(1)

La solicitarea României din 7 august 2020, Consiliul, prin intermediul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1355 (2), a acordat României asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 4 099 244 587 EUR, cu o scadență medie maximă de 15 ani, în vederea completării eforturilor naționale întreprinse de România pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale respectivei epidemii asupra lucrătorilor și persoanelor care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Împrumutul urma să fie utilizat de România pentru a finanța o schemă privind reducerea timpului de muncă, măsurile similare și măsurile legate de sănătate, astfel cum sunt menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din România. Acest lucru a dus la creșteri repetate neprevăzute și semnificative ale cheltuielilor publice ale României în ceea ce privește noile măsuri, și anume cele menționate în considerentele 11, 12 și 16-34 din prezenta decizie, precum și măsurile menționate la articolul 3 literele (a), (c), (d), (e), (f), (g), (h) și (i) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355.

(4)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de România în 2020, 2021 și 2022 pentru a ține sub control pandemia și impactul său socioeconomic și în ceea ce privește sănătatea au avut și continuă să aibă un impact considerabil asupra finanțelor publice. În 2020, România avea un deficit public și o datorie publică de 9,3 % și, respectiv, 47,2 % din produsul intern brut (PIB), care s-au modificat la 7,1 % și, respectiv, 48,8 % la sfârșitul anului 2021. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 preconizează că România va avea un deficit public și o datorie publică de 7,5 % și, respectiv, de 50,9 % din PIB până la sfârșitul anului 2022. Conform previziunilor, PIB-ul României urmează să crească cu 2,6 % în 2022.

(5)

La 26 mai 2022, România a solicitat Uniunii să extindă lista măsurilor pentru care s-a acordat deja asistență financiară prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale acesteia asupra lucrătorilor și persoanelor care desfășoară o activitate independentă (denumită în continuare „cererea”). În special, România a introdus și a prelungit o serie de scheme privind reducerea timpului de muncă și măsuri similare prevăzute în considerentele 6-12.

(6)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020” (3), astfel cum este menționată la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, prevede o indemnizație pentru angajații angajatorilor care își reduc sau își întrerup temporar activitatea din cauza efectelor epidemiei de COVID-19. Indemnizația este plafonată la 75 % din salariul de bază al angajaților respectivi (dar nu mai mult de 75 % din salariul mediu brut pe economie) pe durata stării de urgență. Măsura a fost prelungită prin „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2021” (4) până în decembrie 2021 și prin „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2022” (5) până în martie 2022.

(7)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020” (6), astfel cum este menționată la articolul 3 litera (c) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, a introdus o schemă de reducere a timpului de muncă în temeiul căreia, în cazul unei reduceri temporare a activității din cauza stării de urgență sau de alertă, angajatorul poate reduce cu până la 50 % timpul de lucru al angajaților. Pe durata reducerii timpului de lucru, angajații afectați beneficiază de o indemnizație de 75 % din diferența dintre salariul brut pentru timpul de lucru normal și salariul lor efectiv. Măsura a fost modificată prin „Legea nr. 58/2021”, care a prelungit-o până în iunie 2022, la trei luni de la încetarea stării de alertă.

(8)

Prin articolul XV din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020” (7) și prin articolul 3 din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020” (8), astfel cum se menționează la articolul 3 literele (d) și (e) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, au fost introduse două măsuri pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru profesiile liberale. Pentru cei care și-au încetat complet activitatea din cauza efectelor epidemiei de COVID-19, statul oferă o indemnizație de 75 % din salariul mediu brut în România pe durata stării de urgență. Pentru cei care își reduc timpul de lucru, statul oferă o indemnizație de până la 41,5 % din salariul mediu brut până în iunie 2022, pentru o perioadă de trei luni de la încetarea stării de alertă. Prima măsură, astfel cum este menționată la articolul 3 litera (d) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, a fost prelungită prin „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2021” (9) și prin „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2022”. A doua măsură, menționată la articolul 3 litera (e) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, a fost prelungită prin „Legea nr. 58/2021” (10).

(9)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020” (11), aprobată prin „Legea nr. 282/2020” (12), cu modificările ulterioare, „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 182/2020” (13), „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 211/2020” (14) care a fost aprobată prin „Legea nr. 58/2021” (15), „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 220/2020” (16), „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020” (17), „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2021” (18), „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2021” (19) și „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2022” (20), astfel cum se menționează la articolul 3 litera (f) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, au introdus o măsură prin care se acordă o indemnizație de sprijin de 35 % din remunerația datorată pe zi de lucru, pentru o perioadă maximă de trei luni, pentru zilierii care își încetează activitatea ca urmare a suspendării activităților comerciale din cauza efectelor epidemiei de COVID-19. Măsura a fost prelungită până în iunie 2022, la trei luni de la încetarea stării de alertă;

(10)

„Legea nr. 19/2020” (21), articolul 3, astfel cum a fost extinsă aplicarea acesteia prin „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020” (22), articolul 4 alineatul (3), și „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2021” (23), articolul 7, au prevăzut un spor de îngrijire a copilului acordat angajaților din sistemul național de apărare, din penitenciare, din unitățile de sănătate publică și altor categorii de angajați din sectorul public, stabilite prin ordine ministeriale. Această indemnizație este condiționată de neprimirea de către celălalt părinte a unor drepturi alternative care acordă zile libere părinților pentru supravegherea copiilor în cazul închiderii temporare a unităților de învățământ. Măsura respectivă poate fi considerată a fi o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților sprijin pentru venit, ceea ce va contribui la acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor în timpul închiderii școlilor și, prin urmare, va ajuta părinții să își continue activitatea profesională, prevenind astfel punerea în pericol a relațiilor de muncă. Măsura a fost prelungită de-a lungul timpului, incluzând anii școlari din 2021 și 2022 și, de asemenea, a fost extinsă pentru a include angajații din sectorul privat.

(11)

„Legea nr. 136/2020” (24) și modificările ulterioare ale acesteia, precum și „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020” (25), articolul 13, astfel cum se menționează în cerere, au prevăzut acordarea unei indemnizații pentru concediu medical persoanelor aflate în carantină și persoanelor diagnosticate cu COVID-19.

(12)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020” (26), articolul 6, astfel cum se menționează în cerere, a inclus o măsură de sprijin financiar unic în valoare de 2 500 RON acordat angajatorilor pentru fiecare telesalariat în scopul achiziționării de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Măsura se aplică angajatorilor ai căror angajați au lucrat de la distanță în timpul stării de urgență și al stării de alertă timp de cel puțin 15 zile lucrătoare în 2020. Măsura respectivă poate fi considerată o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672, având în vedere scopul său preconizat și efectul său economic. Prin facilitarea muncii la distanță în contextul pandemiei de COVID-19, aceasta contribuie la menținerea raporturilor de muncă. Totodată, măsura oferă angajaților sprijin pentru venit, sub forma unor beneficii suplimentare, contribuind la acoperirea costurilor legate de cheltuielile aferente muncii la domiciliu pentru a permite desfășurarea activității în timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor și al restricțiilor ulterioare.

(13)

România a introdus și a prelungit o serie de măsuri legate de sănătate pentru a face față epidemiei de COVID-19. În mod concret, este vorba de măsurile menționate în considerentele 14-34.

(14)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020” (27), astfel cum a fost prelungită prin „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2020” (28), articolul 2 și „Legea nr. 136/2020” (29), articolul 6, astfel cum se menționează la articolul 3 litera (g) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, prevede un spor pentru muncă suplimentară acordat personalului din structurile specializate ale Institutului Național de Sănătate Publică și ale direcțiilor de sănătate publică județene și ale Direcției de Sănătate Publică București, care se ocupă de coordonarea și de implementarea măsurilor de prevenire și de limitare a evenimentelor legate de situația de urgență de sănătate publică la nivel mondial provocată de pandemia de COVID-19. Măsura prevede o indemnizație echivalentă cu 75 % din salariul de bază pentru orele lucrate peste timpul normal de lucru și cu 100 % din salariul de bază pentru orele lucrate la sfârșit de săptămână, în zilele de sărbătoare legală și în alte zile care nu sunt calculate ca zile lucrătoare. Măsura respectivă poate fi considerată o măsură legată de sănătate, în înțelesul Regulamentului (UE) 2020/672. Măsura a fost extinsă în 2020, 2021 și 2022 și va rămâne în vigoare atât timp cât OMS consideră că COVID-19 se califică drept pandemie mondială.

(15)

„Legea nr. 56/2020” (30), articolul 7 și modificarea sa ulterioară prin „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2021” (31), astfel cum se menționează la articolul 3 litera (i) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355, acordă, ca măsură temporară, un spor pentru condiții de muncă deosebit de periculoase de până la 30 %, pentru recunoașterea meritelor personalului medical care a participat la acțiunile medicale împotriva COVID-19. Măsura a fost în vigoare în perioada martie 2020-august 2020. Măsura a fost extinsă pentru a include personalul responsabil cu aplicarea măsurilor sanitare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(16)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2020” (32), articolul 1 alineatele (1a) și (1b), astfel cum se menționează în cerere, permite acordarea unui spor cuprins între 30 % și 40 % din salariul de bază personalului direcțiilor de sănătate publică județene și al Direcției de Sănătate Publică București. Directorul executiv și directorii executivi adjuncți beneficiază de un spor de 40 % din salariul de bază; funcționarii angajați în cadrul serviciului de control în domeniul sănătății publice beneficiază de un spor de 30 % din salariul de bază.

(17)

„Legea nr. 136/2020” (33), articolul 19 alineatul (3), astfel cum se menționează în cerere, acordă o indemnizație de detașare în cuantum de 50 % și o diurnă de 2 % din salariul de bază pentru medicii specialiști, personalul paramedical și auxiliar din sistemul public. Indemnizația se acordă personalului detașat, în situații de risc epidemiologic sau biologic pe o perioadă de 30 de zile, în unități sanitare cu deficit de personal și responsabile cu limitarea și prevenirea răspândirii COVID-19.

(18)

„Hotărârea Guvernului nr. 254/2020” (34), articol unic, „Hotărârea Guvernului nr. 840/2020” (35), articol unic, „Hotărârea Guvernului nr. 383/2021” (36) , articol unic, „Hotărârea Guvernului nr. 1072/2021” (37) și „Hotărârea Guvernului nr. 496/2022” (38), astfel cum se menționează în cerere, au prevăzut finanțarea temporară a costurilor salariale legate de înființarea a 2 000 de noi posturi pentru a consolida direcțiile de sănătate și serviciile publice de ambulanță (1 000 la nivelul fiecăruia), în vederea contracarării răspândirii COVID-19.

(19)

„Hotărârea Guvernului nr. 1035/2020” (39), articol unic, punctul 3, astfel cum se menționează în cerere, acordă un spor cuprins între 75 % și 85 % din salariul de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare publice sau din structurile acestora, după caz, și pentru personalul de specialitate din structurile paraclinice medico-sanitare, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19.

(20)

„Hotărârea Guvernului nr. 1031/2020” (40) și „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2021” (41), astfel cum se menționează în cerere, au prevăzut plata personalului medico-sanitar și a registratorilor medicali care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID-19 organizate în alte locații decât cele din unitățile sanitare. Măsura a finanțat, de asemenea, cheltuielile curente și de capital pentru ca centrele de vaccinare (organizate în alte locații decât unitățile medicale) să devină operaționale;

(21)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2021” (42) și „Hotărârea Guvernului nr. 1031/2020” (43), astfel cum se menționează în cerere, au prevăzut plata personalului medico-sanitar și a registratorilor medicali care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID-19 organizate în unități sanitare, precum și plata medicilor de familie pentru activitățile prevăzute în scopurile respective.

(22)

„Hotărârea Guvernului nr. 1031/2020” (44), astfel cum se menționează în cerere, a reglementat achiziționarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19. Acordurile-cadru au fost încheiate de Comisie în numele și pentru statele membre.

(23)

„Hotărârea Guvernului nr. 201/2020” (45), „Hotărârea Guvernului nr. 1103/2020” (46) și „Ordinul Ministrului Sănătății nr. 725/2020” (47), astfel cum se menționează în cerere, au reglementat cheltuielile pentru carantina persoanelor din zone desemnate cu un diagnostic confirmat de COVID-19, a persoanelor aflate pe lista stabilită prin metodologia de supraveghere a COVID-19 și a personalului medical diagnosticat cu COVID-19 care nu necesită spitalizare sau a personalului care a interacționat cu pacienții și alege să rămână departe de casă. Măsura vizează indemnizațiile generale (pentru elemente precum hrana, cazarea, transport și medicamente).

(24)

„Hotărârea Guvernului nr. 1092/2020” (48), „Hotărârea Guvernului nr. 380/2021” (49), „Hotărârea Guvernului nr. 1017/2021” (50) și „Hotărârea Guvernului nr. 1190/2021” (51) au prevăzut achiziționarea medicamentului Remdesivir și a medicamentelor de anticorpi monoclonali pentru tratamentul împotriva COVID-19 care conțin Casirivimab și Imdevimab. Procedurile de atribuire a contractelor pentru ambele medicamente au fost efectuate de Comisie în numele statelor membre, în baza contractelor-cadru (52) astfel cum se menționează în cerere.

(25)

„Ordinul Ministrului Sănătății nr. 487/2020” (53), astfel cum se menționează în cerere, a prevăzut achiziționarea de medicamente pentru tratamentul pacienților infectați cu COVID-19. Ministerul Sănătății a încheiat un acord-cadru pentru achiziționarea de Tocilizumabum.

(26)

„Ordonanța Guvernului nr. 19/2021” (54) și „Legea nr. 55/2020” (55), astfel cum se menționează în cerere, au prevăzut acordarea de stimulente, sub formă de tichete de masă în valoare de 100 RON, persoanelor vaccinate cu schema completă.

(27)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2020” (56), articolul 5, astfel cum se menționează în cerere, a prevăzut o majorare temporară cu 30 % a salariului de bază al personalului instituțiilor prefectului implicat în prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 în perioada august 2020-februarie 2021.

(28)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 186/2020” (57), astfel cum se menționează în cerere, a vizat cheltuielile aferente angajării a 200 de medici rezidenți suplimentari ca urmare a pandemiei.

(29)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020” (58), astfel cum se menționează în cerere, a prevăzut achiziționarea de produse medicale și echipamente individuale de protecție pentru combaterea pandemiei (de exemplu, încălțăminte de protecție, mănuși, măști, ventilatoare și brancarde) pentru a constitui și consolida stocurile medicale de urgență.

(30)

„Legea nr. 319/2006” (59), „Legea nr. 55/2020” (60) și „Ordinul comun al Ministrului Muncii și al Ministrului Sănătății nr. 3577/831/2020” (61), astfel cum se menționează în cerere, au reglementat achiziționarea de materiale de protecție sanitară pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne.

(31)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 197/2020” (62), astfel cum se menționează în cerere, a prevăzut efectuarea de plăți către studenții voluntari la medicină care au lucrat pentru spitale sau instituții de asistență medicală pentru a oferi sprijin de urgență.

(32)

„Ordinul Ministrului Sănătății nr. 487/2020” (63), astfel cum se menționează în cerere, a prevăzut achiziționarea a două produse farmaceutice (Molnupiravir și Anakinra) care sunt utilizate pentru tratamentul pacienților cu COVID-19.

(33)

„Legea nr. 95/2006” (64), articolul 51, „Hotărârea Guvernului nr. 155/2017” (65) și „Ordinul Ministrului Sănătății nr. 377/2017” (66), astfel cum se menționează în cerere, au reglementat finanțarea testării COVID-19 la nivelul unităților specializate. Serviciile de testare în laborator prin metoda RT-PCR finanțate prin Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare sunt efectuate pe categorii de persoane stabilite prin noua metodologie de supraveghere a sindromului respirator acut COVID-19 sau prin Ordin al ministrului sănătății;

(34)

„Ordinul Ministrului Sănătății nr. 58/4/2022” (67), astfel cum se menționează în cerere, a reglementat finanțarea testării COVID-19 de către medicii de familie. Activitatea de testare efectuată de medicii de familie este finanțată prin transferuri de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

(35)

România îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. România a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 3 321 482 911 EUR de la 1 februarie 2020 ca urmare a măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, fiind legată atât de noile măsuri, cât și de extinderea măsurilor existente legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare care se aplică unei proporții semnificative a întreprinderilor și a forței de muncă din România. România intenționează să finanțeze 353 704 624 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor din partea Uniunii.

(36)

Comisia a consultat România și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de schemele privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, precum și aplicarea de măsuri corespunzătoare legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, astfel cum se menționează în cerere, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(37)

Cheltuielile aferente măsurilor legate de sănătate efectuate de România, inclusiv măsurile suplimentare sau extinse în domeniul sănătății menționate în considerentele 14-34, se ridică la 2 141 579 582 EUR. Având în vedere necesitatea de a asigura caracterul auxiliar al acestei categorii de măsuri, valoarea asistenței financiare în sprijinul măsurilor legate de sănătate trebuie redusă, deoarece ar trebui să reprezinte mai puțin de jumătate din asistența financiară totală planificată a fi cheltuită pentru toate măsurile eligibile.

(38)

Prin urmare, asistența financiară deja acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355 ar trebui să acopere, de asemenea, noile măsuri menționate în considerentele 11, 12 și 16-34.

(39)

Asistența financiară acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355 ar trebui să fie redusă de la 4 099 244 587 EUR la 3 000 000 000 EUR. România își menține angajamentul de a absorbi pe deplin asistența financiară acordată și ar trebui să identifice alte măsuri eligibile în cazul în care măsurile existente se dovedesc insuficiente.

(40)

România și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(41)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(42)

România ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care România a executat respectivele cheltuieli,