Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea, buna gestiune financiară și resursele proprii

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

CARE ESTE ROLUL ACESTUI ACORD INTERINSTITUȚIONAL?

În cursul perioadei cadrului financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027, acordul interinstituțional (AII) urmărește:

• să stabilească norme privind cooperarea dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană în chestiuni bugetare, în conformitate cu principiile disciplinei bugetare și bunei gestiuni financiare;
• să îmbunătățească funcționarea procedurii bugetare anuale a Uniunii Europene (UE) și a cooperării dintre cele 3 instituții relevante în cursul procedurii;
• să implementeze cooperarea și să întocmească o foaie de parcurs în vederea introducerii unor resurse proprii. Acestea pot contribui la rambursarea cheltuielilor preconizate mobilizate prin Instrumentul de redresare al UE în temeiul Regulamentului (UE) 2020/2094 (a se vedea sinteza), care sprijină redresarea în urma crizei provocate de COVID-19.

ASPECTE-CHEIE

Acordul este compus din 4 părți.

Partea I: CFM și instrumente speciale

Această parte cuprinde detalii complementare privind CFM pentru 2021-2027, inclusiv procedurile de mobilizare a instrumentelor speciale, care nu sunt incluse în CFM:

• Fondul european de ajustare la globalizare;
• rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență, concepută pentru a aborda, printre altele, dezastrele majore din UE sau din țările candidate, în cadrul Fondului de solidaritate al UE (a se vedea sinteza);
• rezerva de ajustare la Brexit;
• instrumentul de marjă unic;
• Instrumentul de flexibilitate.

Partea II: Cooperarea interinstituțională în chestiuni bugetare

Această parte urmărește îmbunătățirea cooperării dintre Parlament, Consiliu și Comisie în ceea ce privește chestiunile bugetare. Aceasta include:

• cele 3 instituții convin să faciliteze adoptarea unui nou CFM propus sau a unei revizuiri propuse a actualului CFM prin luarea măsurilor necesare, precum reuniunile și schimbul de informații;
• transparența bugetară presupune pregătirea unui raport anual de către Comisie privind:
  • activele și pasivele UE, inclusiv cele care rezultă din operațiunile de împrumut și de credit;
  • intervențiile financiare ale UE care nu sunt incluse în bugetul general al UE (precum Fondul european de dezvoltare anterior);
  • cheltuielile suportate de statele membre în contextul cooperării consolidate, care nu au fost incluse în bugetul general;
  • modalitatea în care bugetul UE contribuie la:
    • combaterea schimbărilor climatice;
    • combaterea și inversarea declinului biodiversității;
    • promovarea egalității dintre femei și bărbați, precum și a drepturilor și a egalității de șanse pentru toți;
    • punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
     Comisia va pregăti și un raport anual privind punerea în aplicare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (NextGenerationEU).
• modul în care normele financiare sunt încorporate în acte legislative și cum sunt abordate acestea în procedura bugetară anuală;
• norme specifice privind cheltuielile legate de acordurile în domeniul pescuitului și finanțarea Politicii externe și de securitate comună (PESC).

Partea III: Buna gestiune financiară a fondurilor UE

Această parte acoperă programarea financiară, ceea ce înseamnă că Comisia trebuie să prezinte Consiliului și Parlamentului programarea financiară pentru CFM de 2 ori pe an (cu unele excepții de categorii), structurată pe rubrici, domenii de politică și linii bugetare, și ar trebui să identifice legislația în vigoare, realizându-se o distincție între programele multianuale și acțiunile anuale.

De asemenea, această parte abordează procedurile de cooperare care se aplică la crearea unei agenții noi, sau când o modificare a unui act juridic referitor la o agenție ar avea un impact asupra resurselor agenției în cauză. O procedură similară se aplică când se are în vedere crearea unei noi școli europene.

Partea IV: Protejarea bugetului UE: date privind beneficiarii

Pentru a spori protecția bugetului UE și a Instrumentului de redresare al UE împotriva fraudei și neregulilor, instituțiile convin asupra introducerii unor măsuri standardizate de colectare, comparare și agregare a datelor privind destinatarii finali și beneficiarii finali ai finanțării din partea UE, în scopul controlului și al auditului. În special:

• pentru a asigura controale și audituri eficace, este necesară colectarea datelor referitoare la cei care beneficiază, direct sau indirect, de finanțare din partea UE în cadrul gestiunii partajate și de proiecte și reforme sprijinite prin Mecanismul de redresare și reziliență;

• Comisia va pune la dispoziție un sistem de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a evalua și analiza datele. Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și alte organe de investigație și control ale UE ar trebui să aibă acces la respectivele date pentru a-și exercita funcțiile de supraveghere în ceea ce privește auditurile efectuate de statele membre ale UE.

Două anexe la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Anexa I stabilește norme detaliate adiționale privind cooperarea dintre instituții pe parcursul procedurii bugetare. Acestea acoperă:

• convenirea asupra unui calendar pragmatic;
• stabilirea priorităților;
• stabilirea proiectului de buget și actualizarea estimărilor;
• proceduri decizionale specifice în diferite etape ale procesului bugetar;
• bugete rectificative;
• problema angajamentelor restante (încă netranspuse în plăți);
• cooperarea în ceea ce privește Instrumentul de redresare al Uniunii Europene.

Anexa II stabilește principiile cooperării interinstituționale în vederea introducerii unor resurse proprii noi pentru a acoperi cheltuielile preconizate legate de rambursarea NextGenerationEU.

Într-o primă etapă, de la 1 ianuarie 2021 se va introduce o nouă resursă proprie formată dintr-o parte din veniturile acumulate din contribuții naționale, calculate pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate.

Mai mult, Comisia va propune Consiliului introducerea unor resurse proprii noi, bazate pe o taxă digitală și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. În primăvara anului 2021, Comisia va revizui sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și va propune în iunie 2021 o resursă proprie nouă bazată pe acesta.

Se preconizează că aceste 3 noi resurse proprii vor fi introduse până la 1 ianuarie 2023, sub rezerva îndeplinirii procedurilor legislative necesare. Aceasta ar reprezenta a doua etapă.

În a treia etapă, Comisia urmărește să propună Consiliului până în iunie 2024 o resursă proprie nouă suplimentară. Această propunere ar putea lua forma unei taxe pe tranzacțiile financiare și a unei contribuții financiare legată de sectorul corporativ sau o nouă bază fiscală comună a societăților. Se preconizează că vor fi introduse până în 2026, sub rezerva îndeplinirii procedurilor legislative necesare.

DE CÂND SE APLICĂ ACORDUL?

AII a intrat în vigoare la 16 decembrie 2020.

CONTEXT

În decembrie 2020, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au încheiat un AII privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și resurse proprii noi, inclusiv o foaie de parcurs pentru introducerea unor resurse proprii noi.

AII a fost adoptat în paralel cu Regulamentul privind cadrul financiar multianual (CFM), planul UE pe 7 ani, care acoperă perioada 2021-2027.

AII face parte dintr-un pachet legislativ asociat CFM:

• CFM pentru perioada 2021-2027 este stabilit în detaliu în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 (a se vedea sinteza).
• Noi norme privind finanțarea UE sunt stabilite în decizia privind propriile resurse: Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 (a se vedea sinteza).
• Instrumentul de redresare al UE este stabilit în Regulamentul (UE) 2020/2094 și sprijină redresarea în urma crizei provocate de COVID-19.

Pentru informații suplimentare, a se vedea:

• Bugetul UE pe termen lung 2021-2027 (Comisia Europeană);
• Cadrul financiar multianual, 2021-2027 (Comisia Europeană);
• Următorul buget pe termen lung al UE și NextGenerationEU: Date și cifre-cheie (Comisia Europeană);
• Planul de redresare pentru Europa (Comisia Europeană).

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (JO L 433 I, 22.12.2020, pp. 28-46)

DOCUMENTE CONEXE

Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, pp. 11-22)

Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, pp. 23-27)

Decizia (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, pp. 1-10)

Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, pp. 3-8)

Modificările succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Data ultimei actualizări: 06.04.2021