COMUNICAREA COMISIEI

Orientări privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE

(2019/C 271/02)

Cuprins

Care este necesitatea acestor orientări?

44

Cadrul juridic

45

1.

Accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE

46

1.1.

Acorduri internaționale privind achizițiile publice și Instrumentul pentru achiziții publice internaționale

46

1.2.

Norme și acorduri specifice sectoarelor și proiectelor

47

1.2.1.

Achiziții organizate în baza acordurilor interguvernamentale

48

1.2.2.

Măsuri în sectorul utilităților publice

48

1.2.3.

Achiziții în domeniile apărării și securității

49

1.3.

Pe plan practic

50

2.

Oferte anormal de scăzute

51

2.1.

Identificarea ofertelor anormal de scăzute

52

2.2.

Investigarea ofertelor anormal de scăzute

52

2.3.

Respingerea ofertelor anormal de scăzute

53

2.4.

Pe plan practic

54

3.

Standarde de calitate – O abordare strategică a achizițiilor publice

54

3.1.

Planificarea investițiilor

56

3.2.

Definirea criteriilor de calitate în procedura de achiziții publice

58

3.3.

Monitorizarea executării contractului

61

3.4.

Pe plan practic

62

4.

Asistență practică oferită de Comisia Europeană

62

5.

Pe scurt

63

GLOSAR DE ACRONIME

Acronim	Definiție
CJUE	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
SEE	Spațiul Economic European
EMAS	Sistem de management de mediu și audit
UE	Uniunea Europeană
ALS	Acord de liber schimb
APE	Achiziții publice ecologice
AAP	Acordul privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului
OIM	Organizația Internațională a Muncii
IPI	Instrumentul pentru achiziții publice internaționale
OCDE	Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
C&D	Cercetare și dezvoltare
TFUE	Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
OMC	Organizația Mondială a Comerțului

Care este necesitatea acestor orientări?

În martie 2019, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au adoptat o Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu, care stabilește o (Comunicare) „UE-China – O perspectivă strategică” (1), solicitând „o abordare proactivă în vederea consolidării competitivității sale economice și a asigurării unor condiții de concurență echitabile”.

UE ar trebui să urmărească în continuare condiții mai echilibrate și reciproce în relațiile sale economice. Achizițiile publice, care reprezintă o cotă de aproximativ 14 % din produsul intern brut al UE, reprezintă un element important în această privință.

Crearea unei piețe unice a achizițiilor publice reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale pieței interne. Publicarea ofertelor la nivelul UE asigură transparența și creează oportunități pentru întreprinderile din întreaga Uniune. O mai bună punere în aplicare a normelor în cazul ofertanților străini vizează asigurarea celor mai înalte standarde de calitate în toate etapele procesului, a unui bun raport cost-beneficiu, a durabilității proiectelor și a unor condiții de concurență echitabile între societățile din UE și cele din afara UE care participă la procedurile de licitație.

Prin urmare, Comisia s-a angajat „să publice orientări referitoare la cadrul legal privind accesul ofertanților străini și al bunurilor străine pe piața UE, ținând cont de normele UE și de normele internaționale în materie de achiziții publice, inclusiv de normele privind ofertele anormal de scăzute, precum și orientări referitoare la respectarea standardelor de securitate, de muncă și de mediu” (acțiunea 7).

Consiliul European a sprijinit abordarea Comisiei și a invitat Uniunea să dezvolte acțiuni care să „îi protejeze interesele în lumina practicilor neloiale ale țărilor terțe care utilizează la maximum instrumentele de protecție comercială și normele noastre în materie de achiziții publice, și care să asigure reciprocitatea efectivă a achizițiilor publice cu țările terțe.” S-a subliniat, de asemenea, că „ar trebui asigurată concurența loială în cadrul pieței unice și la nivel mondial, atât pentru a se proteja consumatorii, cât și pentru a se stimula creșterea economică și competitivitatea, în concordanță cu interesele strategice pe termen lung ale Uniunii” (2).

În plus, Comisia s-a angajat, împreună cu statele membre, să realizeze, înainte de sfârșitul anului 2019, o prezentare generală a punerii în aplicare a cadrului actual în vederea identificării deficiențelor. Orice lacună identificată în acest exercițiu va fi evaluată în detaliu, în special prin prisma eventualelor lacune care împiedică crearea unor condiții de concurență echitabile între societățile din UE și cele din afara UE care participă la procedurile de licitație.

Ofertanții, bunurile și serviciile din țările terțe nu intră întotdeauna sub incidența unor standarde de mediu, sociale sau de muncă similare sau echivalente cu cele aplicabile operatorilor economici din UE. În mod similar, ofertanții din țări terțe nu sunt supuși în mod obligatoriu unor norme stricte privind ajutoarele de stat similare cu cele aplicabile în UE. Acest lucru poate dezavantaja ofertanții, bunurile și serviciile din UE. Este necesar să se aplice normele UE privind achizițiile publice, astfel încât să se asigure că standarde și cerințe similare sau echivalente se aplică ofertanților din UE și din țările terțe.

Abordarea denaturărilor de pe piețele europene ale achizițiilor publice generate de subvențiile din țări terțe sau de alte forme de finanțare susținută de stat ar putea necesita o intervenție multiplă. Aplicarea unor dispoziții referitoare la ofertele anormal de scăzute este esențială în acest context însă poate să nu fie suficientă și poate fi necesară o analiză suplimentară.

Comunicarea reamintește, de asemenea, angajamentul Comisiei de a asigura reciprocitatea în ceea ce privește accesul pe piețele de achiziții străine. De-a lungul anilor, UE și-a deschis într-o mare măsură piețele de achiziții publice către țările terțe însă întreprinderile din UE întâmpină adesea dificultăți în obținerea accesului la oportunități de achiziții publice pe unele piețe străine. În 2016, Comisia a emis o propunere revizuită cu privire la un instrument pentru achiziții publice internaționale (IPI) (3) care, dacă va fi adoptat, va oferi oportunități întreprinderilor noastre și le va permite să concureze în condiții de egalitate cu întreprinderile din afara UE.

Angajându-se în acțiunile prevăzute în comunicare, Comisia a confirmat importanța pe care o acordă promovării unei concurențe loiale și a unor condiții de concurență echitabile pe piața internă în domeniul achizițiilor publice.

În conformitate cu obiectivele prevăzute în documentul „UE-China – O perspectivă strategică”, prezentele orientări au ca obiectiv furnizarea de asistență cumpărătorilor publici prin îmbunătățirea înțelegerii anumitor aspecte practice ale procedurilor de achiziții publice prevăzute de legislația UE în materie atunci când abordează participarea țărilor terțe la licitații. De asemenea, acestea urmăresc să promoveze principiul potrivit căruia, în procedurile de achiziții publice, sunt luate în considerare nu numai prețul, ci și standarde europene ridicate în special în domeniul muncii, al mediului și al securității. Acestea contribuie astfel la asigurarea faptului că există condiții de concurență echitabile cu ofertanții, bunurile și serviciile din UE. Prezentele orientări se bazează pe Comunicarea intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa” (4), care a instituit un parteneriat extins cu statele membre, având ca obiectiv creșterea eficacității achizițiilor publice. Cunoașterea și utilizarea oportunităților oferite de cadrul juridic existent vor contribui la consolidarea pieței unice și la crearea unor condiții de concurență echitabile pe piața achizițiilor publice din UE.

Cadrul juridic

Cadrul achizițiilor publice este stabilit într-o serie de documente. Conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (5), achizițiile publice în UE sunt supuse principiilor de bază ale transparenței, egalității de tratament și nediscriminării. Directivele privind achizițiile publice prevăd norme armonizate minime în materie de achiziții publice. Aceste norme reglementează modul în care autoritățile publice și anumiți operatori de utilități publice achiziționează bunuri, lucrări și servicii. Aceste norme sunt transpuse în legislația națională și se aplică licitațiilor a căror valoare monetară depășește o anumită sumă. Normele procedurale se aplică fiecărei achiziții în parte, indiferent de originea unui ofertant.

În contextul internațional, tratatele încheiate de UE stabilesc cine are acces securizat pe piața achizițiilor publice din UE. Principalul tratat relevant este Acordul privind achizițiile publice (AAP) (6), care deschide piața achizițiilor publice din UE celorlalte părți la acord. În plus, mai multe dintre acordurile de liber schimb (ALS) ale UE conțin capitole referitoare la achizițiile publice. Prezentele orientări nu înlocuiesc legislația relevantă în materie de achiziții publice și nu ar trebui înțelese ca un manual de instrucțiuni privind „modul de respectare a cerințelor stabilite în legislație”. Numai Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența de a oferi o interpretare definitivă și obligatorie din punct de vedere juridic a dreptului UE (7). Prezentele orientări nu aduc atingere obligațiilor internaționale ale UE față de partenerii săi comerciali.

1.   Accesul ofertanților și al bunurilor din țări terțe pe piața achizițiilor publice din UE

Articolul 25 din Directiva 2014/24/UE În măsura în care intră sub incidența anexelor 1, 2, 4 și 5 (8) și a notelor generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP și a celorlalte acorduri internaționale care prevăd obligații în sarcina Uniunii, autoritățile contractante acordă lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici din Uniune.

UE urmărește în mod activ deschiderea unor oportunități de achiziții publice pentru întreprinderile europene prin susținerea deschiderii reciproce a piețelor achizițiilor publice din țări terțe. În cadrul negocierilor internaționale, UE a susținut o preluare pe scară mai largă a criteriilor de calitate, inclusiv a aspectelor legate de mediu, de condițiile sociale, de muncă și de inovare, precum și o deschidere ambițioasă a piețelor internaționale de achiziții publice.

UE s-a angajat, în cadrul mai multor acorduri internaționale (cum ar fi Acordul privind achizițiile publice și acordurile bilaterale de liber schimb cu capitole privind achizițiile publice), să acorde accesul pe piața sa de achiziții publice a anumitor lucrări, produse, servicii și operatori economici din mai multe țări terțe.

În consecință, directivele privind achizițiile publice impun cumpărătorilor publici din UE să acorde lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici din UE, în măsura în care acestea intră sub incidența acestor acorduri (9).

Dincolo de această obligație, operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși.

1.1.   Acorduri internaționale privind achizițiile publice și Instrumentul pentru achiziții publice internaționale

Acordul privind achizițiile publice (AAP) Acordul privind achizițiile publice, încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), permite operatorilor din celelalte 19 țări partenere participante ale OMC să liciteze pentru anumite contracte publice din UE, iar întreprinderilor din UE să liciteze pentru contracte din celelalte 19 țări partenere ale OMC.

Acorduri bilaterale de liber schimb UE a încheiat acorduri de liber schimb (ALS) cu țări din întreaga lume, care oferă întreprinderilor părților un acces mai bun la piețele de achiziții publice ale fiecăreia dintre ele. De exemplu, acesta este cazul recentelor acorduri comerciale cu Canada și Japonia.

În cazul în care cumpărătorii publici primesc o ofertă din partea unui operator economic din afara UE, aceștia trebuie să verifice dacă oferta intră sub incidența acordurilor internaționale privind achizițiile publice semnate de UE, cum ar fi AAP sau ALS, pentru a stabili dacă ofertantul are acces securizat la această achiziție.

În prezent, 20 de părți sunt semnatare ale AAP: UE în ceea ce privește cele 28 de state membre ale sale; Armenia; Australia; Canada; Taipeiul Chinez; Hong Kong (China); Islanda; Israel; Japonia; Liechtenstein; Muntenegru; Moldova; Norvegia; Noua Zeelandă; Coreea de Sud; Singapore; Elveția; Ucraina; Statele Unite ale Americii; și Țările de Jos (în ceea ce privește Aruba).

AAP și capitolele privind achizițiile publice din ALS nu se aplică automat tuturor achizițiilor publice ale părților. AAP și ALS constau în două părți:

(a)	un text juridic care conține norme referitoare la principii și proceduri; și

(b)	listele corespunzătoare domeniului de aplicare furnizate de fiecare parte.

Listele corespunzătoare domeniului de aplicare stabilesc entitățile publice care trebuie să respecte normele convenite și în ce măsură achizițiile de bunuri și servicii ale acestora sunt deschise participării operatorilor economici (precum și a bunurilor și serviciilor acestora) din celelalte părți la AAP sau țări partenere la ALS.

Sunt vizate numai achizițiile care depășesc valorile limită specificate indicate în listele corespunzătoare domeniului de aplicare al fiecărei părți.

Listele corespunzătoare domeniului de aplicare al pieței UE sunt specificate în anexele la apendicele I la AAP și în anexele relevante la ALS respective. Prin verificarea acestor surse, un cumpărător public poate stabili dacă un ofertant (sau bunurile și serviciile acestuia) are (au) acces securizat la achizițiile sale.

UE promovează, prin intermediul acordurilor sale de liber schimb, utilizarea considerentelor de mediu, de condiții sociale și de muncă, cu condiția ca acestea să fie aplicate într-un mod nediscriminatoriu. Aceste acorduri contribuie la deschiderea ulterioară a piețelor de achiziții publice ale UE și ale țărilor terțe.

În cazul acordurilor de liber schimb (ALS), autoritățile contractante trebuie să verifice în mod similar domeniul de aplicare al achizițiilor planificate. UE a inclus norme referitoare la achizițiile publice și angajamente privind accesul pe piață în multe dintre acordurile sale de liber schimb. ALS se bazează, în majoritatea cazurilor, pe structura AAP.

Instrumentul pentru achiziții publice internaționale Comisia a propus Instrumentul pentru achiziții publice internaționale (IPI) (10) pentru a promova reciprocitatea și a-și potența puterea de negociere cu țările terțe în privința deschiderii piețelor lor de achiziții publice pentru întreprinderile din UE. Există o nevoie clară de a avea un astfel de instrument de potențare a puterii de negociere pentru a contracara măsurile discriminatorii și închiderea definitivă a piețelor. Din acest motiv, la 21 martie 2019, Consiliul European a solicitat, în concluziile sale, „(…) reluarea discuțiilor privind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale al UE” (11).

1.2.   Norme și acorduri specifice sectoarelor și proiectelor

Acorduri interguvernamentale Acordurile internaționale cu țările terțe pot conține norme specifice referitoare la achiziții cu condiția să respecte principiile prevăzute în tratat în materie de transparență, egalitate de tratament și nediscriminare.

Sectorul utilităților publice În sectorul utilităților publice, cumpărătorii publici pot respinge ofertele pentru contracte de furnizare de bunuri dacă mai mult de 50 % din produse provin din anumite țări terțe.

Apărare și securitate În ceea ce privește achizițiile publice în domeniul apărării și al securității, statele membre sunt libere să decidă dacă să permită cumpărătorilor publici să accepte ofertanți străini.

1.2.1.   Achiziții organizate în baza acordurilor interguvernamentale

În cazuri specifice și pentru proiecte concrete, statele membre pot planifica să atribuie contracte bazate pe acorduri internaționale cu țări terțe care au regimuri de achiziții publice diferite față de cadrul european.

Procedurile de licitație în baza acestor acorduri sunt scutite de obligația de a respecta legislația UE privind achizițiile publice în condițiile stabilite în directive și atâta timp cât normele specifice referitoare la achizițiile publice din acordul internațional sunt conforme în totalitate cu Tratatul UE, în special cu principiile transparenței, egalității de tratament și nediscriminării. Aceste acorduri trebuie să fie notificate Comisiei.

Achizițiile organizate în temeiul unor astfel de acorduri internaționale trebuie să fie în conformitate cu principiile Tratatului UE, inclusiv publicarea adecvată și deschisă, oferind tuturor societăților, indiferent de locul de stabilire sau de țara de origine, posibilitatea de a participa. O atribuire directă care, prin însăși natura sa, nu asigură transparența și concurența, este incompatibilă cu aceste principii fundamentale.

În contextul extern, niciun acord internațional încheiat între un stat membru și una sau mai multe țări terțe nu poate constitui un fundament pentru atribuirea contractelor direct țărilor terțe sau operatorilor lor economici. Acest lucru ar fi incompatibil cu competența exclusivă a UE în ceea ce privește politica comercială comună și principiile de bază ale tratatelor UE privind achizițiile publice. Nici condițiile favorabile de finanțare pentru proiect nu pot constitui un fundament pentru o atribuire directă.

1.2.2.   Măsuri în sectorul utilităților publice

Articolul 85 din Directiva 2014/25/UE – Oferte care cuprind produse originare din țări terțe (1) Prezentul articol se aplică ofertelor care cuprind produse originare din țări terțe cu care Uniunea nu a încheiat, într-un cadru multilateral sau bilateral, un acord care să asigure accesul comparabil și efectiv al întreprinderilor din Uniune la piețe ale acestor țări terțe. El nu aduce atingere obligațiilor Uniunii sau statelor membre față de țările terțe. (2) Orice ofertă prezentată pentru atribuirea unui contract de produse poate fi respinsă în cazul în care proporția produselor originare din țări terțe, determinată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, depășește 50 % din valoarea totală a produselor care constituie oferta. În sensul prezentului articol, programele informatice folosite în echipamentele pentru rețele de telecomunicații sunt considerate produse. (3) Sub rezerva celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care două sau mai multe oferte sunt echivalente din punctul de vedere al criteriilor de atribuire definite la articolul 82, se preferă acele oferte care nu pot fi respinse în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Valoarea acelor oferte este considerată echivalentă, în sensul prezentului articol, în cazul în care diferența de preț nu depășește 3 %. Cu toate acestea, o ofertă nu este preferată unei altei oferte în temeiul primului paragraf, în cazul în care acceptarea sa ar obliga entitatea contractantă să achiziționeze un material cu caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate sau dificultăți tehnice de utilizare și de întreținere sau costuri disproporționate. (4) În sensul prezentului articol, acele țări terțe pentru care beneficiul prezentei directive a fost extins printr-o decizie a Consiliului în conformitate cu alineatul (1) nu se iau în considerare pentru stabilirea proporției produselor originare din țări terțe, menționată la alineatul (2).

Articolul 43 din Directiva 2014/25/UE nu acordă acces securizat pe piața achizițiilor publice din UE tuturor operatorilor din țările terțe. În plus, acesta prevede un regim specific pentru ofertele care cuprind produse originare din țări terțe. Acest lucru este prevăzut la articolul 85 din Directiva 2014/25/UE.

Cumpărătorii publici care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale pot respinge ofertele pentru contractele de furnizare de bunuri, dacă proporția produselor originare dintr-o țară terță depășește 50 % din valoarea totală a produselor care constituie oferta.

Acest regim se aplică numai produselor originare din țări terțe care nu intră sub incidența unui acord care asigură accesul comparabil și efectiv al întreprinderilor UE la piețele acestor țări terțe.

În cazul în care, în loc să respingă o astfel de ofertă, un cumpărător public îi permite participarea la procesul de achiziție, cumpărătorul public trebuie să acorde prioritate ofertelor echivalente cu mai puțin de 50 % din produse originare din țări terțe (12). Cumpărătorul public nu este obligat să acorde această prioritate, dacă aceasta ar obliga entitatea contractantă să achiziționeze un material cu caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate, dificultăți tehnice de utilizare și de întreținere sau costuri disproporționate.

Recent, un cumpărător public a recurs la flexibilitatea prevăzută la articolul 85 din Directiva privind utilitățile publice pentru a solicita ofertantului declarații referitoare la originea produselor sale. Întrucât peste 50 % din produse proveneau din țări terțe care intrau sub incidența prevederii, acesta a respins oferta respectivă.

1.2.3.   Achiziții în domeniile apărării și securității

Considerentul 18 din Directiva 2009/81/UE: Contractele referitoare la arme, muniție și material de război care sunt atribuite de autoritățile/entitățile contractante active în domeniul apărării sunt excluse din sfera de aplicare a Acordului privind achizițiile publice (AAP) încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Celelalte contracte reglementate prin prezenta directivă sunt de asemenea excluse de la aplicarea AAP în temeiul articolului XXIII (13) din acordul respectiv. […] Această excludere înseamnă că în contextul specific al piețelor de apărare și securitate, statele membre își păstrează competența de a decide dacă autoritatea/entitatea lor contractantă poate permite operatorilor economici din țări terțe să participe la procedurile de atribuire a contractelor. Acestea ar trebui să adopte o astfel de decizie ținând seama de criteriul rentabilității, recunoscând necesitatea instituirii unei Baze industriale și tehnologice europene de apărare care să fie competitivă la nivel mondial, importanța piețelor deschise și echitabile, precum și nevoia de a obține beneficii reciproce. Statele membre ar trebui să facă eforturi în vederea obținerii unei deschideri tot mai mari a piețelor. Partenerii acestora ar trebui să dea dovadă, de asemenea, de deschidere, pe baza reglementărilor adoptate la nivel internațional, în special în ceea ce privește concurența liberă și echitabilă.

Achizițiile de bunuri și de servicii în sectoarele apărării și securității prezintă adesea un caracter sensibil. Cerințele specifice pentru astfel de achiziții sunt prevăzute în Directiva 2009/81/CE (14) în contextul necesității statelor membre de a asigura securitatea aprovizionării, precum și protecția informațiilor clasificate.

În ceea ce privește achizițiile efectuate în temeiul directivei privind achizițiile publice din domeniile apărării și securității, este la latitudinea fiecărui stat membru să definească în normele sale de drept intern (15) dacă cumpărătorii săi publici pot sau nu să permită operatorilor economici din țări terțe să participe la procedurile de atribuire a contractelor (16). În cazul în care cumpărătorii publici decid să nu permită participarea operatorilor economici sau a bunurilor din țări terțe, aceștia pot indica deja o astfel de restricție generală în anunțul de participare și în documentele de licitație. În mod alternativ, aceștia pot opta să respingă aceste oferte în mod individual în decizia de atribuire. În acest ultim caz, cumpărătorii publici ar trebui să indice în documentele de licitație că își rezervă dreptul de a respinge ofertele din motive de apărare și securitate.

Pentru a-și proteja interesele specifice în materie de securitate, cumpărătorii publici pot lua și alte măsuri:

—	Pot solicita ofertanților să furnizeze autorizații naționale de securitate și să accepte autorizații străine de securitate doar dacă acestea sunt recunoscute ca fiind echivalente, pe baza nivelului de cooperare în domeniul informațiilor între țările în cauză.

—	Pot solicita certificate din partea ofertanților străini care să garanteze că transportul echipamentelor va fi permis, inclusiv livrarea suplimentară în situații de criză.

—	De asemenea, aceștia pot solicita ofertanților să se angajeze în ceea ce privește accesul la și confidențialitatea informațiilor clasificate.

—

Pot solicita ca furnizorii și soluțiile să respecte cerințele suplimentare care rezultă din legislațiile specifice în materie de securitate. De exemplu, în domeniul securității informatice, Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor (17) conține măsuri care asigură un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.

Cumpărătorii publici pot solicita contractanților să își deschidă lanțurile de aprovizionare unor proceduri de licitație competitive. Acest lucru poate permite noilor jucători să se alăture lanțului de aprovizionare (18).

Pentru anumite achiziții excepționale în domeniile apărării și securității, sunt în joc interesele de securitate națională. Unele contracte impun cerințe privind securitatea aprovizionării atât de stricte, sau care sunt atât de confidențiale și de importante pentru suveranitatea națională încât dispozițiile specifice ale Directivei 2009/81/CE ar putea să nu fie suficiente pentru a proteja interesele esențiale de securitate ale unui stat membru.

Pentru astfel de achiziții, articolul 346 din TFUE prevede o derogare care permite statelor membre să atribuie contracte fără a aplica normele din directivă (19). Statele membre trebuie să evalueze, de la caz la caz, dacă această excludere poate fi aplicată, identificând interesele esențiale de securitate aflate în joc și evaluând necesitatea măsurii specifice, ținând seama de principiul proporționalității și de necesitatea unei interpretări stricte a acestei derogări (20).

1.3.   Pe plan practic

Acorduri internaționale privind achizițiile — Cumpărătorii publici ar trebui să verifice dacă un ofertant din țări terțe intră sub incidența AAP sau a unui acord bilateral. În cazul în care nu intră sub incidența acestora, el nu va avea acces securizat la procedurile de achiziții publice din UE. Achiziții în baza acordurilor interguvernamentale — Achizițiile trebuie să respecte principiile tratatului în materie de transparență, egalitate de tratament și nediscriminare. — Contractele nu pot fi atribuite direct în baza acestor acorduri. Achiziții în baza directivei privind utilitățile publice — Cumpărătorii publici ar trebui să verifice dacă peste 50 % din produsele oferite într-un contract de achiziție de produse provin din țări terțe. — În cazul în care aceste țări terțe nu intră sub incidența AAP sau a unui acord bilateral, oferta poate fi respinsă. Achiziții în domeniile apărării și securității — Aceste achiziții nu sunt incluse în AAP sau în acordurile bilaterale existente. — Cumpărătorii publici nu trebuie neapărat să acorde acces operatorilor din țările terțe.

2.   Oferte anormal de scăzute

Articolul 69 din Directiva 2014/24/UE (1) Autoritățile contractante solicită operatorilor economici să explice prețul sau costurile propuse în ofertă, în cazul în care ofertele par a fi anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile respective. (2) Clarificările menționate la alineatul (1) se pot referi în mod concret la: (a) aspectele economice ale procesului de producție, ale prestării serviciilor sau ale metodei de construcție; (b) soluțiile tehnice adoptate sau condițiile excepțional de favorabile de care dispune ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor, sau pentru execuția lucrărilor; (c) originalitatea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor propuse de ofertant; (d) respectarea obligațiilor menționate la articolul 18 alineatul (2); (e) respectarea obligațiilor menționate la articolul 71; (f) posibilitatea ca ofertantul să obțină un ajutor de stat. (3) Autoritatea contractantă evaluează informațiile furnizate prin consultare cu ofertantul. Ea poate respinge oferta numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod satisfăcător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ținând seama de elementele menționate la alineatul (2). Autoritățile contractante resping oferta atunci când constată că aceasta este anormal de scăzută deoarece nu respectă obligațiile aplicabile menționate la articolul 18 alineatul (2).

Pentru cumpărătorii publici, identificarea, investigarea și respingerea ofertelor anormal de scăzute reprezintă un mijloc de asigurare a unor condiții de concurență echitabile.

La elaborarea caietului de sarcini, cumpărătorii publici trebuie să acorde atenția cuvenită prețului sau costurilor preconizate ale bunurilor sau serviciilor. Estimarea cumpărătorului public va trebui să ia în considerare toate criteriile stabilite în documentele de licitație, inclusiv cerințele de executare a contractului, precum și criteriile de selecție și de atribuire.

Un calcul minuțios înainte de lansarea procedurii de achiziție va evita apariția dificultăților într-o etapă ulterioară. Informațiile cuprinse în documentele de licitație referitoare la ordinul de mărime, inclusiv în termeni monetari, pe care cumpărătorul public le preconizează, reprezintă pentru ofertanți un bun indicator al nivelului de calitate așteptat și vor evita primirea unor oferte necorespunzătoare.

După primirea ofertelor, cumpărătorul public va trebui să evalueze dacă ofertele par a fi fost calculate în mod rezonabil. De exemplu, prețul sau costurile incluse într-o ofertă se pot abate de la prețul sau costurile oferite de alți ofertanți sau de la propria estimare a cumpărătorului public, fără însă a prezenta nicio particularitate în comparație cu alte oferte care să justifice în mod clar diferența. Cumpărătorii publici se pot îndoi că oferta este sustenabilă din punct de vedere economic și că poate fi onorată în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini și cu obligațiile legale aplicabile sau dacă oferta este anormal de scăzută.

Cunoașterea prețurilor practicate — Cunoștințele referitoare la piață sunt esențiale — Cunoașterea prețurilor practicate în cadrul unor achiziții anterioare constituie un avantaj — Consultarea specialiștilor și a altor achizitori poate fi altă sursă de informare

2.1.   Identificarea ofertelor anormal de scăzute

Directivele nu prevăd o definiție a ceea ce constituie o ofertă anormal de scăzută și nici metode specifice de calculare a pragului de anomalie. Unele state membre au stabilit metode voluntare sau obligatorii. Statele membre sunt libere să stabilească norme sau metode naționale care să fie utilizate pentru identificarea ofertelor suspectate a fi anormal de scăzute, cu condiția ca aceste norme să fie obiective și nediscriminatorii (21). Acestea pot aplica metode aritmetice, pe baza unei evaluări a abaterii unei oferte de la prețul mediu al tuturor ofertelor (22), sau de la valoarea achiziției estimată de cumpărătorul public. O metodă valabilă poate consta, de asemenea, în referirea la diferența dintre prima și cea de a doua cea mai scăzută ofertă. Aceste norme pot include praguri procentuale specifice care trebuie aplicate pentru identificarea ofertelor anormal de scăzute. În cazul în care legislația națională nu a stabilit o metodă, cumpărătorii publici pot stabili ei înșiși metode transparente și nediscriminatorii.

Ofertele pot părea anormal de scăzute în raport cu oricare dintre parametrii relevanți și cu criteriile de atribuire. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, dacă raportul dintre calitatea oferită și preț este suspect.

În cazul în care un cumpărător public primește o ofertă suspectată a fi anormal de scăzută, acesta are obligația legală de a solicita operatorului economic în cauză o explicație a prețului oferit (23). Cumpărătorul public nu poate respinge o ofertă fără a oferi operatorului economic ocazia de a explica și justifica prețul. Acest lucru se aplică și metodelor aritmetice utilizate pentru identificarea ofertelor suspecte. Astfel de metode nu permit respingerea imediată fără investigație.

Identificarea ofertelor anormal de scăzute ANALIZAȚI TOȚI PARAMETRII OFERTEI — Oferta pare să fie calculată în mod rezonabil? — Poate ofertantul să facă ceea ce propune pentru prețul pe care îl propune? — Există o metodă în țara mea, care ajută la identificare, examinare și evaluare? Nu sunteți convins că oferta este solidă?

2.2.   Investigarea ofertelor anormal de scăzute

În general, cumpărătorii publici ar trebui să solicite operatorului economic să demonstreze soliditatea practicilor sau a ipotezelor tehnice, economice sau juridice care stau la baza ofertei. Pentru a putea evalua explicațiile furnizate de ofertant, cumpărătorii publici ar trebui să solicite toate detaliile pe care le consideră adecvate (24). În special, jurisprudența impune cumpărătorilor publici să solicite în scris informații cu privire la elementele ofertei suspectate de anomalii, care au generat îndoieli din partea cumpărătorului public în cazul respectiv (25). Aceștia ar trebui să acorde o atenție deosebită capacității ofertantului de a îndeplini toate cerințele documentelor de licitație, inclusiv cerințele referitoare la achizițiile publice ecologice și responsabile din punct de vedere social, la prețul oferit.

În principiu, cumpărătorii publici pot solicita informații cu privire la toate problemele pe care le consideră relevante pentru evaluarea nivelului prețului sau costului propus. Conform directivei, aceste probleme pot include aspecte privind economia procesului de fabricație, inclusiv baza pentru costul oferit pe întreaga durată a ciclului de viață, soluțiile tehnice sau originalitatea ofertei (26). Lista acestor aspecte nu este exhaustivă.

Cumpărătorii publici sunt, de asemenea, încurajați (27) să cerceteze dacă oferta respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa X (28). Aceste obligații se aplică în mod direct, indiferent de includerea acestora în documentele de licitație.

Explicațiile solicitate din partea ofertantului se pot referi și la practici comerciale potențial neloiale, precum existența subvențiilor străine sau a dumpingului care denaturează piața internă. La cercetarea practicilor comerciale neloiale, cumpărătorii publici ar trebui să acorde o atenție deosebită ofertelor care prezintă bunuri sau servicii din țări terțe ale căror prețuri și costuri pot fi denaturate printr-o finanțare garantată de stat. Existența unui sprijin financiar din partea unui stat străin ar putea face parte din evaluarea globală a viabilității ofertei.

Ofertantul trebuie să furnizeze toate dovezile necesare pentru a oferi o explicație suficientă. Acestea pot include informații detaliate însoțite de documentația corespunzătoare cu privire la procesul de producție, la instalații, la condițiile sociale, la certificate, la standarde de mediu etc. Motivele furnizate de ofertant pentru a justifica viabilitatea ofertei trebuie să respecte termenii ofertei inițiale (29). În acest sens, cumpărătorii publici nu ar trebui să se limiteze la a solicita ofertanților declarații pe proprie răspundere conform cărora aceștia vor respecta aceste obligații.

În procesul de investigare, cumpărătorul public poate adresa întrebări suplimentare, în special pentru a aprecia dacă informațiile furnizate sunt autentice. De asemenea, ofertantul poate fi invitat să furnizeze detalii suplimentare referitoare la chestiunile și aspectele pe care cumpărătorul public nu le-a identificat în solicitarea sa inițială dar care au apărut ca urmare a evaluării informațiilor furnizate.

Investigarea ofertelor anormal de scăzute SOLICITAREA DE INFORMAȚII DE LA OFERTANT EXEMPLE: — Cum a calculat ofertantul prețurile și costurile în ansamblu? — Cum a ajuns ofertantul la un anumit preț pentru un anumit element? — Prețul permite îndeplinirea tuturor cerințelor legale și contractuale? — Prețul permite îndeplinirea tuturor standardelor obligatorii în materie de muncă și de mediu? — Cum este finanțată oferta? Este calculul fiabil? — Nu ezitați să solicitați orice informații pe care le considerați relevante. — Solicitați dovezi concrete. Nu sunteți convins de explicația ofertantului?

2.3.   Respingerea ofertelor anormal de scăzute

Cumpărătorul public poate respinge o ofertă, fără a fi nevoit să justifice acest lucru, atunci când, în ciuda dovezilor colectate, nu este convins de faptul că ofertantul va putea executa contractul la prețul sau costul oferit și în conformitate cu documentele de licitație și cu toate obligațiile legale aplicabile.

Decizia se poate baza pe un singur element sau pe o combinație de factori, inclusiv pe respectarea standardelor de muncă și de mediu și pe faptul de a fi beneficiat sau nu de ajutor de stat, ceea ce conduce la aprecierea finală a cumpărătorului public.

În conformitate cu articolul 69 alineatul (3) din Directiva 2014/24/UE, cumpărătorii publici sunt obligați să respingă o ofertă în cazul în care stabilesc că prețul sau costurile anormal de scăzut(e) oferit(e) rezultă din nerespectarea de către ofertant a legislației Uniunii sau a legislației naționale obligatorii, a acordurilor colective sau a prevederilor internaționale din domeniul social, al muncii sau al mediului [articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE coroborat cu anexa X la directivă – a se vedea deja mai sus la secțiunea 2].

Respingerea ofertelor anormal de scăzute TREBUIE SĂ FIȚI CONVINS — Ofertantul trebuie să dovedească soliditatea ofertei sale. — A reușit ofertantul acest lucru pentru toate aspectele pe care le-ați solicitat? — Considerați că ofertantul poate îndeplini TOATE cerințele CONTRACTUALE pentru prețul propus? — Dacă aveți încă îndoieli întemeiate, puteți respinge oferta. — Dacă ați stabilit că oferta este anormal de scăzută deoarece nu respectă obligațiile legale prevăzute la articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24, aceasta trebuie respinsă.

2.4.   Pe plan practic

Oferte anormal de scăzute — Cumpărătorii publici trebuie să verifice dacă o ofertă este robustă din punct de vedere financiar sau dacă este anormal de scăzută. — Cumpărătorii publici trebuie să se intereseze la ofertant. Ei pot adresa toate întrebările pe care le consideră relevante. — Dacă nu sunt convinși de viabilitatea financiară a ofertei, ei pot să o respingă.

3.   Standarde de calitate – O abordare strategică a achizițiilor publice

Comisia a recunoscut importanța achizițiilor publice ca un instrument puternic pentru a cheltui banii publici într-un mod eficient, durabil și strategic. În comunicarea sa intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa” (30), aceasta a subliniat faptul că utilizarea unor standarde de calitate ridicate este esențială pentru ca administrațiile centrale și locale să răspundă provocărilor societale, de mediu și economice. Subliniind relevanța achizițiilor strategice, Comisia intenționează să sporească gradul de conștientizare în statele membre cu privire la importanța achizițiilor strategice, atât pe plan intern, în Uniune, cât și la analizarea ofertelor provenite de la operatorii din țările terțe.

Achizițiile strategice permit o modalitate mai responsabilă și strategică de a cheltui banii publici, sprijină investițiile în UE și pot contribui la echilibrarea condițiilor de concurență, asigurând-se că toți ofertanții trebuie să respecte aceleași standarde, indiferent de originea lor.

Posibilitățile oferite de achizițiile strategice nu sunt utilizate suficient în prezent. Peste jumătate din procedurile de achiziții publice încă folosesc doar criteriul celui mai scăzut preț drept criteriu de atribuire, în ciuda directivelor privind achizițiile publice care acordă cumpărătorilor publici libertate absolută în alegerea achizițiilor în funcție de criterii bazate pe raportul cost-eficacitate și pe calitate.

Utilizarea considerentelor de calitate în achizițiile publice permite cumpărătorilor publici să achiziționeze produse și servicii mai durabile și inovatoare. Considerentele de calitate pot, de asemenea, să garanteze respectarea unor standarde ridicate de mediu, sociale și de muncă aplicabile pentru operatorii și bunurile din UE și din țările terțe.

Ofertanții, bunurile și serviciile din țările terțe nu intră întotdeauna sub incidența acelorași standarde ridicate precum omologii lor din UE. Cu toate acestea, actualul cadru al UE privind achizițiile publice prevede norme care pot și ar trebui să fie utilizate pentru a menține ofertanții, bunurile și serviciile din țările terțe la aceleași standarde ridicate precum ofertanții din UE. O abordare strategică a achizițiilor publice conduce la schimbări ale comportamentului pieței, al părților interesate din sectorul public și al societății în ansamblu.

Standardele clare de calitate trebuie să permită unei game cât mai vaste de ofertanți să participe în condiții de egalitate. Toți ofertanții și bunurile trebuie să respecte aceleași standarde, criterii și cerințe de calitate, indiferent de locul lor de origine. Standardele de calitate clar definite ajută cumpărătorii publici să creeze condițiile corespunzătoare pentru ca toți ofertanții să concureze în mod deschis și în condiții de egalitate.

Achizițiile publice responsabile din punct de vedere social, achizițiile publice ecologice (APE) și achizițiile publice în domeniul inovării ajută cumpărătorii publici să integreze durabilitatea și inovarea în procedurile lor de atribuire a contractelor.

Achizițiile publice responsabile din punct de vedere social vizează un impact social asupra comunităților prin introducerea unor considerații sociale în procedurile de achiziții publice. Acestea pot sprijini dezvoltarea durabilă, pot contribui la eforturile guvernelor de a atinge obiectivele internaționale de sustenabilitate (31), pot promova piețele și lanțurile de aprovizionare bazate pe principii etice și pot promova rezultate sociale pozitive la nivel național și local. Comisia va publica un ghid detaliat cu privire la introducerea considerentelor sociale în achizițiile publice în 2020 și va difuza exemple de bune practici cu privire la achizițiile publice responsabile din punct de vedere social.

Achizițiile publice ecologice permit cumpărătorilor publici să integreze cerințe de mediu în toate etapele procesului lor de achiziție. APE încurajează achiziția de bunuri, servicii și lucrări cu un impact redus asupra mediului pe toată durata lor de viață. Acestea susțin astfel dezvoltarea tehnologiilor și a produselor ecologice. Prin utilizarea APE, cumpărătorii publici pot contribui la atingerea obiectivelor politicii de mediu legate de schimbările climatice, de utilizarea eficientă a resurselor, de consumul durabil și de economia circulară. APE încurajează, de asemenea, luarea în considerare a costurilor întregului ciclu de viață ale unui contract și nu doar a prețului de achiziție.

Conform Directivei privind vehiculele nepoluante, statele membre trebuie să realizeze țintele minime pentru achiziționarea de vehicule nepoluante, în scopul promovării și al stimulării pieței pentru vehicule nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic. Directiva impune statelor membre să asigure că, atunci când achiziționează anumite vehicule de transport rutier, cumpărătorii publici țin cont de impactul energetic și de mediu pe durata de viață, inclusiv de consumul energetic, de emisiile de CO2 și de anumiți poluanți (32).

În prezent, Comisia oferă seturi de criterii pentru APE pentru 19 grupuri de produse (33), care pot fi incluse direct în documentele de licitație. Mai mult, Comisia a elaborat un Manual (34) privind APE, precum și un Set de instrucțiuni privind APE (35) pentru cumpărătorii publici, destinat cursurilor de formare și atelierelor de lucru. Comisia organizează programe de formare în domeniul APE pentru cumpărătorii publici din UE și elaborează o serie de instrumente de calcul al costurilor ciclului de viață specifice sectoarelor. Aceasta a creat și o bază de date cu experiențe în materie de bune practici pentru APE (36).

Achizițiile publice în domeniul inovării se pot referi fie la achiziția de procese de inovare (achiziția de cercetare și dezvoltare), fie la achiziția rezultatelor inovării (achiziția de soluții inovatoare). Prin elaborarea procedurilor de achiziții publice astfel încât să încurajeze inovarea, cumpărătorii publici cresc șansele de a primi mai multe soluții de ultimă generație, mai bine adaptate sau mai versatile care sunt și deseori mai ieftine, mai ecologice sau mai responsabile din punct de vedere social. În 2018, Comisia a publicat Orientările privind achizițiile publice în domeniul inovării, adresate cumpărătorilor publici (37).

ACHIZIȚII PUBLICE RESPONSABILE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL Consiliile districtuale din Suedia – Obligația de diligență în lanțul de aprovizionare pentru instrumente chirurgicale ONG-ul Swedwatch a raportat existența muncii efectuate de copii, a mediilor de lucru periculoase și a încălcării obligațiilor internaționale în materie de muncă în producția de instrumente chirurgicale în țările terțe. Pe această bază, consiliile districtuale suedeze au decis să introducă în contractele lor condiții specifice de executare. Acestea impun oricărui furnizor să accepte să pună în aplicare obligația de diligență în lanțul său de aprovizionare și să depună eforturi în direcția respectării obligațiilor internaționale sociale și de muncă. Prin utilizarea chestionarelor, a auditurilor și prin construirea unei relații strânse cu furnizorul, consiliile districtuale asigură monitorizarea cu succes a acestor condiții. Acest lucru contribuie, de asemenea, la crearea de condiții de concurență echitabile între operatorii din UE și din țările terțe.

ACHIZIȚII PUBLICE ECOLOGICE Orașul Hamburg – Asfalt rutier reciclat de calitate Orașul Hamburg, care urmărește să recicleze 100 % din materialele de construcție originale la renovarea și reabilitarea drumurilor, a permis unui grup de societăți private, care dezvoltaseră o tehnologie de reciclare, să își testeze produsul pe drumurile publice. Controalele au confirmat calitatea tehnologiilor, iar primăria a lansat o procedură de licitație restrânsă. Societățile ofertante au fost obligate să urmeze anumite etape în producția și furnizarea asfaltului reciclat. Orașul Hamburg a economisit 30 % în comparație cu costurile reabilitării rutiere convenționale iar execuția a fost mai rapidă. Asfaltul „verde” are aceleași proprietăți și aceeași durabilitate ca cele ale asfaltului convențional.

ACHIZIȚII PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII Cooperare strategică privind achizițiile publice în întreaga UE pentru o tehnologie de calcul mai eficientă din punct de vedere energetic Calculul de înaltă performanță (HPC – High Performance Computing) are o importanță strategică pentru Europa într-o serie de domenii din cadrul sectorului public, în special în securitatea informatică, în energie, în schimbările climatice și în sănătate. Acesta face posibilă dezvoltarea, testarea și implementarea unor aplicații deosebit de complexe. În 2014, centre de procesare rapidă de vârf din Germania, Franța, Italia, Regatul Unit și Finlanda și-au unit forțele în cadrul achiziției înainte de comercializare PRACE3IP pentru a achiziționa împreună cercetarea și dezvoltarea unor supercalculatoare mai eficiente din punct de vedere energetic. Prin utilizarea condițiilor referitoare la locul de executare, s-a asigurat că furnizorii au desfășurat întreaga gamă de proiecte de cercetare și dezvoltare în Europa. Din anul 2017, centrele dotate cu supercalculatoare au demarat achizițiile publice de soluții inovatoare pe baza cercetărilor anterioare.

Stabilirea obiectivelor de calitate, în vederea atingerii unor standarde ridicate de calitate în domeniile social, de mediu și tehnologic de vârf, este crucială pentru a maximiza impactul procesului de achiziții publice. Deciziile strategice luate de cumpărătorii publici la începutul procesului sunt integrate în etapele ulterioare, toate acestea trebuind să se încadreze în strategia de achiziție mai amplă a cumpărătorului public.

Cumpărătorii publici au la dispoziție o gamă completă de instrumente care includ considerente sociale, de inovare și de mediu în contractele publice. Aceștia pot utiliza soluții diverse pentru a găsi cea mai bună combinație de specificații tehnice, criterii de selecție, criterii de atribuire și clauze de executare a contractelor.

3.1.   Planificarea investițiilor

— Identificarea necesităților și a soluțiilor potențiale — Consultarea deschisă și transparentă ale pieței — Analiza cost-beneficiu și evaluarea riscurilor — Construirea de capacități și resurse

Înainte de a decide cu privire la o achiziție publică, cumpărătorii publici ar trebui să efectueze o analiză cost-beneficiu riguroasă și să asigure capacitățile și resursele necesare pentru gestionarea achiziției publice. Consultarea timpurie a pieței este esențială pentru a identifica soluțiile potențiale pe care piața le poate oferi, precum și pentru a informa potențialii ofertanți cu privire la proiectarea procesului de achiziții publice și contracte. Astfel de consultări pot reprezenta o ocazie de a reduce distanța dintre necesitățile cumpărătorilor publici și soluțiile care pot fi oferite de potențialii furnizori, inclusiv furnizorii mai mici sau întreprinderile sociale. Dialogul cu potențialii furnizori poate releva că există opțiuni inovatoare ecologice sau ușor de aplicat. În plus, acesta poate ajuta cumpărătorii publici să verifice fezabilitatea anumitor soluții tehnice și procedurale, precum și disponibilitatea pe piață a bunurilor, a lucrărilor și a serviciilor cu caracteristicile dorite de aceștia. Cumpărătorii publici pot desfășura consultări preliminare ale pieței, atâta timp cât acestea nu denaturează concurența, sunt deschise, transparente, nediscriminatorii și toți operatorii interesați sunt tratați în mod egal (38).

De asemenea, este recomandabil să se consulte și alți cumpărători publici pentru a afla despre proiecte și achiziții similare.

La începutul procesului, cumpărătorii publici trebuie să identifice riscurile potențiale din lanțul de aprovizionare, inclusiv problemele etice din procesul de producție. Riscurile pot varia în mod semnificativ, în funcție de localizarea geografică a furnizorilor, în special în principalele țări exportatoare. Ele pot fi legate de diferite elemente cum ar fi:

—

sectorul și categoria achiziției și, prin urmare, tipul procesului de producție implicat (de exemplu, lucrările de construcție pot implica riscuri specifice pentru sănătate și siguranță; producția de textile poate implica încălcarea normelor din domeniul muncii, expunerea lucrătorilor la substanțe periculoase etc.);

—	localizarea geografică a procesului de producție (condițiile lucrătorilor pot varia semnificativ în principalele țări exportatoare de pe piață);

—	complexitatea lanțului de aprovizionare (cu cât este mai complex și mai fragmentat din punct de vedere geografic lanțul de aprovizionare, cu atât vor exista mai multe practici incorecte și mai puțin transparente și încălcări ale drepturilor omului);

—	respectarea vieții private, protecția datelor, confidențialitatea, drepturile de proprietate intelectuală (inclusiv legislația privind drepturile de autor) și obligațiile privind accesul liber.

Alegerea procedurii adecvate este esențială pentru succesul achizițiilor. Cumpărătorii publici ar trebui să analizeze cu atenție toate opțiunile procedurale ale cadrului juridic.

De exemplu, procesele de inovare sunt cel mai des achiziționate prin intermediul serviciilor de cercetare și dezvoltare. Serviciile de cercetare și dezvoltare pot fi achiziționate separat sau împreună cu volumele comerciale ale soluției finale puse în practică.

UE a exclus din domeniul de aplicare al directivelor achizițiile publice de servicii de cercetare și dezvoltare în care cumpărătorul public nu rezervă toate beneficiile cercetării și dezvoltării exclusiv pentru propria utilizare (39). Angajamentele internaționale ale UE la nivel bilateral sau multilateral nu vizează, în general, aceste servicii. În cazul în care serviciile de cercetare și dezvoltare sunt achiziționate separat iar proprietatea asupra drepturilor de proprietate intelectuală care rezultă din cercetare și dezvoltare este lăsată la furnizori – cum este cazul achizițiilor înainte de comercializare – operatorii economici din țările terțe nu au acces securizat. Aceștia pot fi supuși unor condiții de executare.

În cazul achiziționării rezultatelor inovării, cumpărătorii publici trebuie să se asigure că procedurile lor de achiziție sunt concepute astfel încât atât soluțiile inovatoare, cât și cele tradiționale să poată concura în condiții egale. Utilizând în mod optim specificațiile funcționale și pe cele bazate pe performanță și permițând furnizorilor să prezinte oferte variate, acest obiectiv poate fi atins.

Bune practici — Cunoașteți și consultați piața — Consultați piața în mod deschis și transparent — Asigurați sprijinul factorilor de decizie politică — Colaborați cu alți cumpărători publici — Alegeți o procedură de achiziții adecvată.

3.2.   Definirea criteriilor de calitate în procedura de achiziții publice

— Definiți în mod clar criteriile de calitate în documentele de licitație — Stabiliți standarde de calitate prin intermediul criteriilor de excludere, selecție și atribuire — Stabiliți cerințe stricte pentru a verifica respectarea criteriilor de calitate (utilizând standarde și etichete) — Puneți în aplicare cerințe de calitate în clauzele de executare a contractului

Este important să se rețină că specificațiile tehnice, cerințele și criteriile din faza de selecție și atribuire, precum și clauzele de executare a contractului trebuie să fie întotdeauna legate de obiectul contractului.

Specificațiile tehnice ar trebui să definească în mod clar obiectul contractului, luând în considerare toate cerințele de calitate identificate în procesul de planificare. Specificațiile tehnice pot include procesul specific de producție sau de execuție a lucrărilor, de furnizare a produselor sau de prestare a serviciilor solicitate în orice etapă a ciclului de viață al acestora (40). O elaborare avansată a specificațiilor tehnice ia deja în considerare mijloacele de probă solicitate.

Cumpărătorii publici pot solicita, de exemplu, ca bunurile achiziționate să fie fabricate dintr-un anumit material sau să conțină un anumit procent de materiale reciclate sau reutilizate. Se pot include și cerințe referitoare la restricțiile de utilizare a substanțelor periculoase în produs. În conformitate cu legislația UE, cumpărătorii publici au o obligație specifică de a lua în considerare cerințele minime de accesibilitate din specificațiile tehnice pentru produsele, serviciile și mediul construit pe care le achiziționează și care sunt destinate utilizării de către persoane fizice (41).

Articolul 18 din Directiva 2014/24/UE […] (2) statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice, operatorii economici respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa X.

Articolul 57 din Directiva 2014/24/UE […] (4) Autoritățile contractante pot exclude sau statele membre le pot solicita acestora să excludă de la participarea la o procedură de achiziție publică orice operator economic aflat în oricare din următoarele situații: (a) în cazul în care autoritatea contractantă poate demonstra prin orice mijloc adecvat o încălcare a obligațiilor aplicabile menționate la articolul 18 alineatul (2).

Criteriile de excludere garantează faptul că cumpărătorul public se poate baza pe operatori de încredere. Directivele enumeră motivele de excludere. Corupția, frauda, spălarea banilor, exploatarea prin muncă a copiilor sau traficul de persoane, infracțiunile de natură penală și teroristă sau o decizie cu caracter obligatoriu care atestă neplata impozitelor sau a contribuțiilor sociale trebuie să conducă la excluderea din procedură (42).

În alte cazuri, cumpărătorii publici pot alege sau statul membru le poate solicita acestora să excludă un ofertant aflat într-o situație care îi pune în pericol credibilitatea (43). Aceasta se aplică, de exemplu, în cazul încălcărilor obligațiilor din domeniul social, al muncii și al mediului menționate la articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE. Directiva enumeră standardele internaționale obligatorii în domeniul mediului și al muncii care trebuie respectate, în special cele consacrate în convențiile „fundamentale” ale OIM (44). Articolul 71 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE extinde cerința pentru a include și subcontractanții. În mai multe state membre, normele naționale prevăd în mod explicit excluderea obligatorie a ofertanților care nu respectă obligațiile aplicabile în materie de mediu, de condiții sociale și de muncă.

În cazul în care cumpărătorul public are dubii cu privire la valabilitatea sau autenticitatea unui document solicitat în legătură cu verificarea motivelor de excludere, acesta poate solicita explicații suplimentare. El trebuie să solicite documentele din țări terțe într-o limbă oficială a Uniunii Europene, cu o traducere autorizată. Acesta poate solicita și alte mijloace de adeverire a autenticității.

Asigurarea respectării obligațiilor aplicabile în materie de mediu, de condiții sociale și de muncă — Excluderea ofertanților pentru încălcări anterioare – voluntară sau obligatorie — Obligația de a respinge ofertanții dacă o încălcare conduce la o ofertă anormal de scăzută — Obligația de a asigura conformitatea în executarea contractului, inclusiv de către subcontractanți

Stabilirea și aplicarea unor standarde ridicate în domeniul social, al mediului și al muncii — Definirea criteriilor de selecție — Definirea cerințelor de executare a contractului (de exemplu, interzicerea utilizării anumitor produse chimice) — Definirea unor mecanisme adecvate de raportare și monitorizare — Stabilirea unor sancțiuni sau a altor consecințe ale încălcării — Extinderea obligațiilor la subcontractanți și furnizori — Cooperarea în vederea creării de lanțuri de aprovizionare durabile și responsabile, precum și de obligații în domeniul muncii ar trebui să fie solicitate și verificate cu minuțiozitate de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv la nivelul subcontractanților.

Stabilirea criteriilor de selecție adecvate este esențială pentru a se asigura că ofertanții au capacitatea de a executa contractul. În cadrul procedurilor restrânse și negociate, precum și al dialogurilor competitive, acestea se utilizează pentru a restrânge lista candidaților invitați să depună oferte. Directivele (45) includ o listă exhaustivă a categoriilor de criterii care pot fi solicitate și care se referă la capacitatea financiară a ofertantului, precum și la capacitatea de exercitare a activității profesionale, la capacitatea tehnică și la experiența acestora.

Criteriile de selecție pot include pregătirea sau aptitudinile specifice ale echipei care execută contractul (de exemplu, în manipularea materialelor periculoase sau în instalarea unor tehnologii complexe), calificările profesionale sau disponibilitatea echipamentelor necesare. Cumpărătorii publici pot solicita, de asemenea, dovada experienței ofertanților în realizarea unor proiecte similare sau conexe. Criteriile de selecție, care trebuie să fie adaptate îndeaproape și în mod specific la caracteristicile necesare pentru executarea contractului, pot fi foarte eficiente în protejarea interesului cumpărătorului public, atâta timp cât acestea sunt nediscriminatorii.

Peste jumătate din procedurile de achiziții încă folosesc doar criteriul celui mai scăzut preț drept criteriu de atribuire. Criteriile calitative sunt încă insuficient utilizate, deși directivele privind achizițiile publice oferă cumpărătorilor publici un grad ridicat de flexibilitate de a cumpăra pe baza criteriilor legate de raportul cost-eficacitate și de calitate. Cumpărătorii publici pot și sunt încurajați să ia în considerare cel mai bun raport calitate-preț atunci când evaluează oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

În cazul în care cumpărătorii publici aleg să utilizeze cel mai bun raport calitate-preț în loc de cel mai mic preț sau cost, evaluarea ofertei ia în considerare diferite criterii, inclusiv aspectele sociale și de mediu, calitatea și prețul sau costul.

De exemplu, cumpărătorii publici pot acorda prioritate ofertanților care:

—	oferă condiții de muncă mai bune în executarea contractului;

—	favorizează integrarea lucrătorilor cu handicap și a celor defavorizați;

—	utilizează în mod inteligent inovațiile pentru a oferi soluții de calitate superioară sau la costuri inferioare; și

—	oferă bunuri produse în mod durabil.

Aceasta nu depinde de existența obligațiilor legale de a oferi astfel de condiții de muncă sau de a îndeplini criteriile de durabilitate.

Costurile pe ciclu de viață permit, de asemenea, evaluarea impactului produselor asupra mediului. Atribuirile care se bazează pe un criteriu referitor exclusiv la preț nu permit cumpărătorilor publici să ia în considerare costurile și beneficiile pe termen lung ale proiectelor, ceea ce conduce la un raport cost-beneficiu mai scăzut. Calculul costurilor întregului ciclu de viață aferente achiziției este deosebit de important pentru proiectele de infrastructură pe termen lung, care au tendința de a avea costuri de capital și de exploatare ridicate. În acest sens, deja în 2013 (46), Comisia a recomandat statelor membre să utilizeze metoda privind amprenta de mediu a produselor și metoda privind amprenta de mediu a organizațiilor pentru măsurarea ciclului de viață. Costurile pe ciclu de viață pot include, de exemplu, extracția și rafinarea materiilor prime, fabricarea și alte etape de producție până la faza de utilizare și eliminare.

Cumpărătorii publici ar trebui să aleagă criterii de atribuire care să le permită să obțină lucrări, produse și servicii adaptate cel mai bine nevoilor lor (47). Stabilirea inteligentă a criteriilor de atribuire, care recompensează atât calitatea, cât și prețul, reprezintă un potențial important pentru cumpărătorii publici de a stimula concurența între ofertanți și de a obține cel mai bun raport cost-beneficiu, îndeplinind în același timp obiective politice strategice.

Utilizarea standardelor, a etichetelor sau a certificărilor în achizițiile publice reprezintă o modalitate practică și fiabilă pentru cumpărătorii publici de a verifica conformitatea ofertanților cu cerințele sectoriale sau de calitate specifice. Standardele sau etichetele utilizate în procedurile de achiziții publice se referă de obicei la asigurarea calității, certificarea de mediu, etichetele ecologice, sistemele de management de mediu și produsele provenind din comerțul echitabil. Etichetele și cerințele în materie de etichetare pot fi utilizate pentru a stabili standardele minime de calitate din specificațiile tehnice sau pentru a recompensa ofertele mai ambițioase prin intermediul criteriilor de atribuire. Candidații care îndeplinesc cerințele în materie de etichetare dar care nu au obținut eticheta trebuie să aibă posibilitatea de a dovedi conformitatea prin mijloace alternative.

Cumpărătorii publici ar trebui să se refere numai la standardele elaborate de organisme independente, de preferință la nivelul UE sau la nivel internațional, cum ar fi eticheta UE ecologică (48), sistemul de management ecologic și audit (EMAS), amprenta de mediu a produselor/amprenta de mediu a organizațiilor sau certificările la nivelul UE, cum ar fi marcajul CE, sau ale Organizației Internaționale de Standardizare (ISO). Utilizarea standardelor, a etichetelor sau a certificărilor europene asigură conformitatea soluțiilor cu legislația europeană în materie de siguranță, de protecția sănătății publice, de mediu etc. În cazul în care cumpărătorii publici solicită certificări naționale sau regionale, aceștia trebuie să accepte certificări echivalente din alte state membre ale UE sau alte dovezi care demonstrează că cerința este îndeplinită. Existența unor cerințe clare și neechivoce privind modul de furnizare a dovezilor referitoare la echivalența privind standardele de calitate, siguranță și protecția sănătății publice poate contribui în mod eficace la garantarea unor standarde ridicate de mediu și de altă natură.

Adesea, o modalitate eficace și adecvată de promovare a unor standarde de calitate ridicate va fi includerea unor clauze corespunzătoare de executare a contractului. Acestea se pot referi la aspecte calitative ale executării contractului, inclusiv la caracteristici economice, sociale, de mediu, de ocupare a forței de muncă sau inovatoare. Clauzele de executare a contractului trebuie să fie legate de obiectul contractului și nu pot impune politici generale ale societății.

Contractanții pot fi obligați să se asigure că toate produsele oferite, indiferent de originea lor, îndeplinesc standarde ridicate în domeniul calității, social și al mediului, standarde care trebuie să fie clar definite în documentele de licitație.

De exemplu, contractantul poate fi obligat să:

—	angajeze lucrători din anumite medii defavorizate;

—	asigure personal având pregătirea profesională sau în materie de siguranță legate de executarea specifică a contractului;

—	raporteze cu privire la emisii sau la măsurile de identificare și prevenire a încălcărilor drepturilor omului;

—	adopte măsuri specifice pentru eliminarea deșeurilor.

Clauze specifice de executare pot fi utilizate în contract pentru a impune operatorilor să respecte un cod de conduită care le cere să divulge informații cu privire la furnizorii lor și la conformitatea acestora cu condițiile de muncă, precum și să identifice, să prevină și să atenueze riscul încălcării drepturilor omului, în conformitate cu Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și cu Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri. Cumpărătorii publici pot solicita, de asemenea, ofertanților să respecte, în executarea contractului, standardele fundamentale internaționale de muncă, indiferent de obligațiile legale din țara ofertantului sau din locul de producție. În cazul în care au fost depistate încălcări, contractanții pot fi obligați să ia măsuri de executare și să sancționeze furnizorul până la punctul de suspendare a operațiunilor de furnizare.

Contractanții pot fi în mod expres obligați să respecte standardele de mediu și sociale care nu reprezintă obligații legale impuse de legislația UE sau internă. De asemenea, contractanții străini pot fi obligați să respecte obligațiile legale care îi revin unui operator economic din UE în executarea contractului, indiferent dacă aceștia sunt sau nu supuși acelorași obligații legale. Aceste cerințe se pot aplica și producției de bunuri care fac obiectul contractului.

Neîndeplinirea acestor condiții în ofertă conduce la respingerea ofertei. Aceste cerințe contribuie la echilibrarea condițiilor de concurență, care ar putea fi inegale din cauza cerințelor legale diferite în țara de origine a ofertantului sau a serviciilor sau produselor pe care le ofertează.

Bune practici — Utilizați întreaga gamă de instrumente – excludere, selecție, atribuire și executarea contractului — Adaptați-vă criteriile la fiecare achiziție în parte — Asigurați-vă că toți ofertanții și furnizorii sunt obligați să îndeplinească aceleași cerințe

3.3.   Monitorizarea executării contractului

— Punerea în aplicare a standardelor de calitate la nivelul performanței — Cerințe de raportare — Sancțiuni clar definite

Utilizarea criteriilor de calitate în achizițiile publice este eficace numai atunci când cumpărătorul public asigură un nivel ridicat de expertiză în elaborarea ofertelor și procedura de selecție și când monitorizează executarea continuă și efectivă a contractului, și se asigură că, în cadrul executării contractului, contractantul rămâne în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini.

Monitorizarea contractului poate lua diverse forme și poate solicita grade diferite de implicare din partea cumpărătorului public: Condițiile contractuale pot fi însoțite de cerințe de:

—	a raporta periodic informații referitoare la anumite aspecte ale executării;

—	a completa chestionarele privind respectarea clauzelor contractuale;

—	a furniza dovezi scrise privind conformitatea; sau

—	a permite audituri sau inspecții la fața locului.

Obligațiile aplicabile în domeniul mediului, al condițiilor sociale și al muncii trebuie să fie întotdeauna verificate cu minuțiozitate, inclusiv la nivelul subcontractanților și, dacă este cazul, de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Includerea sancțiunilor și a sistemelor pentru aplicarea treptată a condițiilor oferă, de asemenea, cumpărătorilor publici o influență asupra contractantului pe parcursul fazei de execuție a contractului pentru a asigura respectarea condițiilor contractului.

Prevederea unor metode de colaborare cu contractantul, de ex. prin solicitarea de explicații, prin furnizarea de termene limită pentru remedierea situației sau prin emiterea de avertismente, crește considerabil puterea de negociere a cumpărătorului public.

Condițiile contractuale realiste și metodele de monitorizare sporesc șansele unei executări corespunzătoare a contractului și asigură menținerea condițiilor de concurență echitabile create în momentul lansării achiziției, pe tot parcursul executării contractului.

Bune practici — Numai monitorizarea asigură conformitatea contractanților cu cerințele DUMNEAVOASTRĂ — Dezvoltați mecanisme de monitorizare eficace și simple — Exploatați întreaga gamă de instrumente de comunicare moderne pentru monitorizarea la distanță — Colaborați cu ONG-uri sau cu organisme specializate pentru monitorizarea independentă a contractelor.

3.4.   Pe plan practic

Atingerea unor standarde ridicate de calitate și crearea unor condiții de concurență echitabile — Cumpărătorii publici sunt încurajați să utilizeze achizițiile publice ca instrument strategic de promovare a obiectivelor societale, cum ar fi cele sociale, ecologice și de inovare. — Cumpărătorii publici trebuie să se asigure, în cadrul procesului de proiectare a achizițiilor lor publice, că ofertanții din UE și cei din țările terțe sunt menținuți la aceleași standarde, contribuind astfel la asigurarea unor condiții de concurență echitabile. — La definirea cerințelor din caietul de sarcini, ei trebuie să utilizeze specificațiile tehnice, precum și criteriile de excludere, de selecție și de atribuire pentru a stabili standarde ridicate de calitate pentru toți ofertanții, indiferent de originea acestora. — Ei trebuie să utilizeze clauzele de executare a contractului pentru a se asigura că standardele de calitate sunt puse în aplicare la executarea contractului în mod eficace de către toți operatorii, indiferent de locul de producție. — Cumpărătorii publici trebuie să introducă și să pună în aplicare mecanisme eficace de monitorizare pentru a asigura respectarea standardelor. — O serie de orientări ale Comisiei sprijină cumpărătorii publici în integrarea cerințelor de calitate.

4.   Asistență practică oferită de Comisia Europeană

Comisia Europeană oferă asistență practică cumpărătorilor publici și statelor membre sub mai multe forme (49). Aceasta face parte din parteneriatul creat în baza comunicării Comisiei intitulate „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”. În acest mod, Comisia încurajează schimbul de informații, cunoștințe și experiență. Această comunicare a stat la baza unui amplu dialog politic, precum și a cooperării și a colaborării cu autoritățile naționale și locale, instituțiile UE și alte părți interesate, în care Comisia a jucat rolul de moderator.

Pentru proiectele mari de infrastructură individuale, Comisia oferă asistență prin intermediul serviciului de asistență și al mecanismului de notificare în contextul „evaluării ex ante a aspectelor referitoare la achiziții pentru proiectele mari de infrastructură” (50). În cadrul acestor proiecte, cumpărătorii publici suportă riscuri mai ridicate legate de finalizarea la timp a marilor proiecte de infrastructură sau de punerea acestora la dispoziție conform planificării, de creșterea din diverse motive a costurilor în timpul fazei de punere în aplicare sau de transferare a riscurilor către cumpărătorii publici. Fondurile publice ar putea fi cheltuite într-un mod care să nu asigure întotdeauna cea mai mare valoare adăugată pentru cetățeni și societate. Prin urmare, cumpărătorii publici sunt încurajați să profite de întreaga asistență disponibilă.

O prezentare generală a diferitelor mecanisme care oferă clarificări și asistență poate fi consultată mai jos (51).

Prezentare generală a asistenței practice — Serviciul de asistență și mecanismul de notificare pentru proiectele mari de infrastructură; — Rețele de părți interesate, inclusiv ateliere de lucru, în special privind achizițiile publice ecologice și sociale, precum și profesionalizarea; — Conferințe periodice la nivel înalt pe diverse teme, inclusiv criteriile de atribuire, achizițiile publice strategice, transparența, profesionalizarea și marile infrastructuri, îmbunătățirea accesului la achizițiile publice, transformarea digitală, precum și noile proiecte și provocări; — Centrul de competențe electronice „instrumente de sprijin pentru cumpărătorii publici”; — Emiterea de orientări, inclusiv cu privire la achizițiile publice în domeniul inovării, achizițiile publice ecologice, achizițiile sociale, achizițiile în domeniul apărării și pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în domeniul fondurilor europene.

5.   Pe scurt

Cadrul juridic și oportunitățile oferite de acesta Actualul cadru legislativ al UE privind achizițiile publice include directive care reglementează contractele publice, utilitățile publice, concesiunile și achizițiile publice pentru apărare și securitate, precum și accesul la procedurile de revizuire. Normele stabilite în aceste instrumente juridice oferă cumpărătorilor publici din întreaga UE un grad ridicat de flexibilitate în achiziția de bunuri, servicii și lucrări: — Oferă posibilitatea de a utiliza criterii de calitate și de a atribui contracte bazate pe cel mai bun raport preț-calitate și pe costurile pe ciclu de viață. — Le permit să aleagă cea mai adecvată și mai eficace procedură de achiziție. — Le permit, de asemenea, să aleagă cerințele de calitate pe care trebuie să le introducă în documentele de licitație. — Le oferă mecanisme pentru a asigura respectarea obligațiilor din domeniul mediului, social și al muncii. — Le oferă o mare libertate în pregătirea procesului de licitație prin stabilirea de relații pe piață și cu părțile interesate relevante. — Le furnizează instrumente de gestionare a ofertelor care au un preț anormal de scăzut. — Determină care ofertanți din țările terțe beneficiază de acces securizat pe piața achizițiilor publice din UE. În ansamblu, directivele oferă cumpărătorilor publici o flexibilitate amplă de a-și adapta achizițiile la propriile necesități.

Întrebări și răspunsuri — Un cumpărător public poate solicita respectarea standardelor de muncă, sociale și de mediu care depășesc cerințele legale la locul de executare a contractului? Da, un cumpărător public poate stabili astfel de cerințe atâta timp cât acestea sunt nediscriminatorii, au legătură cu obiectul contractului și sunt compatibile cu dreptul Uniunii. — Nu este inechitabil să se solicite ofertanților să respecte standardele de muncă, sociale și de mediu care depășesc cu mult obligațiile lor legale? Nu, obligațiile legale pot fi foarte diferite în funcție de locul de stabilire al ofertantului sau de locul de producție a bunurilor. A impune numai respectarea legislației locale poate denatura concurența. Cerințele personalizate care se aplică tuturor ofertanților și bunurilor contribuie la crearea unor condiții de concurență echitabile. — Cum ar trebui un cumpărător public să se pregătească pentru o licitație în care intenționează să utilizeze criterii de calitate? Cumpărătorii publici ar trebui să înceapă cu o evaluare a propriilor nevoi și a soluțiilor potențiale. Aceștia pot consulta operatorii de pe piață și orice alte părți interesate. Se poate utiliza orice instrument util atâta timp cât cumpărătorul public este transparent și tratează toți potențialii ofertanți în mod egal. — Stabilirea unor criterii de calitate numeroase și aplicarea acestora pentru toți ofertanții creează numai sarcini administrative? Stabilirea cerințelor de calitate permite cumpărătorului să investească în produse și servicii mai durabile, mai responsabile din punct de vedere social și mai inovatoare și să asigure o concurență loială în beneficiul cetățenilor. Fiecare cumpărător public are libertatea de a decide care este modul cel mai eficace de a cheltui banii publici pentru a obține rezultatul dorit. Această flexibilitate este însoțită de anumite obligații, cum ar fi asigurarea unei monitorizări adecvate. — Cum pot fi integrate criteriile de calitate și durabilitate în documentele de licitație? Cumpărătorii publici dispun de un grad ridicat de flexibilitate. Aceștia pot integra astfel de considerente în criteriile de selecție, în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire și în clauzele de executare a contractului, atâta timp cât acestea sunt legate de obiectul contractului. Ele trebuie să fie clar definite, obiective și nu trebuie să conducă la discriminări între potențialii ofertanți, astfel încât să creeze condiții echitabile de concurență în care ofertanții pot concura pe baza acelorași standarde calitative ridicate. — Încălcarea obligațiilor din domeniul mediului, social și al muncii poate conduce la excluderea unui ofertant? Da, cumpărătorii publici au posibilitatea de a exclude un ofertant care nu respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, în domeniul social și în cel al muncii. — Este posibil ca un cumpărător public să verifice respectarea condițiilor legale și adaptate pentru ofertanți și bunuri? Un cumpărător public dispune de numeroase posibilități de a verifica astfel de condiții. Acesta poate, de exemplu, să solicite rapoarte din partea ofertantului sau din partea unor organisme independente de control al calității sau a unor organizații neguvernamentale. — Toți operatorii economici din întreaga lume au dreptul de acces pe piețele achizițiilor publice din UE? Nu, doar operatorii care fac obiectul acordurilor comerciale multilaterale și bilaterale au acces securizat pe piețele achizițiilor publice din UE. — Ce ar trebui să facă un cumpărător public dacă suspectează că prețul oferit de un ofertant dintr-o țară terță este prea mic? Este posibil să efectueze investigații suplimentare? Da, nu numai că este posibil dar este și recomandabil să efectueze investigații suplimentare, astfel încât cumpărătorul public să poată asigura fiabilitatea ofertei și condiții de concurență echitabile între toți participanții la licitație. — Ce fel de informații pot fi solicitate pentru a verifica dacă oferta este anormal de scăzută? Orice informație care poate ajuta cumpărătorul public să evalueze viabilitatea ofertei. — Când ar trebui ca o ofertă să fie respinsă ca fiind anormal de scăzută? O ofertă poate fi respinsă atunci când cumpărătorul public nu este convins de explicația ofertantului.

Instrumentele de sprijin și orientările Comisiei privind achizițiile publice — Comunicarea Comisiei: Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2017%3A572%3AFIN — Site-ul web referitor la achizițiile publice ale Comisiei: https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_ro — Centrul de competențe electronice „instrumente de sprijin pentru cumpărătorii publici”: https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public-buyers_ro — Recomandarea Comisiei cu privire la profesionalizarea achizițiilor publice – Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achizițiilor publice: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32017H1805 — Comunicarea Comisiei: Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52015DC0614 — Achiziții publice pentru o economie circulară (bune practici și orientări): http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Public_procurement_circular_economy_brochure.pdf — Să achiziționăm produse ecologice! – Ghid privind achizițiile publice ecologice: http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Buying-Green-Handbook-3rd-Edition.pdf — Criteriile pentru APE ale UE: http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm — Bune practici în domeniul APE: http://ec.europa.eu/environment/gpp/case_group_en.htm — Birou de asistență privind achizițiile publice ecologice: http://ec.europa.eu/environment/gpp/helpdesk.htm — Set de instrucțiuni privind APE pentru cumpărătorii publici: http://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm — Programe de formare în domeniul APE: http://ec.europa.eu/environment/gpp/index_en.htm — Instrumente privind costurile pe ciclu de viață în domeniul APE: http://ec.europa.eu/environment/gpp/lcc.htm — Metoda privind amprenta de mediu a produselor/organizațiilor: http://ec.europa.eu/environment/eussd/smgp/policy_footprint.htm — Ateliere privind impactul achizițiilor orientate social: https://www.aeidl.eu/en/projects/social-development/bsi-buying-for-social-impact.html — Achizițiile orientate social – un ghid pentru respectarea necesităților sociale în domeniul achizițiilor publice: \\NET1.cec.eu.int\homes\083\lupilaa\Social\Buying Social guide EMPL-MARKT.pdf — Orientări ale Comisiei privind achizițiile publice în domeniul inovării: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/?fuseaction=list&coteId=3&year=2018&number=3051&version=F — Set de instrumente privind achizițiile publice în domeniul inovării, asistență europeană pentru achizițiile publice în domeniul inovării: http://www.eafip.eu/ — Rețeaua europeană a centrelor de competență privind achizițiile publice în domeniul inovării: http://www.procure2innovate.eu/ — Orientări pentru responsabilii cu achizițiile publice: http://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/guidelines/2015/public-procurement-guidance-for-practitioners — Îndrumări ale Comisiei pentru achizițiile publice cooperative în domeniul apărării și al securității: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2019.157.01.0001.01.ENG&toc=OJ:C:2019:157:TOC — Orientări privind atribuirea de contracte de către un guvern unui alt guvern în domeniile apărării și securității: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32018H0624 — Recomandarea privind accesul transfrontalier pe piață pentru subfurnizorii și IMM-urile din sectorul apărării: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32018H0624

---

(1)  JOIN (2019)5.

(2)  Reuniunea Consiliului European din 21 și 22 martie 2019, EUCO 1/19.

(3)  Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe, COM(2016) 34 final.

(4)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”, COM(2017) 572 final.

(5)  Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 326, 26.10.2012, p. 1).

(6)  https://www.wto.org/english/tratop_e/gproc_e/gp_gpa_e.htm

(7)  Documentul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic. Deși documentul parafrazează ocazional dispozițiile legislației UE, el nu are menirea de a spori sau de a diminua drepturile și obligațiile prevăzute în legislația respectivă. În măsura în care documentul ar putea fi înțeles ca o interpretare a legislației UE, trebuie subliniat că doar Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența să ofere o interpretare obligatorie din punct de vedere juridic a dreptului Uniunii. Exemplele menționate în prezentul document nu au fost verificate în ceea ce privește conformitatea cu dreptul UE.

(8)  În conformitate cu textul actual al AAP, anexele relevante menționate la articolul 25 corespund acum cu 1, 2, 4, 5, 6 și 7.

(9)  A se vedea, în acest sens, articolul 25 din Directiva 2014/24/UE, articolul 43 din Directiva 2014/25/UE.

(10)  Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe, COM(2016) 34 final.

(11)  Reuniunea Consiliului European din 21 și 22 martie 2019, EUCO 1/19.

(12)  Articolul 85 alineatul (1) coroborat cu articolul 85 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE.

(13)  În conformitate cu textul actual al AAP, dispozițiile relevante nu mai sunt incluse în articolul XXIII, ci în articolul III.

(14)  JO L 216, 20.8.2009, p. 76.

(15)  Statele membre ar trebui să adopte o astfel de decizie ținând seama de criteriul rentabilității, recunoscând necesitatea instituirii unei Baze industriale și tehnologice europene de apărare care să fie competitivă la nivel mondial, importanța piețelor deschise și echitabile, precum și obiectivul de a obține beneficii reciproce. Această decizie ar putea fi, de asemenea, selectivă, și anume să permită doar participarea operatorilor economici din toate țările sau doar din anumite țări care sunt părți la AAP însă nu din alte țări terțe (țări din afara SEE care nu sunt membre ale AAP și cu care UE nu are acorduri bilaterale privind deschiderea piețelor de achiziții publice).

(16)  A se vedea considerentul 18 al doilea paragraf din Directiva 2009/81/CE.

(17)  Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.

(18)  Articolul 21 din Directiva 2009/81/CE.

(19)  Definiția intereselor lor esențiale de securitate este responsabilitatea exclusivă a statelor membre, astfel cum se arată în considerentul 16 din directivă (a se vedea, de asemenea, hotărârea din 30 septembrie 2003 în cauza T-26/01).

(20)  A se vedea hotărârea CJUE din 13 decembrie 2007 în cauza C-337/06 Bayerischer Rundfunk, punctul 64.

(21)  A se vedea punctul 68 din hotărârea pronunțată în cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, Impresa Lombardini SpA.

(22)  O astfel de comparație „relativă” (care include toate ofertele depuse) poate fi preferabilă în cazul în care numărul de oferte primite este suficient, deoarece o astfel de comparație ar putea să reflecte cel mai bine condițiile pieței.

(23)  CJUE, cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, punctele 43 și 73.

(24)  CJUE, cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, punctele 43 și 55.

(25)  CJUE, cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, punctul 51.

(26)  Articolul 69 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE.

(27)  Articolul 69 alineatul (2) litera (d) și articolul 69 alineatul (3).

(28)  Articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE.

(29)  TPI, cauza T-422/11, Computer Resources International, punctul 87.

(30)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”, COM(2017) 572 final.

(31)  De exemplu, Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și, în special, ținta ODD 12.7 (Promovarea practicilor de achiziții publice durabile, în conformitate cu politicile și prioritățile naționale). Rezoluția Adunării ONU pe probleme de mediu din martie 2019 invită toate statele membre să depună eforturi pentru realizarea unui consum și a unei producții durabile, pentru dezvoltarea unor politici durabile de achiziții publice și pentru actualizarea cadrelor lor juridice în domeniul achizițiilor publice în conformitate cu angajamentul asumat în vederea atingerii țintei ODD 12.7; a se vedea rezoluția:

http://wedocs.unep.org/bitstream/handle/20.500.11822/28517/English.pdf?sequence=3&isAllowed=y

(32)  Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 188, 12.7.2019, p. 116).

(33)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm

În contextul internațional, sunt relevante în special următoarele grupuri de produse: calculatoarele și monitoarele APE (2016), transportul rutier (2019), echipamentele electrice și electronice utilizate în sectorul sănătății (2014). Pentru fiecare criteriu, în setul de criterii al UE privind APE se specifică dacă acestea ar trebui să fie utilizate drept criteriu de selecție, specificație tehnică, criteriu de atribuire sau clauză de executare a contractului. Criteriile pentru APE sunt bazate pe date concrete, pe criteriile existente pentru etichetarea ecologică și pe informații colectate de la părțile interesate din industrie, de la societatea civilă și de la statele membre. Datele concrete provin din informații și date științifice disponibile, din adoptarea unei abordări bazate pe ciclul de viață și implică părțile interesate, care se reunesc pentru a discuta problemele apărute și pentru a ajunge la un consens.

(34)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Buying-Green-Handbook-3rd-Edition.pdf

(35)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm

(36)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/case_group_en.htm

(37)  Pentru mai multe informații: Orientări privind achizițiile publice în domeniul inovării, C(2018) 3051 final publicate în 15 mai 2018, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/29261

(38)  Articolul 40 din Directiva nr. 24/2014/UE și articolul 58 din Directiva nr. 25/2014/UE includ prevederi cu privire la consultările preliminare ale pieței.

(39)  COM(2007) 799 final și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei SEC(2007) 1668 „Achiziția înainte de comercializare: încurajarea inovației pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa”.

(40)  Articolul 42 din Directiva 2014/24/UE.

(41)  La data de 13 martie 2019, Parlamentul European a adoptat Actul european privind accesibilitatea [Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor]. Actul stabilește cerințele europene obligatorii pentru anumite produse și servicii, inclusiv în procesul de atribuire a contractelor publice.

(42)  Articolul 57 alineatele (1) și (2) din Directiva 2014/24/UE. A se vedea, de asemenea, articolul 80 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE.

(43)  Articolul 57 alineatul (4) din Directiva 2014/24/UE listă exhaustivă a categoriilor.

(44)  Convenția OIM (nr. 87) privind libertatea de asociere și protecția dreptului de organizare; (nr. 98) privind dreptul de organizare și negociere colectivă; (nr. 29) privind munca forțată; (nr. 105) privind abolirea muncii forțate; (nr. 138) privind vârsta minimă; (nr. 111) privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și profesie); (nr. 100) privind remunerarea egală; (nr. 182) privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii efectuate de copii.

(45)  Articolul 58 din Directiva 2014/24/UE. A se vedea, de asemenea, articolul 80 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE.

(46)  Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). A se vedea, de asemenea, evoluțiile din faza pilot și faza de tranziție ale UE: http://ec.europa.eu/environment/eussd/smgp/index.htm

(47)  A se vedea considerentul 92 din Directiva 2014/24/UE.

(48)  www.ecolabel.eu

(49)  https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_ro

(50)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Încurajarea investițiilor prin intermediul unei evaluări voluntare ex ante a aspectelor referitoare la achiziții pentru proiectele mari de infrastructură” COM(2017) 573.

(51)  Toate referințele și legăturile relevante sunt cuprinse în secțiunea „5. Pe scurt”.