—

Anularea deciziei emise de Comisie la 2 august 2018;

—

obligarea Comisiei la plata sumei de 21 440 euro;

—

obligarea Comisiei la plata dobânzilor de întârziere începând cu 23 ianuarie 2017 până la plata principalului;

—

despăgubirea sa pentru daunele suferite în cuantum de 500 000 de euro, sau un cuantum diferit stabilit în mod echitabil;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

—

obligarea Comisiei să recunoască aplicarea în speță a ipotezei prevăzute la articolul 10 din reglementarea (în vigoare anterior anului 2006), rambursând suma solicitată în principal;

—

obligarea Comisiei să solicite avizul comisiei medicale potrivit articolelor 20 și 22 din reglementarea comună (ulterioară anului 2006).

1.

Raportul medicului curant al reclamantului și rezultatul obținut nu lasă să planeze îndoieli asupra caracterului urgent și necesar al curelor acestuia în sensul articolul 10 din reglementare;

2.

Încălcarea principiului bunei administrări din cauza documentației incomplete furnizate expertului, la care a recurs medicul desemnat de administrație, prevăzut la articolul 23, precum și din cauza comportamentului în mod neobișnuit nedeontologic, al celor trei medici care au intervenit în această fază, printre alte motive și nerecunoașterea funcțiilor nazale de bază și mai ales a protecției antiinfecțioase a aparatului respirator al reclamantului, afectat de boala profesională, și deci nerecunoașterea efectelor benefice ale închiderii rănii deschise;

3.

Refuzul de către AIPN de a aplica prin analogie articolul 22 din reglementarea comună în cazul reclamantului în locul articolului 23, care în mod notoriu nu își găsește o aplicare, deși însăși AIPN a solicitat Președintelui Curții de Justiție aplicarea articolului 22 pentru desemnarea din oficiu a „celuilalt medic”: intervenția comisiei medicale ar garanta reclamantului atât formularea corectă a mandatului, cât și caracterul complet al dosarului.