Cauza C‑321/12

F. van der Helder și D. Farrington

împotriva

College voor zorgverzekeringen

(cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep)

„Securitate socială — Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 — Articolul 28 alineatul (2) litera (b) — Prestații de asigurări de sănătate — Titulari ai unor pensii pentru limită de vârstă în mai multe state membre — Reședință în alt stat membru — Acordarea unor prestații în natură în statul de reședință — Costul prestațiilor — Statul membru la a cărui «legislație» titularul a fost supus pentru cea mai lungă perioadă — Noțiune”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 octombrie 2013

1. Securitate socială – Lucrători migranți – Legislație aplicabilă – Asigurare de sănătate – Titulari ai pensiilor sau ai indemnizațiilor datorate în temeiul legislației altor state membre decât țara de reședință – Legislația în care titularul a fost asigurat pentru cea mai lungă perioadă – Noțiune – Legislația privind pensiile sau indemnizațiile

   [Regulamentul nr. 1408/71 al Consiliului, art. 28 alin. (2) lit. (b) și art. 33; Regulamentul nr. 574/72 al Consiliului, art. 95]

2. Întrebări preliminare – Competența Curții – Limite – Întrebări generale sau ipotetice – Nepronunțare asupra fondului

   (art. 267 TFUE)

1.  Articolul 28 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 1408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1992/2006, trebuie interpretat în sensul că legislația la care titularul a fost supus pentru cea mai lungă perioadă, prevăzută la această dispoziție, este legislația privind pensiile sau indemnizațiile.

   Astfel, în temeiul articolelor 27, 28 și 28a din acest regulament, instituția din locul de reședință plătește prestațiile în natură titularilor de pensii sau de indemnizații în numele instituției unuia dintre statele membre competente în ceea ce privește pensiile. Rezultă de aici că sistemul instituit prin aceste dispoziții stabilește o relație între competența de a plăti pensiile și indemnizațiile și obligația de a suporta costul prestațiilor în natură de boală și de maternitate, această obligație fiind accesorie competenței efective în materie de pensii sau de indemnizații. Un astfel de sistem este de natură să împiedice penalizarea statelor membre a căror legislație conferă dreptul la prestații de boală și de maternitate numai pe baza reședinței pe teritoriul lor.

   Această interpretare este confirmată de articolul 33 din Regulamentul nr. 1408/71, menționat anterior, și de articolul 95 din Regulamentul nr. 574/72 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1408/71. Astfel, prima dintre aceste dispoziții permite statului membru care este responsabil de plata unei pensii sau indemnizații și care aplică o legislație care prevede rețineri ale contribuțiilor pentru acoperirea prestațiilor pentru boală și maternitate să opereze aceste rețineri din pensiile sau indemnizațiile pe care le datorează atunci când costul prestațiilor este suportat de statul de reședință al titularului respectiv. În ceea ce privește articolul 95 din Regulamentul nr. 574/72, din cuprinsul acestuia rezultă că prestațiile în natură de boală și de maternitate acordate titularilor de pensii sau de indemnizații în statul lor de reședință sunt, în orice caz, rambursate de statul membru răspunzător pentru plata pensiei, care suportă astfel riscul legat de acordarea unor prestații de boală în natură în statul membru în care are reședința titularul unei pensii sau unei indemnizații.

   (a se vedea punctele 46-48, 51, 52 și 56 și dispozitivul)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 54 și 55)

Cauza C‑321/12

F. van der Helder și D. Farrington

împotriva

College voor zorgverzekeringen

(cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep)

„Securitate socială — Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 — Articolul 28 alineatul (2) litera (b) — Prestații de asigurări de sănătate — Titulari ai unor pensii pentru limită de vârstă în mai multe state membre — Reședință în alt stat membru — Acordarea unor prestații în natură în statul de reședință — Costul prestațiilor — Statul membru la a cărui «legislație» titularul a fost supus pentru cea mai lungă perioadă — Noțiune”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 octombrie 2013

1. Securitate socială — Lucrători migranți — Legislație aplicabilă — Asigurare de sănătate — Titulari ai pensiilor sau ai indemnizațiilor datorate în temeiul legislației altor state membre decât țara de reședință — Legislația în care titularul a fost asigurat pentru cea mai lungă perioadă — Noțiune — Legislația privind pensiile sau indemnizațiile

   [Regulamentul nr. 1408/71 al Consiliului, art. 28 alin. (2) lit. (b) și art. 33; Regulamentul nr. 574/72 al Consiliului, art. 95]

2. Întrebări preliminare — Competența Curții — Limite — Întrebări generale sau ipotetice — Nepronunțare asupra fondului

   (art. 267 TFUE)

1.  Articolul 28 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 1408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1992/2006, trebuie interpretat în sensul că legislația la care titularul a fost supus pentru cea mai lungă perioadă, prevăzută la această dispoziție, este legislația privind pensiile sau indemnizațiile.

   Astfel, în temeiul articolelor 27, 28 și 28a din acest regulament, instituția din locul de reședință plătește prestațiile în natură titularilor de pensii sau de indemnizații în numele instituției unuia dintre statele membre competente în ceea ce privește pensiile. Rezultă de aici că sistemul instituit prin aceste dispoziții stabilește o relație între competența de a plăti pensiile și indemnizațiile și obligația de a suporta costul prestațiilor în natură de boală și de maternitate, această obligație fiind accesorie competenței efective în materie de pensii sau de indemnizații. Un astfel de sistem este de natură să împiedice penalizarea statelor membre a căror legislație conferă dreptul la prestații de boală și de maternitate numai pe baza reședinței pe teritoriul lor.

   Această interpretare este confirmată de articolul 33 din Regulamentul nr. 1408/71, menționat anterior, și de articolul 95 din Regulamentul nr. 574/72 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1408/71. Astfel, prima dintre aceste dispoziții permite statului membru care este responsabil de plata unei pensii sau indemnizații și care aplică o legislație care prevede rețineri ale contribuțiilor pentru acoperirea prestațiilor pentru boală și maternitate să opereze aceste rețineri din pensiile sau indemnizațiile pe care le datorează atunci când costul prestațiilor este suportat de statul de reședință al titularului respectiv. În ceea ce privește articolul 95 din Regulamentul nr. 574/72, din cuprinsul acestuia rezultă că prestațiile în natură de boală și de maternitate acordate titularilor de pensii sau de indemnizații în statul lor de reședință sunt, în orice caz, rambursate de statul membru răspunzător pentru plata pensiei, care suportă astfel riscul legat de acordarea unor prestații de boală în natură în statul membru în care are reședința titularul unei pensii sau unei indemnizații.

   (a se vedea punctele 46-48, 51, 52 și 56 și dispozitivul)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 54 și 55)