Strategia UE pentru continuarea procesului de extindere (2014-2015)

Această comunicare a Comisiei Europene (CE) explică strategia de extindere a Uniunii Europene (UE) pentru 2014-2015 și prezintă un raport privind progresele realizate de fiecare țară candidată și potențial candidată la aderare.

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015 [COM(2014) 700 final din 8 octombrie 2014]

SINTEZĂ

Această comunicare a Comisiei Europene (CE) explică strategia de extindere a Uniunii Europene (UE) pentru 2014-2015 și prezintă un raport privind progresele realizate de fiecare țară candidată și potențial candidată la aderare.

ASPECTE-CHEIE

Politica de extindere a UE contribuie la un puternic efect transformator asupra țărilor vizate de procesul de aderare. Pentru a pregăti țările (potențial) candidate în vederea aderării, UE sprijină și monitorizează progresele în domeniul reformelor, pentru a se asigura că o țară candidată este acceptată în UE numai după ce întrunește toate cerințele și condițiile (îndeosebi criteriile de la Copenhaga).

Cine?

• țări candidate: Muntenegru, Serbia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Albania și Turcia;
• țări potențial candidate: Bosnia și Herțegovina și Kosovo (*).

NB: Negocierile de aderare cu Islanda au fost suspendate de guvernul islandez în mai 2013.

Strategia reformei privind extinderea UE

Strategia UE privind extinderea pune accentul în mod special pe trei „piloni” de reformă ai procesului de aderare. Punerea în aplicare a reformelor în aceste domenii este de o importanță-cheie pentru reușita pe traiectoria spre UE:

• 1.

  statul de drept, care vizează reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției;

• 2.

  guvernanța economică, care vizează stabilitatea fiscală și reformele structurale pentru îmbunătățirea competitivității și a creșterii economice;

• 3.

  reforma administrației publice (RAP), pentru consolidarea capacităților administrative ale țărilor.

Rapoartele privind progresele înregistrate

Comunicarea include un set de rapoarte specifice, care prezintă o trecere în revistă a progreselor înregistrate de fiecare țară (potențial) candidată și a reformelor încă nerealizate:

• Muntenegru: această țară a luat noi măsuri în cadrul negocierilor de aderare. S-au deschis douăsprezece capitole. A început punerea în aplicare a reformelor în domeniul statului de drept. În prezent sunt necesare rezultate concrete și acestea vor fi foarte importante pentru stabilirea ritmului general al negocierilor de aderare.
• Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei: Procesul de aderare la UE al acestei țări se află într-un impas. Sunt necesare măsuri pentru a contracara regresul înregistrat recent, în special în ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, precum și independența sistemului judiciar. Trebuie să se găsească de urgență o soluție negociată și reciproc acceptabilă în privința denumirii țării. Guvernul și opoziția ar trebui să ia măsuri pentru reluarea dialogului politic în parlament.
• Albania: această țară a primit, în luna iunie 2014, statutul de țară candidată, ca o recunoaștere a eforturilor sale de reformă și a progreselor înregistrate în îndeplinirea condițiilor prevăzute. Această țară trebuie să valorifice și să consolideze reformele și să își concentreze eforturile asupra abordării provocărilor legate de integrarea sa în UE într-o manieră durabilă și favorabilă incluziunii. Atât guvernul, cât și opoziția trebuie să asigure faptul că parlamentul este principalul loc în care se desfășoară dezbaterea politică.
• Serbia: deschiderea negocierilor de aderare reprezintă un moment de cotitură în relațiile UE cu Serbia. În prezent, Serbia trebuie să obțină în mod susținut rezultate în ceea ce privește prioritățile sale în materie de reformă, deoarece ritmul negocierilor va depinde de progresele înregistrate în domenii-cheie, în special referitor la statul de drept și la procesul de normalizare a relațiilor cu Kosovo. Este necesar să se redinamizeze dialogul dintre cele două țări pentru soluționarea problemelor-cheie pendinte și pentru deschiderea unei noi etape în normalizarea relațiilor.
• Turcia: această țară a continuat să pună în aplicare anumite angajamente în materie de reformă, cum ar fi pachetul de măsuri din 2013 privind democratizarea, și a luat măsuri în direcția soluționării chestiunii minorității kurde. Au existat însă și motive grave de preocupare în ceea ce privește independența sistemului judiciar și protecția libertăților fundamentale. Negocierile de aderare active și credibile oferă cadrul cel mai adecvat pentru a valorifica întregul potențial al relațiilor UE-Turcia. Deschiderea negocierilor privind capitolele relevante referitoare la statul de drept și la drepturile fundamentale ar permite stabilirea unei foi de parcurs pentru reformele în aceste domenii-cheie.
• Bosnia și Herțegovina: în această țară, procesul de integrare europeană stagnează în continuare. Va fi esențial ca această țară să vorbească cu o singură voce, să abordeze reformele socioeconomice urgente și să realizeze progrese în ceea ce privește agenda sa europeană.
• Kosovo: parafarea, în luna iulie 2014, a unui acord de stabilizare și de asociere cu Kosovo este o etapă de referință importantă în relațiile UE-Kosovo. În prezent, Kosovo trebuie să obțină rezultate în ceea ce privește reformele-cheie, în special statul de drept.

Sunt disponibile informații suplimentare pe site-ul Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea.

(*) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor referitoare la statut și este în conformitate cu RCSONU 1244 și cu avizul CIJ cu privire la declarația de independență a Kosovo.

Data ultimei actualizări: 20.02.2015