recomandă dezvoltarea unui sistem de indicatori și de evaluare.

    14.

    Organizațiile de C&I trebuie să își monitorizeze activitățile de standardizare pe baza indicatorilor de realizare, de rezultat și de impact. Se recomandă colaborarea strânsă cu alte instituții de învățământ superior, organizații de C&I și birouri de transfer de tehnologie pentru a crea metode comune și comparabile de colectare și interpretare a datelor. Organizațiile de cercetare și tehnologie și asociațiile universitare ar putea juca un rol important în acest sens. Pentru a se asigura că nu numai datele pentru indicatorii cantitativi sunt definite și colectate, trebuie aplicată o abordare mixtă, care să includă parametri calitativi și cantitativi. Este necesar ca cercetătorii și/sau birourile de transfer de tehnologie să întocmească rapoarte de autoevaluare ori să elaboreze alte metode calitative care să detalieze contextul activităților de standardizare. Aceasta ar contribui la interpretarea indicatorilor cantitativi și ar aduce îmbunătățiri bazate pe dovezi la nivelul sistemelor de monitorizare și de indicatori. Ar fi recomandabilă mobilizarea rețelelor existente de birouri de transfer de tehnologie, în calitate de entități responsabile cu punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare.

    15.

    Trebuie vizată colaborarea cu registrele de date științifice, în special prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă, permițând metadatelor specifice să coreleze acțiunile de standardizare cu datele și publicațiile justificative. În acest sens, trebuie încurajată cooperarea cu organizațiile de standardizare europene și cu alte SDO. În ansamblu, următoarele nevoi se impun a fi identificate: în primul rând, crearea unei baze de dovezi cu privire la avantajele și dezavantajele anumitor indicatori legați de standardizare pentru a urmări valorificarea cunoștințelor; în al doilea rând, utilizarea ca bază a unui set de indicatori și nu a unor indicatori unici.

    3.   PARTENERI DE PROIECT

    3.1.   Se recomandă analizarea peisajului standardelor existente și evaluarea contribuției pe care standardizarea o poate aduce proiectului de cercetare și inovare.

    16.

    La începutul procesului de elaborare a unei propuneri de proiect, se recomandă luarea următoarelor măsuri:

    (a)

    studierea activităților de standardizare în curs pe tema cercetării pentru a înțelege stadiul actual al tehnologiei;

    (b)

    evaluarea posibilității și a modului în care rezultatele C&I ar putea fi încorporate în noile standarde sau utilizate pentru actualizarea standardelor existente.

    17.

    Standardizarea ar trebui înțeleasă ca un instrument și nu ca un obiectiv în sine. Atunci când se decide cu privire la posibilitatea includerii standardelor și a standardizării într-o propunere de proiect, trebuie avute în vedere următoarele indicații:

    (a)

    cererea de propuneri menționează în mod explicit standardizarea și standardele în cuprinsul textului și/sau în cadrul criteriilor de evaluare;

    (b)

    domeniul cercetării sau al tehnologiei impune interoperabilitatea diferitelor componente, dispozitive, sisteme și date tehnologice;

    (c)

    aspectele în materie de siguranță, securitate, mediu, performanță, măsurare sau sănătate trebuie definite și abordate;

    (d)

    este necesar să se elaboreze o terminologie, concepte, metodologii și cazuri de utilizare inovatoare comune care să fie avute în vedere și utilizate de diferite părți interesate;

    (e)

    este necesar să existe modalități clar definite de cuantificare, testare și măsurare a problemelor, precum și pentru a demonstra conformitatea cu cerințele tehnice sau de reglementare;

    (f)

    domeniul tehnologic evoluează, impunându-se standarde noi sau modificate;

    (g)

    standardele existente pot fi utilizate pentru evaluarea comparativă a noilor metodologii și pentru propunerea de actualizări ale standardelor de referință existente. O analiză a lacunelor în materie de standardizare se impune a fi avută în vedere drept una dintre primele sarcini în cadrul executării proiectului. Aceasta trebuie realizată de o organizație familiarizată cu peisajul standardelor, cum ar fi o SDO care ar putea sprijini elaborarea unei analize a lacunelor în materie de standardizare și care ar putea beneficia de instrumente de sprijin precum StandICT.eu (15) și StandardPlusInnovation.eu (16).

    3.2.   În cazul unui proiect de cercetare în colaborare, se recomandă ajungerea în cadrul consorțiului la o înțelegere comună, precum și la o poziție strategică comună în ceea ce privește standardizarea și aspectele legate de standardizare.

    18.

    Partenerii de proiect trebuie să aibă ori să ia cunoștință de procesele de standardizare oficială, inclusiv de necesitatea de a ajunge la un consens în rândul unui număr mare de părți interesate în ceea ce privește activitatea de standardizare; să analizeze posibilitățile și limitările diverselor documente legate de standardizare, cum ar fi documentele de referință și de specificație (cum ar fi acordurile grupului de lucru CEN), precum și să analizeze procesele premergătoare întocmirii documentelor respective, inclusiv cerințele, consultările și calendarul acestora.

    19.

    Partenerii de proiect trebuie să definească o poziție strategică comună în ceea ce privește activitățile planificate în materie de standarde și standardizare. Atunci când partenerii acționează în numele proiectului în cadrul diferitelor grupuri de lucru și foruri de standardizare, aceștia trebuie să se bucure de sprijinul celorlalți parteneri și să evite situațiile în care diverși parteneri se contrazic între ei. Partenerii trebuie să ajungă la un consens în ceea ce privește caracteristicile tehnice care urmează să fie dezvoltate în continuare în cadrul activităților de standardizare.

    20.

    Partenerii de proiect sunt invitați să stabilească contacte cu CEN-Cenelec și ETSI sau cu rețeaua acestora de membri naționali pentru a cunoaște gama de documente de standardizare și de prestandardizare pe care le au la dispoziție, cum ar fi acordurile grupului de lucru CEN-Cenelec, documentele Grupului pentru standarde internaționale ETSI, specificațiile tehnice sau rapoartele tehnice.

    3.3.   În cazul unui proiect de cercetare în colaborare, se recomandă implicarea în echipă a unor parteneri cu experiență în domeniul standardizării, având acces efectiv la comunitatea de standardizare.

    21.

    SDO trebuie să fie implicate în consorțiu sau cel puțin trebuie asigurată o anumită legătură cu acestea (de exemplu, prin intermediul scrisorilor de susținere, de exprimare a interesului, de numire în consiliul consultativ al proiectului). Legătura cu SDO trebuie, de asemenea, valorificată prin contactele interinstituționale dintre birourile de transfer de tehnologie și birourile de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ superior, organizațiilor C&I și SDO.

    22.

    În cazul în care nu se pot stabili legături directe între partenerii de proiect și comitetele tehnice încă de la începutul proiectului, membrii comitetului tehnic (sau specialiștii care participă activ la standardizare) ar putea fi implicați în calitate de promotori ai proiectului. Se recomandă includerea în consorțiu a partenerilor cu experiență în domeniul standardizării care au, de asemenea, acces efectiv la comunitatea de standardizare (de exemplu, experiență anterioară de participare în cadrul unui comitet tehnic relevant). În mod ideal, astfel de parteneri trebuie să fie implicați încă de la începutul proiectului. Partenerii de proiect trebuie să stabilească legături strânse cu comitetele tehnice ale SDO, deoarece comitetele tehnice iau deciziile privind activitățile de standardizare în curs. Prin urmare, în mod ideal, cercetătorii și inovatorii din cadrul consorțiului trebuie să fie, de asemenea, membri ai comitetelor tehnice relevante. În cazul în care nu există un comitet tehnic pentru subiectul în cauză, sunt disponibile diferite proceduri de prestandardizare prin intermediul unei serii de SDO pe care partenerii de proiect le pot utiliza, de exemplu, procedura grupului de lucru și a acordului grupului de lucru prin intermediul Organizației Internaționale de Standardizare și al CEN-Cenelec, precum și procedura Grupului pentru standarde internaționale prin intermediul ETSI.

    23.

    Toți partenerii de proiect (17) care nu sunt familiarizați cu standardele și standardizarea trebuie să beneficieze de cursuri de formare și de sporire a gradului de sensibilizare. Cursuri de formare și de sporire a gradului de sensibilizare ar putea fi, de asemenea, oferite de SDO în mod specific partenerilor în contextul activităților proiectului.

    3.4.   Se recomandă ca standardele să devină o componentă tangibilă a proiectului.

    24.

    Se recomandă ca standardizarea să fie o componentă tangibilă a unei propuneri de proiect, deși partenerii nu trebuie să aibă obiective mult prea ambițioase în ceea ce privește contribuția potențială a proiectului lor la standardizare, pentru a evita să intre în așa-numitul proces de „spălare a standardelor” (standards-washing).

    25.

    În cadrul proiectului trebuie definită o strategie de standardizare, iar activitățile relevante se impun a fi transpuse în pachete de lucru sau sarcini de muncă. Pentru a asigura desfășurarea activităților planificate, acestea ar trebui să fie susținute de bugete, resurse de timp și responsabilități suficiente.

    26.

    În contextul evaluărilor rezultatelor proiectului, evaluatorii trebuie să identifice posibilele rezultate ale proiectului având potențialul de a contribui la standardizare, conducând la alocarea de resurse în acest scop. Radarul de inovare al UE (18) este, de asemenea, un instrument care poate contribui în acest sens.

    3.5.   Se recomandă să se investească în implicarea părților interesate și să se țină seama de aceasta pe tot parcursul proiectului.

    27.

    O mare parte din activitățile de standardizare se traduc în practică prin implicarea părților interesate, inclusiv a potențialilor utilizatori. Partenerii sunt încurajați să utilizeze parteneriatele și legăturile stabilite cu organizațiile europene de standardizare pentru a-și sprijini proiectele. În acest sens, pot fi identificate patru domenii de acțiune:

    (a)

    asigurarea implicării industriei: indiferent de tipul de contribuții la standardizare (fie elaborarea sau modificarea unui nou standard sau a unei noi specificații tehnice, fie o etapă intermediară, cum ar fi un acord al grupului de lucru CEN), este necesar ca sprijinul din partea industriei și implicarea directă a acesteia să se realizeze în cea mai mare măsură posibilă. Acest aspect este esențial pentru succesul activităților de standardizare și pentru asigurarea adoptării pe piață a inovațiilor dezvoltate;

    (b)

    punerea în aplicare a unui plan adecvat de diseminare și comunicare: se recomandă elaborarea unui plan specific de diseminare și comunicare în legătură cu activitățile de standardizare. În acest sens, ar putea fi utilizate site-uri web dedicate, liste de adrese sau serii de webinare;

    (c)

    formare în domeniul competențelor de negociere și al activității în materie de politici: se impun a fi încurajate activitățile de formare legate de implicarea părților interesate și participarea în cadrul comitetelor de elaborare a standardelor. Partenerii pot găsi informații relevante cu privire la asistență prin intermediul portalului HSBooster.eu (19);

    (d)

    resurse: trebuie alocate suficiente resurse și timp pentru activitățile de implicare a părților interesate.

    3.6.   Se recomandă o atitudine realistă în ceea ce privește realizările, rezultatele și impactul, precum și luarea în considerare a unor indicatori-cheie de performanță adecvați.

    28.

    În cazul portofoliilor, seriilor sau clusterelor de proiecte: În măsura în care realizarea unor serii, clustere sau portofolii de proiecte este realistă și fezabilă, crearea unui standard cu o serie sau un cluster de proiecte ar putea fi concepută strategic pentru elaborarea de noi standarde cu sprijinul finanțării C&I. În unele cazuri, aceste activități ar putea fi consolidate prin parteneriate de tip public-privat axate pe subiecte în raport cu care partenerii au un interes să participe (20).

    29.

    În cazul contribuțiilor la documente de referință și la specificații tehnice: în cazul în care elaborarea unui nou standard în ansamblu nu este fezabilă, proiectele ar trebui să fie implicate mai îndeaproape în activitatea comitetelor tehnice în ceea ce privește elaborarea documentelor de standardizare care nu necesită un consens deplin, de exemplu prin întocmirea documentelor de referință și a specificațiilor, cum ar fi acordurile grupului de lucru CEN, arhitecturile de referință, cărțile albe și rapoartele tehnice. Partenerii de proiect trebuie să fie conștienți de avantajele și dezavantajele acestor instrumente și să obțină cât mai mult sprijin din partea industriei pentru aceste specificații.

    30.

    Partenerii de proiect trebuie să aibă în vedere elaborarea unor indicatori-cheie de performanță care sunt realizări, rezultate și impacturi realiste, în conformitate cu punctul 14.

    3.7.   Se recomandă depunerea eforturilor pentru raportarea combinată a performanțelor calitative și cantitative în materie de evaluări și monitorizare.

    31.

    Pentru a evalua performanța în materie de valorificare, în cadrul proiectului se impune realizarea raportării combinate a indicatorilor calitativi și cantitativi. În special, partenerii trebuie să definească indicatori și să colecteze datele corespunzătoare. Trebuie să se pună accentul pe raportarea calitativă și pe interpretarea indicatorilor, de exemplu sub forma unor rapoarte de (auto)evaluare.

    32.

    Cercetătorii sunt invitați să contacteze CEN-Cenelec și ETSI sau membrii naționali ai acestora pentru a valorifica cât mai bine rezultatele proiectelor lor, cum ar fi acordurile grupului de lucru CEN, deoarece, pentru adoptarea acordului grupului de lucru CEN nu se impune un consens deplin (prin urmare, nu este necesar un vot unanim al membrilor CEN Cenelec), spre deosebire de standardul european, care necesită un consens deplin în rândul membrilor. În anexă figurează o listă de indicatori potențiali și este sugerat nivelul căii de impact pentru măsurarea indicatorului, ca bază pentru dezvoltarea, adaptarea și specificarea în continuare.

    3.8.   Se recomandă să se țină seama de aspectele legate de standardizare în materie de inovare și gestionare a activelor intelectuale (și viceversa).

    33.

    De obicei, definirea realizărilor și a impacturilor standardizării nu poate fi realizată separat de alte activități pentru a comercializa rezultatele C&I. Activitățile de comercializare, cum ar fi diferitele modele de acordare a licențelor (inclusiv licențele cu sursă deschisă) și crearea de întreprinderi nou-înființate (start-ups), implică considerații strategice privind utilizarea proprietății intelectuale. Gestionarea activelor intelectuale ar trebui, prin urmare, să fie luată în considerare în coroborare cu standardizarea atunci când se definește o strategie adecvată de comercializare.

    34.

    Aspectele legate de standardizare se impun a fi avute în vedere în contextul strategiei de gestionare a activelor intelectuale. Această abordare nu trebuie definită numai în practicile instituțiilor de învățământ superior sau ale organizației de C&I referitoare la gestionarea activelor intelectuale și la standardizare, ci trebuie să se reflecte și la nivel de proiect.

    35.

    Înainte de a se angaja în activități de standardizare privind noile tehnologii, partenerii trebuie să aibă în vedere depunerea unei cereri de brevet.

    3.9.   Se recomandă asigurarea sustenabilității și după perioada de derulare a proiectului.

    36.

    Pentru a genera un impact, în special în ceea ce privește activitățile de standardizare care se extind dincolo de calendarul proiectului, rezultatele trebuie să fie menținute și după perioada de derulare a proiectului. Se propun următoarele opțiuni:

    (a)

    includerea rezultatelor în specificațiile tehnice și în documentele de referință, cum ar fi acordul grupului de lucru CEN sau rapoartele tehnice, poate spori sustenabilitatea rezultatelor specifice standardizării;

    (b)

    asigurarea faptului că rezultatele își mențin caracterul vizibil și accesibil după încheierea proiectului, prin transmiterea lor către registre, cum ar fi platforma de prezentare a rezultatelor programului Orizont (21), pentru a asigura răspunsul la interesul industriei, precum și interesul potențial al utilizatorilor;

    (c)

    luarea în considerare a unor proiecte de monitorizare pentru a asigura sustenabilitatea în cadrul procesului de elaborare a standardelor.

    3.10.   Se recomandă abordarea standardizării în cadrul platformelor sectoriale, al parteneriatelor de tip public-privat, al clusterelor de proiecte, al centrelor de C&I sau al altor foruri comune.

    37.

    Partenerii de proiect trebuie să promoveze standardizarea ca instrument puternic în cadrul platformelor sectoriale, al parteneriatelor de tip public-privat, al clusterelor de proiecte, al centrelor de C&I sau al altor foruri comune. Unirea forțelor cu entitățile menționate anterior va crea un spațiu mai extins și mai durabil pentru colectarea probelor la nivel sectorial. Parteneriatele de tip public-privat legate de activitățile de cercetare finanțate de Uniune pot constitui o bună platformă pentru a asigura contribuția proiectelor la standardizare. Această măsură poate fi sprijinită prin parteneriatele și legăturile stabilite de organizațiile europene de standardizare cu forurile sectoriale consacrate, precum și de părțile interesate la nivel instituțional. Partenerii trebuie să aibă acces la aceste grupuri prin intermediul rețelei europene de standardizare. Inițiativele organizațiilor europene de standardizare, precum STAIR sau RISE, ar putea constitui un sprijin în acest sens.

    4.   POLITICĂ ȘI PĂRȚI INTERESATE

    4.1.   Se recomandă promovarea standardizării ca mijloc de valorificare a cunoștințelor la nivel național și regional prin colaborarea cu SDO, cu instituțiile de învățământ superior, precum și cu asociațiile organizațiilor de C&I și ale birourilor de transfer de tehnologie.

    38.

    Statele membre trebuie să stabilească legături cu SDO, cu asociațiile instituțiilor de învățământ superior, ale organizațiilor de cercetare, precum și cu asociațiile de profesioniști și ale birourilor de transfer de tehnologie.

    39.

    Activitățile specifice care ar putea fi abordate prin această colaborare sunt:

    (a)

    instituirea unor grupuri de lucru comune pentru dezvoltarea armonizată a indicatorilor vizând urmărirea valorificării cunoștințelor prin standardizare;

    (b)

    colectarea și raportarea datelor;

    (c)

    elaborarea unor principii prin care strategiile în materie de management al inovării și de gestionare a activelor intelectuale pot fi aliniate la activitățile de standardizare (22);

    (d)

    oferirea de activități de formare și de sporire a gradului de sensibilizare (pentru inovatori, cercetători și birourile de transfer de tehnologie);

    (e)

    dezvoltarea unor servicii dedicate de sprijin care urmează să fie furnizate de birourile de transfer de tehnologie cercetătorilor și inovatorilor (inclusiv, de asemenea, trimiteri către SDO pentru anumite tipuri de servicii);

    (f)

    elaborarea unor modalități prin care evaluarea performanței în domeniul cercetării poate lua în considerare activitățile de standardizare; precum și evaluarea fezabilității înființării unui serviciu de asistență în materie de standardizare similar cu serviciul european de asistență în materie de proprietate intelectuală deja existent (23);

    (g)

    sprijinirea participării cercetătorilor și a inovatorilor la activități concrete de standardizare, de exemplu, prin acțiuni de sprijin precum StandICT și viitoarele acțiuni „C&I + standarde” în statele membre.

    4.2.   Se recomandă ca statele membre să analizeze nevoile întreprinderilor nou-înființate (start-ups) și ale IMM-urilor în proiectele de C&I în ceea ce privește standardele și standardizarea.

    40.

    Se recomandă statelor membre să analizeze rolul întreprinderilor nou-înființate (start-ups) și al IMM-urilor în proiectele de C&I, în special în ceea ce privește utilizarea și expunerea acestora la standarde și subiecte legate de standardizare. În acest context, statelor membre și SDO li se sugerează să solicite colaborări cu principalele asociații de IMM-uri și cu incubatoarele de afaceri. În ansamblu, aceasta ar putea conduce la acțiuni specifice, cum ar fi un stimulent de standardizare adaptat IMM-urilor sau specific IMM-urilor.

    4.3.   Se recomandă ca SDO să își dezvolte în continuare portofoliile de servicii pentru actorii din domeniul C&I și să examineze noi modalități de aliniere a activităților lor la C&I.

    41.

    SDO sunt încurajate să își extindă activitățile de informare și de servicii la alte unități și părți interesate din cadrul instituțiilor de învățământ superior și al organizațiilor de C&I. Acest aspect se referă în special la birourile prodecanilor responsabili cu cercetarea din cadrul instituțiilor de învățământ superior, la birourile de transfer de tehnologie și la unitățile echivalente din cadrul organizațiilor de C&I.

    42.

    În plus, SDO sunt încurajate să evalueze dacă există modalități, în special în etapele inițiale ale standardizării, de a face procesele de standardizare mai flexibile și, prin urmare, mai ușor de sincronizat cu activitățile de C&I. Se recomandă evaluarea posibilităților prin care calitatea de autor și contribuțiile la crearea de standarde pot fi mai bine monitorizate (aspect important pentru măsurarea performanței cercetării). În cele din urmă, trebuie oferite în continuare cercetătorilor și inovatorilor cursuri de formare și de sporire a gradului de sensibilizare, precum și explicații detaliate, cum ar fi cele referitoare la avantajele și dezavantajele rezultatelor de tip „standard-light” (rezultatele a căror adoptare nu necesită un consens deplin)/prestandard (inclusiv acordul grupului de lucru CEN, raportul tehnic, specificațiile tehnice).

    4.4.   Se recomandă ca statele membre să utilizeze structurile naționale de sprijin în ceea ce privește rolul standardizării în valorificarea rezultatelor C&I.

    43.

    Ministerele naționale responsabile în domeniul educației și C&I trebuie să sprijine chestiunea standardizării și a standardelor în legătură cu activitățile de C&I, de exemplu în contextul negocierii contractelor de performanță cu instituții de învățământ superior. Pentru a obține un nivel sporit de implicare și de eficacitate, trebuie promovate legăturile și colaborarea cu părțile interesate de la nivel național, ținând seama de particularitățile locale.

    44.

    Structurile naționale de sprijin trebuie să vizeze sprijinirea cercetătorilor în contextul eforturilor acestora de a participa cu succes la proiecte în domeniul C&I. În general, ar putea fi avută în vedere instituirea unui punct de contact național pentru standarde și standardizare, similar punctelor de contact naționale deja existente pentru domeniile tematice abordate de programul Orizont Europa (24). În plus, structurile naționale de sprijin trebuie să încurajeze întreprinderile nou-înființate (start-ups) și IMM-urile să își împărtășească experiențele de succes în ceea ce privește activitățile de standardizare.

    Adoptată la Bruxelles, 1 martie 2023.

    Pentru Comisie

    Mariya GABRIEL

    Membră a Comisiei


    (1)  Studiu preliminar pentru sprijinirea elaborării unui cod de bune practici dedicat cercetătorilor din domeniul standardizării – Oficiul pentru Publicații al UE (europa.eu).

    (2)  Idem.

    (3)  După cum s-a subliniat în feedbackul părților interesate cu privire la Strategia UE privind standardizarea, „Nu există programe de educație formală și nici de formare profesională privind standardizarea. Multe întreprinderi din UE – indiferent dacă sunt de dimensiuni mari sau mici – nu dispun de o abordare structurată și strategică a standardizării care să reflecte relevanța acesteia pentru diverse operațiuni economice, fie că este vorba de conformitate juridică, de accesul pe piață sau de strategia generală de afaceri”.

    (4)  EN ISO 56002:2019 Managementul inovării – Sistem de management al inovării – Orientări.

    (5)  Agenda de politici privind Spațiul european de cercetare (europa.eu).

    (6)  Recomandarea (UE) 2022/2415 a Consiliului din 2 decembrie 2022 privind principiile directoare pentru valorificarea cunoștințelor (JO L 317, 9.12.2022, p. 141).

    (7)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un nou SEC pentru cercetare și inovare [COM(2020) 628 final].

    (8)  Viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare (SEC) – concluzii ale Consiliului.

    (9)  COM(2022) 31 final.

    (10)  În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

    (11)  În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

    (12)  În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

    (13)  Atât CEN-Cenelec, cât și ETSI au instituit programe [standardizare, inovare și cercetare (STAIR) și ecosisteme de cercetare, inovare și standarde (RISE)] pentru a face legătura între activitățile de C&I și activitățile de standardizare.

    (14)  Apelul de la Paris privind evaluarea cercetării.

    (15)  StandICT.eu.

    (16)  StandardPlusInnovation.eu.

    (17)  Aflați mai multe despre inițiativa „Standarde europene + inovare” (standardsplusinnovation.eu).

    (18)  Innovation Radar > Discover great EU-funded innovations (innoradar.eu) (Radarul de inovare > Descoperiți inovări excelente finanțate de UE, site web disponibil în limba engleză).

    (19)  HSBooster.eu.

    (20)  Cum ar fi întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente”, Alianța pentru inovarea internetului obiectelor și a tehnologiei de tip edge computing, Asociația pentru valoarea volumelor mari de date (Big Data Value Association), Asociația europeană de cercetare a fabricilor viitorului, precum și Grupul de coordonare a strategiilor pentru regulamente, coduri și standarde (RCSSC) al întreprinderii comune pentru un hidrogen curat.

    (21)  Platforma de prezentare a rezultatelor programului Orizont.

    (22)  EN ISO 56002:2019 Managementul inovării – Sistem de management al inovării – Orientări, EN ISO 56005:2020 Managementul inovării – Instrumente și metode pentru gestionarea proprietății intelectuale – Orientări.

    (23)  Serviciul european de asistență în materie de proprietate intelectuală (europa.eu).

    (24)  Finanțare și licitații (europa.eu).


    ANEXĂ

    Prezenta anexă indică o listă de indicatori potențiali și o sugestie a nivelului căii de impact pentru măsurarea indicatorului, ca bază pentru dezvoltarea, adaptarea și specificarea standardelor în continuare. Nivelul rezultatului trebuie ales astfel încât rezultatul să poată fi obținut în timpul derulării unui proiect sau cel puțin astfel încât punerea sa în aplicare să poată fi anticipată într-un interval de timp rezonabil. Indicatorii trebuie precizați suplimentar în contextul proiectelor de cercetare specifice.

    Image 1


    Top