Cauza C‑329/13

Ferdinand Stefan

împotriva

Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft

(cerere de decizie preliminară formulată de Unabhängiger Verwaltungssenat Wien)

„Articolul 99 din Regulamentul de procedură — Directiva 2003/4/CE — Validitate — Accesul publicului la informațiile despre mediu — Excepție de la obligația de a divulga informații despre mediu atunci când divulgarea ar aduce atingere dreptului oricărei persoane de a avea un proces echitabil — Caracter facultativ al acestei excepții pentru statele membre — Articolul 6 TUE — Articolul 47 al doilea paragraf din cartă”

Sumar – Ordonanța Curții (Camera a noua) din 8 mai 2014

1. Întrebări preliminare – Admisibilitate – Condiții – Întrebări care au legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului

   (art. 267 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47 al doilea paragraf)

2. Mediu – Libertatea de acces la informații – Directiva 2003/4 – Informație despre mediu – Dispoziție care autorizează statele membre să prevadă o excepție de la obligația de a divulga informații despre mediu vizând respectarea dreptului la un proces echitabil – Stat membru care nu a prevăzut o astfel de excepție în reglementarea sa de transpunere a directivei – Aprecierea validității directivei în raport cu dreptul la un proces echitabil – Validitate

   [art. 6 TUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47 al doilea paragraf; Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (2) primul paragraf lit. (c)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 24-27)

2.  Referindu‑se la posibilitatea oricărei persoane de a beneficia de dreptul la un proces echitabil, articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE autorizează statele membre să prevadă o excepție de la obligația de a divulga informații despre mediu tocmai pentru a le permite, dacă circumstanțele o impun, să respecte dreptul la un proces echitabil, enunțat la articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

   Pe de altă parte, chiar dacă se presupune că un stat membru nu prevede o astfel de excepție în reglementarea sa care urmărește transpunerea directivei menționate, cu toate că, pentru a respecta articolul 47 al doilea paragraf din cartă, circumstanțele ar impune acest lucru, trebuie amintit că statele membre au, în orice caz, obligația să utilizeze marja de apreciere pe care le‑o conferă articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din această directivă într‑un sens conform cu cerințele care decurg din articolul menționat din cartă.

   Or, întrucât obligația de a asigura respectarea normelor de drept al Uniunii în cadrul competențelor acestora revine tuturor autorităților statelor membre, inclusiv organelor administrative și jurisdicționale, acestea din urmă au obligația, dacă sunt reunite condițiile pentru o aplicare a articolului 47 al doilea paragraf din cartă, să asigure respectarea dreptului fundamental garantat de articolul menționat.

   În aceste condiții, o interpretare potrivit căreia Directiva 2003/4 ar autoriza statele membre să adopte măsuri incompatibile cu articolul 47 al doilea paragraf din cartă sau cu articolul 6 TUE nu poate fi admisă. Această directivă nu este, prin urmare, pentru acest motiv, lipsită de validitate în raport cu aceste două dispoziții.

   (a se vedea punctele 33-36 și dispozitivul)

Cauza C‑329/13

Ferdinand Stefan

împotriva

Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft

(cerere de decizie preliminară formulată de Unabhängiger Verwaltungssenat Wien)

„Articolul 99 din Regulamentul de procedură — Directiva 2003/4/CE — Validitate — Accesul publicului la informațiile despre mediu — Excepție de la obligația de a divulga informații despre mediu atunci când divulgarea ar aduce atingere dreptului oricărei persoane de a avea un proces echitabil — Caracter facultativ al acestei excepții pentru statele membre — Articolul 6 TUE — Articolul 47 al doilea paragraf din cartă”

Sumar – Ordonanța Curții (Camera a noua) din 8 mai 2014

1. Întrebări preliminare — Admisibilitate — Condiții — Întrebări care au legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului

   (art. 267 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47 al doilea paragraf)

2. Mediu — Libertatea de acces la informații — Directiva 2003/4 — Informație despre mediu — Dispoziție care autorizează statele membre să prevadă o excepție de la obligația de a divulga informații despre mediu vizând respectarea dreptului la un proces echitabil — Stat membru care nu a prevăzut o astfel de excepție în reglementarea sa de transpunere a directivei — Aprecierea validității directivei în raport cu dreptul la un proces echitabil — Validitate

   [art. 6 TUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47 al doilea paragraf; Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (2) primul paragraf lit. (c)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 24-27)

2.  Referindu‑se la posibilitatea oricărei persoane de a beneficia de dreptul la un proces echitabil, articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE autorizează statele membre să prevadă o excepție de la obligația de a divulga informații despre mediu tocmai pentru a le permite, dacă circumstanțele o impun, să respecte dreptul la un proces echitabil, enunțat la articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

   Pe de altă parte, chiar dacă se presupune că un stat membru nu prevede o astfel de excepție în reglementarea sa care urmărește transpunerea directivei menționate, cu toate că, pentru a respecta articolul 47 al doilea paragraf din cartă, circumstanțele ar impune acest lucru, trebuie amintit că statele membre au, în orice caz, obligația să utilizeze marja de apreciere pe care le‑o conferă articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din această directivă într‑un sens conform cu cerințele care decurg din articolul menționat din cartă.

   Or, întrucât obligația de a asigura respectarea normelor de drept al Uniunii în cadrul competențelor acestora revine tuturor autorităților statelor membre, inclusiv organelor administrative și jurisdicționale, acestea din urmă au obligația, dacă sunt reunite condițiile pentru o aplicare a articolului 47 al doilea paragraf din cartă, să asigure respectarea dreptului fundamental garantat de articolul menționat.

   În aceste condiții, o interpretare potrivit căreia Directiva 2003/4 ar autoriza statele membre să adopte măsuri incompatibile cu articolul 47 al doilea paragraf din cartă sau cu articolul 6 TUE nu poate fi admisă. Această directivă nu este, prin urmare, pentru acest motiv, lipsită de validitate în raport cu aceste două dispoziții.

   (a se vedea punctele 33-36 și dispozitivul)