52011PC0216

(...PICT...)

(...PICT...)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

1.1. Istoricul propunerii

În Uniunea Europeană (UE), protecția prin brevet poate fi obținută în prezent fie prin oficiile naționale de brevete din statele membre, care acordă brevete naționale, fie prin Oficiul European de Brevete (OEB) în temeiul Convenției Brevetului European (CBE) [1]. Totuși, după acordarea unui brevet european de către OEB, acesta trebuie validat în fiecare stat membru în care se dorește obținerea protecției. Pentru ca un brevet european să fie validat pe teritoriul unui stat membru, legea națională poate solicita titularului brevetului, printre altele, să furnizeze o traducere a brevetului european în limba oficială a statului membru respectiv [2]. Prin urmare, sistemul de brevetare actual din UE, în special în ceea ce privește cerințele de traducere, este foarte complex și costisitor. Costul total de validare a unui brevet european mediu ajunge la 12 500 EUR dacă este validat doar în 13 state membre și depășește 32 000 EUR dacă este validat în întreaga UE. Costurile de validare efective se estimează a atinge aproximativ 193 milioane EUR pe an în Uniunea Europeană.

Crearea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare constituie o prioritate atât a strategiei Europa 2020 [3], cât și a Actului privind piața unică [4]. Ambele inițiative vizează îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor să inoveze prin crearea unei protecții unitare prin brevet în statele membre ale UE, împreună cu un sistem european unic de soluționare a litigiilor în materie de brevete.

În pofida faptului că sunt bine cunoscute dezavantajele cu care se confruntă întreprinderile europene în lipsa unui protecții unitare prin brevet, Uniunea nu a fost în măsură să instituie o astfel de protecție. Comisia a propus inițial un Regulament al Consiliului privind brevetul comunitar în luna august 2000 [5]. În 2002, Parlamentul European a adoptat o rezoluție legislativă [6]. În 2003, Consiliul a adoptat o abordare politică comună [7], dar nu s-a putut ajunge la un acord final. Discuțiile pe tema propunerii au fost relansate în cadrul Consiliului după adoptarea de către Comisie a comunicării intitulate „Îmbunătățirea sistemului de brevetare în Europa” în aprilie 2007 [8]. Comunicarea a confirmat angajamentul în direcția creării unui brevet comunitar unic.

Tratatul de la Lisabona a introdus un temei juridic specific pentru crearea de drepturi europene de proprietate intelectuală. În conformitate cu articolul 118 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), măsurile pentru crearea de titluri europene de proprietate intelectuală se stabilesc de către Parlamentul European și Consiliu hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Al doilea paragraf al aceluiași articol oferă însă un temei juridic specific pentru regimul lingvistic al titlurilor europene de proprietate intelectuală, care urmează să fie stabilit în conformitate cu o procedură legislativă specială, de către Consiliu, hotărând în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Prin urmare, dispozițiile referitoare la traducere pentru orice sistem unitar de brevete în UE trebuie să fie stabilite printr-un regulament separat.

În decembrie 2009, Consiliul a adoptat concluziile privind „Un sistem îmbunătăţit de brevetare în Europa” [9] și o abordare generală referitoare la propunerea de Regulament privind brevetul UE [10]. Totuși, nu au fost prevăzute dispoziții în materie de traducere, din cauza schimbării temeiului juridic menționate anterior.

La 30 iunie 2010, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Consiliului privind dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul Uniunii Europene [11]. Propunerea a fost însoțită de un raport de evaluare a impactului [12], în care se analizează diferite opțiuni pentru eventualele dispoziții referitoare la traducere. În pofida eforturilor semnificative depuse de Președinția Consiliului, în cadrul ședinței din 10 noiembrie 2010 a Consiliului Competitivitate s-a consemnat că nu s-a ajuns la un acord unanim în ceea ce privește dispozițiile referitoare la traducere [13]. La reuniunea Consiliului Competitivitate din 10 decembrie 2010 [14] s-a confirmat existența unor dificultăți insurmontabile, adoptarea unei decizii care necesită unanimitate fiind imposibilă în acel moment și în viitorul apropiat. Prin urmare, obiectivele regulamentelor propuse pentru crearea unei protecții unitare prin brevet în întreaga Uniune Europeană nu pot fi îndeplinite într-o perioadă rezonabilă de timp prin aplicarea dispozițiilor relevante ale tratatelor.

În baza unei solicitări depuse de douăsprezece state membre (Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Slovenia, Suedia și Regatul Unit) Comisia a înaintat Consiliului o propunere [15] de autorizare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul protecției unitare prin brevet. Toate statele membre au specificat în cererile lor că propunerile legislative ale Comisiei în domeniul cooperării consolidate ar trebui să se bazeze pe cele mai recente negocieri din cadrul Consiliului. După adoptarea propunerii, Belgia, Austria, Irlanda, Portugalia, Malta, Bulgaria, România, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Letonia, Grecia și Cipru au solicitat, de asemenea, să participe la cooperare. Propunerea privind decizia de autorizare a fost adoptată de Consiliu, cu aprobarea Parlamentului European, la 10 martie 2011. Prezentul regulament pune în aplicare cooperarea consolidată în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet, în conformitate cu autorizația din Decizia 2011/167/UE a Consiliului [16].

1.2. Abordare juridică

În comparație cu propunerea Comisiei din 2000, prezenta propunere se întemeiază pe sistemul existent de brevete europene, conferind un efect unitar brevetelor europene acordate pentru teritoriile statelor membre participante. Protecția unitară prin brevet va fi opțională și va coexista cu brevetele naționale și europene. Titularii brevetelor europene acordate de OEB pot depune o cerere la OEB în termen de o lună de la data publicării mențiunii de acordare a brevetului european, prin care solicită înregistrarea efectului unitar. Odată ce acesta a fost înregistrat, efectul unitar va asigura o protecție uniformă și va avea aceleași efecte pe teritoriul tuturor statelor membre participante. Brevetele europene cu efect unitar pot fi acordate, transferate, revocate sau pot expira numai pentru respectivele teritorii în ansamblul lor. Statele membre participante atribuie Oficiului European de Brevete sarcina administrării brevetelor europene cu efect unitar.

2. CONSULTĂRI CU PĂRȚILE INTERESATE

În ianuarie 2006, Comisia a lansat o amplă consultare pe tema viitoarei politici în domeniul brevetării în Europa [17]. S-au primit peste 2 500 de răspunsuri de la diverse părți interesate, inclusiv de la întreprinderi din toate sectoarele economice, asociații de întreprinderi, asociații de IMM-uri, specialiști în domeniul brevetelor, autorități publice și cadre universitare. Respondenții au solicitat un sistem de brevete europene care să stimuleze inovarea, să asigure diseminarea cunoștințelor științifice, să faciliteze transferul de tehnologie, să fie disponibil pentru toți actorii de pe piață și să ofere certitudine juridică. Răspunsurile au demonstrat clar dezamăgirea părților interesate ce derivă din lipsa progreselor în ceea ce privește proiectul brevetului comunitar. În speță, aproape toți respondenții (utilizatori ai sistemului de brevetare) au respins dispozițiile referitoare la traducere incluse în abordarea politică comună a Consiliului din 2003, care prevede că titularul brevetului trebuie să furnizeze o traducere a revendicărilor (cu efect juridic) în toate limbile oficiale ale Comunității.

Părțile interesate și-au exprimat sprijinul general pentru un brevet comunitar „unitar, accesibil și competitiv”. Acest mesaj a fost repetat la o audiere publică care a avut loc la 12 iulie 2006, unde părțile interesate din numeroase domenii și-au exprimat sprijinul pentru crearea unui brevet cu adevărat unitar și de înaltă calitate. Cu toate acestea, s-a subliniat că necesitatea unor compromisuri de natură politică ar trebui să nu afecteze utilitatea proiectului. În special reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) au subliniat importanța costurilor de brevetare moderate.

Problema protecției unitare prin brevet a fost, de asemenea, abordată pe larg în cadrul consultării pe tema „Small Business Act” pentru Europa, care a constat într-o serie de inițiative menite să ajute IMM-urile europene [18]. Întreprinderile mici și mijlocii au considerat că nivelul ridicat al taxelor de brevet și complexitatea juridică a sistemului de brevetare constituie obstacole majore [19]. În contribuțiile lor la consultare, întreprinderile în general și reprezentanții IMM-urilor în particular, au solicitat o reducere semnificativă a costurilor de brevetare pentru viitorul brevet unitar [20].

O serie de părți interesate au publicat recent documente de poziție care fac referire la protecția unitară prin brevet. Unele asociații patronale europene, cum ar fi BusinessEurope [21], UEAPME [22] și Eurochambres [23], confirmă că întreprinderile, atât mari cât și mici, doresc o protecție prin brevet simplificată, rentabilă și accesibilă. Organizații patronale naționale din multe state membre și din diverse sectoare economice au ridicat probleme identice [24]. Părțile interesate au subliniat faptul că orice soluție pentru protecția unitară prin brevet trebuie să se bazeze pe mecanismele existente de acordare a brevetelor în Europa și să nu necesite nicio revizuire a Convenției Brevetului European.

3. EVALUAREA IMPACTULUI

Prezenta propunere este însoțită de o evaluare a impactului, care identifică principalele probleme în cadrul actualului sistem european de brevetare: (i) costurile ridicate de traducere și de publicare a brevetelor europene, (ii) diferențele în ceea ce privește menținerea brevetelor în statele membre (trebuie plătite taxe de reînnoire anuale în fiecare țară în care este validat brevetul); și (iii) complexitatea administrativă de înregistrare a transferurilor, a licențelor și a altor drepturi care țin de brevete. În consecință, accesul la o protecție cuprinzătoare prin brevet în Europa este atât de costisitor și de complex, încât este inabordabil pentru mulți inventatori și multe societăți.

Evaluarea impactului analizează impactul următoarelor opțiuni:

Opțiunea 1 (scenariu de bază) – Comisia nu ia nicio măsură,

Opțiunea 2 – Comisia continuă să colaboreze cu celelalte instituții pentru un brevet UE valabil în cele 27 de state membre,

Opțiunea 3 - Comisia prezintă propuneri de regulamente de punere în aplicare a unei cooperări consolidate:

Subopțiunea 3.1 - Comisia propune dispoziții referitoare la traducere aplicabile în domeniul protecției unitare prin brevet care corespund cu propunerea sa din 30 iunie 2010, sau

Subopțiunea 3.2 – Comisia propune dispoziții referitoare la traducere aplicabile în domeniul protecției unitare prin brevet care se bazează pe propunerea sa din 30 iunie 2010 și care încorporează elemente dintr-o propunere de compromis discutată de Consiliu.

Analiza efectuată în cadrul evaluării impactului a demonstrat că se preferă opțiunea 3 cu subopțiunea 3.2.

Aceste probleme pot fi rezolvate numai la nivelul UE, deoarece fără un instrument juridic la nivelul UE, statele membre nu ar fi în măsură să confere brevetelor efecte juridice care să fie uniforme în mai multe state membre.

4. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Decizia 2011/167/UE a Consiliului a autorizat statele membre enumerate la articolul 1 să instituie cooperarea consolidată în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet.

Articolul 118 al doilea paragraf din TFUE oferă un temei juridic specific pentru stabilirea regimului lingvistic al titlurilor europene de proprietate intelectuală care să asigure o protecție uniformă în întreaga Uniune, prin adoptarea de regulamente în conformitate cu o procedură legislativă specială în care Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.

5. IMPLICAȚII BUGETARE

Prezenta propunere nu are implicații asupra bugetului Uniunii.

6. DESCRIERE DETALIATĂ

Articolul 1 – Obiect

Acest articol definește obiectul regulamentului.

Articolul 2 - Definiții

Acest articol conține definițiile principalilor termeni utilizați în regulament.

Articolul 3 – Dispoziții referitoare la traducere pentru brevetul european cu efect unitar

Acest articol prevede că, în cazul în care fasciculul unui brevet european cu efect unitar este publicat în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din CBE, nu mai este necesară nicio altă traducere. Articolul 14 alineatul (6) din CBE prevede că fasciculul unui brevet european se publică în limba în care are loc procedura în fața Oficiului European de Brevete și include o traducere a revendicărilor în celelalte două limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete. Nu vor fi necesare alte traduceri decât în caz de litigiu, în conformitate cu articolul 4, și în cursul perioadei de tranziție prevăzute la articolul 6. Orice cerere de efect unitar trebuie depusă în limba procedurii.

Articolul 4 - Traducerea în caz de litigiu

Acest articol prevede că, în caz de litigiu cu privire la un brevet european cu efect unitar, titularul brevetului trebuie să furnizeze o traducere integrală a brevetului în una dintre limbile oficiale din statul membru în care a avut loc presupusa încălcare sau în care este domiciliat presupusul contravenient. Titularul brevetului va fi, de asemenea, obligat să furnizeze, la solicitarea unei instanțe competente pe teritoriul statelor membre participante pentru litigiile referitoare la brevetul european cu efect unitar, o traducere completă a brevetului în limba de procedură a instanței respective. Costul acestor traduceri va fi suportat de titularul brevetului. În cazul unui litigiu având ca obiect o cerere de despăgubiri, instanța sesizată va trebui să ia în considerare faptul că, înainte de a primi o traducere în limba sa maternă, presupusul contravenient poate să fi acționat cu bună credință și să nu fi știut sau să nu fi avut motive întemeiate pentru a ști că încalcă brevetul.

Articolul 5 - Administrarea unui sistem de compensare

Acest articol prevede că administrarea unui sistem de compensare pentru solicitanții care depun cereri de brevet în una dintre limbile oficiale ale Uniunii care nu este o limbă oficială a Oficiului European de Brevete se încredințează de către statele membre participante Oficiului European de Brevete, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul nr. xx/xx [dispoziții de fond].

Articolul 6 – Măsuri tranzitorii

Acest articol prevede măsuri tranzitorii care urmează să fie aplicate în cursul unei anumite perioade, până când va fi disponibil un sistem de traduceri automate de bună calitate în toate limbile oficiale ale Uniunii.

Prin urmare, pe parcursul unei perioade de tranziție, orice cerere de efect unitar vizată la articolul 12 din Regulamentul xx/xx de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet trebuie să fie însoțită de următoarele: (i) o traducere integrală a fasciculului brevetului în limba engleză, în cazul în care limba procedurii în fața OEB în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din CBE este franceza sau germana; sau (ii) o traducere integrală a fasciculului brevetului în orice limbă oficială a statelor membre participante care este o limbă oficială a Uniunii, dacă limba procedurii în fața OEB este engleza.

Aceste traduceri, solicitate pe timpul perioadei de tranziție, vor fi publicate de Oficiul European de Brevete cât mai curând posibil după data depunerii cererii de efect unitar vizate la articolul 12 din Regulamentul nr. xx/xx [dispoziții de fond]. În plus, se precizează că textele acestor traduceri nu au efecte juridice și sunt furnizate numai în scop informativ.

Perioada de tranziție ar trebui să se încheie de îndată ce sunt disponibile traduceri automate de bună calitate în toate limbile oficiale ale Uniunii. Calitatea traducerilor automate trebuie evaluată regulat și în mod obiectiv de către un comitet independent de experți creat de statele membre participante în cadrul Organizației Europene de Brevete, așa cum se menționează la articolul 12 din Regulamentul xx/xx [dispoziții de fond] și compus din reprezentanți ai Oficiului European de Brevete și ai utilizatorilor sistemului european de brevete. La fiecare doi ani, începând din al șaselea an de la data aplicării prezentului regulament, acest grup de experți va prezenta o evaluare obiectivă a disponibilității traducerilor automate de înaltă calitate. Pe această bază, Comisia va prezenta Consiliului un raport și, dacă este cazul, va propune încheierea perioadei de tranziție.

Se consideră că în termen de cel mult 12 ani va fi pus la punct un sistem de traducere automată în toate limbile oficiale ale Uniunii. Prin urmare, în cazul în care perioada de tranziție nu este încheiată de Consiliu pe baza propunerii Comisiei, ea ar trebui să expire automat după 12 ani de la data aplicării prezentului regulament.

Articolul 7 - Intrarea în vigoare

Acest articol prevede că regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cu toate acestea, deoarece dispozițiile de fond aplicabile brevetului european cu efect unitar sunt cuprinse în Regulamentul xx/xx de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet și sunt completate de dispozițiile referitoare la traducere prevăzute de prezentul regulament, aceste două regulamente trebuie să se aplice în comun. Prin urmare, data aplicării regulamentului va coincide cu data aplicării Regulamentului xx/xx [dispoziții de fond].

2011/0094 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de implementare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 118 alineatul (2),

având în vedere Decizia 2011/167/UE a Consiliului din 10 martie 2011 de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar [25],

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European [26],

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1) În conformitate cu Decizia 2011/167/UE a Consiliului de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Franța, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (denumite în continuare „state membre participante”) au fost autorizate să instituie între ele o cooperare consolidată în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet.

(2) Potrivit Regulamentului xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet [27], anumitor brevete europene acordate de Oficiul European de Brevete în conformitate cu regulile și procedurile din Convenția privind eliberarea brevetelor europene din 5 octombrie 1973 modificată (denumită în continuare „CBE”) li se poate conferi efect unitar pe teritoriul statelor membre participante la cererea titularului brevetului.

(3) Este necesar să se prevadă, într-un regulament separat, în conformitate cu articolul 118 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”), dispoziții privind traducerea brevetelor europene cu efect unitar pe teritoriul statelor membre participante (denumite în continuare „brevet european cu efect unitar”).

(4) În conformitate cu Decizia 2011/167/UE a Consiliului de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar, regimul de traducere a brevetelor europene cu efect unitar trebuie să fie simplu, rentabil și corespunzător celui menționat în propunerea de regulament al Consiliului privind dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul Uniunii Europene [28], prezentată de Comisie la 30 iunie 2010, și combinat cu elementele de compromis propuse de Președinție în noiembrie 2010, care s-au bucurat de un larg sprijin din partea Consiliului [29].

(5) Existența unor dispoziții referitoare la traducere aplicabile brevetelor europene cu efect unitar care să fie rentabile, simplificate și să asigure certitudinea juridică ar trebui să stimuleze inovarea și să aibă avantaje cu precădere pentru întreprinderile mici și mijlocii. Aceste dispoziții referitoare la traducere ar trebui să facă accesul la brevetul european cu efect unitar și la sistemul de brevetare în general mai simplu, mai puțin costisitor și mai puțin riscant.

(6) Deoarece Oficiul European de Brevete este responsabil cu acordarea brevetelor europene, dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul european cu efect unitar trebuie să se întemeieze pe procedura utilizată în mod curent în cadrul Oficiului. Aceste dispoziții trebuie să aibă ca scop atingerea echilibrului necesar între interesele operatorilor economici și interesele publice în ceea ce privește costul procedurilor și disponibilitatea informațiilor tehnice.

(7) Fără a aduce atingere anumitor dispoziții tranzitorii, în cazul în care fasciculul unui brevet european cu efect unitar este publicat în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din CBE, nu ar trebui să fie necesară nicio altă traducere. Articolul 14 alineatul (6) din CBE prevede că fasciculul unui brevet european se publică în limba în care are loc procedura în fața Oficiului European de Brevete și include o traducere a revendicărilor în celelalte două limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete.

(8) În cazul unui litigiu care implică un brevet european cu efect unitar, este o cerință legitimă ca titularul brevetului să furnizeze o traducere integrală a brevetului în una dintre limbile oficiale din statul membru participant în care a avut loc presupusa încălcare sau în care este domiciliat presupusul contravenient. Titularul brevetului trebuie, de asemenea, să aibă obligația de a furniza, la solicitarea unei instanțe competente pe teritoriul statelor membre participante pentru litigiile referitoare la brevetul european cu efect unitar, o traducere integrală a brevetului în limba de procedură a instanței respective. Aceste traduceri nu trebuie să fie efectuate prin mijloace automate și trebuie furnizate pe cheltuiala titularului brevetului. În cazul unui litigiu având ca obiect o cerere de despăgubiri, instanța sesizată trebuie să ia în considerare faptul că, înainte de a primi o traducere în limba sa maternă, presupusul contravenient poate să fi acționat cu bună credință și să nu fi știut sau să nu fi avut motive întemeiate pentru a ști că încalcă brevetul. Instanța competentă trebuie să evalueze circumstanțele fiecărui caz examinând, printre altele, dacă presupusul contravenient este o întreprindere mică sau mijlocie care funcționează doar la nivel local și ținând cont de limba procedurii în fața Oficiului European de Brevete și, în timpul perioadei de tranziție, de traducerea prezentată împreună cu cererea de efect unitar.

(9) Pentru a facilita accesul la brevetele europene cu efect unitar, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, solicitanții care nu au o limbă în comun cu una dintre limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete trebuie să aibă posibilitatea de a depune cereri de brevet la Oficiul European de Brevete în orice altă limbă oficială a Uniunii. Ca măsură complementară, pentru solicitanții care obțin brevete europene cu efect unitar și care au reședința sau sediul principal într-un stat membru al Uniunii a cărui limbă oficială este diferită de limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete, este necesar ca Oficiul să administreze, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul nr. xx/xx [dispoziții de fond], un sistem de rambursări suplimentare ale costurilor legate de traducere din limba respectivă în limba de procedură a Oficiului, în plus față de ceea ce este deja prevăzut în cadrul acestuia.

(10) Pentru a promova disponibilitatea informațiilor legate de brevete și diseminarea cunoștințelor tehnologice, este necesar să fie disponibile, cât mai curând posibil, traduceri automate ale cererilor de brevet și ale fasciculelor în toate limbile oficiale ale Uniunii. Oficiul European de Brevete dezvoltă în prezent un sistem de traduceri automate, care reprezintă un instrument foarte important pentru îmbunătățirea accesului la informațiile legate de brevete și la difuzarea largă a cunoștințelor tehnologice. Disponibilitatea în timp util a unor traduceri automate de înaltă calitate ale cererilor de brevet european și ale fasciculelor în toate limbile oficiale ale Uniunii ar fi utilă pentru toți utilizatorii sistemului european de brevete. Traducerile automate sunt un element cheie al politicii Uniunii Europene. Aceste traduceri automate trebuie să servească numai în scop informativ și să nu producă niciun efect juridic.

(11) Pe parcursul unei perioade de tranziție, până când va fi disponibil un sistem de traduceri automate de bună calitate în toate limbile oficiale ale Uniunii, orice cerere de efect unitar vizată la articolul 12 din Regulamentul xx/xx [dispoziții de fond] trebuie să fie însoțită de o traducere integrală a fasciculului în limba engleză, atunci când limba procedurii în fața Oficiului European de Brevete este franceza sau germana, sau, dacă limba procedurii în fața Oficiului European de Brevete este engleza, de o traducere integrală a fasciculului în orice limbă oficială a statelor membre participante care este o limbă oficială a Uniunii. În acest fel, în cursul perioadei de tranziție, toate brevetele europene cu efect unitar vor fi disponibile în limba engleză, care este limba utilizată în mod obișnuit în domeniul cercetării și al publicațiilor tehnologice internaționale. Totodată, pentru brevetele europene cu efect unitar, aceste dispoziții ar garanta publicarea în celelalte limbi oficiale ale statelor membre participante. Aceste traduceri nu trebuie să fie efectuate prin mijloace automate, iar înalta lor calitate trebuie utilizată pentru perfecționarea motoarele de traducere de către Oficiul European de Brevete. Ele ar spori totodată diseminarea informațiilor legate de brevete. Perioada de tranziție ar trebui să se încheie de îndată ce vor exista traduceri automate de înaltă calitate în toate limbile oficiale ale Uniunii, sub rezerva unei evaluări obiective a calității. Calitatea traducerilor automate trebuie evaluată regulat și în mod obiectiv de către un comitet independent de experți creat de către statele membre participante în cadrul Organizației Europene de Brevete și compus din reprezentanți ai Oficiului European de Brevete și ai utilizatorilor sistemului european de brevete. Având în vedere evoluțiile tehnologice, perioada maximă pentru obținerea unor traduceri automate de înaltă calitate nu ar trebui să depășească 12 ani. Prin urmare, perioada de tranziție trebuie să se încheie în 12 ani de la data aplicării prezentului regulament, cu excepția cazului în care se decide încheierea ei la o dată anterioară.

(12) Deoarece dispozițiile juridice de fond aplicabile brevetului european cu efect unitar sunt cuprinse în Regulamentul xx/xx de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet și sunt completate de dispozițiile referitoare la traducere prevăzute în prezentul regulament, prezentul regulament trebuie să se aplice de la aceeași dată ca Regulamentul xx/xx [dispoziții de fond] [data urmează să fie stabilită].

(13) Prezentul regulament nu aduce atingere regimului lingvistic al instituțiilor Uniunii instituit în conformitate cu articolul 342 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Regulamentul 1/1958 al Consiliului de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene [30]. Prezentul regulament se bazează pe regimul lingvistic al Oficiului European de Brevete și nu trebuie să se considere că el ar crea un regim lingvistic specific pentru Uniune, și nici că ar crea un precedent pentru instituirea unui regim lingvistic limitat în cadrul unui viitor instrument juridic al Uniunii.

(14) Conform principiului subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivul acțiunii avute în vedere, și anume crearea unui regim de traducere uniform și simplificat pentru brevetele europene cu efect unitar, nu poate fi atins decât la nivel european. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament implementează cooperarea consolidată în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet autorizată prin Decizia nr. 2011/167/UE a Consiliului în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) „brevet european cu efect unitar” înseamnă un brevet european care beneficiază de efect unitar pe teritoriul statelor membre participante în temeiul Regulamentului xx/xx [dispoziții de fond];

(b) „fasciculul brevetului european” înseamnă fasciculul brevetului european, conform definiției prevăzute în regula 73 din regulamentul de implementare a Convenției privind eliberarea brevetelor europene din 5 octombrie 1973, modificată (denumită în continuare „CBE”);

(c) „limba procedurii” înseamnă limba în care are loc procedura în fața Oficiului European de Brevete, așa cum se precizează la articolul 14 alineatul (3) din CBE.

Articolul 3

Dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul european cu efect unitar

1. Fără a aduce atingere articolelor 4 și 6 din prezentul regulament, atunci când fasciculul unui brevet european cu efect unitar este publicat în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din CBE, nu este necesară nicio altă traducere.

2. Orice cerere de efect unitar, în sensul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. xx/xx [dispoziții de fond], se depune în limba procedurii.

Articolul 4

Traducerea în caz de litigiu

1. În caz de litigiu cu privire la un brevet european cu efect unitar, titularul brevetului furnizează, la cererea și la alegerea presupusului contravenient, o traducere integrală a brevetului în una dintre limbile oficiale ale statului membru participant în care a avut loc presupusa încălcare sau în care este domiciliat presupusul contravenient.

2. În caz de litigiu cu privire la un brevet european cu efect unitar, titularul brevetului furnizează, pe parcursul derulării acțiunii în justiție, la cererea unei instanțe competente pe teritoriile statelor membre participante pentru litigiile privind brevetele europene cu efect unitar, o traducere integrală a brevetului în limba de procedură a instanței respective.

3. Costul traducerii menționate la alineatele (1) și (2) revine titularului brevetului.

4. În cazul unui litigiu având ca obiect o cerere de despăgubiri, instanța sesizată ia în considerare faptul că, înainte de a primi traducerea menționată la alineatul (1), presupusul contravenient poate să fi acționat fără să știe sau fără să aibă motive întemeiate pentru a ști că încalcă brevetul.

Articolul 5

Administrarea unui sistem de compensare

Întrucât articolul 14 alineatul (2) din CBE permite ca cererile de brevet european să fie depuse în orice limbă, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul nr. xx/xx [dispoziții de fond], statele membre participante încredințează Oficiului European de Brevete, așa cum se prevede la articolul 143 din CBE, sarcina de a administra un sistem de compensare pentru a rambursa, din taxele menționate la articolul 13 din regulamentul respectiv, până la un anumit plafon, toate costurile de traducere suportate de solicitanții care depun cereri de brevet la Oficiul European de Brevete în una dintre limbile oficiale ale Uniunii care nu este o limbă oficială a Oficiului.

Articolul 6

Măsuri tranzitorii

1. Pe parcursul unei perioade de tranziție care începe de la data aplicării prezentului regulament prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din acesta, orice cerere de efect unitar vizată la articolul 12 din Regulamentul xx/xx [dispoziții de fond] trebuie prezentată împreună cu următoarele:

(a) în cazul în care limba procedurii este franceza sau germana, o traducere integrală a fasciculului brevetului european în limba engleză; sau

(b) în cazul în care limba procedurii este engleza, o traducere integrală a fasciculului brevetului european în orice limbă oficială a statelor membre participante care este o limbă oficială a Uniunii.

2. În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul nr. xx/xx [dispoziții de fond], statele membre participante încredințează Oficiului European de Brevete, în virtutea articolului 143 din CBE, sarcina de a publica traducerile menționate la alineatul (1) cât mai curând posibil după data depunerii cererii de efect unitar prevăzute la articolul 12 din Regulamentul xx/xx [dispoziții de fond]. Textul acestor traduceri nu va avea valoare juridică, având exclusiv un scop informativ.

3. Din doi în doi ani, începând din al șaselea an de la data aplicării prezentului regulament, un comitet de experți independenți efectuează o evaluare obiectivă a disponibilității traducerilor automate de bună calitate ale cererilor de brevet și ale fasciculelor în toate limbile oficiale ale Uniunii, prin sistemul dezvoltat de Oficiul European de Brevete. Acest comitet de experți se instituie de către statele membre participante în cadrul Organizației Europene de Brevete și este compus din reprezentanți ai Oficiului European de Brevete și ai organizațiilor neguvernamentale care reprezintă utilizatorii sistemului european de brevete invitați de Consiliul de administrație al Organizației Europene de Brevete în calitate de observatori în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) din CBE.

4. Pe baza evaluării menționate la alineatul (3), la fiecare doi ani, Comisia prezintă Consiliului un raport și, dacă este cazul, face propuneri în vederea încheierii perioadei de tranziție.

5. Dacă perioada de tranziție nu este încheiată pe baza unei propuneri a Comisiei, ea expiră după 12 ani de la data aplicării prezentului regulament.

Articolul 7

Intrarea în vigoare

1. Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2. Regulamentul se aplică de la [va fi stabilită o dată concretă, care va coincide cu data de aplicare a Regulamentului xx/xx de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre participante în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

[1] http://www.epo.org

[2] În vederea reducerii costurilor pe care le implică cerințele de validare, în 2000 statele semnatare ale CBE au adoptat așa-numitul „Acord de la Londra” (Acord privind aplicarea articolului 65 din CBE, JO al OEB 2001, 550) care este în vigoare în prezent în unsprezece state membre ale UE și are ca rezultat reducerea cerințelor de traducere.

[3] COM(2010) 2020.

[4] COM(2010) 608 final/2.

[5] COM(2000) 412.

[6] Rezoluția legislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului privind brevetul comunitar – [COM(2000) 412 - C5-0461/2000 - 2000/0177(CNS)] (JO C 127 E, 29.5.2003, p. 519–526).

[7] Documentul 7159/03 al Consiliului.

[8] COM(2007) 165.

[9] Documentul 17229/09 al Consiliului.

[10] Documentul 16113/09 Add 1 al Consiliului. Terminologia s-a modificat (de la „comunitar” la „UE”) ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

[11] COM(2010) 350.

[12] SEC(2010) 796.

[13] Comunicat de presă al reuniunii extraordinare a Consiliului „Competitivitate (Piață internă, industrie, cercetare și spațiu)”, 16041/10, 10.11.2010.

[14] A se vedea comunicatul de presă 17668/10.

[15] COM(2010) 790.

[16] Decizia 2011/167/UE a Consiliului din 10 martie 2011 de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar (JO L 76, 22.3.2011, p. 53).

[17] Documentul de consultare, răspunsurile părților interesate și raportul conținând concluziile preliminare ale consultării sunt disponibile la adresa http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/patent/consultation_en.htm

[18] COM(2008) 394.

[19] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/

[20] UEAPME Expectations on the Proposal for a European Small Business Act, disponibil la adresa www.ueapme.com. Răspunsuri la consultarea pe tema Small Business Act pentru Europa, disponibile la adresa http://www.eurochambres.eu.

[21] Opinii cu privire la aspectele cheie ale dezbaterii privind reforma brevetelor în Europa, disponibile la http://www.businesseurope.eu

[22] Poziție cu privire la evoluțiile politice recente privind brevetul comunitar european, disponibilă la http://www.ueapme.com

[23] Document de poziție privind sistemul european de brevete, disponibil la http://www.eurochambres.eu

[24] Documente de poziție ale BDI (Bundesverband der Deutschen Industrie), DIHK (Deutscher Industrie- und Handelskammertag), CBI (Confederation of British Industries), CCIP (Chambre de commerce et d'industrie de Paris), CGPME (Confédération générale des petites et moyennes entreprises), Unioncamere, DigitalEurope, Orgalime, ACT (Association for Competitive Technology), Cefic și altele.

[25] JO L 76, 22.3.2011, p. 53.

[26] JO C, p. .

[27] JO C, p. .

[28] COM(2010) 350.

[29] Documentele Consiliului 15385/10 și 15385/10 ADD 1.

[30] Regulamentul nr. 1/1958 al Consiliului de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385-386).

--------------------------------------------------