EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Fondul social pentru climă

Fondul social pentru climă

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (EU) 2023/955 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

Ca parte a pachetului de măsuri Pregătiți pentru 55, acesta instituie Fondul social pentru climă, conceput pentru a fi utilizat de statele membre ale Uniunii Europene (UE) pentru:

  • sprijinirea măsurilor și a investițiilor pentru reducerea emisiilor în sectorul transportului rutier și în sectorul construcțiilor, reducând costurile pentru gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de mijloace de transport vulnerabili, afectați în mod deosebit de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE (a se vedea sinteza);
  • finanțarea de sprijin temporar direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili.

ASPECTE-CHEIE

Gospodării vulnerabile, microîntreprinderi vulnerabile și utilizatori de mijloace de transport vulnerabili

Directiva 2003/87/CE instituie un sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră pentru a promova reducerea emisiilor, inclusiv a celor generate de clădiri și de transportul rutier. Regulamentul (UE) 2023/955 identifică 3 grupuri-țintă ale Fondului social pentru climă ca fiind afectate în mod semnificativ de impactul costurilor generate de noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier:

  • gospodăriile vulnerabile sunt definite ca fiind cele care se confruntă cu sărăcie energetică, inclusiv cele cu venituri mici și medii inferioare, și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;
  • microîntreprinderile vulnerabile sunt acele microîntreprinderi care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă, pentru achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sau pentru trecerea la moduri de transport durabile alternative, inclusiv la transportul public;
  • utilizatorii de transport vulnerabili sunt definiți ca fiind persoane și gospodării care se confruntă cu sărăcie din perspectiva transporturilor, inclusiv cele cu venituri mici și medii inferioare, și care nu dispun de mijloacele necesare pentru a achiziționa vehicule cu emisii zero și cu emisii reduse sau pentru a trece la moduri de transport durabile alternative, inclusiv la transportul public.

Planurile sociale pentru climă

Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Comisiei Europene un plan privind climatul social, în urma consultării autorităților locale și regionale, a partenerilor economici și sociali și a societății civile. Planurile ar trebui să cuprindă măsuri și investiții care să abordeze impactul stabilirii prețului carbonului asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili, astfel încât să asigure încălzirea, răcirea și mobilitatea la prețuri accesibile.

Măsuri și investiții eligibile

Planurile pot include sprijinirea următoarelor măsuri și investiții care să fie concepute pentru a avea un impact de durată:

  • renovarea clădirilor, în special pentru gospodăriile și microîntreprinderile vulnerabile care ocupă clădirile cu cea mai slabă performanță, inclusiv pentru chiriași și persoanele care locuiesc în locuințe sociale;
  • accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale;
  • decarbonizarea clădirilor, cum ar fi electrificarea încălzirii, a răcirii și a gătitului, prin accesul la sisteme la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic;
  • integrarea generării și stocării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile, al comunităților de energie ale cetățenilor și al altor clienți activi, pentru a promova adoptarea autoconsumului de energie din surse regenerabile;
  • informații, educație, acțiuni de sensibilizare și recomandări specifice, cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, la sprijinul disponibil pentru renovările clădirilor și pentru eficiența energetică, precum și la alternative durabile și la prețuri accesibile în ceea ce privește mobilitatea și transporturile;
  • accesul la vehicule și biciclete cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv sprijin financiar sau stimulente fiscale;
  • infrastructuri publice și private, inclusiv achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii reduse, infrastructura de reîncărcare și realimentare și dezvoltarea unei piețe de vehicule de ocazie cu emisii zero;
  • stimulente pentru utilizarea transportului public accesibil și la prețuri accesibile;
  • entități private și publice care dezvoltă și furnizează mobilitate durabilă la cerere, servicii de mobilitate partajată și opțiuni de mobilitate activă.

Statele membre pot include în planurile lor un sprijin direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili, pentru a reduce impactul creșterii prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire. Un astfel de sprijin direct trebuie:

  • să fie temporar și să se reducă în timp;
  • să nu reprezinte mai mult de 37,5 % din costul total estimat al planului.

Finanțarea

O sumă maximă de 65 de miliarde de euro este alocată fondului în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2032. În plus, statele membre trebuie să contribuie cu cel puțin 25 % din costurile totale estimate ale planurilor lor.

Statele membre pot solicita transferuri către fond din programele politicii de coeziune care fac obiectul gestiunii partajate instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1060. Statele membre pot, de asemenea, să transfere până la 15 % din alocarea lor din fond către programele politicii de coeziune.

Informare

Cei care primesc sprijin din partea fondului trebuie să fie informați cu privire la originea fondurilor, inclusiv în cazul în care beneficiază de fondurile respective prin intermediari. Informațiile trebuie să includă emblema UE și mențiunea „finanțat de Uniunea Europeană – Fondul social pentru climă”.

Transparență

Comisia trebuie să transmită planurile prezentate de statele membre, precum și deciziile, simultan și în condiții de egalitate, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, fără întârzieri nejustificate.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Se aplică de la 30 iunie 2024.

CONTEXT

Regulamentul modifică articolul 26 (transferul de resurse) al Regulamentului (UE) 2021/1060 – norme comune privind fondurile UE (2021-2027).

Pentru informații suplimentare, consultați:

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 (JO L 130, 16.5.2023, pp. 1-51).

DOCUMENTE CONEXE

Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, pp. 32-46).

Corecturile succesive aduse Directivei 2003/87/CE au fost integrate în textul original. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (JO L 231, 20.9.2023, pp. 1-111).

Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, pp. 1-20).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, pp. 159-706).

A se vedea versiunea consolidată.

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale [COM(2021) 102 final, 4.3.2021].

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, pp. 17-75).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, pp. 1-10).

A se vedea versiunea consolidată.

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul ecologic european [COM(2019) 640 final, 11.12.2019].

Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, pp. 1-77).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, pp. 82-209).

A se vedea versiunea consolidată.

Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (JO L 282, 19.10.2016, pp. 1-3).

Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, pp. 4-18).

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, pp. 13-35).

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 11.12.2023

Top