32020Q1222(01)

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 32020Q1222(01) - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 32020Q1222(01)

Help

Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii Acordul Interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii

JO L 433I, 22.12.2020, p. 28–46 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force: This act has been changed. Current consolidated version: 22/12/2020

ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_interinstit/2020/1222/oj

HTML

PDF

Official Journal

22.12.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

LI 433/28

ACORD INTERINSTITUȚIONAL ÎNTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ PRIVIND DISCIPLINA BUGETARĂ, COOPERAREA ÎN CHESTIUNI BUGETARE ȘI BUNA GESTIUNE FINANCIARĂ, PRECUM ȘI PRIVIND NOILE RESURSE PROPRII, INCLUSIV O FOAIE DE PARCURS ÎN VEDEREA INTRODUCERII DE NOI RESURSE PROPRII

ACORDUL INTERINSTITUȚIONAL

din 16 decembrie 2020

dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii

PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ,

denumite în continuare „instituțiile”,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 295,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Obiectivul prezentului acord este punerea în aplicare a disciplinei bugetare, îmbunătățirea funcționării procedurii bugetare anuale și a cooperării între instituții privind chestiunile bugetare, asigurarea bunei gestiuni financiare, precum și stabilirea unei cooperări și a unei foi de parcurs în vederea introducerii, în cursul perioadei cadrului financiar multianual 2021-2027 (denumit în continuare „CFM 2021-2027”), a unor resurse proprii noi care să fie suficiente pentru a asigura rambursarea Instrumentului de redresare al Uniunii Europene instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (1) (denumit în continuare „Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene”).

Disciplina bugetară prevăzută de prezentul acord se referă la totalitatea cheltuielilor. Prezentul acord este obligatoriu pentru instituții pentru întreaga perioadă în care este în vigoare. Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Prezentul acord nu aduce atingere competențelor bugetare și legislative respective ale instituțiilor, astfel cum au fost stabilite în tratate, în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (2) (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”), în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (4) (denumită în continuare „Decizia privind resursele proprii”), și nu aduce atingere competențelor parlamentelor naționale în ceea ce privește resursele proprii.

Orice modificare a dispozițiilor prezentului acord necesită acordul instituțiilor.

Prezentul acord cuprinde patru părți:

—	partea I cuprinde dispoziții privind cadrul financiar multianual (CFM) și instrumentele speciale tematice și netematice;

—	partea a II-a se referă la cooperarea interinstituțională în chestiuni bugetare;

—	partea a III-a cuprinde dispoziții referitoare la buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii;

—	partea a IV-a cuprinde dispoziții referitoare la calitatea și comparabilitatea datelor privind beneficiarii în contextul protecției bugetului Uniunii.

Prezentul acord intră în vigoare la 16 decembrie 2020 și înlocuiește Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (5).

PARTEA I

CFM ȘI INSTRUMENTELE SPECIALE

A. DISPOZIȚII REFERITOARE LA CFM

În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile asigură, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului general al Uniunii, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM, cu excepția subrubricii „Coeziune economică, socială și teritorială”.

Actualizarea previziunilor privind creditele de plată

În fiecare an, Comisia actualizează previziunile privind creditele de plată pentru perioada cel puțin până în 2027. Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare pentru angajamente și a creditelor bugetare pentru plăți, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut (VNB) al Uniunii.

B. DISPOZIȚII REFERITOARE LA INSTRUMENTELE SPECIALE TEMATICE ȘI NETEMATICE

Fondul european de ajustare la globalizare

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia, iar decizia de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare este adoptată în comun de Parlamentul European și de Consiliu.

Concomitent cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

Transferurile referitoare la Fondul european de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență

10.

În cazul în care consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru mobilizarea rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer din această rezervă către liniile bugetare corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Decizia de a mobiliza cuantumuri în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind CFM este adoptată în comun de Parlamentul European și de Consiliu la propunerea Comisiei, în conformitate cu actul de bază relevant.

Înainte de a face orice propunere de transfer din rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență pentru asistență în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind CFM, Comisia analizează posibilitățile de realocare a creditelor.

Rezerva de ajustare la Brexit

11.

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a rezervei de ajustare la Brexit, prevăzute în instrumentul relevant, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

Transferurile referitoare la rezerva de ajustare la Brexit se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Instrumentul de marjă unic

12.

Comisia poate propune mobilizarea cuantumurilor corespunzătoare tuturor sau unei părți a marjelor menționate la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (c) din Regulamentul privind CFM, în legătură cu un proiect de buget sau cu un proiect de buget rectificativ. Mobilizarea oricăror cuantumuri menționate la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din regulamentul menționat este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare.

Cuantumurile respective pot fi mobilizate de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Instrumentul de flexibilitate

13.

Comisia prezintă o propunere de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate după ce a examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Propunerea respectivă identifică nevoile care urmează a fi acoperite și cuantumul aferent. O astfel de propunere poate fi formulată în legătură cu un proiect de buget sau cu un proiect de buget rectificativ.

Instrumentul de flexibilitate poate fi mobilizat de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

PARTEA II

ÎMBUNĂTĂȚIREA COOPERĂRII INTERINSTITUȚIONALE ÎN CHESTIUNI BUGETARE

A. PROCEDURA DE COOPERARE INTERINSTITUȚIONALĂ

14.

Detaliile cooperării interinstituționale pe parcursul procedurii bugetare sunt prevăzute în anexa I.

15.

În conformitate cu articolul 312 alineatul (5) din TFUE, instituțiile iau toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea unui nou CFM sau a unei revizuiri a acestuia, în conformitate cu procedura legislativă specială menționată la articolul 312 alineatul (2) din TFUE. Printre aceste măsuri se vor număra reuniunile periodice și schimbul de informații între Parlamentul European și Consiliu, la inițiativa Comisiei, întâlnirile președinților instituțiilor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 324 din TFUE, pentru a promova concertarea și apropierea pozițiilor instituțiilor. Atunci când este prezentată o propunere pentru un nou CFM sau pentru o revizuire substanțială a acestuia, instituțiile vor urmări să stabilească modalități specifice de cooperare și dialog între acestea, pe parcursul întregii proceduri care conduce la adoptarea sa.

Transparența bugetară

16.

Comisia întocmește un raport anual care să însoțească bugetul general al Uniunii, reunind informațiile neconfidențiale disponibile referitoare la:

(a)	activele și pasivele Uniunii, inclusiv cele rezultate în urma operațiunilor de împrumut și de credit efectuate de Uniune conform competențelor sale în temeiul tratatelor;

(b)	veniturile, cheltuielile, activele și pasivele Fondului european de dezvoltare (6), ale Fondului european de stabilitate financiară, ale Mecanismului european de stabilitate și ale altor mecanisme viitoare posibile;

(c)	cheltuielile suportate de statele membre în cadrul cooperării consolidate, în măsura în care acestea nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii;

(d)

cheltuielile în domeniul climei, pe baza unei metodologii eficace stabilite de Comisie și, după caz, în conformitate cu legislația sectorială, în vederea monitorizării acestor cheltuieli și a performanței lor, cu scopul de a atinge o țintă globală de cel puțin 30 % din cuantumul total al cheltuielilor din bugetul Uniunii și din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene care sprijină obiectivele în domeniul climei, luând în considerare efectele eliminării treptate a finanțării din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și operând o diferențiere între atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, acolo unde este posibil.

În cazul în care, în unul sau mai multe dintre programele relevante, se înregistrează progrese insuficiente către îndeplinirea obiectivului privind cheltuielile în domeniul climei, instituțiile, în conformitate cu responsabilitățile lor și cu legislația relevantă, se vor consulta reciproc cu privire la măsurile adecvate care trebuie luate pentru a se asigura că cheltuielile Uniunii legate de obiectivele în domeniul climei pe parcursul întregii perioade a CFM 2021-2027 reprezintă cel puțin 30 % din cuantumul total al cheltuielilor din bugetul Uniunii și din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene;

(e)

cheltuielile care contribuie la combaterea și inversarea declinului biodiversității, pe baza unei metodologii eficace, transparente și cuprinzătoare stabilite de Comisie, în cooperare cu Parlamentul European și cu Consiliul și, după caz, în conformitate cu legislația sectorială, pentru a contribui la planul ambițios de a aloca pentru obiectivele în materie de biodiversitate un procent de 7,5 % pentru anul 2024 și 10 % pentru 2026 și pentru 2027 din cheltuielile anuale din cadrul CFM, ținând seama totodată de suprapunerile existente între obiectivele în domeniul climei și cele în materie de biodiversitate;

(f)

promovarea egalității între femei și bărbați, precum și a drepturilor și a egalității de șanse pentru toți, pe tot parcursul punerii în aplicare și al monitorizării programelor relevante, precum și integrarea atât a acestor obiective, cât și a perspectivei de gen, inclusiv prin consolidarea analizelor impactului de gen în evaluările de impact și analizele efectuate în virtutea cadrului pentru o mai bună legiferare. Comisia va examina modalitățile prin care poate fi elaborată o metodologie de măsurare a cheltuielilor relevante la nivel de program în CFM 2021-2027. Comisia va utiliza respectiva metodologie de îndată ce va deveni disponibilă. Cel târziu la 1 ianuarie 2023, Comisia va pune în aplicare respectiva metodologie pentru anumite programe gestionate la nivel central, pentru a-i testa fezabilitatea. La jumătatea perioadei se va examina dacă metodologia poate fi extinsă la alte programe pentru restul duratei CFM 2021-2027;

(g)	punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în toate programele relevante ale Uniunii din CFM 2021-2027.

Metodologiile eficace menționate la literele (d) și (e) de la primul paragraf vor include, pe cât posibil, o trimitere la contribuția bugetului Uniunii la Pactul verde european, care include principiul de a nu face rău.

Metodologia eficace menționată la litera (d) de la primul paragraf va fi transparentă, cuprinzătoare, orientată către rezultate și bazată pe performanță, va include consultarea anuală de către Comisie a Parlamentului European și a Consiliului și va identifica măsurile relevante care trebuie luate în cazul unor progrese insuficiente către îndeplinirea obiectivelor aplicabile.

Niciuna dintre metodologiile menționate în prezentul punct nu ar trebui să conducă la o sarcină administrativă excesivă asupra titularilor de proiecte sau beneficiarilor.

17.

Comisia întocmește un raport anual privind punerea în aplicare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. Acest raport anual reunește informațiile neconfidențiale disponibile referitoare la:

—	activele și pasivele rezultate în urma operațiunilor de împrumut și de credit efectuate în temeiul articolului 5 din Decizia privind resursele proprii;

—	cuantumul cumulat al fondurilor alocate programelor Uniunii în vederea punerii în aplicare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în cursul exercițiului precedent, defalcat pe programe și pe linii bugetare;

—	contribuția fondurilor împrumutate la îndeplinirea obiectivelor Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și ale programelor specifice ale Uniunii.

B. ÎNCORPORAREA DISPOZIȚIILOR FINANCIARE ÎN ACTELE LEGISLATIVE

18.

Fiecare act legislativ adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară referitor la un program multianual conține o dispoziție prin care legiuitorul stabilește pachetul financiar aferent programului.

Cuantumul respectiv constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

Pentru programele menționate la anexa II la Regulamentul privind CFM, principala valoare de referință este majorată automat cu alocările suplimentare menționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind CFM.

Parlamentul European și Consiliul, precum și Comisia atunci când întocmește proiectul de buget, se angajează să nu se abată cu mai mult de 15 % de la cuantumul respectiv pentru întreaga durată a programului în cauză, cu excepția cazului în care apar circumstanțe obiective noi pe termen lung, justificate în mod explicit și precis, ținându-se seama de rezultatele obținute prin punerea în aplicare a programului, în special pe baza evaluărilor. Orice majorare rezultată din astfel de variații rămâne sub plafonul existent pentru rubrica respectivă, fără a aduce atingere utilizării instrumentelor menționate în Regulamentul privind CFM și în prezentul acord.

Paragraful al patrulea nu se aplică în cazul alocărilor suplimentare menționate în paragraful al treilea.

Prezentul punct nu se aplică nici creditelor pentru coeziune adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară și prealocate pentru fiecare stat membru, care cuprind un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, și nici proiectelor de mare anvergură menționate la articolul 18 din Regulamentul privind CFM.

19.

Actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii referitoare la programe multianuale care nu sunt adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară nu conțin un „cuantum considerat necesar”.

În cazul în care Consiliul dorește să includă o valoare de referință financiară, această valoare este considerată ca o expresie a voinței legiuitorului și nu aduce atingere competențelor bugetare ale Parlamentului European și ale Consiliului, astfel cum sunt prevăzute în TFUE. Se include o dispoziție în acest sens în toate actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii care conțin o astfel de valoare de referință financiară.

C. CHELTUIELI PRIVIND ACORDURI ÎN DOMENIUL PESCUITULUI

20.

Cheltuielile legate de acordurile în domeniul pescuitului sunt supuse următoarelor norme specifice.

Comisia se angajează să informeze periodic Parlamentul European cu privire la pregătirea și desfășurarea negocierilor acordurilor în domeniul pescuitului, inclusiv cu privire la implicațiile bugetare ale acestor acorduri.

În cursul procedurii legislative privind acordurile în domeniul pescuitului, instituțiile se angajează să depună toate eforturile pentru a asigura desfășurarea tuturor procedurilor în cel mai scurt timp posibil.

Cuantumurile prevăzute în buget pentru noile acorduri în domeniul pescuitului sau pentru reînnoirea acordurilor în domeniul pescuitului care intră în vigoare după data de 1 ianuarie a exercițiului financiar în cauză sunt înscrise în rezervă.

În cazul în care creditele aferente acordurilor în domeniul pescuitului, inclusiv rezerva, se dovedesc insuficiente, Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului informațiile necesare privind cauzele situației și măsurile care ar putea fi adoptate în cadrul procedurilor stabilite. Dacă este necesar, Comisia propune măsuri adecvate.

În fiecare trimestru, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor în vigoare în domeniul pescuitului și previziunile financiare pentru restul anului.

21.

Fără a aduce atingere procedurii relevante care reglementează negocierea acordurilor în domeniul pescuitului, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea corespunzătoare a acordurilor în domeniul pescuitului.

D. FINANȚAREA POLITICII EXTERNE ȘI DE SECURITATE COMUNE (PESC)

22.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale aferente PESC este înscris în întregime într-un singur capitol bugetar, denumit PESC. Cuantumul respectiv acoperă nevoile reale previzibile, evaluate în cadrul întocmirii proiectului de buget, pe baza previziunilor realizate anual de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”). Este permisă o marjă rezonabilă pentru acoperirea acțiunilor neprevăzute. Nu pot fi înscrise fonduri într-o rezervă.

23.

În ceea ce privește cheltuielile PESC înscrise în bugetul Uniunii, în conformitate cu articolul 41 din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile depun eforturi pentru a ajunge în fiecare an, în cadrul comitetului de conciliere menționat la articolul 314 alineatul (5) din TFUE și pe baza proiectului de buget întocmit de Comisie, la un acord privind cuantumul cheltuielilor operaționale și privind distribuirea acestui cuantum între articolele din capitolul bugetar PESC. În lipsa unui acord, Parlamentul European și Consiliul înscriu în buget cuantumul prevăzut în bugetul anterior sau, dacă este mai mic, cuantumul propus în proiectul de buget.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale PESC este distribuit între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum se indică în al treilea paragraf. Fiecare articol vizează acțiunile deja adoptate, acțiunile prevăzute dar încă neadoptate, precum și cuantumurile pentru acțiuni viitoare, dar încă neprevăzute, care urmează să fie adoptate de Consiliu în cursul exercițiului financiar în cauză.

În cadrul capitolului bugetar PESC, articolele la care se înscriu acțiunile PESC ar putea fi următoarele:

—	misiunile unice majore, astfel cum sunt menționate la articolul 52 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul financiar;

—	alte misiuni (pentru operațiuni de gestionare a crizelor, pentru prevenirea, soluționarea și stabilizarea conflictelor, precum și pentru monitorizarea și punerea în aplicare a proceselor de pace și securitate);

—	neproliferarea și dezarmarea;

—	măsuri de urgență;

—	acțiuni pregătitoare și acțiuni ulterioare;

—	reprezentanți speciali ai Uniunii Europene.

Întrucât Comisia are, în temeiul Regulamentului financiar, autoritatea de a transfera în mod autonom credite între articolele din capitolul bugetar PESC, flexibilitatea considerată necesară pentru punerea rapidă în aplicare a acțiunilor PESC este, prin urmare, asigurată. În cazul în care cuantumul înscris în capitolul bugetar PESC este insuficient în cursul exercițiului financiar pentru a acoperi cheltuielile necesare, Parlamentul European și Consiliul caută de urgență o soluție pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

24.

În fiecare an, Înaltul Reprezentant consultă Parlamentul European cu privire la un document prospectiv, care este transmis până la data de 15 iunie a anului în cauză și în care sunt prezentate principalele aspecte și opțiunile de bază ale PESC, inclusiv implicațiile financiare asupra bugetului Uniunii, o evaluare a măsurilor lansate în exercițiul n-1 și o evaluare a coordonării și a complementarității PESC cu celelalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii. În plus, Înaltul Reprezentant informează periodic Parlamentul European prin organizarea de cel puțin cinci ori pe an a unor reuniuni comune de consultare, în cadrul dialogului politic periodic privind PESC, asupra cărora trebuie să se convină până cel târziu la 30 noiembrie în fiecare an. Participarea la reuniunile respective este stabilită de Parlamentul European și, respectiv, de Consiliu, ținându-se seama de obiectivul acestor reuniuni și de natura informațiilor comunicate în cadrul lor.

Comisia este invitată să ia parte la aceste reuniuni.

Atunci când Consiliul adoptă o decizie în domeniul PESC care presupune cheltuieli, Înaltul Reprezentant trimite Parlamentului European imediat și, în orice caz, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la adoptarea deciziei, o estimare a costurilor avute în vedere (denumită în continuare „fișa financiară”), în special costurile privind calendarul, personalul angajat, utilizarea spațiilor și a altor infrastructuri, facilitățile de transport, cerințele de formare profesională și dispozițiile în materie de securitate.

Trimestrial, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la punerea în aplicare a acțiunilor PESC și la previziunile financiare pentru perioada rămasă până la sfârșitul exercițiului financiar.

E. IMPLICAREA INSTITUȚIILOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ASPECTELE POLITICII DE DEZVOLTARE

25.

Comisia instituie un dialog informal cu Parlamentul European privind aspectele politicii de dezvoltare.

PARTEA III

BUNA GESTIUNE FINANCIARĂ A FONDURILOR UNIUNII

A. PROGRAMAREA FINANCIARĂ

26.

Comisia prezintă de două ori pe an, prima dată împreună cu documentele care însoțesc proiectul de buget și a doua oară după adoptarea bugetului general al Uniunii, programarea financiară completă pentru rubricile 1, 2 (cu excepția subrubricii „Coeziune economică, socială și teritorială”), 3 (pentru „Mediu și politici climatice” și „Politică maritimă și pescuit”), 4, 5 și 6 din CFM. Programarea respectivă, structurată pe rubrici, domenii de politică și linii bugetare, ar trebui să identifice:

(a)

legislația în vigoare, făcând distincție între programele multianuale și acțiunile anuale:

(i)	pentru programele multianuale, Comisia ar trebui să menționeze procedura prin care au fost adoptate (procedura legislativă ordinară sau cea specială), durata acestora, pachetul financiar total și partea alocată pentru cheltuieli administrative;

(ii)	pentru programele multianuale menționate la anexa II la Regulamentul privind CFM, Comisia ar trebui să indice în mod transparent alocările suplimentare în temeiul articolului 5 din Regulamentul privind CFM;

(iii)

pentru acțiunile anuale (referitoare la proiecte-pilot, acțiuni pregătitoare și agenții) și pentru acțiunile finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei, Comisia ar trebui să includă estimări multianuale;

(b)	propunerile legislative în curs de adoptare: propunerile în curs ale Comisiei, în versiunea lor actualizată.

Comisia ar trebui să analizeze modalități de corelare a programării financiare cu programarea sa legislativă, pentru a emite previziuni mai precise și mai fiabile. Pentru fiecare propunere legislativă, Comisia ar trebui să indice dacă aceasta este sau nu inclusă în programarea comunicată în momentul prezentării proiectului de buget sau după adoptarea finală a bugetului. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul în special cu privire la:

(a)	toate noile acte legislative adoptate și toate propunerile în curs de adoptare prezentate, dar neincluse în programarea comunicată în momentul întocmirii proiectului de buget sau după adoptarea finală a bugetului (cu cuantumurile corespunzătoare);

(b)	legislația prevăzută în programul de lucru legislativ anual al Comisiei, indicându-se dacă acțiunile sunt susceptibile de a avea un impact financiar.

Comisia ar trebui să menționeze, ori de câte ori este cazul, reprogramarea generată de noile propuneri legislative.

B. AGENȚIILE ȘI ȘCOLILE EUROPENE

27.

Înaintea prezentării unei propuneri de creare a unei noi agenții, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare solidă, completă și obiectivă a impactului, ținând seama, printre altele, de masa critică a personalului și a competențelor, de aspectele legate de raportul costuri-beneficii, de subsidiaritate și proporționalitate, de impactul asupra activităților naționale și la nivelul Uniunii, precum și de implicațiile bugetare pentru rubrica de cheltuieli în cauză. Pe baza informațiilor respective și fără a aduce atingere procedurilor legislative care reglementează înființarea agenției, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea agenției propuse.

Se aplică următoarele etape procedurale:

—

în primul rând, Comisia prezintă în mod sistematic orice propunere de înființare a unei noi agenții în cadrul primului trilog care urmează adoptării propunerii sale, prezintă fișa financiară care însoțește propunerea legislativă prin care se propune crearea agenției și descrie consecințele acesteia pentru restul perioadei din programarea financiară;

—	în al doilea rând, în cursul procesului legislativ, Comisia asistă legiuitorul la evaluarea consecințelor financiare ale modificărilor propuse. Consecințele financiare respective ar trebui să fie luate în considerare în cadrul trilogurilor legislative relevante;

—

în al treilea rând, înainte de încheierea procesului legislativ, Comisia prezintă o fișă financiară actualizată care ține seama de posibilele modificări efectuate de legiuitor; această fișă financiară finală este inclusă pe ordinea de zi a trilogului legislativ final și este aprobată în mod formal de legiuitor. Aceasta este, de asemenea, inclusă pe ordinea de zi a unui trilog bugetar ulterior (în cazuri urgente, în formă simplificată), în vederea obținerii unui acord cu privire la finanțare;

—

în al patrulea rând, acordul la care s-a ajuns în cadrul trilogului, ținând seama de evaluarea bugetară a Comisiei cu privire la conținutul procesului legislativ, se confirmă printr-o declarație comună. Acordul respectiv este supus aprobării de către Parlamentul European și Consiliu, în conformitate cu propriile regulamente de procedură.

Aceeași procedură s-ar aplica oricărei modificări a unui act juridic referitor la o agenție care ar avea un impact asupra resurselor agenției în cauză.

În cazul modificării substanțiale a sarcinilor unei agenții fără modificarea actului juridic de înființare a agenției în cauză, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul prin intermediul unei fișe financiare revizuite, astfel încât să permită Parlamentului European și Consiliului să ajungă la un acord în timp util cu privire la finanțarea agenției.

28.

Dispozițiile relevante din abordarea comună anexată la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate semnată la 19 iulie 2012 ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procedurii bugetare.

29.

Atunci când Consiliul guvernatorilor are în vedere crearea unei noi școli europene, se aplică mutatis mutandis o procedură similară în ceea ce privește implicațiile bugetare ale acesteia asupra bugetului Uniunii.

PARTEA A IV-A

PROTECȚIA BUGETULUI UNIUNII: CALITATEA ȘI COMPARABILITATEA DATELOR PRIVIND BENEFICIARII

30.

În conformitate cu solicitările Parlamentului European și ca răspuns la punctul 24 din concluziile Consiliului European din 17-21 iulie 2020, în scopul de a spori protecția bugetului Uniunii și a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene împotriva fraudei și neregulilor, instituțiile convin asupra introducerii unor măsuri standardizate de colectare, comparare și agregare a informațiilor și a cifrelor privind destinatarii finali și beneficiarii finali ai finanțării din partea Uniunii, în scopul controlului și al auditului.

31.

Pentru a asigura controale și audituri eficace, este necesară colectarea datelor referitoare la cei care beneficiază în cele din urmă, direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii în cadrul gestiunii partajate din proiecte și reforme sprijinite prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, inclusiv a datelor referitoare la beneficiarii reali ai destinatarilor finanțării. Normele referitoare la colectarea și prelucrarea unor astfel de date vor trebui să fie compatibile cu normele aplicabile privind protecția datelor.

32.

Pentru a asigura o mai bună protecție a bugetului Uniunii, Comisia va pune la dispoziție un sistem de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a evalua și analiza datele menționate la punctul 31 în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre. Sistemul respectiv ar urma să asigure verificări eficace împotriva conflictelor de interese, a neregulilor, a chestiunilor legate de dubla finanțare și a oricărei utilizări abuzive a fondurilor. Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și alte organe de investigație și control ale Uniunii ar trebui să aibă accesul necesar la respectivele date pentru a-și exercita funcțiile de supraveghere în ceea ce privește controalele și auditurile care sunt efectuate de statele membre în primul rând pentru a detecta neregulile și a efectua investigații administrative privind utilizarea abuzivă a finanțării în cauză din partea Uniunii, precum și pentru a avea o imagine precisă a distribuției acesteia.

33.

Fără a aduce atingere prerogativelor care revin instituțiilor în temeiul tratatelor, în cursul procedurii legislative referitoare la actele de bază relevante, instituțiile se angajează să coopereze în mod loial pentru a asigura reflectarea în practică a concluziilor Consiliului European din 17-21 iulie 2020, în conformitate cu abordarea descrisă în prezenta parte.

Întocmit la Bruxelles, 16 decembrie 2020.

Pentru Parlamentul European

Președintele

David Maria SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

Michael ROTH

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Johannes HAHN

(1) Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui Instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (a se vedea pagina 23 din prezentul Jurnal Oficial).

(2) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (a se vedea pagina 11 din prezentul Jurnal Oficial).

(3) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(4) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).

(5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(6) Astfel cum se prevede în Acordul intern între reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 210, 6.8.2013, p. 1), precum și în acordurile interne precedente.

ANEXA I

COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ ÎN CURSUL PROCEDURII BUGETARE

Partea A. Calendarul procedurii bugetare

Instituțiile convin în fiecare an asupra unui calendar pragmatic, în timp util înainte de începerea procedurii bugetare, pe baza practicii curente.

Pentru a se asigura că Parlamentul European și Consiliul își pot exercita prerogativele bugetare într-o manieră eficientă, pozițiile bugetare, transferurile sau alte notificări care implică activarea termenelor se depun ținând seama în mod corespunzător de orice perioade de vacanță, despre ale căror date aceste instituții s-au informat reciproc în timp util prin serviciile lor respective.

Partea B. Prioritățile procedurii bugetare

În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog pentru a fi discutate eventualele priorități bugetare ale exercițiului financiar următor și orice întrebări care apar din execuția bugetului exercițiului financiar în curs, pe baza informațiilor furnizate de Comisie în conformitate cu punctul 37.

Partea C. Întocmirea proiectului de buget și actualizarea estimărilor

Instituțiile, cu excepția Comisiei, sunt invitate să își adopte situația estimărilor de venituri și cheltuieli înainte de sfârșitul lunii martie.

Comisia prezintă în fiecare an un proiect de buget în care evidențiază necesitățile reale de finanțare ale Uniunii.

Comisia ține seama de:

(a)	previziunile furnizate de statele membre referitoare la fondurile structurale;

(b)	capacitatea de utilizare a creditelor, încercând să se asigure menținerea unei relații stricte între creditele pentru angajamente și creditele pentru plăți;

(c)

posibilitățile de a demara noi politici prin proiecte-pilot, noi acțiuni pregătitoare sau ambele, sau de a continua acțiuni multianuale care se apropie de finalizare, după evaluarea posibilității de a obține un act de bază, în înțelesul Regulamentului financiar (definiția actului de bază, necesitatea unui act de bază în vederea execuției și excepții);

(d)	necesitatea de a se asigura că orice modificare a cheltuielilor în raport cu exercițiul anterior este conformă cu imperativele disciplinei bugetare.

Instituțiile evită, pe cât posibil, înscrierea în buget a unor elemente care implică valori nesemnificative ale cheltuielilor privind operațiunile.

Parlamentul European și Consiliul se angajează, de asemenea, să țină seama de evaluarea posibilităților de execuție bugetară, efectuată de Comisie în proiectele sale, precum și în legătură cu execuția bugetului pentru exercițiul financiar în curs.

În scopul unei bune gestiuni financiare și dat fiind efectul pe care modificările majore ale titlurilor și ale capitolelor din nomenclatorul bugetar îl au asupra responsabilităților serviciilor Comisiei în materie de raportare privind gestiunea, Parlamentul European și Consiliul se angajează să discute cu Comisia orice modificare majoră, în cadrul procedurii de conciliere.

În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor respectivi, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, pe parcursul întregii perioade de conciliere, în vederea ajungerii la un acord. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante la nivel formal și informal, precum și să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, după caz, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul egal și prompt la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.

10.

Până la convocarea comitetului de conciliere, Comisia poate transmite scrisori rectificative la proiectul de buget, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 314 alineatul (2) din TFUE, inclusiv o scrisoare rectificativă de actualizare, în special, a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii. Comisia transmite spre examinare Parlamentului European și Consiliului informații privind actualizările, de îndată ce acestea sunt disponibile. Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului toate justificările pe care acestea le-ar putea solicita.

Partea D. Procedura bugetară înainte de procedura de conciliere

11.

Pentru a permite instituțiilor să realizeze un schimb de opinii cu privire la proiectul de buget, se convoacă un trilog în timp util înainte de lectura de către Consiliu.

12.

Pentru a permite Comisiei să evalueze în timp util caracterul executabil al modificărilor avute în vedere de Parlamentul European și de Consiliu, prin care se creează noi acțiuni pregătitoare sau proiecte-pilot sau se prelungesc cele existente, Parlamentul European și Consiliul informează Comisia cu privire la intențiile pe care le au în acest sens, astfel încât o primă discuție să poată avea loc deja în cadrul trilogului respectiv.

13.

Se poate convoca un trilog înainte de votul în plen al Parlamentului European.

Partea E. Procedura de conciliere

14.

În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente la poziția Consiliului, președintele Consiliului ia act, în cursul aceleiași ședințe plenare, de diferențele dintre pozițiile celor două instituții și își dă acordul ca președintele Parlamentului European să convoace de îndată comitetul de conciliere. Scrisoarea prin care este convocat comitetul de conciliere este trimisă cel târziu în prima zi lucrătoare a săptămânii ce urmează după încheierea perioadei de sesiune parlamentară în care a avut loc votul în plen, iar perioada de conciliere începe în ziua imediat următoare. Perioada de 21 de zile se calculează în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (1).

15.

În cazul în care nu poate accepta toate amendamentele adoptate de Parlamentul European, Consiliul ar trebui să își confirme poziția printr-o scrisoare, trimisă înaintea primei reuniuni prevăzute în perioada de conciliere. În acest caz, comitetul de conciliere procedează conform condițiilor stabilite la punctele următoare.

16.

Președinția comitetului de conciliere este exercitată în comun de reprezentanți ai Parlamentului European și ai Consiliului. Reuniunile comitetului de conciliere sunt prezidate de copreședintele instituției care găzduiește reuniunea. Fiecare instituție își desemnează, în conformitate cu propriile regulamente de procedură, participanții pentru fiecare reuniune și își stabilește mandatul pentru negocieri. Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate în cadrul comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.

17.

În conformitate cu articolul 314 alineatul (5) al doilea paragraf din TFUE, Comisia participă la lucrările comitetului de conciliere și adoptă toate inițiativele necesare în vederea apropierii pozițiilor Parlamentului European și ale Consiliului.

18.

Pe parcursul procedurii de conciliere au loc triloguri, la diferite niveluri de reprezentare, în vederea soluționării problemelor restante și a pregătirii terenului pentru obținerea unui acord în cadrul comitetului de conciliere.

19.

Reuniunile comitetului de conciliere și trilogurile se organizează alternativ în clădirile Parlamentului European și ale Consiliului, în vederea împărțirii în mod egal a resurselor, inclusiv a serviciilor de interpretare.

20.

Datele reuniunilor comitetului de conciliere și ale trilogurilor sunt stabilite în prealabil de comun acord de către instituții.

21.

Un set comun de documente (denumit în continuare „documente de lucru”) care compară diferitele etape ale procedurii bugetare este pus la dispoziția comitetului de conciliere (2). Documentele respective includ cifrele „linie cu linie”, totalurile pentru fiecare rubrică a CFM și un document consolidat cu cifre și comentarii pentru toate liniile bugetare considerate ca fiind „deschise” din punct de vedere tehnic. Fără a aduce atingere deciziei finale a comitetului de conciliere, toate liniile bugetare considerate ca fiind închise din punct de vedere tehnic sunt cuprinse într-un document specific (3). Aceste documente sunt clasificate în funcție de nomenclatorul bugetar.

Se anexează și alte documente la documentele de lucru destinate comitetului de conciliere, inclusiv o scrisoare privind caracterul executabil, elaborată de Comisie, referitoare la poziția Consiliului și amendamentele Parlamentului European și orice scrisori din partea altor instituții privind poziția Consiliului sau amendamentele Parlamentului European.

22.

În vederea ajungerii la un acord până la sfârșitul perioadei de conciliere, trilogurile:

(a)	definesc sfera negocierilor privind aspectele bugetare care urmează să fie abordate;

(b)	aprobă lista liniilor bugetare considerate închise din punct de vedere tehnic, sub rezerva acordului final privind întregul buget aferent exercițiului financiar;

(c)	examinează aspectele identificate în temeiul literei (a) în vederea ajungerii la eventuale acorduri care urmează să fie supuse aprobării de către comitetul de conciliere;

(d)	abordează chestiuni tematice, inclusiv pe rubrici ale CFM.

Pe parcursul fiecărui trilog sau imediat după acesta, se stabilesc în comun concluzii provizorii și, concomitent, se convine asupra ordinii de zi a viitoarei reuniuni. Concluziile respective sunt înregistrate de instituția ce găzduiește trilogul și sunt considerate aprobate cu titlu provizoriu după 24 de ore, fără a aduce atingere deciziei finale a comitetului de conciliere.

23.

Concluziile trilogurilor și un document pentru o eventuală aprobare sunt disponibile în cadrul reuniunilor comitetului de conciliere, împreună cu liniile bugetare asupra cărora s-a ajuns la un acord provizoriu în cursul trilogurilor.

24.

Proiectul comun prevăzut la articolul 314 alineatul (5) din TFUE este întocmit de secretariatele Parlamentului European și Consiliului, cu sprijinul Comisiei. Proiectul comun cuprinde o scrisoare de transmitere adresată de președinții celor două delegații președinților Parlamentului European și Consiliului, menționând data la care s-a obținut acordul în comitetul de conciliere, precum și anexe care includ:

(a)	cifrele aferente fiecărei linii pentru toate posturile bugetare și cifrele sintetice pe rubrici ale CFM;

(b)	un document consolidat cuprinzând cifrele și textul final pentru toate liniile care au fost modificate în cadrul procedurii de conciliere;

(c)	lista liniilor care nu au fost modificate în raport cu proiectul de buget sau cu poziția aferentă a Consiliului.

Comitetul de conciliere poate aproba și concluziile și eventualele declarații comune referitoare la buget.

25.

Proiectul comun este tradus în limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii (de către serviciile Parlamentului European) și este înaintat Parlamentului European și Consiliului spre aprobare într-un termen de 14 zile calculat de la data acordului privind proiectul comun menționat la punctul 24.

Bugetul face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști după adoptarea proiectului comun prin integrarea anexelor la proiectul comun cu liniile bugetare care nu au fost modificate pe parcursul procedurii de conciliere.

26.

Instituția care găzduiește reuniunea (trilog sau conciliere) furnizează servicii de interpretare cu un regim lingvistic integral aplicabil reuniunilor comitetului de conciliere și un regim lingvistic ad-hoc pentru triloguri.

Instituția care găzduiește reuniunea asigură serviciile de copiere și de distribuire a documentelor de ședință.

Serviciile instituțiilor cooperează pentru a codifica rezultatele negocierilor în vederea finalizării proiectului comun.

Partea F. Bugetele rectificative

Principii generale

27.

Ținând seama de faptul că bugetele rectificative sunt adesea consacrate chestiunilor specifice și uneori urgente, instituțiile convin asupra următoarelor principii pentru a asigura cooperarea interinstituțională adecvată în vederea derulării rapide și în bune condiții a procesului decizional privind bugetele rectificative, evitând în același timp, pe cât posibil, necesitatea convocării unei reuniuni de conciliere cu privire la bugetele rectificative.

28.

În măsura posibilităților, instituțiile depun eforturi pentru a limita numărul bugetelor rectificative.

Calendar

29.

Comisia informează în prealabil Parlamentul European și Consiliul cu privire la datele la care pot fi adoptate proiectele de bugete rectificative, fără a aduce atingere datei finale de adoptare.

30.

În conformitate cu propriile regulamente de procedură, Parlamentul European și Consiliul depun eforturi pentru examinarea proiectului de buget rectificativ propus de Comisie la scurt timp după adoptarea acestuia de către Comisie.

31.

Pentru a accelera procedura, Parlamentul European și Consiliul asigură, în măsura posibilităților, coordonarea calendarelor lor de lucru respective în vederea facilitării unei desfășurări coerente și convergente a procedurilor. Prin urmare, acestea încearcă să stabilească, în cel mai scurt timp, un calendar orientativ al diverselor etape care conduc la adoptarea finală a bugetului rectificativ.

Parlamentul European și Consiliul țin seama de caracterul relativ urgent al bugetului rectificativ și de necesitatea de a-l aproba în timp util pentru a putea produce efecte în cursul exercițiului financiar în cauză.

Cooperarea pe parcursul lecturilor

32.

Instituțiile cooperează cu bună-credință pe parcursul procedurii pentru a permite, în măsura posibilităților, adoptarea bugetelor rectificative într-un stadiu incipient al procedurii.

Dacă este cazul și atunci când există posibile divergențe, Parlamentul European sau Consiliul, înainte de a-și adopta poziția finală privind bugetul rectificativ, sau Comisia în orice moment, poate propune convocarea unui trilog specific pentru a se discuta divergențele și pentru a se încerca să se ajungă la un compromis.

33.

Toate proiectele de bugete rectificative propuse de Comisie care nu au fost încă aprobate definitiv sunt introduse sistematic pe ordinea de zi a trilogurilor planificate în cadrul procedurii bugetare anuale. Comisia prezintă proiectele de bugete rectificative, iar Parlamentul European și Consiliul fac cunoscute, în măsura posibilităților, pozițiile lor respective înainte de trilog.

34.

În cazul în care se ajunge la un compromis în timpul trilogului, Parlamentul European și Consiliul se angajează să țină cont de rezultatele trilogului atunci când deliberează cu privire la bugetul rectificativ în conformitate cu TFUE și cu regulamentele lor de procedură.

Cooperarea după lecturi

35.

În cazul în care Parlamentul European aprobă fără amendamente poziția Consiliului, bugetul rectificativ este adoptat în conformitate cu TFUE.

36.

În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente cu majoritatea membrilor care îl compun, se aplică articolul 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE. Cu toate acestea, înainte de reuniunea comitetului de conciliere, se convoacă un trilog:

(a)	în cazul în care se ajunge la un acord în cadrul respectivului trilog și cu condiția ca Parlamentul European și Consiliul să fie de acord cu rezultatele trilogului, concilierea se încheie printr-un schimb de scrisori, fără o reuniune a comitetului de conciliere;

(b)

în cazul în care nu se ajunge la un acord în cadrul respectivului trilog, comitetul de conciliere se reunește și își organizează lucrările în funcție de circumstanțe, în scopul de a finaliza, în măsura posibilului, procesul decizional înainte de expirarea termenului de 21 de zile stabilit la articolul 314 alineatul (5) din TFUE. Comitetul de conciliere își poate încheia lucrările printr-un schimb de scrisori.

Partea G. Execuția bugetară, plăți și angajamente restante (reste à liquider – RAL)

37.

Având în vedere necesitatea asigurării unei evoluții ordonate a creditelor totale pentru plăți în raport cu creditele pentru angajamente pentru a se evita transferul anormal de RAL de la un an la altul, instituțiile convin să monitorizeze îndeaproape previziunile privind plățile și nivelul RAL cu scopul de a reduce riscul împiedicării punerii în aplicare a programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la încheierea CFM.

Pentru a asigura un nivel și un profil gestionabile ale plăților în cadrul tuturor rubricilor, normele privind dezangajarea se aplică cu strictețe în cadrul tuturor rubricilor, în special normele privind dezangajările automate.

În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind situația și perspectiva execuției bugetare în exercițiul curent și în exercițiile financiare viitoare. Respectiva evaluare îmbracă forma unor reuniuni interinstituționale specifice, desfășurate la nivelul adecvat, înaintea cărora Comisia furnizează situația detaliată, defalcată pentru fiecare fond și stat membru în parte, cu privire la execuția plăților, la transferuri, la cererile de rambursare primite și la previziunile revizuite, inclusiv previziunile pe termen lung dacă este cazul. În special, pentru a asigura faptul că Uniunea este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2021-2027 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul analizează și discută estimările Comisiei referitoare la nivelul necesar al creditelor de plată.

Partea H. Cooperarea în ceea ce privește Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (4)

38.

Cu scopul unic de a aborda consecințele crizei provocate de COVID-19, Comisia va fi împuternicită să împrumute fonduri de pe piețele de capital în numele Uniunii până la 750 000 de milioane EUR la prețurile din 2018, din care cel mult 390 000 de milioane EUR la prețurile din 2018 pot fi utilizate pentru cheltuieli, iar cel mult 360 000 de milioane EUR la prețurile din 2018 pot fi utilizate pentru acordarea de împrumuturi în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Decizia privind resursele proprii. Astfel cum se prevede în Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene, cuantumul care urmează să fie utilizat pentru cheltuieli constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

39.

Instituțiile sunt de acord cu faptul că rolul Parlamentului European și al Consiliului, acționând în calitatea lor de autoritate bugetară, trebuie consolidat în legătură cu veniturile alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, în vederea asigurării unei supravegheri adecvate și a implicării în utilizarea acestor venituri, în limitele stabilite în Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene și, după caz, în legislația sectorială relevantă. Instituțiile sunt de acord, de asemenea, cu necesitatea de a asigura transparența și vizibilitatea depline ale tuturor fondurilor din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene.

Veniturile alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene

40.

Având în vedere necesitatea de a asigura o implicare adecvată a Parlamentului European și a Consiliului în guvernanța veniturilor alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituțiile convin asupra procedurii prevăzute la punctele 41-46.

41.

Comisia va furniza informații detaliate în proiectele sale de estimări în contextul procedurii bugetare. Aceste informații includ estimări detaliate ale creditelor de angajament și ale creditelor de plată, precum și ale angajamentelor juridice, defalcate pe rubrici și pe programe care primesc venituri alocate în temeiul Regulamentului privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. Comisia va furniza orice informații suplimentare relevante solicitate de Parlamentul European sau de Consiliu. Comisia va anexa la proiectul de buget un document care să reunească toate informațiile relevante privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene, inclusiv tabele recapitulative care să compileze creditele bugetare și veniturile alocate din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. Respectivul document va face parte din anexa la bugetul general al Uniunii privind veniturile alocate externe prevăzută la punctul 44.

42.

Comisia va prezenta actualizări periodice ale informațiilor menționate la punctul 41 pe parcursul exercițiului financiar și cel puțin înaintea fiecărei reuniuni dedicate menționate la punctul 45. Comisia va pune informațiile relevante la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului în timp util pentru a permite discuții și deliberări relevante cu privire la documentele de planificare corespunzătoare, inclusiv înainte de adoptarea de către Comisie a deciziilor relevante.

43.

Instituțiile se vor reuni periodic în contextul procedurii bugetare pentru a evalua în comun execuția veniturilor alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, în special stadiul în curs și perspectivele, și pentru a discuta despre estimările anuale furnizate împreună cu proiectele de buget respective și despre repartizarea lor, ținând seama în mod corespunzător de limitările și de condițiile stabilite în Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene și, după caz, în legislația sectorială relevantă.

44.

Parlamentul European și Consiliul vor anexa la bugetul general al Uniunii, sub forma unei anexe, un document care să conțină toate liniile bugetare care primesc venituri alocate din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. În plus, acestea vor utiliza structura bugetară destinată înregistrării veniturilor alocate din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, în special comentariile bugetare, în scopul exercitării unui control corespunzător asupra utilizării veniturilor respective. În conformitate cu articolul 22 din Regulamentul financiar, Parlamentul European și Consiliul vor include în situația cheltuielilor, comentarii, inclusiv comentarii generale, în care vor preciza care linii bugetare pot primi creditele corespunzătoare veniturilor alocate, pe baza Regulamentului privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene, și vor indica cuantumurile relevante. Comisia, în exercitarea responsabilității sale de execuție a veniturilor alocate, se angajează să țină seama în mod corespunzător de aceste comentarii.

45.

Instituțiile sunt de acord să organizeze reuniuni interinstituționale dedicate, la nivelul adecvat, pentru a evalua stadiul în curs și perspectivele execuției veniturilor alocate externe din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. Respectivele reuniuni vor avea loc de cel puțin trei ori într-un exercițiu financiar, imediat înaintea trilogurilor bugetare sau după acestea. În plus, instituțiile se reunesc ad hoc dacă o instituție prezintă o solicitare motivată în acest sens. Parlamentul European și Consiliul pot prezenta în orice moment observații scrise cu privire la execuția veniturilor alocate externe. Comisia se angajează să țină seama în mod corespunzător de toate comentariile și sugestiile formulate de Parlamentul European și de Consiliu. În reuniunile respective pot fi dezbătute abateri semnificative legate de cheltuielile din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, în conformitate cu punctul 46.

46.

Comisia furnizează informații detaliate cu privire la orice abatere de la previziunile sale inițiale, înaintea unei reuniuni interinstituționale dedicate menționate la punctul 45 și ad hoc în cazul unei abateri semnificative. O abatere de la cheltuielile prevăzute în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene este semnificativă în cazul în care cheltuiala se abate cu mai mult de 10 % de la previziunea pentru un exercițiu financiar dat și pentru un anumit program. În cazul unor abateri semnificative de la previziunile inițiale, instituțiile vor discuta această chestiune, dacă Parlamentul European sau Consiliul solicită aceasta în termen de două săptămâni de la notificarea unei astfel de abateri semnificative. Instituțiile vor analiza împreună chestiunea în vederea ajungerii la un numitor comun în termen de trei săptămâni de la solicitarea reuniunii. Comisia va ține seama în cea mai mare măsură de toate observațiile primite. Comisia se angajează să nu ia nicio decizie până la încheierea deliberărilor sau până la expirarea perioadei de trei săptămâni. În acest din urmă caz, Comisia își justifică decizia în mod corespunzător. În caz de urgență, instituțiile pot conveni să scurteze termenul cu o săptămână.

Împrumuturile acordate în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene

47.

Pentru a asigura atât informarea deplină, cât și transparența și vizibilitatea în ceea ce privește componenta pentru împrumuturi a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, Comisia va prezenta informații detaliate cu privire la împrumuturile acordate statelor membre în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în același moment în care își prezintă proiectele de estimări, acordând totodată o atenție deosebită informațiilor sensibile, care sunt protejate.

48.

Informațiile privind împrumuturile în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene vor fi indicate în buget în conformitate cu cerințele de la articolul 52 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul financiar și vor include, de asemenea, anexa menționată la punctul (iii) din litera respectivă.

(1) Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).

(2) Diversele etape includ: bugetul aferent exercițiului financiar în curs (inclusiv bugetele rectificative adoptate); proiectul inițial de buget; poziția Consiliului privind proiectul de buget; amendamentele Parlamentului European la poziția Consiliului și scrisorile rectificative prezentate de Comisie (dacă nu au fost încă aprobate integral de instituții).

(3) O linie bugetară care este considerată închisă din punct de vedere tehnic este o linie în cazul căreia nu se înregistrează dezacorduri între Parlamentul European și Consiliu și pentru care nu a fost prezentată nicio scrisoare rectificativă.

(4) Atunci când Comisia prezintă o propunere de act al Consiliului în temeiul articolului 122 din TFUE care poate avea implicații bugetare apreciabile, se aplică procedura descrisă în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 16 decembrie 2020 privind controlul bugetar al noilor propuneri întemeiate pe articolul 122 din TFUE care pot avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii (JO C 444, 22.12.2020, p. 5).

ANEXA II

COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ PRIVIND O FOAIE DE PARCURS ÎN VEDEREA INTRODUCERII DE NOI RESURSE PROPRII

Preambul

A.	Instituțiile se angajează să coopereze în mod loial și transparent și să depună eforturi în vederea punerii în aplicare a unei foi de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii pe durata CFM 2021-2027.

B.	Instituțiile recunosc importanța contextului Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în care ar trebui introduse noile resurse proprii.

Cu scopul unic de a aborda consecințele crizei provocate de COVID-19, Comisia va fi împuternicită, în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia privind resursele proprii, să împrumute fonduri de pe piețele de capital în numele Uniunii până la 750 000 de milioane EUR la prețurile din 2018, din care cel mult 390 000 de milioane EUR la prețurile din 2018 pot fi utilizate pentru cheltuieli în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din decizia respectivă.

Rambursarea principalului acestor fonduri care urmează să fie utilizate pentru cheltuieli în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și a dobânzilor aferente va trebui să fie finanțată de la bugetul general al Uniunii, inclusiv prin încasări suficiente din noile resurse proprii introduse după 2021. Toate datoriile aferente vor fi rambursate integral cel târziu până la 31 decembrie 2058, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf din Decizia privind resursele proprii. Cuantumurile anuale de plată vor depinde de scadențele obligațiunilor emise și de strategia de rambursare a datoriilor, cu respectarea limitei pentru rambursarea principalului fondurilor, menționată la treilea paragraf din respectivul alineat, stabilită la 7,5 % din cuantumul maxim care urmează a fi utilizat pentru cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din decizia respectivă.

Cheltuielile din bugetul Uniunii legate de rambursarea Instrumentului de redresare al Uniunii Europene nu ar trebui să conducă la o reducere nejustificată a cheltuielilor programelor sau a instrumentelor de investiții prevăzute în CFM. De asemenea, este de dorit să se atenueze creșterile resursei proprii bazate pe VNB pentru statele membre.

Prin urmare, precum și pentru a spori credibilitatea și sustenabilitatea planului de rambursare aferent Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituțiile vor acționa în vederea introducerii unor resurse proprii noi suficiente pentru a acoperi cuantumul corespunzător cheltuielilor preconizate legate de rambursare. În conformitate cu principiul universalității, acest lucru nu ar implica alocarea sau repartizarea unei anumite resurse proprii pentru a acoperi un anumit tip de cheltuieli.

Instituțiile recunosc că introducerea unui pachet de noi resurse proprii ar trebui să sprijine finanțarea adecvată a cheltuielilor Uniunii în CFM, reducând în același timp ponderea contribuțiilor naționale bazate pe VNB la finanțarea bugetului anual al Uniunii. Diversificarea surselor de venituri ar putea, la rândul său, să faciliteze realizarea unei mai bune direcționări a cheltuielilor la nivelul Uniunii către domenii prioritare și bunuri publice comune și o creștere importantă a eficienței în comparație cu cheltuielile de la nivel național.

Prin urmare, noile resurse proprii ar trebui să fie aliniate la obiectivele de politică ale Uniunii, ar trebui să sprijine prioritățile Uniunii, cum ar fi Pactul verde european și o Europă pregătită pentru era digitală, și ar trebui să contribuie la o impozitare echitabilă și la consolidarea combaterii fraudei fiscale și a evaziunii fiscale.

Instituțiile sunt de acord că noile resurse proprii ar trebui create, de preferință, într-un mod care să permită generarea de „fonduri proaspete”. În paralel, instituțiile vizează reducerea birocrației și a sarcinii pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și pentru cetățeni.

J.	Noile resurse proprii ar trebui să îndeplinească criteriile de simplitate, transparență, previzibilitate și echitate. Calcularea, transferul și controlul noilor resurse proprii nu ar trebui să conducă la o sarcină administrativă excesivă pentru instituțiile Uniunii și administrațiile naționale.

K.	Având în vedere cerințele procedurale împovărătoare pentru introducerea de noi resurse proprii, instituțiile sunt de acord că reforma necesară a sistemului de resurse proprii ar trebui realizată printr-un număr limitat de revizuiri ale Deciziei privind resursele proprii.

L.	Prin urmare, instituțiile sunt de acord să coopereze în perioada 2021-2027 pe baza principiilor stabilite în prezenta anexă pentru a acționa în direcția introducerii de noi resurse proprii în conformitate cu foaia de parcurs prevăzută în partea B și cu termenele stabilite în aceasta.

M.	Instituțiile recunosc, de asemenea, importanța instrumentelor pentru o mai bună legiferare, astfel cum sunt prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (1), în special a evaluării impactului.

Partea A. Principiile execuției

Comisia va prezenta propunerile legislative necesare pentru noile resurse proprii și pentru alte potențiale noi resurse proprii, astfel cum se menționează la punctul 10, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări. În acest context, Comisia va ține seama în mod corespunzător de sugestiile făcute de Parlamentul European și de Consiliu. Respectivele propuneri legislative vor fi însoțite de acte legislative de punere în aplicare relevante privind resursele proprii.

Instituțiile sunt de acord cu următoarele principii directoare pentru introducerea unui pachet de noi resurse proprii:

(a)

obținerea cu ajutorul noilor resurse proprii a unui cuantum care este suficient pentru a acoperi nivelul cheltuielilor totale preconizate pentru rambursarea principalului și a dobânzilor aferente fondurilor împrumutate pentru a fi folosite pentru cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Decizia privind resursele proprii, cu respectarea în același timp a principiului universalității. Veniturile din resurse proprii care depășesc nevoile de rambursare finanțează în continuare bugetul Uniunii ca venituri generale, în conformitate cu principiul universalității;

(b)	realizarea cheltuielilor care acoperă costurile de finanțare ale Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în așa fel încât să nu reducă cheltuielile pentru programele și fondurile Uniunii;

(c)	alinierea resurselor proprii la prioritățile Uniunii, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, economia circulară, Europa pregătită pentru era digitală și contribuția la o impozitare echitabilă, precum și la consolidarea combaterii fraudei fiscale și a evaziunii fiscale;

(d)	respectarea criteriilor de simplitate, transparență și echitate;

(e)	asigurarea stabilității și a previzibilității fluxului de venituri;

(f)	prevenirea generării unei sarcini administrative excesive pentru instituțiile Uniunii și administrațiile naționale;

(g)	generarea, de preferință, de venituri „proaspete” suplimentare;

(h)	în paralel, reducerea birocrației și a sarcinii pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, precum și pentru cetățeni.

Parlamentul European și Consiliul vor analiza, vor discuta și vor acționa fără întârzieri nejustificate cu privire la propunerile legislative menționate la punctul 1, în conformitate cu procedurile lor interne, pentru a facilita luarea rapidă a unei decizii. După prezentarea de către Comisie a propunerilor sale, membrii Parlamentului European și reprezentanții Consiliului se vor reuni în prezența reprezentanților Comisiei în cursul deliberărilor lor, pentru a se informa reciproc cu privire la stadiul lucrărilor. În plus, instituțiile vor purta un dialog periodic pentru a trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește foaia de parcurs.

Partea B. Foaia de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii

Etapa întâi: 2021

Într-o primă etapă, se va introduce și se va aplica de la 1 ianuarie 2021 o nouă resursă proprie care cuprinde o parte din veniturile obținute din contribuții naționale calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, astfel cum se prevede în Decizia privind resursele proprii. Această decizie este prevăzută să intre în vigoare în ianuarie 2021, sub rezerva aprobării de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale.

Comisia își va accelera activitatea și, în urma evaluărilor impactului lansate în 2020, va prezenta, până în iunie 2021, propuneri privind un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și privind o taxă digitală, precum și o propunere conexă de introducere a unor noi resurse proprii pe această bază, în vederea introducerii lor cel târziu până la 1 ianuarie 2023.

În primăvara anului 2021, Comisia va revizui sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, inclusiv o posibilă extindere a acestuia la sectorul aviației și la cel maritim. Comisia va propune, până în iunie 2021, o resursă proprie bazată pe sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Instituțiile sunt de acord cu faptul că mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii sunt interconectate din punct de vedere tematic și că, prin urmare, ar fi justificat să fie discutate în același spirit.

Etapa a doua: 2022 și 2023

În conformitate cu procedurile aplicabile în temeiul tratatelor și sub rezerva aprobării de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale, se preconizează că aceste noi resurse proprii vor fi introduse până la 1 ianuarie 2023.

Consiliul va delibera cu privire la aceste noi resurse proprii cel târziu până la 1 iulie 2022, în vederea introducerii lor până la 1 ianuarie 2023.

Etapa a treia: 2024-2026

10.

Pe baza evaluărilor impactului, Comisia va propune resurse proprii noi suplimentare, care ar putea include o taxă pe tranzacțiile financiare și o contribuție financiară legată de sectorul corporativ sau o nouă bază fiscală comună a societăților. Comisia depune toate eforturile pentru a prezenta o propunere până în iunie 2024.

11.

În conformitate cu procedurile aplicabile în temeiul tratatelor și sub rezerva aprobării de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale, se preconizează că aceste resurse proprii noi suplimentare vor fi introduse până la 1 ianuarie 2026.

12.

Consiliul va delibera cu privire la aceste noi resurse proprii cel târziu până la 1 iulie 2025, în vederea introducerii lor până la 1 ianuarie 2026.

(1) Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

Top

Choose the experimental features you want to try