EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52015XG0527(02)

Concluziile Consiliului privind maximizarea rolului sportului de masă în direcția dezvoltării competențelor transversale, în special în rândul tinerilor

JO C 172, 27.5.2015, p. 8–12 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/8


Concluziile Consiliului privind maximizarea rolului sportului de masă în direcția dezvoltării competențelor transversale, în special în rândul tinerilor

(2015/C 172/03)

CONSILIUL UE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

REAMINTIND CONTEXTUL POLITIC AL ACESTEI CHESTIUNI, ASTFEL CUM ESTE EXPUS ÎN ANEXĂ, ÎN SPECIAL URMĂTOARELE:

1.

Strategia Europa 2020 și inițiativele sale emblematice, care subliniază necesitatea de a înzestra tinerii cu abilitățile și competențele necesare și de a aborda nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor în Europa, precum și Raportul de sinteză pentru evaluarea Strategiei Europa 2020 la jumătatea perioadei (1), care enumeră printre principalele rezultate ale acesteia rolul important pe care îl joacă sectorul sportului ca instrument de coeziune socială și incluziune.

2.

Planul de lucru european pentru sport pentru perioada 2014-2017 (2), care subliniază contribuția importantă a sportului la obiectivele generale ale Strategiei Europa 2020, având în vedere potențialul important al acestui sector de a contribui la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Una dintre cele trei priorități ale planului de lucru, „Sport și societate”, evidențiază legăturile sportului cu ocuparea forței de muncă, educația și formarea.

3.

Rezoluția Consiliului din 20 iulie 2006 privind recunoașterea valorii învățării nonformale și informale în domeniul tineretului european (3) subliniază că învățarea nonformală și informală poate permite tinerilor să dobândească cunoștințe, abilități și competențe suplimentare și poate contribui la dezvoltarea lor personală, la incluziunea socială și la cetățenia activă, îmbunătățind astfel perspectivele lor de angajare; de asemenea, angajatorii, educația formală și societatea civilă în general ar trebui să acorde o mai mare recunoaștere acestor lucruri.

4.

Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale (4), care identifică oportunitățile și mecanismele care permit cunoștințelor, abilităților și competențelor dobândite prin învățarea nonformală și informală să joace un rol important în îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a mobilității, precum și în sporirea motivației în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții,

RECUNOSCÂND CĂ:

5.

Participarea la sportul de masă (5), care este în primul rând o activitate de recreere fizică, aduce de asemenea valoare adăugată suplimentară în ceea ce privește o societate mai sănătoasă și, în general, mai favorabilă incluziunii și mai durabilă în Europa. Aceasta poate dezvolta atitudini și valori sociale pozitive, precum și abilitățile și competențele persoanelor, inclusiv competențe transversale (6), cum ar fi capacitatea de a gândi critic, de a lua inițiative, de a rezolva probleme și de a lucra în colaborare (7).

6.

Este necesar să se răspundă cerințelor crescânde ale unei economii avansate, bazate pe cunoaștere, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor transversale și capacitatea de a aplica eficient aceste competențe în diferite sectoare; într-o perioadă de schimbări rapide ale cererii pe piața forței de muncă, angajatorii apreciază foarte mult competențele transversale, dar, de multe ori, indică faptul că noii angajați nu au astfel de competențe.

7.

În ceea ce privește contribuția sportului la dezvoltarea competențelor transversale, există un potențial neexploatat, în special în cazul tinerilor, deoarece competențele dobândite prin învățare nonformală (8) și informală (9) sunt valoroase pentru dezvoltarea personală și profesională, inclusiv pe piața forței de muncă și în învățarea pe tot parcursul vieții (10).

8.

În ceea ce privește recunoașterea valorii competențelor transversale dobândite prin învățarea nonformală și informală prin intermediul sportului de masă, primii pași sunt sensibilizarea și vizibilitatea în special printre participanții înșiși, în rândul părinților, voluntarilor și personalului, dar și al societății în general, inclusiv al angajatorilor,

SUBLINIAZĂ CĂ:

9.

Sportul are o contribuție la obiectivele strategice ale Uniunii de creștere economică, locuri de muncă și coeziune socială, inclusiv provocările urgente cu care Europa se confruntă în prezent, cum ar fi persistența nivelului ridicat al șomajului în rândul tinerilor (11) din Europa. Pentru ca sportul să continue să își dezvolte întregul potențial în această privință, este important să se depună eforturi pentru o abordare intersectorială care să implice alte domenii de politică, cum ar fi educația și formarea, tineretul și ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și sănătate publică.

10.

Sporturile netradiționale (12) sunt deseori deosebit de atractive pentru tineri, inclusiv pentru cei care beneficiază de mai puține oportunități, iar posibilitățile oferite de aceste sporturi ar putea fi explorate în continuare.

11.

Personalul competent, inclusiv voluntarii, este esențial în sportul de masă pentru sensibilizare și pentru deblocarea valorii adăugate și a beneficiilor pe care le poate oferi în ceea ce privește dezvoltarea competențelor transversale,

ÎN ACEST CONTEXT, INVITĂ STATELE MEMBRE ALE UE, CU RESPECTAREA CORESPUNZĂTOARE A PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII:

12.

Să crească nivelul de sensibilizare în rândul părților interesate din domeniul sportului de masă, în societate și în rândul angajatorilor cu privire la faptul că abilitățile transversale dobândite prin participarea la sporturile de masă au o valoare adăugată personală, socială și economică, care poate fi folosită în alte sectoare.

13.

Să coopereze și să facă schimb de bune practici cu alte sectoare relevante și între statele membre ale UE cu privire la efectele pozitive ale competențelor dobândite în afara educației formale prin învățare nonformală și informală în sportul de masă.

14.

Să încurajeze dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și competențelor personalului, inclusiv ale voluntarilor, în sportul de masă în vederea consolidării valorilor sociale și educaționale, precum și a competențelor transversale, prin intermediul sportului de masă.

15.

Să încurajeze parteneriatele inovatoare între furnizorii de învățare formală și nonformală, precum și între sectoarele de tineret și sectoarele sportive, pentru a dezvolta metode de învățare care ar putea fi adecvate în sectorul sportului de masă.

16.

Să promoveze autoevaluarea competențelor, în special în rândul tinerilor, care include competențele transversale dobândite prin intermediul sportului de masă, precum și utilizarea celor mai frecvente modele de liste de competențe și de CV-uri, în mod special a Europass-ului.

17.

Să folosească sistemele existente menite să permită validarea competențelor și a experienței dobândite în învățarea nonformală și informală în domeniul sportului.

18.

Să îmbunătățească în continuare participarea generală a tinerilor la sportul de masă, inclusiv a celor cu posibilități reduse, la nivel național și local, și să exploateze potențialul pozitiv al sporturilor netradiționale în această privință,

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ ȘI STATELE MEMBRE, ÎN LIMITA DOMENIILOR LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE:

19.

Să promoveze valoarea competențelor transversale dobândite prin intermediul sportului de masă de către persoanele care învață, astfel încât să poată fi utilizate efectiv în toate sectoarele, în scopul ocupării unui loc de muncă, al mobilității în scop educațional sau al învățării pe tot parcursul vieții.

20.

Să recunoască și să integreze rezultatele pozitive obținute prin competențe transversale dezvoltate prin sportul de masă în politicile naționale și europene și în strategiile privind sportul, tineretul, afacerile sociale, sănătatea, educația și ocuparea forței de muncă.

21.

Să recunoască și să sprijine contribuțiile aduse de organizațiile de sporturi de masă în ceea ce privește furnizarea de oportunități de învățare nonformală.

22.

Să exploreze potențialul de cooperare cu sectorul tineretului, în special în ceea ce privește:

(a)

aplicarea metodelor și instrumentelor de învățare nonformală în domeniul sportului;

(b)

utilizarea activităților sportive în metodele de învățare nonformală în sectorul tineretului;

(c)

încurajarea unui număr mai mare de proiecte finanțate prin Serviciul european de voluntariat, care să implice tineri voluntari din organizații fără scop lucrativ din domeniul sportului;

(d)

folosirea activităților sportive ca instrument de incluziune socială și de informare, inclusiv în ceea ce privește contribuția sa la punerea în aplicare a Garanției pentru tineret în Europa.

23.

Să încurajeze, acolo unde este cazul, inclusiv în cadrul Săptămânii europene a sportului, inițiativele cu privire la valoarea educațională a sportului, precum și cu privire la valoarea consolidării comunităților favorabile incluziunii sociale.

24.

Să coopereze în ceea ce privește ridicarea standardelor în materie de formare și îndrumare profesională și în educația formatorilor și a îndrumătorilor, precum și în cea a voluntarilor, prin facilitarea schimbului de informații și de experiență între factorii de decizie și părțile interesate din sport.

25.

Să încurajeze voluntariatul în sport și sensibilizarea cu privire la valoarea voluntariatului în sport, în special în ceea ce privește dobândirea de competențe transversale, recunoașterea voluntariatului ca formă importantă de învățare nonformală și consolidarea mobilității naționale și transfrontaliere a tinerilor voluntari.

26.

Să încurajeze utilizarea efectivă a instrumentelor de finanțare ale UE, cum ar fi programul Erasmus+, ca o oportunitate pentru dezvoltarea de competențe transversale, în special în rândul tinerilor, pentru a consolida, de asemenea, incluziunea socială, cetățenia activă, precum și creșterea participării la sportul de masă.

27.

Să utilizeze procesul de monitorizare din Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale pentru a aborda chestiunea competențelor transversale dobândite prin intermediul sportului,

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

28.

Să efectueze un studiu privind contribuția sportului la capacitatea de inserție profesională a tinerilor în contextul Strategiei Europa 2020, inclusiv în ceea ce privește aspectele competențelor transversale dobândite prin participarea la sportul de masă.

29.

Să integreze dimensiunea sportivă în discuțiile politice și evenimentele existente privind competențele, pentru a spori nivelul de sensibilizare și a analiza modalități mai concrete de dobândire a competențelor transversale în și prin sport.

30.

Să continue, inclusiv în cadrul mandatului grupurilor de experți instituite de Planul de lucru al UE pentru sport, colectarea de date și de bune practici, analiza importanței sociale și economice a sportului, precum și a modului în care sportul de masă contribuie la domenii precum ocuparea forței de muncă, educația și formarea, punându-se accentul pe dezvoltarea competențelor transversale și personale.

31.

Să faciliteze schimbul de informații și de bune practici, învățarea reciprocă și colaborarea în rețea în mod eficace între statele membre, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea mai accesibilă, atractivă și diversificată a sportului de masă, în special pentru tineri.

INVITĂ MIȘCAREA SPORTIVĂ SĂ AIBĂ ÎN VEDERE:

32.

Sensibilizarea, în special în rândul tinerilor și al părinților lor, față de faptul că competențele acumulate în și prin sport pot avea o valoare specială care poate fi folosită și în alte sectoare.

33.

Investițiile în personalul competent care utilizează cele mai recente metode în cadrul activității sale, ceea ce le permite să beneficieze pe deplin de valorile suplimentare pe care le poate oferi sportul, inclusiv dobândirea de competențe.

34.

Creșterea sensibilizării în rândul personalului din domeniul sportului cu privire la beneficiile pozitive ale competențelor transversale dobândite în activități sportive prin învățare nonformală și informală, precum și cu privire la valoarea adăugată globală, socială și economică, a sportului de masă.

35.

Explorarea potențialului de cooperare și a schimbului de bune practici cu organizațiile de tineret, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a metodelor și instrumentelor de învățare nonformală în domeniul sportului.

36.

Schimbul de bune practici cu privire la modalitatea de a stimula și diversifica mișcările sportive de masă, precum și cu privire la dezvoltarea de noi tipuri de sporturi de masă, de exemplu sporturi netradiționale.


(1)  Documentul 16559/14.

(2)  JO C 183, 14.6.2014, p. 12.

(3)  JO C 168, 20.7.2006, p. 1.

(4)  JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(5)  „Sport de masă” înseamnă sportul organizat, practicat la nivel local de sportivi amatori, precum și sportul pentru toți. Sursa: Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

(6)  Diverse agenții și organizații au numit în mod diferit aceste competențe, mergând de la „competențe-cheie” la „competențe nontehnice”, „competențe transferabile” sau „competențe esențiale”, „competențe profesionale de bază” sau „competențe fundamentale pentru angajare”. În conformitate cu glosarul Rețelei europene pentru politica de orientare profesională pe tot parcursul vieții, competențele transversale sunt relevante pentru locurile de muncă și ocupațiile diferite de cele deținute în prezent sau avute recent. De asemenea, aceste competențe ar fi putut fi dobândite prin activități neprofesionale sau recreative sau prin participarea la activități de educație sau de formare. La un nivel mai general, acestea sunt competențe care au fost învățate într-un context sau pentru a rezolva o situație/problemă specială și care pot fi transferate într-un alt context.

(7)  COM(2012) 669 final.

(8)  Definiție: „învățare nonformală” înseamnă învățarea care se desfășoară prin intermediul unor activități planificate (în materie de obiective de învățare și de timp de învățare) și în cazul căreia există un anumit sprijin pentru învățare (de exemplu, relația student-profesor), dar care nu face parte din sistemul formal de educație și formare. Sursa: JO L 347, 20.12.2013, p. 50

(9)  Definiție: „învățare informală” înseamnă învățarea care rezultă din activitățile zilnice legate de muncă, familie sau activitățile recreative, care nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor, al timpului sau al sprijinului pentru învățare; poate fi neintenționată din punctul de vedere al persoanei care învață. Sursa: JO L 347, 20.12.2013, p. 50

(10)  Informațiile disponibile sugerează că, atunci când este vorba de obținerea de competențe în afara sistemului de educație formală, 52 % dintre europeni estimează că este posibil să dobândească competențe care pot fi utilizate ulterior în alte sectoare (de exemplu, rezolvarea problemelor, lucrul în echipă etc.). Sursa: Eurobarometrul special nr. 417 (2014) „Spațiul european pentru competențe și calificări”, p. 12.

(11)  Peste 5 milioane de tineri (sub 25 de ani) nu aveau un loc de muncă în UE-28 în al doilea trimestru al anului 2014. Această cifră indică o rată a șomajului de 21,7 %, în timp ce proporția tinerilor NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) a fost de 13 %. Sursa: Eurostat

(12)  Noi forme emergente de sport atractive pentru tineri, de exemplu fotbalul de stradă, gimnastica urbană și parkour, skateboard/longboarding, stunt blading, streetball și dansul urban de stradă.


ANEXĂ

REAMINTIND CONTEXTUL POLITIC AL ACESTEI CHESTIUNI

1.

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (1), în care competența socială este legată de bunăstarea personală și socială care necesită o înțelegere a modului în care indivizii pot asigura sănătatea fizică și mentală optimă, inclusiv ca o resursă pentru ei înșiși, pentru familia lor și pentru mediul lor social direct, precum și de cunoștințe privind modul în care un stil de viață sănătos poate contribui la aceasta. În vederea unei participări sociale și interpersonale de succes, este esențială înțelegerea codurilor de conduită și a manierelor acceptate în general de diferite societăți și medii (de exemplu, la locul de muncă). Elementele esențiale ale acestei competențe includ capacitatea de a comunica în mod constructiv în medii diferite, de a da dovadă de toleranță, de a exprima și înțelege diferite puncte de vedere, de a negocia cu capacitatea de a instaura un climat de încredere, precum și de a empatiza. Persoanele ar trebui să fie capabile să facă față stresului și frustrării și să le exprime într-un mod constructiv; de asemenea, ar trebui să poată face deosebirea între sferele personală și profesională.

2.

Orientările europene pentru validarea învățării nonformale și informale (2) evidențiază faptul că validarea învățării nonformale și informale este din ce în ce mai mult considerată drept o modalitate de îmbunătățire a procesului de învățare pe tot parcursul vieții și privind toate aspectele vieții. Mai multe țări europene subliniază importanța vizibilității și punerii în valoare a învățării care se desfășoară în afara educației formale și a instituțiilor de formare profesională, de exemplu la locul de muncă, în activitățile recreaționale și la domiciliu.

3.

Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2010 privind rolul sportului ca sursă și forță motrice a incluziunii sociale active (3) subliniază că accesul și participarea la diverse aspecte ale sportului reprezintă un element important pentru dezvoltarea personală, sentimentul propriei identități și al apartenenței, sănătatea fizică și mentală, responsabilizarea individului, rețelele și competențele sociale, comunicarea interculturală și capacitatea de inserție profesională.

4.

Concluziile Consiliului din 29 noiembrie 2011 privind rolul activităților de voluntariat în sport pentru promovarea cetățeniei active (4) pun accentul pe necesitatea de a promova activitățile de voluntariat în sport ca un instrument important de sporire a competențelor și a abilităților inclusiv sub forma învățării nonformale și informale.

5.

Concluziile Consiliului din 15 februarie 2013 privind investițiile în educație și formare profesională – o reacție la Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socioeconomice mai bune și Analiza anuală a creșterii pentru 2013 (5) invită statele membre să introducă măsuri pentru dezvoltarea competențelor și abilităților transversale, astfel cum sunt descrise în recomandarea din 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

6.

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2013 privind contribuția sportului la economia UE și în special la abordarea șomajului în rândul tinerilor și la incluziunea socială (6) recunosc că, prin implicarea în activități sportive, tinerii dobândesc abilități și competențe personale și profesionale specifice care le îmbunătățesc capacitatea de inserție profesională. Printre acestea se numără competența de a învăța să înveți, competențe sociale și civice, dezvoltarea calităților de lider, comunicarea, munca în echipă, disciplina, creativitatea, spiritul întreprinzător.


(1)  JO L 394, 30.12.2006, p. 10.

(2)  Orientările europene privind validarea învățării nonformale și informale. Cedefop (2009).

(3)  JO C 326, 3.12.2010, p. 5.

(4)  JO C 372, 20.12.2011, p. 24.

(5)  JO C 64, 5.3.2013, p. 5.

(6)  JO C 32, 4.2.2014, p. 2.


Top