52010PC0790

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 14.12.2010

COM(2010) 790 final

2010/0384 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecţii a brevetelor unitare

EXPUNERE DE MOTIVE

1. INTRODUCERE

La 1 august 2000, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Consiliului privind brevetul comunitar[1]. Comisia a propus crearea unui brevet comunitar unitar, care să coexiste cu brevetele naţionale acordate de oficiile naţionale de brevetare din statele membre şi cu brevetele europene acordate, în cadrul Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene (CBE), de către Oficiul European de Brevete (OEB). În condiţiile în care CBE reprezenta încă din anii ’70 un sistem centralizat funcțional de acordare a brevetelor, s-a considerat că brevetul comunitar urma să fie, de asemenea, acordat de OEB. Utilizatorii sistemului de brevetare aveau libertatea de a alege tipul de protecţie a brevetelor cel mai bine adaptat propriilor necesităţi.

Prin propunerea sa, Comisia urmărea crearea unui brevet comunitar care să fie atractiv pentru utilizatorii sistemului de brevetare din Europa, propunând în special un regim de traducere simplificat şi rentabil. Comisia a propus ca, după acordarea unui brevet comunitar de către OEB în una dintre limbile oficiale ale acesteia (engleză, franceză sau germană) şi publicarea în limba respectivă împreună cu traducerea cererilor în celelalte două limbi oficiale ale OEB, brevetul comunitar urma să intre în vigoare în întreaga Uniune.

Propunerea a fost discutată pe larg la reuniunile Consiliului, însă nu a obţinut unanimitatea necesară. La 26 noiembrie 2001, s-a concluzionat că, având în vedere diferite aspecte ale proiectului de brevet comunitar, „în special dispoziţiile referitoare la regimul lingvistic”, „în ciuda tuturor eforturilor, nu s-a putut ajunge la un acord în cadrul acestei reuniuni a Consiliului”[2]. La 20 decembrie 2001, preşedinţia belgiană a propus un compromis în privinţa regimului lingvistic, dar nu a obţinut, nici de această dată, un acord unanim al statelor membre[3].

La 3 martie 2003, Consiliul a adoptat o abordare politică comună privind brevetul comunitar. Aceasta prevedea că titularii brevetelor trebuiau să furnizeze traduceri ale cererilor în toate limbile oficiale ale statelor membre[4]. Un astfel de regim s-ar fi dovedit a fi cu mult mai costisitor pentru titularii de brevete decât prima propunere a Comisiei şi ar fi ridicat dificultăţi practice de producere a unui mare număr de traduceri într-o perioadă de timp limitată. În consecinţă, acesta a fost respins de către toţi utilizatorii sistemului de brevetare, pe motiv că este prea costisitor şi prea riscant.

Ulterior, la 28 noiembrie 2003[5] şi 11 martie 2004[6], Consiliul a concluzionat că problema regimului lingvistic face imposibilă ajungerea la un acord politic cu privire la propunerea de regulament privind brevetul comunitar, în ciuda abordării politice comune anterioare din martie 2003.

Discuțiile în cadrul Consiliului au fost relansate după adoptarea de către Comisie a comunicării intitulate „Îmbunătăţirea sistemului de brevetare în Europa” în aprilie 2007[7]. Comunicarea a confirmat angajamentul în direcţia creării unui brevet comunitar. De asemenea, documentul propunea examinarea, împreună cu statele membre, a unei noi abordări în materie de traducere în vederea reducerii costurilor, care să faciliteze în acelaşi timp diseminarea informaţiilor conţinute în brevete în toate limbile oficiale ale UE. Comisia a indicat că proiectele curente privind traducerea automată meritau o atenţie specială.

Aceste idei au fost analizate împreună cu statele membre pentru prima dată în timpul preşedinţiei slovene din 2008[8]. La 23 mai 2008, preşedinţia a prezentat o propunere revizuită de regulament privind brevetul comunitar[9], elaborată pe baza dispoziţiilor inițiale referitoare la un sistem simplificat de traducere care fuseseră propuse de Comisie în 2000, cărora le-au fost aduse câteva modificări. În esenţă, acestea prevedeau că orice solicitant îşi putea depune cererea de brevet comunitar în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii. Costurile traducerii cererii în una dintre cele trei limbi de lucru ale OEB urmau să fie rambursate de sistem tuturor solicitanţilor din state membre a căror limbă oficială nu este una dintre limbile OEB. Un sistem de traducere automată urma să asigure traducerea brevetelor UE şi a cererilor în toate limbile oficiale ale Uniunii, în scop informativ şi fără efecte juridice. O traducere integrală a brevetului UE era necesară doar în caz de litigiu. Aceste propuneri au fost dezbătute pe larg în cadrul grupului de lucru pentru proprietate intelectuală (brevete) al Consiliului pe parcursul preşedinţiilor succesive din 2008 şi 2009.

În decembrie 2009, Consiliul a adoptat concluziile privind „Îmbunătăţirea sistemului de brevetare în Europa”[10] şi o abordare generală referitoare la propunerea de regulament privind brevetul UE[11] (trecere de la brevet „comunitar” la brevet „UE” ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009). Cu toate acestea, dispoziţiile referitoare la traducerea brevetului UE au rămas în afara domeniului de aplicare a concluziilor Consiliului ca urmare a modificării temeiului juridic pentru crearea brevetului UE în Tratatul de la Lisabona.

În conformitate cu articolul 118 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), brevetul UE, ca titlu european de proprietate intelectuală, poate fi instituit prin procedură legislativă ordinară. Totuşi, conform articolului 118 alineatul (2) din TFUE, instituirea regimului lingvistic al acestor titluri presupune o procedură legislativă specială cu unanimitate de voturi în cadrul Consiliului.

Pe această bază, la 30 iunie 2010, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul UE[12]. Propunerea a fost însoţită de o evaluare de impact, prin care se analizau diferitele opţiuni de dispoziţii referitoare la traducere. După o analiză atentă, Comisia a concluzionat că rămân preferabile dispoziţiile referitoare la traducere conţinute în propunerea revizuită de regulament privind brevetul comunitar din 23 mai 2008[13]. Regimul lingvistic în cauză este simplificat şi rentabil. El oferă cele mai însemnate reduceri de cost pentru utilizatori şi, în acelaşi timp, asigură securitatea juridică. De asemenea, regimul se întemeiază pe buna funcţionare a sistemului OEB şi permite un maximum de flexibilitate pentru solicitanţi.

Propunerea a fost discutată în cadrul grupurilor de lucru ale Consiliului pentru proprietate intelectuală (brevete) din 14 iulie, 28 iulie şi 7-8 septembrie 2010. La prima reuniune a grupului de lucru, câteva delegaţii păreau a avea importante îndoieli faţă de propunere. Unele delegaţii au exclus cu fermitate orice compromis. O delegaţie a prezentat o propunere alternativă[14], insuficient sprijinită de celelalte delegaţii.

Cu toate acestea, preşedinţia belgiană a depus toate eforturile posibile pentru a obţine un acord unanim privind dispoziţiile de traducere pentru brevetul UE. La 29 septembrie 2010, în cadrul reuniunii informale a Consiliului Competitivitate s-a întreţinut un prim schimb de opinii referitor la propunerea Comisiei, în cursul căruia au fost discutate elementele de compromis propuse de preşedinţie. Deşi cea mai mare parte a statelor membre au sprijinit propunerea Comisiei şi elementele de compromis, câteva delegaţii au continuat să se opună cu fermitate. La 6 octombrie 2010, preşedinţia a propus Consiliului spre adoptare un proiect de orientare politică[15] ce includea elemente pentru o soluţie de compromis. Soluţia de compromis se întemeia pe propunerea Comisiei şi lua în considerare elemente ale propunerii alternative.

La 11 octombrie 2010, Consiliul nu a reuşit să ajungă la un acord privind dispoziţiile de traducere pe baza proiectului de orientare politică. Cu toate acestea, preşedinţia a continuat să caute o soluţie acceptabilă pentru toate statele membre. Pe baza dezbaterilor bilaterale dintre delegaţii, preşedinţia a propus, la 8 noiembrie 2010[16], un al doilea set de elemente de compromis. Noi astfel de elemente au fost adăugate la proiectul de orientare politică la 9 noiembrie 2010[17].

Proiectul de orientare politică a fost singurul punct de pe ordinea de zi a reuniunii extraordinare a Consiliului Competitivitate convocate de preşedinţie la 10 noiembrie 2010. În ciuda tuturor eforturilor preşedinţiei şi concesiilor făcute de unele delegaţii, mai multe state membre nu au acceptat propunerea finală de compromis şi nu a fost întrunită majoritatea.

La reuniunea Consiliului din 11 octombrie 2010, mai multe state membre au precizat că, în cazul în care Consiliul nu reuşeşte să ajungă la un acord înainte de sfârşitul lui 2010, acceptau să analizeze posibilitatea creării unui brevet unitar în cadrul cooperării consolidate. Această intenţie a fost confirmată la 9 noiembrie 2010, când cinci delegaţii au transmis Comisiei o scrisoare în care declarau că, în eventualitatea în care negocierile privind regimul adecvat de traducere a brevetului UE continuau să rămână blocate după reuniunea Consiliului din 10 noiembrie, devenea evident că întreprinderile europene urmau a fi lipsite de dreptul la un brevet UE unitar în viitorul apropiat. Statele membre în cauză au solicitat Comisiei să analizeze fezabilitatea propunerii unei cooperări consolidate în acest domeniu, în cazul în care aceasta primea solicitări de a propune o astfel de cooperare în perioada imediat următoare. La reuniunea Consiliului Competitivitate din 25 noiembrie 2010, un număr de state membre şi-au exprimat interesul pentru găsirea unei soluţii în cadrul cooperării consolidate, în timp ce altele şi-au declarat opoziţia.

La reuniunea Consiliului Competitivitate din 10 noiembrie 2010, s-a constatat că nu există unanimitate pentru menţinerea propunerii de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducerea pentru brevetul UE[18]. La reuniunea Consiliului Competitivitate din 10 decembrie 2010 s-a confirmat existenţa unor dificultăţi insurmontabile, o decizie care necesită unanimitatea fiind imposibilă în acel moment şi în viitorul apropiat. Prin urmare, obiectivele regulamentelor propuse pentru crearea unei protecţii a brevetului unitar în întreaga Uniune Europeană nu pot fi îndeplinite într-o perioadă rezonabilă de timp prin aplicarea dispoziţiilor relevante ale tratatelor.

Douăsprezece state membre (Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Slovenia, Suedia şi Regatul Unit) s-au adresat formal Comisiei, arătând că intenţionează să instituie între ele o cooperare consolidată pentru crearea unei protecţii a brevetelor unitare şi solicitând Comisiei să prezinte Consiliului o propunere în acest sens.

Prezenta propunere reprezintă răspunsul Comisiei la aceste solicitări.

2. TEMEIUL JURIDIC AL COOPERĂRII CONSOLIDATE

Cooperarea consolidată este reglementată prin articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi prin articolele 326 – 334 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Prezenta propunere de decizie a Consiliului de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții a brevetelor unitare se întemeiază pe articolul 329 alineatul (1) din TFUE.

3. MĂSURI DE PUNERE ÎN APLICARE A COOPERĂRII CONSOLIDATE

Propunerea Comisiei de decizie a Consiliului se referă la autorizarea cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii a brevetelor unitare. Propunerile de măsuri specifice vizând punerea în aplicare a cooperării consolidate se transmit după autorizarea cooperării consolidate de către Consiliu.

Cu toate acestea, se impune amintirea câtorva elemente cheie ale măsurilor de punere în aplicare preconizate. Deoarece crearea unei protecţii a brevetelor unitare nu este posibilă în absenţa unui acord privind dispoziţiile referitoare la traducere, atât dispoziţiile de fond aplicabile brevetului unitar [articolul 118 alineatul (1) din TFUE], cât şi dispoziţiile referitoare la traducere [articolul 118 alineatul (2) din TFUE] trebuie să fie incluse în măsurile de punere în aplicare preconizate.

Astfel, măsurile de punere în aplicare preconizate trebuie să includă următoarele elemente:

1. O propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de creare a unei protecții a brevetelor unitare. Această propunere poate fi întemeiată pe textul acceptat (abordare generală) în Consiliu la 4 decembrie 2009[19], precum şi pe anumite elemente ale proiectului de orientare politică propus de preşedinţia belgiană, în special:

2. Protecţia brevetelor unitare trebuie să fie opţională pentru utilizatorii sistemului de brevetare şi trebuie să coexiste cu brevetele naţionale şi europene. Brevetul unitar trebuie să reprezinte o categorie specifică a brevetului european, să fie acordat de către Oficiul European de Brevete şi să numească statele membre care participă în mod unitar la cooperarea consolidată.

3. În consecinţă, brevetelor unitare şi tuturor celorlalte brevete europene li se va aplica o procedură unică, conformă cu CBE. Până la momentul acordării brevetului, solicitanţii trebuie să opteze între (i) un brevet european valabil pe teritoriul statele membre participante în care brevetul va avea un caracter unitar, (ii) un brevet european valabil pe teritoriul statelor membre participante în care brevetul are caracter unitar, dar care numeşte şi alte state contractante selectate ale CBE, sau (iii) un brevet european care numeşte doar statele contractante ale CBE.

4. Brevetul unitar trebuie să aibă un caracter autonom şi să ofere protecţie egală pe întregul teritoriu al statelor membre participante. Acesta poate fi acordat, transferat, anulat sau poate expira numai pe teritoriile acestora.

5. O propunere de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul unitar. Această propunere ar prelua principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru un regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul UE[20], precum şi anumite elemente conţinute în proiectul de orientare politică propus de preşedinţia belgiană, în special:

6. Se preconizează ca specificaţiile brevetului unitar să fie publicate de către OEB, în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) al CBE. Fără a aduce atingere oricăror eventuale dispoziţii tranzitorii considerate necesare, nu sunt obligatorii alte traduceri. Orice cerinţe de traducere suplimentare prevăzute de astfel de dispoziţii tranzitorii trebuie să fie proporţionale, să fie solicitate exclusiv pe bază temporară şi să fie lipsite de valoare juridică, asigurând astfel securitatea juridică pentru utilizatorii sistemului de brevetare. În orice caz, dispozițiile tranzitorii s-ar încheia de îndată ce vor fi disponibile traduceri automate de înaltă calitate, după o evaluare obiectivă a calităţii acestora.

7. Traducerile trebuie să fie lipsite de valoare juridică, asigurând astfel securitatea juridică pentru utilizatorii sistemului de brevetare.

8. În eventualitatea unui litigiu privind un brevet unitar, titularul brevetului va trebui să furnizeze, pe propria cheltuială, o traducere manuală completă a specificaţiilor brevetului:

9. într-o limbă oficială a statului membru în care a avut loc presupusa contravenţie sau în care este domiciliat presupusul contravenient (la alegerea presupusului contravenient) şi

10. în limba de procedură a instanţei care instrumentează litigiul (la cererea instanţei respective).

11. Un sistem de compensare a costurilor de traducere a cererilor de brevet, redactat în una dintre limbile oficiale ale Uniunii şi într-o limbă oficială a OEB, prezentat la începutul procedurii pentru solicitanţii cu sediul în unul dintre statele membre având o limbă oficială diferită de cea a limbilor de lucru ale OEB, care se adaugă documentaţiei curente privind brevetele europene, inclusiv asistenţă financiară şi tehnică pentru pregătirea traducerilor.

4. EVALUAREA CONDIŢIILOR JURIDICE PENTRU COOPERAREA CONSOLIDATĂ

4.1. Decizia de autorizare ca soluţie de ultimă instanţă şi participarea a cel puţin nouă state membre

Articolul 20 alineatul (2) TUE prevede că decizia care autorizează o formă de cooperare consolidată se adoptă de Consiliu în ultimă instanţă, atunci când acesta stabileşte că obiectivele urmărite prin această cooperare nu pot fi atinse într-un termen rezonabil de Uniune, în ansamblul său, şi în condiţiile în care cel puţin nouă state membre participă la aceasta.

La reuniunea Consiliului din 10 noiembrie 2010 s-a constatat că nu există unanimitate pentru a da curs propunerii de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul UE[21]. La reuniunea Consiliului din 10 decembrie 2010 s-a confirmat existenţa unor dificultăţi insurmontabile, o decizie care necesită unanimitatea fiind imposibilă în prezent şi în viitorul apropiat.

Întrucât dispoziţiile referitoare la traducere sunt necesare pentru crearea unei protecţii a brevetelor unitare, s-a stabilit că obiectivele regulamentului privind brevetul UE nu pot fi îndeplinite într-o perioadă rezonabilă de timp prin aplicarea dispoziţiilor relevante ale tratatelor. Astfel, s-a concluzionat că nu poate fi găsită o altă soluţie de creare a unei protecţii a brevetelor unitare pentru Uniune, în ansamblul său, şi că se poate apela, în ultimă instanţă, la cooperarea consolidată.

Comisia a primit solicitări din partea a douăsprezece state membre, care precizau că intenţionează să instituie între ele o cooperare consolidată pentru crearea unei protecţii a brevetelor unitare. Statele membre în cauză şi-au confirmat solicitările în cadrul reuniunii Consiliului Competitivitate din 10 decembrie 2010.

4.2. Domeniul prevăzut de tratat

Articolul 329 alineatul (1) din TFUE stipulează că o formă de cooperare consolidată poate fi stabilită „într-unul din domeniile prevăzute în tratate”. Stabilirea măsurilor pentru crearea de titluri europene de proprietate intelectuală este menţionată în mod expres la articolul 118 din TFUE. Crearea unei protecţii a brevetelor unitare este un subiect suficient de omogen şi de structurat pentru a constitui un domeniu bine definit, în sensul tratatelor, în care poate fi instituită cooperarea consolidată.

Conform articolului 20 alineatul (1) din TUE, cooperarea consolidată poate fi stabilită numai „în cadrul competenţelor neexclusive ale Uniunii”. Protecţia brevetelor unitare nu este inclusă în lista competenţelor exclusive prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din TFUE. Temeiul juridic al legiferării în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (articolul 118 din TFUE) se află sub incidenţa capitolului privind apropierea legislaţiilor şi se referă în mod specific la stabilirea şi funcţionarea pieţei interne, care reprezintă una dintre competenţele partajate ale Uniunii (articolul 4 din TFUE). Prin urmare, crearea unei protecţii a brevetelor unitare conţinând dispoziţii referitoare la traducere intră în cadrul competenţelor neexclusive ale Uniunii. Considerentul conform căruia numai Uniunea poate stabili o protecţie a brevetelor unitare pe teritoriul său nu face din crearea unei astfel de protecţii un aspect de competenţă exclusivă. Orice argument contrar confundă noţiunile de atribuire de competenţă (care, în acest caz, reprezintă competenţa de a stabili măsuri de creare a drepturilor de proprietate intelectuală care să asigure o protecţie uniformă pe întregul teritoriu al Uniunii) şi maniera în care Uniunea îşi exercită competenţa.

4.3. Promovarea obiectivelor Uniunii, protejarea intereselor acesteia şi consolidarea procesului de integrare

4.3.1. Promovarea obiectivelor Uniunii

Două obiective ale Uniunii prevăzute la articolul 3 alineatul (3) din TUE sunt deosebit de relevante pentru domeniul brevetelor:

- instituirea unei pieţe interne şi

- promovarea progresului ştiinţific şi tehnologic.

Instituirea unei pieţe interne

Piaţa internă cuprinde un spaţiu fără frontiere interne, în care se asigură îndeosebi libera circulaţie a mărfurilor [articolul 26 alineatul (2) din TFUE]. În acest scop, Uniunea trebuie să adopte măsuri vizând asigurarea funcţionării pieţei interne [articolul 26 alineatul (1) DIN TFUE]. O astfel de măsură este crearea „titlurilor europene de proprietate intelectuală”. Articolul 118 alineatul (1) prevede în mod expres că aceste drepturi se creează „în cadrul instituirii sau al funcţionării pieţei interne”.

Sistemele naţionale de brevetare actuale ale statelor membre şi sistemul european de brevetare provoacă fragmentarea sistemului european de protecție a brevetelor. Aceasta se întâmplă în principal deoarece brevetele naţionale şi cele europene asigură doar o protecţie teritorială, fără a acoperi întregul ansamblu al pieţei interne, în mod unitar, întrucât:

- protecţia conferită de un brevet naţional este limitată la teritoriul statului membru în care a fost acordat brevetul;

- sfera teritorială a unui brevet european depinde de decizia titularului brevetului de a valida brevetul european în unul sau mai multe state membre în care brevetul are efectul unui brevet naţional (ceea ce implică administrarea de către oficiul naţional de brevete şi aplicarea prin decizie a instanţelor naţionale).

Există mai multe indicii conform cărora, în practică, titularii de brevete îşi protejează invenţiile numai în câteva state membre[22]. Aceştia par să renunţe la a-şi proteja brevetele în mai multe ţări ale Uniunii ca urmare a costurilor ridicate şi a complicaţiilor cauzate de costurile de traducere, de cerinţele de validare, de taxele oficiale (taxe de publicare şi de reînnoire anuală) şi de cerinţele de reprezentare profesională (a se vedea secţiunea 5.2.2 de mai jos).

Crearea unui brevet unitar pentru un grup de state membre poate conduce la creşterea nivelului de protecţie a brevetului, prin crearea unui titlu care conferă o protecţie uniformă pe teritoriul tuturor statelor membre participante. Pe teritoriul acestora, utilizatorii sistemului european de brevetare urmează să aibă acces la un brevet care oferă protecţia unui brevet unitar şi care elimină costurile şi complicațiile. Astfel, un brevet unitar va promova obiectivul Uniunii de asigurare a funcţionării pieţei interne, chiar şi în condiţiile participării unui număr limitat de state membre.

În statele membre care nu doresc să participe la cooperarea consolidată, cadrul juridic privind brevetele nu va fi afectat. Aceasta înseamnă că inventatorii care doresc să îşi protejeze brevetele în statele membre neparticipante trebuie să îşi valideze brevetul european pentru teritoriul statelor respective, suportând cheltuielile de traducere şi celelalte costuri aferente. Brevetul european pentru teritoriile statelor membre participante, având în acest caz caracter unitar, poate desemna şi state membre selectate neparticipante. Astfel, brevetul poate fi protejat pe întregul teritoriu al Uniunii.

În plus, inventatorii stabiliţi în state membre neparticipante vor putea beneficia de protecţia uniformă a brevetelor de pe teritoriul statelor membre participante (explicaţii detaliate în secţiunea 4.6) Prin urmare, obţinerea protecţiei brevetului va fi simplificată în întreaga Uniune, iar costurile acestei protecţii vor fi drastic reduse atât pentru inventatorii din statele membre participante, cât şi pentru cei din statele membre neparticipante. În consecinţă, se prevede că, în comparaţie cu situaţia din prezent, tot mai mulţi inventatori vor încerca să îşi protejeze brevetele în Uniune[23]. Acest aspect se va dovedi benefic pentru funcţionarea pieţei interne.

Promovarea progresului ştiinţific şi tehnologic

În general, se recunoaşte că accesul facil la protecţia brevetelor stimulează cercetarea şi dezvoltarea[24]: disponibilitatea inventatorilor, a IMM-urilor inovatoare şi a marilor companii de a investi în cercetare şi dezvoltare depinde într-o mare măsură de posibilitatea protejării dreptului exclusiv pentru invenţiile realizate, în scopul asigurării unui bun randament al investiţiei efectuate. Accesul facil la un sistem mai rentabil, simplu şi sigur din punct de vedere juridic este aşadar deosebit de important pentru promovarea progresului ştiinţific şi tehnologic în Uniune.

Sistemul actual fragmentat de brevetare din Europa nu este favorabil creării unor condiţii adecvate de stimulare a cercetării şi dezvoltării. Sistemul existent de brevetare este perceput de către întreprinderi – în special de IMM-uri – ca fiind excesiv de costisitor şi de complex[25].

Crearea unui brevet unitar va aduce avantaje considerabile utilizatorilor sistemului de brevetare în ceea ce priveşte facilitarea accesului, rentabilitatea, simplificarea şi creşterea securității juridice. Protejarea brevetului va fi mai uşoară şi mai puţin costisitoare nu doar pe teritoriul statelor membre, ci şi pe teritoriul întregii Uniuni, astfel cum s-a arătat mai sus. Aceste condiţii îmbunătăţite vor contribui la stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare şi, prin urmare, vor promova progresul ştiinţific şi tehnologic în întreaga Uniune Europeană. Deoarece şi utilizatorii din statele membre neparticipante vor beneficia de protecţia brevetelor unitare, sunt aşteptate efecte pozitive şi în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea în statele respective.

4.3.2. Protejarea intereselor Uniunii şi consolidarea procesului de integrare

Protejarea intereselor Uniunii

Ca urmare a fragmentării pieţei interne provocate de costurile ridicate ale protejării brevetelor în Uniune, inventatorii din UE nu pot beneficia de toate avantajele pieţei unice. Acest lucru devine evident în special atunci când inventatorii încearcă să obţină un nivel optim de protecţie pe întregul teritoriu al Uniunii. Situaţia este inversă în alte economii importante precum Statele Unite, Japonia sau China. De exemplu, un inventator poate considera mai avantajos să îşi protejeze brevetul în ţări cu pieţe de consum mari şi cu sisteme de protecţie unitare, precum Statele Unite. Această situaţie se răsfrânge negativ asupra competitivităţii Uniunii, deoarece activităţile inovatoare generează capital uman care tinde să aibă o mobilitate mai mare decât în alte zone. Condiţiile actuale de inovare mai puţin avantajoase scad atractivitatea Uniunii în ceea ce priveşte crearea şi inovarea, atât pentru inventatorii europeni, cât şi pentru cei ne-europeni. Prin urmare, consolidarea cooperării în cadrul unui grup de state membre în domeniul protecţiei brevetelor unitare va proteja interesele Uniunii prin faptul că va ameliora competitivitatea şi atractivitatea acesteia pentru restul lumii.

Consolidarea procesului de integrare a Uniunii

Comparativ cu situaţia actuală, cooperarea consolidată în cadrul unui grup de state membre în domeniul protecţiei brevetelor unitare va conduce la creşterea nivelului de integrare între statele membre participante, dar şi între statele membre participante şi neparticipante.

În locul a 27 de cadre juridice conţinând cerinţe diferite de validare şi menţinere pentru etapa ulterioară acordării, utilizatorii pot opta între un brevet unitar aflat sub incidenţa unui singur regim juridic şi un brevet european sau naţional aflat sub incidenţa regimurilor juridice naţionale, ceea ce va conduce la o armonizare mai pronunţată în domeniul brevetelor şi la consolidarea procesului de integrare în statele membre participante.

Date fiind costurile şi complexitatea caracteristice sistemului actual, brevetele europene sunt validate, în medie, în cinci state membre, fapt care conduce, în cadrul Uniunii, la „frontiere” diferite în materie de drepturi asupra brevetelor. În cazul unui brevet unitar, astfel de frontiere interne între statele membre participante vor dispărea. În plus, deoarece costurile totale şi complexitatea obţinerii protecţiei brevetelor va fi considerabil redusă pe teritoriul Uniunii, este de aşteptat ca mai mulţi inventatori să încerce să îşi protejeze brevetele prin intermediul unui brevet european, inclusiv în statele membre care nu participă la cooperarea consolidată[26].

Această situaţie este şi mai probabilă în condiţiile în care inventatorii pot fi interesaţi în protejarea brevetelor în întreaga Uniune, apărându-şi astfel invenţiile împotriva produselor intrate pe piaţa internă, provenite din ţări terţe, care le încalcă brevetele. În prezent, confiscarea acestor produse la frontierele externe ale Uniunii, în conformitate cu regulamentul privind regimul vamal la frontierele UE, nu este posibilă dacă produsele sunt importate prin state membre în care brevetul nu a fost validat de titularul său. Acest aspect limitează semnificativ protecţia împotriva importurilor de produse din ţări terţe care încalcă brevetele. Se presupune că, după o reducere semnificativă a costurilor generale, mai mulţi titulari de brevete care se confruntă cu această situaţie vor lua mai multe măsuri de protecţie. În consecinţă, cooperarea consolidată va accelera integrarea în ceea ce priveşte protecţia brevetelor în Uniune.

Astfel, protecţia brevetelor unitare va consolida integrarea între statele membre participante prin asigurarea unui nivel înalt de protecţie a brevetelor pe teritoriul tuturor statelor membre participante. Prin asigurarea unei protecţii uniforme a brevetelor în statele membre participante, brevetul unitar va contribui la crearea unei zone fără lacune în acest domeniu, unde efectele nedorite precum fragmentarea pieţei interne şi abuzurile contravenienţilor vor putea fi prevenite. În ceea ce priveşte integrarea între statele membre participante şi neparticipante, sunt posibile efecte pozitive în condiţiile în care utilizatorii din ţările neparticipante vor beneficia, de asemenea, de pe urma brevetului unitar şi a accesului la protecţia uniformă a brevetelor în statele membre participante. Aceasta va contribui, în plus, la intensificarea activităţilor economice transfrontaliere dintre statele membre participante şi cele neparticipante.

4.4. Conformitatea cu tratatele şi cu dreptul Uniunii

În conformitate cu articolul 326 din TFUE, formele de cooperare consolidată trebuie să respecte tratatele şi dreptul Uniunii. În ceea ce priveşte crearea unei protecţii a brevetelor unitare, cooperarea consolidată urmează să respecte acquis-ul existent.

Mai întâi, cooperarea ar fi instituită într-un domeniu care intră în sfera competenţelor partajate ale Uniunii [articolul 4 alineatul (2) din TFUE – a se vedea secţiunea 4.2 de mai sus].

În al doilea rând, numărul actelor juridice ale Uniunii în sensul articolului 288 din TFUE este limitat în prezent şi niciunul dintre acestea nu se referă la crearea unui titlu european de proprietate intelectuală care să asigure o protecţie uniformă în întreaga Uniune.

Cu excepţia Directivei 98/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iulie 1998 privind protecţia juridică a invenţiilor biotehnologice[27], la nivelul Uniunii nu există nicio apropiere a dreptului material al brevetelor. Directiva menţionată prevede în special criterii armonizate de brevetabilitate şi excepţiile de la brevetabilitate în cazul invenţiilor biotehnologice. Organul legislativ al Uniunii a adoptat legi privind prelungirea duratei de valabilitate a brevetului în cazul unor obiecte brevetate specifice. Instrumentele relevante sunt Regulamentul (CE) nr. 1610/96 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produsele fitosanitare[28] şi Regulamentul (CE) nr. 469/2009 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente[29].

Cooperarea consolidată în domeniul brevetelor nu va conduce la apariţia de discriminări. Accesul la brevetul unitar va fi deschis utilizatorilor sistemului de brevetare din întreaga Uniune, indiferent de naţionalitatea, reşedinţa sau sediul solicitanţilor. Pe de altă parte, utilizatorii vor avea în continuare posibilitatea de a obţine protecţia brevetului în state membre neparticipante prin menţionarea statelor membre respective pe lângă menţionarea unitară a teritoriilor statelor membre participante.

În continuare, toţi utilizatorii vor avea posibilitatea de a-şi valida brevetul european pe teritoriile statelor membre participante şi neparticipante, în aceleaşi condiţii. Astfel, OEB va acorda un brevet identic pentru aceeaşi invenţie, fără alte proceduri administrative şi costuri suplimentare. Utilizatorii urmează să achite la OEB comisioanele corespunzătoare pentru acordarea brevetului şi să reţină opţiunea privind teritoriile care urmează a fi acoperite până la acordare, şi anume opţiunea între (i) un brevet european valabil pe teritoriul statelor membre participante în care acest brevet va avea caracter unitar, (ii) un brevet european valabil pe teritoriul statelor membre participante în care brevetul va avea caracter unitar, dar care numeşte şi alte state contractante selectate ale CBE, sau (iii) un brevet european care numește doar statele contractante ale CBE.

4.5. Respectarea pieţei interne şi a coeziunii economice, sociale şi teritoriale; lipsa barierelor sau a discriminării în cazul schimburilor comerciale; absenţa denaturării concurenţei

4.5.1. Cooperarea consolidată nu poate aduce atingere pieţei interne şi nici coeziunii economice, sociale şi teritoriale

Articolul 326 din TFUE prevede că formele de cooperare consolidată nu pot aduce atingere pieţei interne şi nici coeziunii economice, sociale şi teritoriale.

Astfel cum s-a arătat mai sus, crearea unei protecţii a brevetelor unitare pentru un grup de state membre va contribui la buna funcţionare a pieţei interne[30]. Protecţia brevetelor unitare cu efecte uniforme în statele membre participante va reduce deficienţele actuale cauzate de sistemul fragmentat de brevetare din aceste state. Titularii de brevete vor avea în special posibilitatea să prevină accesul pe teritoriul statelor membre participante al mărfurilor şi al produselor provenite din ţări terţe care încalcă brevetele şi să adapteze practicile de producţie, de autorizare şi comerciale la pieţele statelor membre participante.

Funcţionarea pieţei interne se va ameliora, de asemenea, în ceea ce priveşte statele membre neparticipante, deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, este posibil ca tot mai mulţi inventatori să încerce să îşi protejeze brevetele pe teritoriul Uniunii.

În plus, conform explicaţiei detaliate din secţiunea 4.6 de mai jos, toţi titularii de brevete vor beneficia de acces egal la protecţia brevetelor unitare, indiferent dacă aceştia provin din state membre participante sau neparticipante. Protecţia brevetelor unitare care acoperă teritoriile statelor membre participante va reprezenta un instrument suplimentar, disponibil tuturor titularilor de brevete din Uniune, şi nu poate decât să îmbunătăţească funcţionarea pieţei interne. Acest aspect ar trebui să contribuie, de asemenea, la ameliorarea coeziunii economice.

Într-un context general, coeziunea economică, socială şi teritorială nu va fi afectată negativ de protecţia brevetelor unitare deoarece sediul unui operator economic, în particular, nu va fi hotărâtor pentru accesul la protecţia brevetelor unitare (şi la simplificările şi economiile asociate).

4.5.2. Cooperarea consolidată nu trebuie să constituie un obstacol sau o sursă de discriminare în relaţiile comerciale dintre statele membre, şi nici să denatureze concurenţa între acestea

Conform articolului 326 din TFUE, cooperarea consolidată nu trebuie să constituie un obstacol sau o sursă de discriminare în relaţiile comerciale dintre statele membre, şi nici să denatureze concurenţa între acestea.

Astfel cum s-a arătat mai sus, crearea unei protecții a brevetelor unitare pe teritoriile unui grup de state membre va contribui la buna funcţionare a pieţei interne, în special la libera circulaţie a mărfurilor. Fragmentarea actuală, caracterizată de existenţa unor „frontiere” între statele membre în materie de drepturi asupra brevetelor (ca urmare a sferei teritoriale limitate a drepturilor existente asupra brevetelor), va dispărea. Cât despre comerţul dintre statele membre participante şi cele neparticipante, situaţia se va îmbunătăţi pe măsură ce, în comparaţie cu situaţia actuală, tot mai mulţi inventatori vor începe să solicite protecţie pe teritoriul Uniunii[31].

În plus (astfel cum se arată în secţiunea 4.6 de mai jos), cooperarea consolidată în domeniul protecţiei brevetelor unitare nu va constitui un obstacol sau o sursă de discriminare în relaţiile comerciale dintre statele membre. Sistemul brevetelor unitare va deveni accesibil pe măsură ce, atunci când vor încerca să îşi protejeze brevetele în statele membre participante, inventatorii şi întreprinderile inovatoare din statele membre neparticipante vor avea acces la protecţia brevetelor unitare în aceleaşi condiţii ca omologii lor din statele membre participante. În ceea ce priveşte protecţia brevetelor în statele membre neparticipante, nu vor fi create niciun fel de obstacole sau discriminări în schimburile comerciale, deoarece toţi utilizatorii vor trebui să îşi valideze brevetul european în statele respective sau să obţină brevete naţionale, indiferent dacă provin din state membre participante sau neparticipante.

În ceea ce priveşte cerinţa conform căreia cooperarea consolidată nu trebuie să denatureze concurenţa, aceasta nu va fi denaturată nici între statele membre, nici între operatorii economici.

În special, protecția brevetelor unitare creată în cadrul cooperării consolidate nu va influenţa concurenţa dintre statele membre pentru atragerea de investiţii din partea întreprinderilor inovatoare. Condiţiile-cadru aplicabile întreprinderilor inovatoare se vor ameliora în întreaga Uniune datorită economisirii costurilor de brevetare, conform descrierii de mai sus. Întrucât sediul unui operator economic nu va fi hotărâtor pentru accesul la protecţia brevetelor unitare (şi la economiile asociate), participarea sau neparticiparea unui stat membru la cooperarea consolidată nu va fi decisivă în luarea unei decizii de investiţie favorabilă sau defavorabilă pentru statul membru respectiv.

În ceea ce priveşte concurenţa între întreprinderi din statele membre participante şi cele neparticipante, crearea unei protecții a brevetelor unitare va îmbunătăţi condiţiile-cadru pentru întreprinderile inovatoare din întreaga Uniune. Numărul brevetelor valabile pe teritoriul statelor membre participante şi neparticipante poate creşte pe măsură ce titularii brevetelor încearcă să obţină un brevet unitar pentru statele membre participante, utilizând în acelaşi timp economiile rezultate de pe urma aplicării brevetului unitar pentru a obţine brevete europene pe teritoriul statelor membre neparticipante. Astfel cum s-a arătat mai sus, acest lucru este posibil îndeosebi în sectoarele economice afectate de importurile din ţări terţe de produse care încalcă brevetele europene, deoarece numai protecţia neîntreruptă la toate frontierele externe ale Uniunii va permite titularilor brevetelor să utilizeze în mod efectiv regulamentul privind regimul vamal la frontierele UE şi să dispună confiscarea unor astfel de produse la frontierele externe.

4.6. Respectarea drepturilor statelor membre neparticipante

Articolul 327 din TFUE prevede că formele de cooperare consolidată trebuie să respecte competenţele, drepturile şi obligaţiile statelor membre neparticipante.

Cooperarea consolidată în domeniul brevetelor va respecta toate drepturile statelor membre neparticipante. Accesul la brevetul unitar va fi deschis utilizatorilor sistemului de brevetare din întreaga Uniune, indiferent de naţionalitatea, reşedinţa sau sediul solicitanţilor. Pe de altă parte, utilizatorii vor avea în continuare posibilitatea de a obţine protecţia brevetului în state membre neparticipante prin obţinerea unui brevet european pe teritoriul statelor membre respective sau, mai puţin probabil, prin obţinerea de brevete naţionale. Prin urmare, inventatorii şi întreprinderile inovatoare din state membre neparticipante la brevetul unitar vor avea acces identic cu cei din statele membre participante.

Astfel, statele membre participante vor crea un sistem de protecţie a brevetelor unitare pe întregul teritoriu al statelor care participă la cooperarea consolidată. Aşadar, dreptul statelor membre neparticipante de a menţine cerinţele privind protecţia brevetelor pe teritoriul național nu este afectat. Acestea pot, de exemplu, să menţină obligativitatea traducerii brevetelor europene ca precondiţie pentru validarea pe teritoriul naţional.

Trebuie subliniat că un brevet unitar nu trebuie să permită discriminarea între utilizatorii proveniţi din state membre participante şi neparticipante: atunci când solicită protejarea brevetului (şi, astfel, acces pe piaţă al propriilor produse inovatoare) în statele membre participante, utilizatorii din statele membre neparticipante vor avea acces la sistemul de protecţie a brevetului unitar în aceleaşi condiţii ca omologii lor din statele membre participante. În ceea ce priveşte protecţia brevetelor în statele membre neparticipante, toţi utilizatorii trebuie să îşi valideze brevetul european în statele respective sau să obţină brevete naţionale.

De asemenea, solicitanţii din statele membre neparticipante vor putea să beneficieze de pe urma compensării costurilor de traducere a cererilor depuse într-o limbă naţională în una dintre limbile de lucru ale OEB, asemeni solicitanţilor din statele membre participante. În plus, în caz de litigiu, obligaţia furnizării unei traduceri manuale integrale va fi utilă şi presupuşilor contravenienţi din statele membre neparticipante . În consecinţă, nu vor exista discriminări între utilizatorii din statele membre participante şi cei din cele neparticipante.

În sfârşit, cooperarea consolidată privind protecţia brevetelor unitare nu ridică probleme în ceea ce priveşte epuizarea drepturilor de brevet. Nu vor exista urmări asupra liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre participante şi cele neparticipante. Conform jurisprudenţei consacrate a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, epuizarea drepturilor de brevet sau a oricărui alt drept de proprietate intelectuală sau industrială presupune ca articolul protejat să fi fost introdus pe piaţa Uniunii (sau în interiorul Spaţiului Economic European) de către însuşi titularul brevetului sau cu acordul acestuia. În ceea ce priveşte brevetele, Curtea de Justiţie a hotărât, în fapt, că dispoziţiile tratatului privind libera circulaţie a mărfurilor, inclusiv dispoziţiile articolului 36 din TFUE, trebuie să fie interpretate în sensul în care titularul brevetului care vinde un produs într-un stat membru în care produsul este protejat de un brevet, iar apoi îl comercializează într-un stat membru în care acesta nu este protejat, este împiedicat să se prevaleze de dreptul, conferit prin legislaţia primului stat membru, de a interzice comercializarea în statul respectiv a articolului importat din alt stat membru[32].

4.7. Concluzii privind îndeplinirea condiţiilor juridice

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că sunt îndeplinite toate condiţiile juridice prevăzute de tratate în ceea ce priveşte cooperarea consolidată.

5. EVALUAREA IMPACTULUI COOPERĂRII CONSOLIDATE

5.1. Situaţia actuală

Situaţia actuală generată de contextul în care brevetele naţionale şi europene asigură doar o protecţie limitată teritorial a brevetelor conduce la „discrepanţe” în interiorul Uniunii, care pot avea câteva dintre următoarele efecte negative:

- se pierd oportunităţi de afaceri: titularii de brevete tind să restrângă protejarea brevetelor şi producţia, certificarea şi comercializarea propriilor produse doar la anumite pieţe naţionale; oportunităţile de afaceri de pe alte pieţe – fie mai mici sau mai îndepărtate – au mai puţine şanse să se materializeze; această situaţie împiedică realizarea unei pieţe interne autentice, ceea ce poate submina coeziunea din interiorul Uniunii;

- întreprinderile inovatoare sunt dezavantajate: părţile terţe care produc şi comercializează produse brevetate în state membre în care protecţia brevetelor nu este garantată beneficiază de un avantaj concurenţial faţă de titularii de brevete care trebuie să îşi recupereze investiţiile de cercetare şi dezvoltare, în special IMM-urile inovatoare care nu şi-au protejat brevetele pe întreg teritoriul Uniunii ca urmare a costurilor ridicate ale unei astfel de măsuri;

- valoarea brevetelor scade: titularii de brevete nu se pot aştepta ca regulamentul privind regimul vamal la frontierele UE[33] să împiedice accesul pe piaţa internă al produselor care încalcă brevetele şi al produselor provenite din ţări terţe prin state membre în care nu se aplică protecţia brevetelor; astfel de mărfuri şi produse trebuie să fie puse în liberă circulaţie de către autorităţile vamale şi circulă, prin urmare, în interiorul pieţei comune; în principiu, acestea nu pot intra în state membre în care se aplică protecţia brevetelor, dar, în practică, mărfurile şi serviciile respective pot circula liber în interiorul Uniunii ca urmare a desfiinţării controalelor la frontieră pe piaţa internă[34].

5.2. Evaluarea impactului

Crearea unui brevet unitar pentru un grup de state membre va aduce avantaje tangibile imediate pentru utilizatorii sistemului de brevetare din Europa. Trebuie subliniate următoarele caracteristici ale protecției brevetelor unitare:

- facilitarea accesului la protecţia brevetelor

- reducerea costurilor şi simplificarea

5.2.1. Facilitarea accesului la protecţia brevetelor

Brevetul unitar aferent zonei corespunzătoare cooperării consolidate va asigura un acces mai facil la protecţia brevetelor pentru toţi utilizatorii sistemului de brevetare din Europa. Aceasta se aplică atât solicitanţilor din state membre participante, cât şi celor din statele membre neparticipante. Zona de cooperare consolidată va acoperi o piaţă mult mai extinsă decât orice altă piaţă a unui stat membru individual, având ca rezultat reducerea costurilor de protecţie în funcţie de dimensiunea economiei.

Efectul costurilor relative de brevetare asupra cererii de protecţie a brevetelor a fost analizat în cadrul unui studiu recent al Comisiei[35]. Studiul a comparat costurile de brevetare, luând în considerare dimensiunea pieţei şi numărul de revendicări dintr-un brevet mediu într-un anumit teritoriu şi a demonstrat că costurile foarte ridicate din Europa determină reducerea semnificativă a numărului de cereri de brevetare depuse la OEB. Studiul arată, de asemenea, că Acordul de la Londra[36] are un impact substanţial asupra reducerii costurilor, dar un brevet european rămâne de câteva ori mai costisitor decât un brevet american.

Prin crearea unui brevet unitar care să acopere o parte semnificativă a Uniunii, costurile de protecție per revendicare și per capita vor scădea. Studiile au arătat că elasticitatea onorariilor este de -0,4[37]; o creştere a onorariilor cu 10% va conduce la o scădere cu aproximativ 4% a numărului de brevete depuse. Prin reducerea costurilor de protecţie a brevetelor per capita, extinderea teritoriului în care este posibilă protejarea brevetului ar trebui să conducă la creşterea cererilor de brevetare, ceea ce ar însemna noi oportunităţi pentru IMM-uri, în cazul cărora, în prezent, costurile relativ ridicate fac practic imposibilă protecţia în afara pieţei lor naţionale.

5.2.2. Reducerea costurilor şi simplificare

Protecţia brevetelor unitare creată în cadrul cooperării consolidate va avea ca rezultat o importantă reducere a costurilor şi o simplificare a sistemului pentru utilizatori ca urmare a administrării centralizate a brevetului unitar şi a cerinţelor simplificate privind traducerile.

5.2.2.1. Administrarea centralizată a brevetului unitar

Administrarea centralizată a brevetului unitar va aduce beneficii semnificative în ceea ce priveşte reducerea costurilor şi simplificarea. Se vor observa următoarele avantaje:

- Plata centralizată a taxelor anuale de reînnoire (spre deosebire de situaţia actuală, în care plata taxelor de reînnoire se face la oficiile naţionale de brevetare din fiecare stat membru în care titularul doreşte să îşi menţină brevetul în vigoare): din nou, titularii de brevete vor beneficia de reduceri semnificative ale costurilor:

- în ceea ce priveşte taxele oficiale, titularii de brevete vor trebui să plătească o singură taxă anuală de reînnoire a brevetului unitar, în loc să plătească taxe anuale de reînnoire în fiecare stat membru în care se doreşte menţinerea brevetului naţional sau european;

- în ceea ce priveşte costurile de reprezentare, titularii de brevete vor putea fie să plătească taxe anuale de reînnoire pentru brevetul unitar direct la OEB, fie să încredinţeze plata unui singur mandatar agreat, în locul efectuării plăţilor de către mandatari agreaţi în fiecare stat membru în care se doreşte menţinerea[38].

- Înregistrarea centralizată a informaţiilor juridice legate de brevet, precum licenţe, transferuri, limitări, expirări, renunțări (spre deosebire de cerinţele naţionale curente privind înregistrarea la oficiile naţionale de brevete): aceasta va spori semnificativ securitatea juridică prin asigurarea unui acces facil la informaţii juridice privind brevetele; o examinare a regimului proprietăţii şi statutului juridic al brevetelor este esenţială şi permite o gestionare mult mai eficientă a portofoliilor de brevete, în special în contextul negocierilor acordurilor de licență şi al standardelor.

5.2.2.2. Cerinţe privind traducerea

Lipsa unui brevet unitar are ca rezultat costuri semnificative legate direct şi indirect de cerinţele actuale privind traducerea. În prezent, pentru a deveni aplicabil, un brevet european trebuie să fie validat în majoritatea statelor contractante CBE. Legislaţia naţională poate prevedea ca titularul brevetului să depună o traducere a brevetului, să achite o taxă de publicare la oficiul naţional de brevete şi să îndeplinească diferite cerinţe formale (referitoare, de exemplu, la numărul de exemplare care trebuie depuse, utilizarea formularelor standardizate, termene). Aceasta procedură este caracterizată de costuri, birocraţie şi complexitate semnificative, inclusiv de următoarele:

- Costurile traducerilor tehnice. Textul tehnic al brevetelor trebuie să fie tradus de traducători specializaţi. În medie, pentru o pagină se încasează 85 EUR, un brevet tipic având un număr de aproximativ 20 de pagini (dar poate atinge 200 de pagini în unele cazuri).

- Onorariile încasate de mandatarii agreaţi. Mandatarii agreaţi locali au frecvent rol de intermediari între titularii brevetelor şi oficiile naţionale de brevete unde urmează a fi depuse traducerile. Aceştia pot intermedia traduceri, pot verifica traducerile efectuate de către traducători externi sau pot verifica îndeplinirea cerinţelor oficiale prevăzute de legislaţia naţională. Onorariile pentru astfel de servicii se achită de către titularul brevetelor şi pot varia între aproximativ 150 şi 600 EUR pentru validarea brevetului, în funcţie de statul membru.

- Taxe oficiale încasate de către oficiile naţionale de brevete pentru publicarea traducerilor. Taxa de publicare a unui brevet european tipic (20 de pagini) variază între 25 EUR şi 400 EUR în anumite state membre.

Costul total al acestor validări poate reprezenta până la 40% din costul total al brevetării în Europa. În mai multe cazuri, validarea unui brevet european într-un singur stat membru poate costa mai mult decât toate taxele plătite către OEB pentru căutarea, examinarea şi acordarea unui brevet european.

Un brevet unitar în mai multe state membre poate conduce la economii şi la o simplificare semnificative, în beneficiul utilizatorilor sistemului. Pentru statele membre participante, dispoziţiile comune simplificate referitoare la traducere vor avea următoarele rezultate:

12. cerinţele privind traducerea vor fi limitate la cerinţele stabilite de CBE, fără a aduce atingere dispoziţiilor tranzitorii proporţionale care prevăd traduceri suplimentare temporare, fără valoare juridică şi în scopuri strict informative;

13. nu vor fi obligatorii depunerea unei traduceri la oficiile naţionale de brevete şi plata taxelor de publicare;

14. nu vor fi necesare cheltuieli de reprezentare la nivel naţional.

În prezent, costurile de validare a unui brevet european tipic în trei, şase, treisprezece state membre, respectiv în întreaga Uniune, ar fi următoarele:

- dacă titularul brevetului doreşte să obţină protecţie în numai trei state membre – Germania, Franţa şi Regatul Unit – nu se aplică cerinţe de validare şi nu există costuri de validare, ca urmare a intrării în vigoare a Acordului de la Londra;

- dacă se doreşte obţinerea protecţiei în şase state membre, costurile de validare pot varia între 3 000 EUR şi 4 500 EUR, în funcţie de statul membru ales şi dacă statele membre în cauză aplică Acordul de la Londra;

- costurile de validare depăşesc 12 000 EUR atunci când se doreşte protecţia în treisprezece state membre selectate, iar costurile de validare pe întreg teritoriul Uniunii se vor situa între 22 000 şi 26 000 EUR.

Conform dispoziţiilor simplificate referitoare la traducere prevăzute în cadrul cooperării consolidate, costurile de traducere se vor ridica la aproximativ 680 EUR per brevet[39], fără a aduce atingere cerinţelor proporţionale suplimentare de traducere în scopuri strict informative care pot fi necesare pe durata unei perioade tranzitorii. Această sumă reprezintă costul mediu actual al traducerii cererilor în cele două limbi de lucru ale OEB, în afara limbii de procedură [articolul 14 alineatul (6) CBE].

Astfel, costurile de validare pentru teritoriul statelor membre participante vor fi identice cu costurile actuale de protecţie în statele membre semnatare ale Acordului de la Londra şi care au renunţat în întregime la cerinţele de traducere (Germania, Franţa, Regatul Unit şi Luxemburg)[40].

Costurile suplimentare de validare pot apărea numai în cazurile în care titularul brevetului doreşte să îşi protejeze brevetul în state membre neparticipante. Ca urmare a cooperării consolidate, utilizatorii din Uniune vor beneficia de reduceri semnificative ale costurilor. Indiferent de numărul actual al statelor membre participante, toţi solicitanţii vor beneficia de reduceri ale costurilor de brevetare ca urmare a simplificării cerinţelor de traducere. Bineînţeles, participarea mai multor state membre presupune economii mai mari.

2010/0384 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții a brevetelor unitare

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 329 alineatul (1),

având în vedere solicitările Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Lituaniei, Luxemburgului, Ţărilor de Jos, Poloniei, Sloveniei, Suediei şi Regatului Unit,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European[41],

întrucât:

(1) În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea instituie o piaţă internă, acţionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată, şi promovează progresul ştiinţific şi tehnic. Crearea condiţiilor juridice care permit întreprinderilor să îşi adapteze activităţile de producţie şi distribuţie dincolo de frontierele naţionale şi care oferă companiilor mai multe opţiuni şi oportunităţi contribuie la atingerea acestui obiectiv. Printre instrumentele juridice aflate la dispoziţia întreprinderilor trebuie să se numere un brevet unitar, care să asigure o protecţie uniformă în întreaga Uniune.

(2) În temeiul articolului 118 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi în contextul instituirii şi funcţionării pieţei interne, sunt necesare măsuri care să includă crearea unei protecţii a brevetului unitar pe întregul teritoriu al Uniunii şi înființarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare şi control la nivelul Uniunii.

(3) La 5 iulie 2000, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Consiliului privind brevetul comunitar în vederea creării unui brevet unitar care să asigure o protecţie uniformă în întreaga Uniune. La 30 iunie 2010, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul Uniunii Europene (brevetul UE), care conţine dispoziţii referitoare la traducere aplicabile brevetului UE.

(4) La reuniunea Consiliului din 10 noiembrie 2010 s-a constatat că nu există unanimitate pentru menţinerea propunerii de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere aplicabile pentru brevetul Uniunii Europene. La 10 decembrie 2010 s-a confirmat existenţa unor dificultăţi insurmontabile, unanimitatea fiind imposibilă în acel moment şi în viitorul apropiat. Deoarece acordul asupra propunerii de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul UE este necesar pentru încheierea unui acord final privind protecţia brevetului unitar în Uniune, s-a stabilit că obiectivul creării unei protecţii a brevetului unitar în Uniune nu poate fi îndeplinit într-o perioadă rezonabilă de timp prin aplicarea dispoziţiilor relevante ale tratatelor.

(5) În aceste condiţii, douăsprezece state membre, şi anume Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Slovenia, Suedia şi Regatul Unit, s-au adresat formal Comisiei prin scrisorile din 7, 8 și 13 decembrie 2010, arătând că intenţionează să instituie între ele o cooperare consolidată pentru crearea unei protecţii a brevetelor unitare pe baza propunerilor sprijinite de statele membre în cauză, solicitând Comisiei să prezinte Consiliului o propunere în acest sens. Solicitările au fost confirmate la reuniunea Consiliului Competitivitate din 10 decembrie 2010. În total, douăsprezece state membre au solicitat cooperarea consolidată.

(6) Cooperarea consolidată trebuie să asigure cadrul juridic necesar pentru crearea unei protecţii a brevetelor unitare în statele membre participante şi să ofere întreprinderilor din Uniune posibilitatea de a-şi îmbunătăţi competitivitatea prin protejarea brevetelor unitare în statele respective, precum şi prin contribuirea la progresul ştiinţific şi tehnologic.

(7) Cooperarea consolidată trebuie să vizeze crearea unui brevet unitar, care să asigure o protecţie uniformă pe teritoriul statelor membre participante şi care să fie acordat de Oficiul European de Brevete (OEB) pentru toate statele membre respective. Regimul de traducere, care reprezintă o componentă necesară a brevetului unitar, trebuie să fie simplu, rentabil şi corespunzător celui menţionat în propunerea de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul Uniunii Europene[42], prezentată de Comisie la 30 iunie 2010, şi combinat cu elementele de compromis propuse de preşedinţie în noiembrie 2010, care s-au bucurat de un larg sprijin din partea Consiliului. Regimul de traducere ar menține posibilitatea depunerii cererilor de brevet la OEB în oricare dintre limbile Uniunii şi ar asigura compensarea costurilor legate de traducerea cererilor depuse în alte limbi decât limba oficială a OEB. Brevetul, având efect unitar, se acordă numai în una din limbile oficiale ale OEB, conform dispoziţiilor Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene. Nu vor fi necesare traduceri suplimentare, fără a se aduce atingere dispoziţiilor tranzitorii care ar fi proporţionale şi ar impune traduceri suplimentare pe bază temporară, fără efecte juridice şi strict în scopuri informative. În orice caz, dispoziţiile tranzitorii s-ar încheia atunci când vor fi disponibile traduceri automate de înaltă calitate, după o evaluare obiectivă a calității acestora. În caz de litigiu, obligațiile de traducere trebuie să se aplice titularului brevetului.

(8) Sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 20 din TUE şi la articolele 326 şi 329 din TFUE.

(9) Domeniul în care se aplică cooperarea consolidată, şi anume instituirea măsurilor de creare a unei protecţii a brevetelor unitare în întreaga Uniune şi înfiinţarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare şi control la nivelul Uniunii, este identificat la articolul 118 din TFUE ca fiind un domeniu reglementat prin tratate.

(10) La reuniunile Consiliului din 10 noiembrie 2010 şi 10 decembrie 2010, s-a stabilit și, respectiv, s-a confirmat că obiectivul creării unei protecţii a brevetelor unitare în întreaga Uniune nu poate fi îndeplinit într-o perioadă de timp rezonabilă de către Uniune, în ansamblul său, fiind astfel îndeplinită cerinţa de la articolul 20 alineatul (2) din TUE, conform căreia cooperarea consolidată poate fi adoptată numai ca soluţie de ultimă instanţă.

(11) Obiectivul cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii a brevetelor unitare este de a încuraja progresul ştiinţific şi tehnologic, precum şi funcţionarea pieţei interne. Crearea unei protecţii a brevetelor unitare pentru un grup de state membre poate ameliora nivelul de protecţie a brevetelor datorită posibilităţii de a le proteja în mod uniform pe teritoriul statelor membre participante şi elimină costurile şi complexitatea pe teritoriul respectiv. Astfel, cooperarea consolidată promovează obiectivele Uniunii, îi apără interesele şi consolidează procesul de integrare, astfel cum prevede articolul 20 alineatul (1) din TEU.

(12) Crearea unei protecţii a brevetelor unitare nu este inclusă în lista competenţelor exclusive ale Uniunii prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din TFUE. Temeiul juridic al creării drepturilor europene de proprietate intelectuală este articolul 118 din TFUE, care face parte din Titlul VII: Norme comune privind concurenţa, impozitarea şi armonizarea legislativă, Capitolul 3: Apropierea legislaţiilor, şi care se referă în mod specific la instituirea şi funcţionarea pieţei interne, care reprezintă una dintre competenţele partajate ale Uniunii în conformitate cu articolul 4 din TFUE. Prin urmare, crearea unei protecţii a brevetelor unitare, inclusiv adoptarea unor dispoziţii referitoare la traducere, intră în sfera competenţelor neexclusive ale Uniunii.

(13) Cooperarea consolidată în domeniul creării unei protecţii a brevetelor unitare respectă tratatele şi dreptul Uniunii şi nu aduce atingere pieţei interne şi nici coeziunii economice, sociale şi teritoriale. Cooperarea consolidată nu constituie un obstacol sau o discriminare în schimburile comerciale dintre statele membre şi nu provoacă o denaturare a concurenţei între acestea.

(14) Cooperarea consolidată în domeniul creării unei protecţii a brevetelor unitare respectă competenţele, drepturile şi obligaţiile statelor membre neparticipante. Posibilitatea obţinerii protecţiei brevetelor unitare pe teritoriul statelor membre participante nu aduce atingere disponibilităţii sau condiţiilor de protecţie a brevetelor pe teritoriul statelor membre neparticipante. În plus, întreprinderile din state membre neparticipante trebuie să aibă posibilitatea să obţină o protecţie a brevetelor unitare pe teritoriul statelor membre participante în aceleaşi condiţii ca întreprinderile din state membre participante. Normele existente ale statelor membre neparticipante care determină condiţiile prin care se poate obţine protecţia brevetelor pe propriul teritoriu rămân neafectate.

(15) În special, cooperarea consolidată în domeniul creării protecţiei brevetelor unitare va fi conformă cu legislaţia Uniunii privind brevetele, deoarece cooperarea consolidată respectă acquis-ul existent.

(16) Sub rezerva respectării condiţiilor de participare stabilite prin prezenta decizie, cooperarea consolidată în domeniul creării protecţiei brevetelor unitare este deschisă, în orice moment, tuturor statelor membre care doresc să respecte actele deja adoptate în acest cadru, în conformitate cu articolul 328 din TFUE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Slovenia, Suedia şi Regatul Unit sunt autorizate să instituie între ele o cooperare consolidată în domeniul creării unei protecţii unitare a brevetelor, prin aplicarea dispoziţiilor relevante din tratate.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Preşedintele

[1] Propunere de Regulament al Consiliului privind brevetul comunitar, COM(2000) 412, 1.8.2000.

[2] Comunicat de presă al celei de-a 2389-a reuniuni a Consiliului „Piaţa internă, protecţia consumatorului şi turism”, 14400/01, 26.11.2001.

[3] Comunicat de presă al celei de-a 2403-a reuniuni a Consiliului „Piaţa internă, protecţia consumatorului şi turism”, 15489/01, 20.12.2001.

[4] Abordare politică comună, pct. 2.3: „În momentul acordării brevetului, solicitantul trebuie să depună o traducere a tuturor cererilor în toate limbile comunitare oficiale, cu excepţia cazului în care un stat membru renunţă la traducerea în limba sa oficială. Traducerea se depune la OEB, iar costurile sunt suportate de solicitant”, a se vedea Documentul 6874/03 al Consiliului.

[5] Comunicat de presă al celei de-a 2547-a reuniuni a Consiliului „Competitivitate (Piaţă internă, industrie şi cercetare)”, 15141/03, 26-27.11.2003.

[6] Comunicat de presă al celei de-a 2570-a reuniuni a Consiliului „Competitivitate (Piaţă internă, industrie şi cercetare)”, 6648/04, 11.3.2004.

[7] Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European și Consiliului, COM(2007) 165 final.

[8] Documentele 6985/08 şi 8928/08 ale Consiliului.

[9] Documentul 9465/08 al Consiliului.

[10] Documentul 17229/09 al Consiliului.

[11] Documentul 16113/09 Add 1 al Consiliului.

[12] Propunere de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul Uniunii Europene, COM(2010) 350 final, 30.6.2010.

[13] Documentul 9465/08 al Consiliului.

[14] Documentul 13031/10 al Consiliului.

[15] Documentul 14377/10 al Consiliului.

[16] Documentul 15395/10 al Consiliului.

[17] Documentul 15395/10 ADD 1 al Consiliului.

[18] Comunicat de presă al reuniunii extraordinare a Consiliului „Competitivitate (Piaţă internă, industrie, cercetare şi spaţiu)”, 16041/10, 10.11.2010.

[19] Documentul 16113/09 al Consiliului.

[20] COM(2010) 350.

[21] Comunicat de presă al reuniunii extraordinare a Consiliului „Competitivitate (Piaţă internă, industrie, cercetare şi spaţiu)”, 16041/10, 10.11.2010.

[22] În medie, un brevet european este validat numai în cinci state membre, a se vedea evaluarea de impact a Comisiei anexată la propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul UE, SEC(2010) 796, pagina 12, cu trimiteri suplimentare.

[23] A se vedea secţiunea 5.2.1. de mai jos.

[24] Guellec / van Pottelsberghe, The Economics of the European Patent System , OUP 2007.

[25] A se vedea, de exemplu, consultarea din 2006 a Comisiei privind viitorul politicii în domeniul brevetelor în Europa.

[26] A se vedea secţiunea 5.2.1. de mai jos.

[27] JO L 213, 30.7.1998, p. 13.

[28] JO L 198, 8.8.1996, p. 30–35.

[29] JO L 152, 16.6.2009, p. 1–10.

[30] A se vedea secţiunea 4.3.1. de mai sus.

[31] A se vedea secţiunile 4.3.2. şi 5.2.1.

[32] Cauza 187/80, Merck & Co. Inc. v. Stephar BV şi Petrus Stephanus Exler, [1981] ECR, p. 2063.

[33] Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului privind intervenția autorităților vamale împotriva mărfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum și măsurile care trebuie aplicate mărfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală.

[34] Identificarea mărfurilor care încalcă brevetele devine foarte complicată după ce acestea au început să circule liber în interiorul pieţei interne. Titularii brevetelor îşi pot apăra drepturile numai prin validarea brevetului prin decizie a instanţelor naţionale.

[35] Economic Cost-Benefit Analysis of the Community Patent de Bruno van Pottelsberghe şi Jérôme Danguy, a se vedea http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/patent/index_en.htm

[36] Acordul de la Londra este un sistem opţional prin care se urmăreşte reducerea costurilor de brevetare în cadrul CBE. Acesta a fost adoptat în octombrie 2000 la o conferinţă interguvernamentală a statelor contractante CBE şi a intrat în vigoare la 1 mai 2008 în paisprezece state contractante CBE, zece dintre acestea fiind state membre UE.

[37] G. de Rassenfosse şi B. van Pottelsberghe, Per un pugno di dollari: A first look at the price elasticity of patents , Oxford Review of Economic Policy, 23(4), 588-604.

[38] Se reaminteşte că unele state membre menţin cerinţe directe sau indirecte conform cărora titularii de brevete trebuie să utilizeze un mandatar agreat local în relaţiile cu oficiile naţionale de brevete, a se vedea http://www.epo.org/patents/law/legal-texts/html/natlaw/en/vi/index.htm (pentru plata taxelor anuale de reînnoire) şi http://www.epo.org/patents/law/legal-texts/html/natlaw/en/iv/index.htm (pentru depunerea traducerilor).

[39] 4 pagini ale cererii x 85 EUR/pagină x 2 limbi = 680 EUR.

[40] Statele contractante având o limbă oficială comună cu una dintre limbile de lucru OEB care sunt semnatare ale Acordului de la Londra trebuie să elimine toate cerinţele de traducere [articolul 1 alineatul (1) din acord]. În UE, această cerinţă se aplică Franţei, Germaniei, Luxemburgului şi Regatului Unit.

[41] JO C , , p. .

[42] COM(2010) 350.