52008DC0130

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 5.3.2008

COM(2008) 130 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind consolidarea capacității de răspuns a Uniunii în caz de catastrofe

COMUNICAREA COMISIEICĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind consolidarea capacității de răspuns a Uniunii în caz de catastrofe

INTRODUCERE

Scopul prezentei comunicări este de a formula propuneri în vederea consolidării capacității de răspuns a UE în caz de catastrofe, pe baza progreselor deja realizate. Aceste propuneri sunt un prim pas spre asigurarea unei capacități globale și integrate a UE și vizează consolidarea și crearea de sinergii între instrumentele existente, precum și întărirea coordonării între acestea.

Prezentul document folosește termenul de „catastrofe” în sens larg, pentru a acoperi atât catastrofele naturale sau cele provocate de om, cât și stările de urgență complexe legate de conflicte, apărute în interiorul și/sau în exteriorul UE. Ca răspuns la o cerere formulată de Consiliu și Parlament, s-a atașat o anexă specială privind incendiile forestiere, pentru a ilustra modalitatea în care se pot îmbina pe viitor măsurile de prevenire, pregătire, răspuns și redresare pentru a face față unei catastrofe de magnitudinea celei care a lovit Europa vara trecută.

Comisia va conlucra cu Consiliul, statele membre și alte părți interesate în legătură cu primii pași propuși în această Comunicare și va examina în mod periodic progresul înregistrat în vederea luării de noi măsuri pentru a obține un răspuns mai integrat al UE în caz de catastrofe.

NEVOIA UNEI CAPACITățI MAI SOLIDE A UE

Provocări majore la orizont – în interiorul și exteriorul UE. Catastrofele majore – naturale, provocate de om sau mixte – precum tsunami-ul din Oceanul Indian din 2004, războiul din Liban din 2006, episoadele de poluare marină în țările terțe, sau, mai recent, incendiile forestiere și inundațiile din Europa din vara anului 2007, au condus la înmulțirea apelurilor formulate în vederea îmbunătățirii eficacității capacității de răspuns a UE în caz de catastrofe. În plus, frecvența catastrofelor legate de schimbările climatice este în creștere. Acest lucru va afecta, de asemenea, țările din vecinătatea Uniunii.

O cerere importantă . Cetățenii europeni se așteaptă ca Uniunea să le protejeze viața și bunurile în interiorul UE și, în același timp, să ofere asistență eficientă în caz de catastrofe în alte părți ale lumii – expresie importantă a solidarității europene. Organizații precum ONU sau ONG-urile și țările terțe partenere ale UE au așteptări ridicate în ceea ce privește rolul pe care UE îl poate juca în ajutorul acordat în cazul catastrofelor. Parlamentul European precum și Consiliul European din decembrie 2007 au invitat Consiliul și Comisia să valorifice la maxim mecanismul comunitar de protecție civilă, împreună cu instrumentul financiar de protecție civilă pentru a face față urgențelor majore din viitor și pentru a consolida pe mai departe cooperarea dintre statele membre. De asemenea, Parlamentul European și Consiliul European au semnat în decembrie 2007 Consensul european privind ajutorul umanitar, un cadru global pentru îmbunătățirea acordării de ajutor umanitar la nivel UE. În rezoluția sa referitoare la Consensul UE privind ajutorul umanitar, Parlamentul European a cerut angajamentul ferm al UE în vederea furnizării adecvate de ajutor umanitar completat de predictibilitatea și flexibilitatea adecvată a finanțării, prin intermediul alocărilor bugetare anuale corespunzătoare.

Provocările din interiorul și exteriorul UE sunt de multe ori similare . Catastrofele actuale sunt, de multe ori, de natură transfrontalieră și necesită reacții multilaterale și coordonate. În același timp, distanța dintre catastrofele interne și externe se estompează din ce în ce mai mult: tsunami-ul din Oceanul Indian a afectat turiștii europeni precum și populația locală, inundațiile și incendiile afectează atât statele membre UE cât și țările învecinate, iar epidemiile se pot răspândi de la un continent la altul, cetățenii europeni trebuie să fie evacuați din zonele afectate de conflict, etc. De cele mai multe ori, aceleași instrumente – în special resursele de protecție civilă – sunt mobilizate de către Comunitate și statele membre pentru a răspunde acelorași nevoi în interiorul Uniunii și în afara granițelor acesteia, fie ca o contribuție de sine stătătoare la răspunsul în caz de catastrofe, fie ca o contribuție complementară la ajutorul umanitar. Orice răspuns al UE în fața unei catastrofe date trebuie să mobilizeze cele mai adecvate mijloace disponibile, în funcție de nevoi. În plus, aspecte precum rapiditatea, eficacitatea și randamentul financiar trebuie luate în considerare.

Abordarea provocării generale a prevenirii, reducerii și răspunsului în fața catastrofelor . Complexitatea și întinderea acestor provocări multidimensionale necesită o abordare globală a UE în ceea ce privește riscul producerii catastrofelor, a prevederii, prevenirii, gradului de pregătire și a limitării efectelor (înainte și după producerea catastrofelor), coroborarea diferitelor politici, instrumente și servicii aflate la dispoziția Comunității și a statelor membre conlucrând ca o echipă. Acest lucru ajută la găsirea unui echilibru între responsabilitatea națională și solidaritatea europeană. Legăturile existente între protecția civilă și politicile privind mediul înconjurător ar trebui consolidate pentru a beneficia cât mai plenar de măsurile de prevenire incluse în legislația de mediu și pentru a asigura o abordare integrată la nivelul UE privind prevenirea și limitarea efectelor catastrofelor. În plus, temerile legate de eficiența cheltuielilor și constrângerile legate de resurse necesită un răspuns administrat, coordonat și integrat. În cazul acordării de asistență persoanelor afectate de catastrofe în exteriorul granițelor sale, răspunsul UE ar trebui să fie parte integrantă dintr-un răspuns general internațional.

CăTRE UN RăSPUNS MAI SOLID AL UE ÎN CAZ DE CATASTROFE

Dezvoltarea progresivă a unei coordonări mai integrate

O diversitate de actori și politici la nivel european . În domeniul răspunsului în cazul catastrofelor, procesele de luare a deciziilor pot varia de la o politică sau de la un instrument la altul și pot determina dacă aceste capacități pot fi mobilizate în interiorul sau în exteriorul UE.

Comisia Europeană este responsabilă de o gamă largă de instrumente de răspuns, precum și de mecanisme de avertizare și coordonare:

- aceasta gestionează mai multe sisteme de avertizare rapidă („SAR”) în vederea asigurării de răspunsuri rapide și eficiente în cazul catastrofelor specifice sectoriale, de la atacurile bio-chimice la epidemiile și epizootiile transmisibile, de la deversările de petrol sau poluarea marină la protecția infrastructurilor critice[1];

- decide în privința asistenței umanitare comunitare (prin direcția de ajutor umanitar DG ECHO). Comisia a acordat asistență umanitară, ajutor și protecție victimelor conflictelor sau catastrofelor din țările terțe și este, de asemenea, angajată într-o mare măsură în pregătirea în caz de dezastre.

- de asemenea, aceasta facilitează și coordonează utilizarea resurselor de protecție civilă prin intermediul mecanismului comunitar de protecție civilă creat în 2001 pentru a răspunde în caz de catastrofe survenite în interiorul și exteriorul UE;

- instrumentul de stabilitate prevede „măsuri excepționale de asistență” pentru a permite reacții în timp util în caz de catastrofe în zonele afectate de crize politice;

- diferite instrumente geografice de asistență externă au, de asemenea, rezerve pentru cazuri de urgență, care pot fi mobilizate în anumite circumstanțe și urmând proceduri specifice de luare a deciziilor, pentru măsuri de răspuns în caz de dezastru pe termen scurt și mediu.

- alte instrumente disponibile ale Uniunii Europene și statelor membre includ Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de solidaritate al UE (FSUE), fondurile disponibile pentru dezvoltare rurală, instrumentului financiar pentru protecție civilă (IFPC) și LIFE+. FSUE poate ajuta la atenuarea poverii financiare a statelor membre sau a țărilor aflate în proces de negociere cu UE în vederea aderării, afectate de calamități naturale majore, prin refinanțarea costurilor operațiunilor de urgență suportate de autoritățile publice. FEDR poate co-finanța pregătirea și punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și necesare pentru a preveni și a face față riscurilor naturale, precum și a măsurilor de reconstrucție de după calamitățile naturale; fondurile de dezvoltare rurală, IFPC și LIFE+ pot fi folosite de statele membre pentru a finanța măsurile de prevenire a catastrofelor;

- începând din iunie 2006, Comisia a elaborat un mecanism de coordonare internă (cunoscut sub denumirea de ARGUS) pentru a facilita un răspuns eficient în caz de catastrofe și crize multidimensionale care intră în atribuțiile sale precum și pentru a contribui activ ca parte a Înțelegerilor privind coordonarea situațiilor de criză (CCA).

- platforma de criză RELEX, înființată după tsunami-ul din 2004, contribuie la coordonarea politică între Comisie și statele membre în timpul situațiilor de criză externă.

Trebuie asigurate o strânsă cooperare și coordonare cu președinția Consiliului, statele membre și Secretariatul General al Consiliului, în special în privința cooperării consulare, precum și utilizarea mijloacelor și capacităților militare ale statelor membre în caz de catastrofe. Președinția Consiliului are ca responsabilități (1) de a evalua dacă operațiunile de protecție civilă ale UE în afara teritoriului acesteia se încadrează sau nu în dispozițiile tratatului privind gestionarea crizelor, înaintea activării mecanismului de către Comisie și (2) de a asigura coordonarea politică a operațiunilor protecției civile europene în țările terțe.

Recent s-au depus eforturi în vederea îmbunătățirii coordonării instrumentelor de răspuns în caz de catastrofe:

- Ca urmare a unei propuneri înaintate de Comisie în 2005 și a raportului Barnier din mai 2006 privind înființarea unei Forțe europene de protecție civilă, Consiliul a adoptat un cadru legislativ revizuit acordând noi sarcini Comisiei în domeniul protecției civile. În plus, Comisia a revizuit mecanismele sale de coordonare internă.

- Consensul european privind ajutorul umanitar, adoptat de către statele membre, Parlamentul european și Comisie în decembrie 2007 este primul instrument care a prevăzut o declarație explicită a UE privind obiectivele și principiile comune care stau la baza ajutorului umanitar UE. Acesta subliniază nevoie unei coordonări consolidate între răspunsul Comunității și cel al statelor membre în cazul catastrofelor majore și în domeniul politicilor privind ajutorul umanitar.

- Delegațiile CE în țările terțe s-au reorganizat pentru a-și aduce contribuția deplină în cazul unor catastrofe. De exemplu, ca un proiect pilot, șase delegații se vor specializa în răspunsul în caz de catastrofe și fiecare dintre cele 130 de delegații din lume are un „corespondent de criză” care funcționează ca punct de contact local în caz de catastrofe și crize politice în relația cu sediul central al Comisiei, cu delegațiile CE aflate în vecinătate și cu partenerii de la fața locului.

- Comisia a adoptat în 2007[2] un plan de acțiune privind protecția consulară vizând să pună în practică principiul articolului 20 din Tratatul CE în conformitate cu care orice cetățean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei țări terțe unde nu este reprezentat statul membru al cărui resortisant este, de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru, în aceleași condiții ca și cetățenii acelui stat membru. Acesta propune o serie de acțiuni pentru a spori gradul de sensibilizare, a consolida domeniul de aplicare al protecției consulare și cooperarea consulară dintre statele membre.

- Comisia face eforturi în vederea îmbunătățirii rezultatelor sale în cooperare cu statele membre, ONU și alți actori internaționali (de ex. prin dezvoltarea unor metodologii de evaluare post criză a daunelor și nevoilor în urma catastrofelor – PDNA) și prin oferirea de sprijin capacității de răspuns a principalilor actori umanitari cum ar fi ONU și Crucea Roșie pentru prepoziționarea echipamentelor de ajutor umanitar care pot fi mobilizate rapid și eficient din punct de vedere al costurilor în caz de catastrofe.

Este nevoie în continuare de o mai mare coerență, eficiență și vizibilitate pentru a se atinge obiectivul unei capacități mai integrate de răspuns a UE în caz de catastrofe:

- Comisia s-a angajat să îmbunătățească eficiența acțiunii sale în domeniul cooperării cu statele membre, cu părțile interesate la nivel internațional, național și local, în special prin sinergii și o mai bună coordonare a formării, a nevoilor de evaluare, a planificării și a operațiunilor.

- În special în cazul calamităților naturale la scară largă, coordonarea „orizontală” dintre Comisie, președinția Consiliului, statele membre și Înaltul Reprezentant/Secretarul-General ar putea fi simplificată, atât la Bruxelles cât și la fața locului, în cazul crizelor care implică instrumente atât comunitare și cât și PESC. Ar putea fi realizate îmbunătățiri în domeniul schimbului de informații concrete în timp real și al raportării analitice în toate stadiile (planificare, coordonarea intervențiilor și schimbul de cele mai bune practici, dublate de infrastructura tehnică corespunzătoare). Aceste îmbunătățiri includ înființarea unor echipe comune operaționale și de planificare, unde acest lucru este fezabil. Ar trebui identificate din timp mai multe scenarii diferite, complexe, pentru ca regulamentele de procedură operaționale să poată fi dezvoltate pentru fiecare categorie de catastrofe și arie geografică, în vederea stimulării unei veritabile planificări la nivel UE pentru situațiile neprevăzute. O planificare îmbunătățită în cazul situațiilor neprevăzute va facilita o intervenție rapidă, permițând în același timp realizarea de adaptări în faza acută a catastrofei.

- Resursele existente trebuie puse în comun într-un mod mai eficient între instrumentele UE și cele ale statelor membre, precum și între instrumentele comunitare/UE. Există nevoia unei îmbunătățiri în coordonarea „verticală” dintre UE și statele membre. Această coordonare ar trebui optimizată deoarece diferențele între mandatele diferitelor state membre și servicii/agenții de ajutor umanitar au un impact asupra răspunsului Comisiei.

Ca parte a contribuției sale la capacitatea sporită a UE de răspuns în caz de catastrofe, Comisia intenționează să introducă următoarele îmbunătățiri, bazate, în special, pe sugestiile raportului Barnier: pentru a îndeplini pe deplin obiectivul unei capacități mai integrate de răspuns în caz de catastrofe, va fi nevoie de un efort de lungă durată din partea Comisiei, a UE și a statelor sale membre. Aceste îmbunătățiri sugerate în prezenta comunicare reprezintă un pas suplimentar în raționalizarea instrumentelor de răspuns în caz de catastrofe. Anumite îmbunătățiri privesc funcționarea instrumentelor existente (3.2 și 3.3), în timp ce dezvoltarea instrumentelor transversale reprezintă o nouă etapă care va asigura o coordonare mai eficientă (3.4).

Consolidarea mecanismului comunitar de protecție civilă

În domeniul protecției civile, Comisia propune să îmbunătățească capacitatea UE și a Comisiei prin intermediul următoarelor măsuri:

- Consolidarea Centrului de monitorizare și informare pentru ca acesta să poată juca rolul de centru operațional pentru intervenția europeană în materie de protecție civilă . Acest lucru necesită o deplasare calitativă de la schimbul de informații/răspunsul în caz de urgență spre anticiparea proactivă/monitorizarea în timp real a situațiilor de urgență și intervenții operaționale/coordonarea acestora. Această deplasare implică sisteme de avertizare rapidă, efectuarea de evaluări ale nevoilor, identificarea resurselor corespunzătoare și oferirea de consiliere tehnică statelor membre privind resursele ce urmează a fi alocate; elaborarea de scenarii, de proceduri operaționale standard și de evaluări conținând lecțiile învățate; exploatarea competențelor Comisiei pentru punerea în comun a mijloacelor de transport disponibile și pentru a oferi cofinanțare în domeniul transportului; sporirea activităților de formare și a exercițiilor pentru statele membre și alți experți; și sprijinirea statelor membre în organizarea resurselor comune. Aceasta necesită, de asemenea, utilizarea capacităților de monitorizare cum ar fi cele dezvoltate în cadrul inițiativei de Monitorizare Globală pentru Mediu și Securitate (GMES) sau realizarea de instrumente precum GALILEO (programul european de radionavigație).

- Îmbunătățirea capacității de răspuns a protecției civile europene . Ca urmare a catastrofei care a lovit statele membre în vara anului 2007, Parlamentul European a lansat un apel privind înființarea unei forțe europene de protecție civilă, iar Consiliul a cerut Comisiei să prezinte propuneri privind răspunsul în caz de catastrofe. Cu excepția domeniului poluării maritime, în care Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă pune la dispoziția țării afectate nave de intervenție antipoluare comunitare pentru a completa resursele naționale, răspunsul în cazul altor tipuri de catastrofe, precum inundațiile sau incendiile forestiere, care sunt cele mai frecvente dezastre care afectează statele membre, nu este asigurată în prezent decât din resurse naționale. Ar trebui identificate lacunele în resursele afectate intervențiilor și evaluate opțiunile pentru acoperirea acestora, inclusiv prin constituirea unei rezerve de resurse disponibile pentru operațiunile protecției civile europene. Resursele ar putea să se bazeze pe două componente principale – module de rezervă pregătite de intervenție și resurse europene complementare, în același timp evitându-se suprapunerile în cadrul capacităților de răspuns existente. Pentru a testa aceste mecanisme vor fi folosite fondurile disponibilizate pentru proiectul pilot și pentru acțiunea pregătitoare de către Parlamentul European în bugetul anului 2008.

Consolidarea ajutorului umanitar european

Consensul european privind ajutorul european este un cadru global pentru îmbunătățirea oferirii de ajutor umanitar. În domeniul ajutorului umanitar, Comisia propune să îmbunătățească capacitatea UE și a Comisiei prin intermediul următoarelor măsuri:

- Consensul prevede inter alia identificarea lacunelor existente în obținerea rezultatelor la nivel internațional și european, prin intermediul unui studiu cartografic privind capacitatea logistică, inclusiv stocarea, achiziționarea și transportul până la destinația finală a bunurilor umanitare, cu scopul de a identifica lacunele potențiale în materie de intervenție. Într-o a doua etapă, vor trebui luate inițiative pentru a acoperi aceste lacune. Studiul va servi la oferirea de instrucțiuni clare privind alegerea instrumentului celui mai bine plasat, mai adecvat și mai eficient din punct de vedere al costurilor pentru a fi folosit într-un context dat.

- Consolidarea pe mai departe a evaluării rapide și a capacității de intervenție la nivel local prin intermediul antenelor locale ECHO și a experților de la fața locului: 6 antene regionale ECHO sunt dotate progresiv cu echipe multisectoriale de experți care pot fi mobilizate imediat în caz de catastrofe declanșate spontan. Această „capacitate de intervenție rapidă” poate efectua evaluări rapide, la fața locului, ale nevoilor, pentru a ghida asistența umanitară a donatorilor și a contribui la coordonarea pe teren, din timp, a diferitelor organizații de ajutor prezente.

- Legăturile cu diverșii actori. Având în vedere diversitatea din ce în ce mai mare a actorilor implicați în răspunsul mondial în cazul unei situații de criză și pentru a putea dispune de toate instrumentele disponibile pentru a interveni în caz de catastrofe în țările terțe, Comisia se va angaja într-un dialog cu acești actori privind principiile ajutorului umanitar.

- Consolidând capacitatea globală de răspuns , Comisia va continua sprijinul său către capacitatea de răspuns a actorilor cheie ai ajutorului umanitar cum ar fi ONU și Crucea Roșie pentru prepoziționarea echipamentelor de ajutor umanitar care pot fi mobilizate rapid și eficient din punct de vedere al costurilor, în caz de catastrofe.

- alte inițiative presupun dezvoltarea capacităților de intervenție umanitară la nivel local; sprijinirea reformelor efectuate sub egida ONU precum și dezvoltarea și diseminarea dreptului internațional umanitar (IHL) și a principiilor umanitare printre instituțiile UE și alți actori.

Consolidarea capacităților prin politicile și instrumentele Comunității

În afara consolidării mecanismului comunitar de protecție civilă și a punerii în aplicare a Consensului european privind ajutorul umanitar, un set suplimentar de măsuri ar putea fi avut în vedere:

- Crearea unei Rețele europene de formare privind răspunsul în caz de catastrofe . Asigurarea de standarde ridicate de pregătire, autonomia și interoperabilitatea necesită o pregătire sporită la nivel european. Acest lucru ar putea fi pus în aplicare cu ajutorul unei rețele structurate, bazate pe experiența statelor membre și pe cunoștințele științifice dobândite la nivel național și european în cadrul proiectelor de cercetare din programul cadru privind aspectele legate de catastrofele și riscurile naturale. O rețea europeană de formare privind răspunsul în caz de catastrofe ar conecta centrele de excelență existente în statele membre și ar oferi o gamă largă de activități, inclusiv cursuri de formare, exerciții și schimburi de experți. Rețeaua de formare ar elabora o programă de curs agreat care ar urma să fie susținut de o rețea de centre de excelență selecționate, ar stabili standarde de calitate și ar explora posibilitățile de sinergie între diversele programe de formare. Folosind complementaritatea între domeniile protecției civile și al ajutorului umanitar în special, rețeaua de formare ar putea, de asemenea, să dezvolte o expertiză în domenii cum ar fi logistica, comunicarea în situații de criză, apa, alimentele, serviciile sanitare, sănătatea publică, protecția și adăposturile, bazându-se pe capacitatea disponibilă prin intermediul rețelei de ajutor umanitar (NOHA), al programelor universitare umanitare din statele membre și pe experiențele acumulate de alte rețele de formare, cum ar fi Grupul european privind formarea (GEF).

- Măsuri îmbunătățite de pregătire în caz de catastrofe, sisteme de avertizare rapidă și utilizarea numărului european de urgență „112” . Comisia pregătește inițiative privind prevenirea catastrofelor atât în interiorul UE, cât și în țările terțe. Există sistemele de avertizare rapidă pentru majoritatea riscurilor naturale în Europa, însă faptul că nu există asemenea sisteme pentru tsunami-urile din Marea Mediterană reprezintă o lacună semnificativă. Sistemele de avertizare rapidă pot beneficia, de asemenea, de informațiile oferite de către cetățeni prin apelurile de urgență, în special prin numărul european unic de urgență „112”. În plus, schimbul de experiență la nivel european privind organizarea și asigurarea unui răspuns în cazul situațiilor de urgență va contribui la îmbunătățirea gestionării apelurilor la 112. Lipsa semnalelor și protocoalelor de avertizare comune este, de asemenea, o preocupare majoră, având în vedere mobilitatea crescândă a cetățenilor în Europa și în țările terțe. Ar trebui examinate, de asemenea, consolidarea capacității de comunicare în bandă largă și telefonie mobilă în beneficiul protecției civile și a serviciilor de ajutor în caz de catastrofe, precum și oportunitatea de a favoriza interoperabilitatea la nivel UE.

- Gradul de pregătirea în caz de catastrofe în țările terțe . Majoritatea calamităților naturale nu antrenează un răspuns internațional. Atunci când se inițiază o intervenție internațională, se scurg de obicei, între 12 și 72 de ore până când asistența externă ajunge la locul catastrofei. Din aceste motive, este importantă prezența unui expert activ pe teren și asigurarea faptului că autoritățile locale și comunitățile vulnerabile din țările predispuse la catastrofe au capacitatea de intervenție imediată. Gradul de pregătire în caz de catastrofe are o importanță cheie deoarece schimbările climatice vor continua să afecteze profilurile climatice și să sporească numărul catastrofelor naturale – în special, catastrofe declanșate spontan care afectează populația vulnerabilă. Comisia va propune o Strategie UE pentru reducerea riscului de producere a catastrofelor în țările în curs de dezvoltare, care va oferi, inter alia , cadrul strategic pentru consolidarea sprijinului în favoarea capacităților de pregătire pentru catastrofe acordat țărilor terțe cu niveluri ridicate de risc. Ar trebui intensificată relația cu țările candidate, cu țările potențial candidate și cu țările din cadrul politicii europene de vecinătate.

PLANUL DE ACțIUNE

În conformitate cu pașii prezentați mai sus pe care intenționează să-i urmeze, Comisia propune ca următoarele acțiuni să fie luate în considerare și/sau aplicate până la sfârșitul anului 2008 (dacă nu se indică alt termen):

Spre o mai bună cooperare interinstituțională

Se propune ca statele membre, Comisia și Consiliul, în cadrul competențelor aferente lor:

- să definească scenarii din complexe pentru operațiuni de ajutor în caz de catastrofe în interiorul si exteriorul UE pentru fiecare categorie principală de catastrofe și pentru ariile geografice principale;

- să lanseze un studiu privind capacitatea logistică globală de ajutor în caz de catastrofe, asigurând legătura strânsă cu activitățile relevante din domeniul ajutorului umanitar internațional și cu identificarea lacunelor în resursele de răspuns în caz de catastrofe în domeniul protecției civile europene. Unde va fi cazul, se vor depune eforturi pentru abordarea lacunelor existente, pentru a elabora protocoale de planificare a măsurilor de urgență la nivel european, folosind cele mai adecvate instrumente, precum și pentru a stabili proceduri operaționale standard pentru răspunsul Comisiei în caz de catastrofe în interiorul și exteriorul UE; o astfel de planificare îmbunătățită ar facilita o intervenție rapidă, permițând în același timp realizarea de adaptări în faza acută a situației de urgență;

- să asigure o legătură strânsă între cartografierea capacității logistice, aflată în curs în domeniul ajutorului umanitar internațional, și procesul de identificare a lacunelor în resursele de intervenție în caz de catastrofe, care va fi lansat în domeniul protecției civile europene; acolo unde va fi cazul, se vor depune eforturi pentru a acoperi lacunele existente;

- să mobilizeze, acolo unde este cazul, echipe operaționale și de planificare comune care să intervină în cazul catastrofelor speciale, implicând atât instrumente comunitare cât și acțiuni ale Consiliului și bazându-se, în faza de evaluare, pe metodologia comună a UE, ONU și Banca Mondială de evaluare a nevoilor post catastrofe;

- să dezvolte schimburi de informații concrete și de rapoarte analitice (sprijinite de infrastructura tehnică corespunzătoare) și instrumente de recunoaștere a situațiilor;

- să continue să investească în domeniul cercetării și în proiecte pilot privind tehnologiile de informare și comunicare vizând a ameliora sistemele de răspuns și de avertizare în caz de catastrofe sau situații de urgență.

Capacitatea europeană de ajutor umanitar ar trebui consolidată

În acest scop, Comisia:

- va lansa un studiu cartografic privind capacitatea logistică, inclusiv stocarea, achiziționarea și transportul până la destinația finală a bunurilor umanitare, cu scopul de a identifica lacunele potențiale în materie de intervenție. Într-o a doua etapă, vor trebui luate inițiative pentru a acoperi aceste lacune;

- va oferi un program global de consolidare a capacității pentru a continua dezvoltarea capacităților de rezervă a ONU și a Crucii Roșii;

- va pune în aplicare imediat apelul pentru o mai bună coordonare operațională a ajutorului umanitar UE lansat în cadrul Consensului, de exemplu printr-o distribuire în timp util a rapoartelor de situație ale DG ECHO provenind de la experții de pe teren către punctele de contact ale statelor membre UE, atât în capitale cât și la fața locului;

- împreună cu actorii implicați în politica de cooperare pentru dezvoltare, va elabora un cadru strategic pentru inițiative de pregătire în caz de catastrofe vizând să consolideze capacitățile la nivel local în țările predispuse la catastrofe.

Protecția civilă europeană ar trebui intensificată

În acest scop, Comisia:

- va dezvolta Centrul de monitorizare și informare într-un Centru operațional pentru intervenții ale protecției civile europene;

- va identifica lipsurile în cadrul resurselor de intervenție în caz de catastrofe și, odată identificate, va prezenta propuneri pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a protecției civile europene bazate pe două componente:

- un ansamblu de module cheie, de rezervă, ale protecției civile, constituite pe bază voluntară, care să fie disponibil a fi mobilizat în orice moment; precum și

- capacități suplimentare de rezervă destinate să completeze reacțiile la nivel național în caz de catastrofe majore cum ar fi incendiile forestiere și inundațiile.

Consolidarea capacității în cadrul politicilor și instrumentelor Comunității

În acest scop, Comisia:

- până la mijlocul anului 2009, va prezenta propuneri în vederea organizării unei rețele europene de formare pentru răspunsul în caz de catastrofe, bazându-se pe experiența acumulată de către mecanismul comunitar de protecție civilă și pe sinergiile dintre inițiativele existente de formare;

- va finaliza propunerile pentru o abordare integrată la nivel european a prevenirii calamităților naturale și pentru o strategie UE în vederea diminuări riscurilor de producere a catastrofelor în țările în curs de dezvoltare;

- va sprijini statele membre să dezvolte semnale comune de avertizare rapidă. În special, Comisia solicită statelor membre să-și intensifice eforturile în vederea creării unui sistem de avertizare rapidă în cazul tsunami-urilor;

- va spori oferirea de informații în sprijinul fazelor de pregătire, avertizare rapidă, răspuns și redresare în caz de catastrofe, inclusiv prin intermediul inițiativei GMES;

- va lua în considerare rezervarea unei benzi de frecvență specială pentru comunicațiile în situații de urgență.

Propunerile concrete din prezenta comunicare constituie un prim pas către consolidarea capacității de răspuns a UE în caz de catastrofe. Aceasta va fi realizată acordându-se atenția cuvenită nevoii de a explora oportunitățile de raționalizare, ca parte a procesului de examinare a resurselor Comisiei, aflat în curs de desfășurare.

ANEXĂ

INCENDIILE FORESTIERE

Vara anului 2007 s-a caracterizat prin incendii forestiere dramatice și alte incendii ale vegetației în sudul Europei, care au afectat în special Grecia. Incendii importante, cu o amploare sporită de vânturi puternice, au devastat sute de mii de hectare de terenuri și au făcut numeroase victime printre civili și pompieri.

Mecanismul comunitar de protecție civilă a fost activat de 12 ori într-o perioadă de 11 săptămâni, de cinci ori mai mult decât în anii precedenți, de către Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, Albania și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

De fiecare dată când acest lucru a fost posibil, statele membre au oferit asistență sub forma serviciilor aeriene, a echipamentului de protecție și de luptă împotriva incendiilor și a expertizei. Cu toate acestea, nivelul de protecție oferit a fost limitat deoarece incendiile afectau simultan mai multe state membre, iar alte state membre prezentau un risc de incendii ridicat. Prin urmare, doar o parte redusă din mijloacele disponibile a putut fi mobilizată pentru sprijinirea statelor membre cele mai afectate, ceea ce a limitat în special asistența care a putut fi oferită Bulgariei.

Incendiile forestiere și alte incendii ale vegetației sunt un fenomen recurent. În ciuda eforturilor depuse de UE de reducere a emisiilor, se prevede o creștere a frecvenței și intensității verilor caniculare și uscate precum și a penuriei de apă[3] în sud-estul și sud-vestul Europei datorită schimbărilor climatice[4], ceea ce va crește riscul incendiilor forestiere și al altor incendii ale vegetației. Cu toate acestea, apariția unor astfel de incendii variază în intensitate și ca localizare geografică de la an la an. Suprafața distrusă de incendii este în medie între 450 000 și 600 000 de hectare pe an, iar statele membre sunt lovite ocazional de focuri devastatoare care ard suprafețe de aproape patru ori mai mari decât media anuală. Experiența a arătat că astfel de evenimente nu afectează toate statele membre în cauză în același an sau în același timp pe durata sezonului de vară. În 2003, cele mai grave incendii au avut loc în sud-vestul UE. Portugalia a fost cea mai afectată și aproape 5% din teritoriul său național a fost distrus de incendii. În 2007, sud-estul Europei a fost afectat de unul dintre cele mai grave sezoane de incendii forestiere înregistrate, cu peste 810 000 hectare distruse, dintre care 68,2% terenuri forestiere, 31% terenuri agricole și 0,8% terenuri în zone urbane și industriale[5]. 21,9% din cele 465 000 de hectare incendiate în țările mediteraneene ale UE se aflau în situri Natura 2000[6].

Regiunile afectate sunt de multe ori printre cele mai vulnerabile zone la schimbările climatice din Europa datorită efectului combinat al creșterilor puternice de temperatură și al precipitațiilor reduse în zone confruntate deja cu insuficiența apei. Odată cu schimbările climatice, rolul silviculturii Uniunii Europene de furnizor de servicii ecologice și ecosistemice va avea o mai mare importanță. Pădurile joacă un rol important în asigurarea reținerii eficiente a apei în zonele uscate, în protejarea cursurilor de apă împotriva aporturilor excesive de nutrimente, în îmbunătățirea gestiunii inundațiilor, în menținerea și în reabilitarea reliefurilor multifuncționale. Protejarea ecosistemelor forestiere împotriva incendiilor și promovarea în Europa a măsurilor de gestionare a pădurilor rezistente la schimbările climatice sunt elemente cheie pentru creșterea capacității acestor regiuni de a se adapta la schimbările climatice.

Apariția incendiilor forestiere și a incendiilor altor vegetații este influențată de o serie de factori, incluzând:

- practicile de gestionare a terenurilor agricole și a pădurilor;

- condițiile climatice: vreme caniculară, uscată și cu vânt precum și descărcările electrice;

- neaplicarea regulilor privind obligativitatea existenței unei suprafețe fără vegetație în jurul clădirilor și al zonelor de locuit;

- acțiunea umană, din neglijență sau culpă, inclusiv incendierile premeditate;

- factori economici și cadrul legal neadaptat, care pot influența profiturile rezultate din incendieri și/sau nu încurajează protejarea eficientă a pădurilor.

La cererea Consiliului și Parlamentului, aspectul incendiilor forestiere și al altor vegetații necesită, prin urmare, cunoștințe științifice globale și politici care să acopere prevenirea, gradul de pregătire, intervenția și redresarea.

- Prevenirea: punerea în aplicare a politicilor de prevenire a incendiilor forestiere este una dintre responsabilitățile principale ale statelor membre și Comisia încurajează statele membre să examineze legislațiile naționale pentru a identifica orice efect negativ susceptibil să conducă la apariția faptelor de incendiere intențională. În acest context, Comisia va lua în calcul în mod favorabil lărgirea cadrului propunerii privind infracțiunile împotriva mediului înconjurător pentru a acoperi și distrugerea semnificativă a pădurilor[7]. Comunitatea dispune de un număr de instrumente financiare de sprijinire a eforturilor statelor membre de a consolida politicile naționale de prevenire. Aceste instrumente fac obiectul programării naționale. Pentru a facilita includerea prevenirii incendiilor forestiere în programele naționale, Comisia va oferi statelor membre o clasificare a instrumentelor relevante. În plus, Comisia evaluează necesitatea unei abordări europene integrate în domeniul prevenirii catastrofelor naturale. Două studii care sunt în derulare în prezent se concentrează (1) pe situația comunitară, identificarea eventualelor lacune și a necesității unei acțiuni comunitare, și (2) pe identificarea de bune practici ale statelor membre. Acestea vor oferi baza unor propuneri care vor fi dezvoltate la sfârșitul anului 2008. În plus, studiul în derulare privind factorii care determină deteriorarea pădurilor, inclusiv incendiile forestiere, va fi integrat în dezvoltarea liniilor directoare comunitare pentru prevenirea incendiilor forestiere bazate pe cele mai bune practici ale statelor membre.

- Gradul de pregătire: Comunitatea sprijină activitățile care vizează consolidarea gradului de pregătire al statelor membre în domeniul protecției civile, în special prin asistență financiară (schimburi de experți, exerciții și proiecte în legătură cu gradul de pregătire), prin oferirea de cursuri destinate experților naționali, prin dezvoltarea Sistemului european de informații asupra incendiilor forestiere (EFFIS) în cadrul Centrului Comun de Cercetare și prin proiecte de finanțare. De exemplu, FIRE 4 este un proiect pilot privind răspunsul în caz de incendii forestiere și seisme, al cărui scop este dezvoltarea cooperării între patru dintre statele membre (Franța, Italia, Spania și Portugalia). Șase alte state membre (Cipru, Grecia, Ungaria, Malta, Slovacia și Cehia) sunt strâns asociate activităților desfășurate în cadrul acestui proiect (ateliere, formare și exerciții pe teren), iar Grecia a anunțat recent că va deveni membru deplin al acestui proiect. Comisia propune crearea unei rețele europene de formare privind răspunsul în caz de catastrofe care să facă legătura între centrele de excelență existente în statele membre pentru a consolida atât gradul de pregătire al serviciilor de protecție a cetățeanului, cât și capacitatea echipelor și modulelor din diferitele state membre de a lucra împreună.

- Capacitatea de răspuns: În vara aceasta, incendiile au atins în același timp mai multe state membre, iar riscul de incendii a fost ridicat în alte state membre. În această situație, statele membre au oferit doar o asistență limitată prin serviciile de luptă aeriană împotriva incendiilor, iar asistența oferită țărilor afectate a fost inegală. Acest lucru a indicat faptul că s-ar putea să nu existe suficientă capacitate de a sprijini statele membre lovite de catastrofe majore, în timp ce alte state membre sunt incapabile să ofere asistență deoarece se confruntă cu incendii sau riscul de incendii este ridicat pe teritoriul acestora. Dacă această lacună aparentă este confirmată de o evaluare globală, Comisia poate lua în considerare propunerea de finanțare la nivel UE a echipamentelor pentru completarea resurselor naționale. UE dispune deja de capacități în domeniul intervenției în caz de poluare maritimă[8]. Capacitățile europene de rezervă ar trebui să fie pregătite să combată incendii majore care apar rar doar într-un singur stat membru ci sunt frecvente în ansamblul regiunii. Potențial, capacitățile de rezervă viitoare ale UE ar putea include, fără a se limita la acestea, aparate de zbor, de luptă împotriva incendiilor, de mare capacitate, adaptate unei diversități de condiții geografice.

- Capacitatea de redresare: Comisia va continua să folosească, la cerere, Fondul de solidaritate cât mai eficient posibil, pentru a sprijini regiunile aflate în dificultate, și solicită Consiliul să reia negocierile asupra regulamentului privind Fondul de solidaritate, în vederea utilizării sale mai eficiente. Statele membre sunt încurajate să folosească instrumentele comunitare disponibile pentru a sprijini redresarea în urma incendiilor devastatoare, inclusiv Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și regulamentul privind dezvoltarea rurală. Pentru a sprijini statele membre în programarea utilizării acestor instrumente la nivel național, Comisia va prezenta o clasificare a instrumentelor care pot oferi acest tip de sprijin. Comisia consideră că sprijinul comunitar pentru redresarea pădurilor ar trebui să includă măsuri de prevenire puse în practică de către statul membru solicitant și măsuri din cadrul programelor de redresare pentru a spori capacitatea de adaptare a noilor păduri la schimbările climatice. În acest context, Comisia va explora pe mai departe modalitățile de îmbunătățire a instrumentelor de finanțare existente, de exemplu prin includerea unei clauze de condiționalitate în legătură cu măsurile eficiente de prevenire, și va examina dacă ar trebui asumat un rol mai important în finanțarea reîmpăduririlor la nivel comunitar.

[1] De exemplu, ECURIE (normele comunitare pentru schimbul imediat de informații în cazul urgențelor radiologice), ADNS (sistemului de notificare a bolilor animale), RAS BICHAT (sistemul de avertizare rapidă în legătură cu amenințările și atacurile biologice și chimice), EWRS (sistemul de avertizare și intervenție rapidă de alertare a autorităților de sănătate publică și a Comisiei în privința epidemiilor de boli transmisibile), HEOF (Facilități operaționale în situații de urgență medicale), RAPEX (Sistem de schimb rapid de informații, pentru schimbul rapid de informații privind măsurile legate de riscurile grave și imediate privind produsele de consum nealimentare), RASFF (sistem de avertizare rapidă pentru alimente și furaje, pentru notificarea riscurilor pentru sănătatea umană provenind din producerea de alimente și furaje), RAS-CHEM (sistem de avertizare rapidă privind produsele chimice – în curs de dezvoltare), CIWIN (rețeaua de alertă privind infrastructurile critice).

[2] COM(2007) 767.

[3] COM(2007) 414.

[4] COM(2007) 354.

[5] În această vară s-au emis 12,3 milioane de tone de echivalent CO2 din cauza incendiilor forestiere pe toată suprafața afectată, dintre care 6,9 milioane de tone în statele membre afectate, ceea ce reprezintă aproximativ 0,4% din emisiile anuale ale acestora. (sursa: Centrul Comun de Cercetare).

[6] Estimări minime provizorii bazate pe imagini din satelit furnizate de EFFIS, Sistemul european de informații asupra incendiilor forestiere gestionat de Centrul Comun de Cercetare. Aceste informații cuprind Bulgaria, Cipru, Franța, Italia, Portugalia și Spania, precum și Croația, Bosnia-Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Serbia.

[7] COM(2007) 51.

[8] Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă poate sprijini, la cerere, mecanismele statelor membre de răspuns în caz de poluare cu resurse suplimentare europene care sunt disponibile.