3.3.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/8

(1)

La 20 decembrie 2014, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de silicomangan originar din India (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 10 noiembrie 2014 de către Comité de Liaison des Industries de Ferro-Alliages (denumită în continuare „Euroalliages” sau „reclamantul”) în numele a trei producători din Uniune. Reclamantul reprezintă peste 25 % din producția totală de silicomangan a Uniunii. Plângerea conținea dovezi privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, importatorii, utilizatorii, asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți interesate, precum și autoritățile indiene cu privire la deschiderea anchetei, invitându-i să participe.

(4)

Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere cu Comisia și/sau cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul producătorilor-exportatori din India și al importatorilor neafiliați, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(6)

Din cauza numărului limitat de producători cunoscuți din Uniune, nu a fost necesară constituirea niciunui eșantion. Toți producătorii cunoscuți din Uniune au fost informați cu privire la deschiderea anchetei și au fost rugați să se prezinte și să participe la anchetă.

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere.

(8)

Patru importatori neafiliați au răspuns Comisiei, dar numai doi au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul lor scăzut, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(9)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori din India au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Inițial, 21 de producători-exportatori au răspuns la chestionarul de eșantionare în termenul-limită dat. Ei au raportat un volum total de vânzări la export care, potrivit datelor Eurostat, acoperea 48 % din totalul importurilor din India în cursul perioadei de anchetă.

(11)

Ulterior, alte 13 societăți au transmis formulare de eșantionare și și-au exprimat voința de a coopera. Comisia a luat legătura cu aceste societăți și le-a solicitat informații suplimentare privind exporturile lor către Uniune. Cu toate acestea, numai 11 societăți s-au prezentat și au furnizat informațiile solicitate.

(12)

În conformitate cu recomandarea consilierului-auditor, Comisia a decis să ia în considerare și aceste societăți în calitate de producători-exportatori cooperanți în cadrul anchetei; respectivele societăți au fost informate, în consecință, la 21 mai 2015. Prin urmare, raportul dintre volumul total de exporturi și producătorii-exportatori cooperanți în ansamblu reprezenta 60 % din totalul importurilor din India (potrivit datelor Eurostat).

(13)

Inițial, a fost selectat un eșantion format din patru grupuri de producători-exportatori care constituiau cel mai mare volum reprezentativ de exporturi care ar fi putut fi anchetat în mod rezonabil în termenul avut la dispoziție. Acest eșantion reprezenta 31 % din volumul total de exporturi din India în Uniune, potrivit datelor Eurostat, și 51 % din volumul total de producători-exportatori cooperanți.

(14)

Ulterior, una dintre cele patru societăți incluse în eșantion a informat Comisia că nu mai era în măsură să își continue cooperarea în calitate de societate inclusă în eșantion. Prin urmare, respectiva societate a fost eliminată din eșantion. Cu toate acestea, celelalte trei societăți rămase încă reprezentau aproximativ 43 % din totalul exporturilor din India în Uniune efectuate de producătorii-exportatori cooperanți din India și aproximativ 26 % din totalul importurilor, potrivit datelor Eurostat. Prin urmare, eșantionul a fost considerat reprezentativ în continuare.

(15)

Reclamantul a obiectat că eșantionul nu era reprezentativ întrucât tipurile de exporturi ale produsului în cauză pentru două dintre cele trei societăți incluse în eșantion nu erau reprezentative pentru marea majoritate a exporturilor din India. De asemenea, reclamantul a susținut că eșantionul format din cele trei societăți rămase reprezenta numai 13 % din totalul exporturilor din India în Uniune.

(16)

Drept urmare, reclamantul a solicitat revizuirea eșantionului sau aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază dacă nu este timp suficient pentru selectarea unui nou eșantion.

(17)

Argumentele reclamantului nu pot fi acceptate. În primul rând, eșantionul reprezintă de fapt 26 % din totalul exporturilor din India în Uniune, și nu 13 %, astfel cum s-a comunicat în mod eronat părților interesate în documentul de informare menționat în considerentul 26 de mai jos. În al doilea rând, criteriul utilizat pentru selectarea eșantionului este volumul cel mai mare exportat în Uniune, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Faptul că două dintre societățile incluse în eșantion nu produc și nu exportă toate tipurile de produse nu înseamnă că eșantionul nu este reprezentativ, întrucât eșantionul vizează în general toate tipurile de silicomangan. În al treilea rând, reclamantul însuși a susținut în plângere că „silicomanganul de orice calitate și dimensiuni trebuie considerat ca un produs unic, dat fiind că acestea au aceleași caracteristici chimice și fizice principale și utilizări principale” (3). În al patrulea rând, faptul că o societate inclusă în eșantion, care avea volume de exporturi relativ mici, și-a încetat cooperarea era improbabil să afecteze considerabil rezultatul anchetei sau să constituie un nivel important de necooperare din partea eșantionului.

(18)

Prin urmare, ar trebui respinsă solicitarea reclamantului fie de a se selecta un nou eșantion, fie de a se aplica articolul 18 din regulamentul de bază.

(19)

În plus, în cursul audierii din 18 noiembrie 2015, reclamantul a susținut că exporturile de silicomangan de calitate inferioară în Uniune ar trebui excluse din volumele de exporturi efectuate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, întrucât produsele de calitate inferioară nu pot fi utilizate ca atare de uzinele siderurgice europene. Comisia reamintește că silicomanganul de calitate inferioară face parte din produsul în cauză și că un volum relevant a fost exportat în Uniune. Prin urmare, solicitarea de excludere nu poate fi acceptată. Oricum, chiar și dacă este acceptată, impactul asupra caracterului reprezentativ al eșantionului ar fi minor întrucât eșantionul ar reprezenta în continuare aproximativ o pătrime din totalul exporturilor din India în Uniune.

(20)

Cinci producători-exportatori din India au transmis răspunsuri la chestionar, solicitând să li se stabilească marjele lor de dumping individuale.

(21)

Având în vedere circumstanțele anchetei, Comisia a considerat că nu este practic să se dea curs acestor solicitări.

(22)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători-exportatori sau grupurilor de producători din India incluși în eșantion, tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune, precum și importatorilor și utilizatorilor care le-au solicitat.

(23)

Au fost primite răspunsuri la chestionar de la cei trei producători-exportatori sau grupurilor de producători din India incluși în eșantion, doi producători din Uniune, doi importatori neafiliați din Uniune și cinci utilizatori din Uniune.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(25)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2013 și 30 septembrie 2014 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada de la 1 ianuarie 2011 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(26)

Comisia a decis să nu instituie măsuri provizorii. Toate părțile interesate au primit un document de informare în care se menționează motivele pentru care nu se instituie măsuri provizorii. Mai multe părți interesate au transmis observații în scris privind constatările din documentul de informare. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate. O audiere cu reclamantul a avut loc în prezența consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale la 8 decembrie 2015.

(27)

Ulterior, Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să nu se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor în Uniune de silicomangan originar din India. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare finală. O a doua audiere cu reclamantul a avut loc în prezența consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale la 20 ianuarie 2016. În cadrul celei de-a doua audieri, reclamantul a fost însoțit de producătorul spaniol din Uniune FerroAtlantica, care nu a fost reprezentat de reclamant și nu a cooperat în cursul procedurii, astfel cum se prevede în secțiunea 5 de mai jos.

(28)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, luate în considerare.

(29)

Produsul în cauză este silicomanganul (inclusiv ferosilicomanganul) originar din India, care în prezent se încadrează la codurile NC ex 7202 30 00 și ex 8111 00 11 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(30)

Silicomanganul este un aliaj feros compus în principal din mangan, siliciu și fier și, în general, conține în proporții mai mici alte elemente precum carbon, fosfor, sulf și bor. Silicomanganul este produs prin topirea minereului de mangan în cuptoare electrice și este utilizat în special ca sursă de mangan și siliciu în producția oțelului.

(31)

Există silicomangan de mai multe calități diferite în funcție de conținutul de mangan, siliciu și carbon și este vândut sub formă de bolovani de diferite dimensiuni, în funcție de cerințele clienților. Toate nivelurile de calitate și dimensiunile constituie un produs unic, deși se plătește o primă pentru un conținut mai ridicat de mangan sau siliciu și pentru un conținut de carbon sub 0,1 %, ceea ce face silicomanganul potrivit pentru producția unui anumit oțel inoxidabil special.

(32)

Conținutul mai ridicat sau mai scăzut de alte elemente, precum fosforul și borul, nu afectează prețul, deși conținutul de astfel de elemente peste anumite praguri face ca silicomanganul să nu poată fi folosit pentru anumite etape de producție în aval.

(33)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(34)

Prin urmare, Comisia a stabilit în documentul său de informare că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

Unele părți interesate au susținut că silicomanganul cu conținut foarte scăzut de carbon (în general între 0,05 % și 0,1 %, maximum 0,2 % – silicomangan „cu conținut scăzut de carbon”) era un produs diferit față de silicomanganul „standard” care conține de zece ori mai mult carbon (maximum 2 %). Acestea au explicat că, deși cele două produse au elemente chimice similare, caracteristicile tehnice sunt diferite și, prin urmare, afectează utilizarea lor: silicomanganul cu conținut scăzut de carbon este utilizat pentru oțelul inoxidabil și oțelul de specialitate, în timp ce silicomanganul standard este utilizat pentru oțelul nealiat. De asemenea, acestea susțin că cele două tipuri de silicomangan nu sunt interschimbabile. Deși silicomanganul cu conținut scăzut de carbon ar putea fi utilizat pentru a fabrica oțel standard, silicomanganul standard nu poate fi utilizat pentru a fabrica oțel inoxidabil și oțel de specialitate. În plus, utilizarea silicomanganului cu conținut scăzut de carbon pentru fabricarea de oțel standard nu ar fi rezonabilă deoarece silicomanganul cu conținut scăzut de carbon este mai scump. Prin urmare, fabricanții de oțel care cumpără ambele tipuri de silicomangan le utilizează pentru etape diferite de producție. De asemenea, părți interesate au reamintit că autoritățile din SUA au exclus silicomanganul cu conținut scăzut de carbon din domeniul de aplicare al anchetei lor și consideră că, deși Comisia nu a făcut o distincție între cele două tipuri în ancheta anterioară, nu înseamnă că ar trebui să urmeze aceeași argumentare în cazul prezent. În final, acestea sugerează că, în caz de suspiciune privind eludarea taxei (silicomangan standard declarat ca silicomangan cu conținut scăzut de carbon pentru a evita orice taxă antidumping), ar putea fi efectuate cu ușurință controale vamale și teste efective.

(36)

Comisia consideră că silicomanganul ar trebui considerat ca un produs unic în scopul prezentei anchete. Silicomanganul este un aliaj feros utilizat preponderent la fabricarea oțelului. Este compus invariabil din aceleași componente chimice, deși uneori în proporții ușor variabile. Prin urmare, chiar dacă anumite tipuri de oțel necesită silicomangan cu conținut limitat de carbon care nu poate fi înlocuit cu silicomangan standard, acest fapt nu face ca cele două tipuri de silicomangan să fie produse diferite. Conținutul diferit de carbon, precum și conținutul diferit de mangan din diversele tipuri de silicomangan sunt reflectate în mod corespunzător în structura „numărului de control al produsului” (NCP), ceea ce permite compararea varietății corespunzătoare a tipurilor de produs. Autoritățile din SUA au exclus silicomanganul cu conținut scăzut de carbon din definiția produsului din ancheta lor deoarece nu existau producători de silicomangan cu conținut scăzut de carbon în SUA. Comisia a considerat deja în ancheta sa anterioară că silicomanganul standard și silicomanganul cu conținut scăzut de carbon sunt de fapt același produs, de asemenea, pentru a se evita eventuala eludare a taxelor prin declararea eronată (silicomanganul cu conținut scăzut de carbon nu poate fi diferențiat vizual de către autoritățile vamale, s-ar impune testarea). Faptul că silicomanganul cu conținut scăzut de carbon este mai scump nu garantează că autoritățile vamale ar putea detecta o posibilă eludare pe baza prețului din factură, în special dacă cele două părți implicate în tranzacție sunt afiliate sau convin compensații încrucișate. În consecință, solicitarea este respinsă.

(37)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru fiecare producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(38)

Ulterior, Comisia a identificat tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune și a examinat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant pentru fiecare tip de produs au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(39)

În continuare, Comisia a stabilit proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă, pentru a hotărî dacă să folosească prețul efectiv de vânzare pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(40)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(41)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(42)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv de pe piața internă pentru fiecare tip de produs doar pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs în cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(43)

În cazul în care în cadrul operațiunilor comerciale normale nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(44)

Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorului-exportator cooperant în timpul perioadei de anchetă, a următoarelor:

(45)

Pentru o societate inclusă în eșantion, valoarea normală are la bază prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs în conformitate cu metodologia descrisă în considerentul 40 de mai sus. Pentru celelalte două societăți incluse în eșantion, valoarea normală pentru unele tipuri de produs a fost calculată prin utilizarea metodologiei descrise în considerentul 44 de mai sus. Pentru celelalte tipuri de produs vândute în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală are la bază prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs în conformitate cu metodologia descrisă în considerentul 40 de mai sus.

(46)

Producătorii-exportatori au efectuat exporturi în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor comercianți afiliați stabiliți în afara Uniunii.

(47)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză atunci când era vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(48)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori pe baza prețului franco fabrică.

(49)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(50)

În acest sens, Guvernul Indiei are implementate două programe de stimulare a exporturilor, și anume Programul de restituire a taxelor (denumit în continuare „Programul DDB”) și Programul privind produsele importante (denumit în continuare „Programul FPS”). Programul DDB prevede o restituire de 1,7 % din valoarea de export franco la bord (FOB) pentru taxele la import și taxele pentru materialele importate, dacă aceste materii prime sunt utilizate pentru fabricarea bunurilor finale destinate exportului. Programul FPS prevede un beneficiu de 4 % din valoarea FOB acordat pentru anumite produse care sunt exportate, fără nicio condiție suplimentară care să coreleze bunurile exportate și bunurile importate.

(51)

O societate a solicitat o ajustare pentru a se ține cont de Programul DDB, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, societatea nu a putut să demonstreze legătura dintre materiile prime importate și bunurile finale exportate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b). Prin urmare, Comisia nu a dat curs acestei solicitări.

(52)

O altă societate a solicitat o ajustare pentru a se ține cont de Programul DDB, precum și de Programul FPS, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază. În ceea ce privește Programul DDB, nu poate fi acceptată o solicitare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) dacă pentru aceasta există un temei juridic specific la articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, iar condițiile prevăzute la acesta din urmă nu sunt îndeplinite. Întrucât societatea nu a putut să demonstreze nicio legătură între materiile prime importate și bunurile exportate, Comisia a respins această solicitare.

(53)

În ceea ce privește Programul FPS, elementele de probă puse la dispoziție de societate nu au demonstrat că clienții de pe piața internă plătesc un preț cu mult diferit din cauza Programului FPS, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază. Mai degrabă, elementele de probă au demonstrat numai că sumele primite de la autoritățile indiene pe baza Programului FPS pur și simplu creează o diferență semnificativă în ceea ce privește veniturile din vânzările de pe piața internă și vânzările la export. Prin urmare, Comisia a considerat această solicitare ca nefondată.

(54)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) și articolul 2 alineatul (12) din regulamentul de bază.

(55)

Marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion a fost calculată în conformitate cu dispozițiile de la articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Respectiva marjă a fost stabilită pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(56)

Nivelul de cooperare a fost considerat ca fiind mic deoarece importurile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat numai 60 % din volumul total de exporturi din India în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(57)

Prin urmare, Comisia a calculat marja națională pe baza unei medii a tranzacțiilor care fac obiectul dumpingului celui mai mare, efectuate de o companie inclusă în eșantion.

(58)

Marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(59)

Produsul similar a fost fabricat de patru producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Pe baza informațiilor disponibile furnizate de reclamant, nu există alți producători din Uniune de produs similar. Au cooperat doi producători din Uniune, adică reclamanții, Comilog Dunkerque și OFZ. Un alt producător din Uniune (Italghisa, Italia), care sprijinea plângerea, a încetat să mai coopereze la scurt timp după deschiderea anchetei. Cu toate acestea, volumul producției sale era marginal. FerroAtlantica, al patrulea producător din Uniune nu a cooperat, dar nu s-a opus anchetei.

(60)

Pentru a proteja confidențialitatea datelor furnizate de cei doi producători cooperanți din Uniune, toate valorile sunt exprimate ca intervale. În cursul perioadei de anchetă, producția totală din Uniune s-a ridicat la [213 000/282 000] de tone. Cei doi producători cooperanți din Uniune au produs [85 000/113 000] de tone, care reprezintă aproximativ [35 %/47 %] din producția totală din Uniune.

(61)

Mai multe părți interesate au formulat observații privind definiția industriei din Uniune. În primul rând, acestea au considerat că neincluderea societății FerroAtlantica printre reclamanți pune sub semnul întrebării constatările Comisiei potrivit cărora restul de producători ar putea fi considerați ca fiind o proporție majoră din industria din Uniune, astfel cum prevede articolul 4.1 din Acordul antidumping al OMC și articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. În al doilea rând, acestea au considerat că, dacă analiza factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune ar fi luat în considerare și societate FerroAtlantica și, în special, profitabilitatea sa în cursul perioadei examinate, imaginea rezultată a prejudiciului ar fi fost foarte diferită. În al treilea rând, respectivele părți interesate au susținut că neincluderea societății FerroAtlantica printre reclamanți a fost o alegere tactică, justificată numai de intenția de a distorsiona imaginea prejudiciului, întrucât societatea FerroAtlantica a fost un reclamant activ în anchetele antidumping anterioare deschise de Comisie.

(62)

Comisia a respins respectivele afirmații, după cum urmează: (i) societatea FerroAtlantica a fost contactată în mod corespunzător de Comisie și i-a fost trimis un chestionar. Ceea ce înseamnă că, deși societatea nu este un reclamant, a avut o șansă egală să se prezinte, să își exprime opiniile și să coopereze, furnizând Comisiei informațiile solicitate. Cu toate acestea, societatea nu a cooperat și nu a formulat observații. Comisia nu are la dispoziție niciun mijloc prin care să oblige societatea să coopereze și nici prin care să o împiedice să coopereze. Prin urmare, ar fi nerezonabilă excluderea respectivei societăți de către Comisie. Dimpotrivă, date disponibile privind această societate au fost furnizate în plângere și au fost utilizate în examinarea prejudiciului, astfel cum se explică mai jos în considerentul 88; (ii) cei doi producători din Uniune au cooperat și au furnizat informațiile necesare. Aceștia reprezintă aproximativ [35 %/47 %] din totalul producție din Uniune. Comisia a considerat că acest procent este suficient de mare pentru a concluziona că cei doi producători reprezintă o proporție majoră din producția internă. O proporție majoră nu înseamnă neapărat o majoritate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază (4), ceea ce este în conformitate cu interpretarea dată conceptului similar în temeiul articolului 4.1 din Acordul antidumping al OMC (5); (iii) analiza indicatorilor microeconomici s-a bazat pe datele celor doi producători cooperanți din Uniune. Dacă ar fi fost luate în considerare datele microeconomice ale societății FerroAtlantica, diverșii indicatori economici ar fi putut prezenta tendințe diferite sau nu, dar întrucât cei doi producători cooperanți din Uniune reprezintă o proporție majoră a industriei din Uniune, este legitimă o analiză bazată pe datele lor.

(63)

Totalul consumului la nivelul Uniunii a fost stabilit prin adăugarea la vânzările interne ale tuturor producătorilor din Uniune a volumului total de importuri în Uniune. Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (în tone metrice)

(64)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut de-a lungul anilor, în conformitate cu scăderea producției din Uniune și a consumului de oțel la nivelul Uniunii.

(65)

Volumul de importuri a fost stabilit prin utilizarea datelor Eurostat și prin luarea în considerare a tuturor regimurilor de import, inclusiv a perfecționării active. Originea unui volum semnificativ de importuri „nu este specificată din motive comerciale sau militare în cadrul schimburilor comerciale cu țări terțe”. Cu asistența autorităților vamale ale unui stat membru, Comisia a putut să prezinte o parte din acest volum defalcat pe țări de origine. Prin alocarea acestor importuri „nespecificate” țărilor lor de origine corespunzătoare, tendința generală a importurilor nu se modifică în mod semnificativ. Cu toate acestea, pentru a proteja confidențialitatea respectivelor importuri, cifrele privind importurile sunt exprimate ca intervale.

(66)

Importurile din India au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în tone metrice) și cota de piață

(67)

Importurile din India reprezintă aproximativ o pătrime din totalul importurilor în Uniune și au cea mai mare cotă de piață din totalul importurilor în Uniune.

(68)

Importurile din India au crescut considerabil în 2012 comparativ cu 2011, dar au scăzut din nou în anii următori, în cursul perioadei de anchetă, la un nivel relativ mai mare decât în 2011. Tendința importurilor din India a fost similară tendințelor în materie de producție și vânzări ale industriei din Uniune și a fost contrară tendințelor în materie de importuri din alte țări terțe (importurile din India au crescut în 2012, în timp ce importurile din alte țări terțe au scăzut, și invers) în 2013 și în cursul perioadei de anchetă.

(69)

Reclamantul a susținut că a existat o creștere semnificativă a cotei de piață din India din 2008 până în 2013.

(70)

Cu toate acestea, astfel cum s-a stabilit în considerentul 25, examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și finalul PA. Prin urmare, orice date anterioare 2011 nu au fost examinate și nu au putut fi luate în considerare.

(71)

Prețul mediu ponderat al importurilor din India către Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import (EUR/tone metrice)

(72)

Prețul importurilor din India a scăzut în conformitate cu prețul de vânzare al industriei din Uniune. De asemenea, datele Eurostat indică faptul că importurile din India sunt cele mai ieftine dintre principalele țări exportatoare de silicomangan.

(73)

Comisia a evaluat subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei de anchetă comparând:

(74)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs pentru tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor cooperanți din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(75)

Pentru a se lua în considerare nivelul scăzut de mangan din silicomanganul vândut de producătorii-exportatori din India incluși în eșantion (dacă și atunci când se garantează), a fost efectuată o ajustare privind calitatea. Ajustarea a fost efectuată prin utilizarea așa-numitului „calcul la scară pro-rata”, o formulă larg utilizată în industrie pentru a compara prețul produsului în cauză cu silicomanganul standard (65 % mangan și 16 % siliciu).

(76)

Unul dintre producătorii-exportatori din India incluși în eșantion a vândut silicomangan cu conținut scăzut de carbon în Uniune. Silicomanganul cu conținut scăzut de carbon este produs de industria din Uniune, dar nu de către cei doi producători cooperanți din Uniune. Pentru a asigura o comparație echitabilă între silicomanganul cu conținut scăzut de carbon din India și silicomanganul standard din Uniune, Comisia a ajustat în plus prețul de vânzare mediu din Uniune utilizând prima de risc pe piață medie pentru silicomanganul cu conținut scăzut de carbon. Astfel, Comisia a luat în considerare faptul că un preț mai mare este plătit pentru silicomanganul cu conținut scăzut de carbon comparativ cu silicomanganul standard.

(77)

Pe această bază, s-a constatat că un producător-exportator din India inclus în eșantion subcota prețurile industriei din Uniunii cu 6,5 % și că ceilalți doi producători-exportator din India incluși în eșantion nu subcotau prețurile din Uniune.

(78)

Pentru producătorii-exportator necooperanți, s-a stabilit o subcotare limitată pe baza prețurilor de import medii în conformitate cu datele Eurostat, fără nicio ajustare pentru a se ține cont de diferențele de calitate sau de nivelul diferit al schimburilor comerciale.

(79)

Mai multe părți interesate au susținut că o comparație între prețurile din Uniune și prețurile din India pe baza prețului mediu prezentat de Eurostat este înșelătoare. Două părți interesate au formulat o propunere potrivit căreia Comisia ar trebui să ajusteze prețul mediu din India, presupunând că conținutul mediu de mangan din silicomanganul din India este de 58 %. O parte a sugerat, de asemenea, că prețul mediu din Ucraina bazat pe datele Eurostat ar trebui să fie ajustat, presupunând că conținutul mediu de mangan din silicomanganul din Ucraina este de 68 %. Respectivele părți susțin că, după o astfel de ajustare, prețul mediu din India al silicomanganului nu ar fi mai mic decât prețurile percepute de producătorii din Uniune sau de producătorii din alte țări terțe.

(80)

Comisia este conștientă de faptul că datele Eurostat includ toate categoriile/nivelurile calității produsului în cauză și astfel acestea nu au permis o comparație adecvată între tipurile de produs. În lipsa unor date mai precise pentru fiecare tip de produs, în special în ceea ce privește producătorii necooperanți din India, utilizarea prețurilor medii în cadrul analizei prejudiciului nu poate fi ignorată, iar evaluarea este realizată cu atenția cuvenită și, oricum, ținându-se cont de restul indicatorilor de prejudiciu.

(81)

O parte interesată a explicat că ajustarea pro-rata pe baza conținutului de mangan nu reflectă în întregime diferența privind prețurile, întrucât cumpărătorul produsului de calitate inferioară trebuie să suporte costurile de eliminare a impurităților suplimentare. Una dintre părțile interesate a susținut că structura numărului de control al produsului (NCP) utilizată de Comisie nu face nicio distincție între diversele tipuri de silicomangan cu conținut de mangan sub 60 %, astfel comparația pentru calculele privind subcotarea este inadecvată. O altă parte interesată a constatat că, prin crearea de intervale privind conținutul de mangan, rezultatele sunt inexacte.

(82)

Comisia respinge aceste afirmații deoarece ajustarea pro-rata are la bază o practică de piață general acceptată și, prin urmare, este adecvată. De asemenea, respectiva parte interesată nu a oferit nicio metodologie alternativă. Ajustarea realizată pentru a ține cont de conținutul de mangan pentru producătorii-exportatori din India incluși în eșantion s-a bazat pe conținutul exact, verificat pe parcursul anchetei. Prin urmare, se face distincția între diversele tipuri, chiar și pentru silicomanganul cu conținut de mangan sub 60 %.

(83)

O parte interesată a susținut că silicomanganul fabricat de industria din Uniune este mai scump deoarece conține mai puține impurități, precum fosforul și borul, decât silicomanganul produs în India. Această parte a furnizat informații cu privire la cereri din partea clienților de a li se furniza silicomangan cu conținut mai mic de un anumit procent de fosfor și bor, susținând că, prin urmare, clienții erau dispuși să plătească o primă pentru acest lucru.

(84)

Cu toate acestea, informațiile prezentate nu au putut dovedi vreun efect asupra prețului al conținutului de fosfor sau bor. Acestea doar au demonstrat că anumiți utilizatori ar putea solicita, pentru a fabrica anumite produse din oțel special, ca silicomanganul pe care îl achiziționează să aibă un conținut de fosfor sau bor sub un anumit prag. În absența unor dovezi clare privind plata unei prime, această afirmație a fost respinsă.

(85)

În urma comunicării finale, reclamantul a susținut că nu este neobișnuit să descoperi puțină subcotare pe o piață de mărfuri și că existența subcotării nu este o cerință, în sine, pentru a stabili existența unui prejudiciu. Într-adevăr, astfel cum s-a stabilit în secțiunea 5.5 de mai jos, Comisia și-a bazat concluziile privind prejudiciul pe o serie de indicatori, iar nivelul de subcotare în acest caz nu a fost decisiv pentru stabilirea prejudiciului.

(86)

Reclamantul a susținut că Comisia a aplicat o metodă diferită în ceea ce privește calculele marjei de dumping și stabilirea subcotării, și anume ea s-a bazat pe tranzacțiile care fac obiectul dumpingului celui mai ridicat pentru stabilirea marjei de dumping, dar nu pentru stabilirea subcotării.

(87)

Comisia nu înțelege motivul pentru care ar trebui să se aplice aceeași metodologie pentru calculele subcotării și calculele dumpingului. Aceste calcule au un obiectiv complet diferit; calculul tranzacțiilor care fac obiectul dumpingului celui mai ridicat a servit la calcularea unei marje de dumping pentru producătorii-exportatori indieni care nu au cooperat, în timp ce calculele subcotării prețurilor nu au fost efectuate în vederea calculării niciunei marje specifice, ci pentru a examina efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(88)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate. Indicatorii de prejudiciu au la bază date specifice puse la dispoziție de cei doi producători cooperanți din Uniune, reclamanții în cazul de față, care reprezintă o proporție majoră din producția totală din Uniune pe parcursul perioadei de anchetă. În cazul în care au fost disponibile în plângere, au fost analizate, de asemenea, date privind toți producătorii din Uniune în ceea ce privește următorii indicatori: consumul la nivelul Uniunii, cota de piață, producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, nivelul de ocupare a forței de muncă și productivitatea. Astfel cum s-a explicat în considerentul 60 de mai sus, pentru a proteja confidențialitatea datelor celor doi producători cooperanți din Uniune, toate valorile sunt exprimate sub formă de intervale.

(89)

Indicatorii de prejudiciu sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, nivelul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, magnitudinea marjei de dumping, redresarea în urma practicilor anterioare de dumping, prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(90)

O parte interesată a criticat faptul că unele date ale societății FerroAtlantica au fost luate în considerare pentru indicatorii macroeconomici (volumul vânzărilor și cota de piață, producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității, nivelul de ocupare a forței de muncă și productivitatea), dar nu și pentru restul de indicatori microeconomici. Această afirmație este respinsă, întrucât FerroAtlantica nu a cooperat și, prin urmare, Comisia nu dispune de date microeconomice din partea respectivei societăți.

(91)

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității (tone metrice)

(92)

Volumul producției în 2013 și pe parcursul perioadei de anchetă a fost mai mic decât la începutul perioadei examinate. Anul 2012 reprezintă un maxim în producție. Din cauza deciziei unei părți din industria din Uniune, capacitatea de producție pentru industria din Uniune în ansamblu a crescut în 2012 comparativ cu 2011 și a rămas relativ la fel ulterior. În consecință, utilizarea capacității a scăzut semnificativ.

(93)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor (tone metrice) și cota de piață

(94)

Volumul vânzărilor a crescut în 2012 comparativ cu 2011 și a scăzut în 2013. Volumul vânzărilor pe parcursul perioadei de anchetă a fost mai mic decât în 2011. Anul 2012 reprezintă un maxim în vânzări. Cu toate acestea, întrucât scăderea în materie de vânzări a fost proporțional mai mică decât scăderea în materie de consum, cota de piață a crescut și a fost mai mare pe parcursul perioadei de anchetă comparativ cu anul 2011.

(95)

Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune nu a înregistrat nicio creștere, dar într-un context dificil de scădere a consumului, a reușit să își mențină cota de piață.

(96)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(97)

Numărul de angajați a crescut în 2012 și a scăzut în următoarea perioadă. Productivitatea, măsurată ca unitate de producție per angajat, a fluctuat și, pe parcursul perioadei de anchetă, a fost mai mare decât în 2011.

(98)

Toate marjele de dumping sunt peste nivelul minim și, pentru un producător-exportator, depășesc în mod semnificativ acest nivel. Având în vedere volumul și prețurile importurilor din India, impactul magnitudinii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost substanțial.

(99)

Măsurile antidumping pentru importurile de silicomangan originar din China și Kazahstan au expirat în 2012. Nu a existat nicio solicitare de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor. Nu există niciun indiciu că industria din Uniune nu s-a redresat după efectele unor practici anterioare de dumping înainte de începerea practicilor de dumping din India.

(100)

În perioada examinată, prețul de vânzare unitar mediu ponderat practicat de cei doi producători din Uniune față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare în Uniune

(101)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de cei doi producători cooperanți din Uniune a scăzut de la un an la altul.

(102)

Costurile de producție au scăzut, în special din cauza unei reduceri a prețului dictată de cei doi factori principali ai costurilor de producție: minereul de mangan și energia electrică.

(103)

Costurile medii cu forța de muncă ale celor doi producători cooperanți din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costul mediu cu forța de muncă per angajat (în EUR)

(104)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat sunt calculate prin împărțirea costurilor totale cu forța de muncă ale celor doi producători cooperanți din Uniune dintr-o anumită perioadă la numărul total de angajați din aceeași perioadă. Costurile totale cu forța de muncă au crescut în 2012 și în 2013, dar au scăzut în timpul PA pentru a atinge un nivel similar celui din 2011. De asemenea, numărul de angajați a scăzut de-a lungul anilor, în mod mai semnificativ (în termeni relativi) decât creșterea costurilor cu forța de muncă. Ca o consecință, costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut.

(105)

Nivelurile stocurilor celor doi producători cooperanți din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(106)

Nivelul stocurilor a crescut în 2012 și 2013 și a scăzut pe parcursul perioadei de anchetă, dar totuși s-a plasat deasupra nivelului din 2011. Se aplică și în cazul raportului dintre stocuri și producție.

(107)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor în cazul celor doi producători cooperanți din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(108)

Comisia a determinat profitabilitatea celor doi producători cooperanți din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea de silicomangan către clienți neafiliați din Uniune, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. Profitabilitatea a fost negativă pe toată perioada examinată. Cel mai rău an a fost 2011. Situația a început să se îmbunătățească în 2012, dar s-a deteriorat din nou în anul următor și în timpul PA. În cursul PA, situația s-a îmbunătățit oarecum în comparație cu 2011.

(109)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități are un caracter ciclic, a fost descendentă în 2012, ascendentă în 2013 și din nou descendentă pe parcursul perioadei de anchetă.

(110)

Nivelul de investiții a scăzut pe parcursul perioadei examinate.

(111)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Întrucât nivelul de investiții a scăzut, randamentul investițiilor (mereu negativ deoarece cele două societăți cooperante înregistrau pierderi) s-a îmbunătățit pe parcursul perioadei examinate.

(112)

Factorii precum evoluția volumului de producție, a utilizării capacității, precum și a volumului vânzărilor și a prețului indică o tendință negativă evidentă pentru întreaga industrie din Uniune.

(113)

În ceea ce îi privește pe cei doi producători cooperanți din Uniune, indicatorii au arătat că aceștia au înregistrat pierderi pe tot parcursul perioadei examinate. Prețul lor de vânzare și volumul vânzărilor de silicomangan au scăzut constant, iar această scădere nu a fost compensată în mod suficient de reducerea concomitentă a costului de producție. Alți indicatori precum fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au fost, de asemenea, negativi pe tot parcursul perioadei examinate sau au urmat o tendință descendentă.

(114)

Pe baza constatărilor de mai sus în ceea ce-i privește pe cei doi producători cooperanți din Uniune, Comisia a ajuns la concluzia că o proporție majoră a industriei din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (1), după ce a evaluat toți factorii și indicii economici relevanți care au influențat situația industriei, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(115)

Unele părți interesate au susținut că, chiar și dacă se examinează numai indicatorii economici ai celor doi producători cooperanți din Uniune, indicatorii lor economici nu demonstrează niciun prejudiciu important. Acestea au subliniat că, de exemplu, chiar dacă volumul vânzărilor producătorilor cooperanți din Uniune a scăzut în termeni absoluți, a crescut în ceea ce privește cota de piață. Respectivele părți interesate consideră că aceasta este o evoluție pozitivă în contextul unei cereri în scădere pentru silicomangan. Acestea au subliniat în special faptul că chiar în cazul în care producătorii cooperanți din Uniune ar fi suferit pierderi în cursul perioadei examinate, situația acestora a început să se îmbunătățească începând cu 2012 până la finalul PA. Acestea au considerat acest lucru drept o evoluție favorabilă suplimentară.

(116)

Comisia este de acord că nu toți factorii și indicii economici care au influențat situația industriei din Uniune prezintă tendințe negative. Cu toate acestea, în continuare majoritatea indicatorilor economici și financiari prezintă o situație negativă pentru cei doi producători cooperanți din Uniune. Prin urmare, Comisia respinge această afirmație.

(117)

Reclamantul a susținut că, făcând trimitere la articolul 3 alineatul (5), Comisia a recunoscut că importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat într-adevăr un prejudiciu important.

(118)

Cu toate acestea, Comisia nu a conchis acest lucru. În primul rând, Comisia a concluzionat că o proporție majoră a industriei din Uniune a suferit un prejudiciu important, fără a menționa posibilele cauze ale acestui prejudiciu. În continuare, conform cerințelor articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din India au cauzat un prejudiciu important.

(119)

Raționamentul reclamantului conform căruia, în cazul în care o evaluare a tuturor factorilor și indicilor economici relevanți care influențează situația industriei, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, conduce la concluzia că există un prejudiciu suferit de industria din Uniune, înseamnă, de asemenea, că prejudiciul este cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, interpretează eronat regulamentul de bază. Astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, una dintre condițiile care trebuie îndeplinite în vederea instituirii unei taxe antidumping, este că trebuie să se demonstreze că importurile care fac obiectul unui dumping cauzează un prejudiciu. Acest lucru necesită o analiză completă a legăturii de cauzalitate și nu trebuie să fie vorba de o simplă ipoteză, astfel cum sugerează reclamantul. Această analiză este prezentată în secțiunea 6 de mai jos.

(120)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din India au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(121)

Comisia nu a observat o coincidență în timp între situația economică dificilă a celor doi producători cooperanți din Uniune și creșterea volumului de importuri din India care fac obiectul unui dumping. Volumul importurilor din India a crescut în 2012 în comparație cu 2011, dar a scăzut ulterior (a se vedea tabelul 11), atât în termeni absoluți, cât și în raport cu producția și cu consumul Uniunii. Acesta indică o tendință contrară comparativ cu situația celor doi producători cooperanți din Uniune, care au suferit cele mai mari pierderi în 2011 (atunci când volumul importurilor din India era cel mai scăzut, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește producția și consumul) și cele mai mici pierderi în 2012 (atunci când volumul importurilor din India era cel mai mare, din nou atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește producția și consumul). Similar, pe parcursul perioadei de anchetă, situația financiară a celor doi producători cooperanți din Uniune s-a deteriorat, dar volumul importurilor din India a scăzut, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește producția și consumul, comparativ cu 2013.

Tabelul 11

Volumul importurilor și al vânzărilor (în tone metrice), cota de piață și rentabilitatea

(122)

Reclamantul a explicat tendința contrară dintre volumul importurilor și profitabilitatea celor doi producători cooperanți din Uniune, după cum urmează. Din cauza costurilor excepționale cu energia electrică într-un stat membru în 2011, un producător din Uniune a înregistrat o pierdere mai mare în 2011 decât în 2012 când costul energiei electrice a scăzut. În lipsa unor astfel de costuri excepționale cu energia electrică în 2011, tendințele ar indica faptul că cei doi producători cooperanți din Uniune au înregistrat cea mai mare pierdere pe parcursul perioadei de anchetă.

(123)

Comisia a acceptat că în 2011 unul dintre cei doi producători cooperanți din Uniune suporta costuri excepționale cu energia electrică. Cu toate acestea, chiar și după ajustarea costurilor de producție și a rentabilității pentru anul în cauză, tendința inversă rămâne aceeași. Cea mai mare pierdere înregistrată de cei doi producători cooperanți din Uniune (care apare pe parcursul perioadei de anchetă) coincide cu o scădere a volumului importurilor din India, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește producția și consumul la nivelul Uniunii.

(124)

În plus, reclamantul susține că o analiză de la an la an (și anume evoluția anuală a importurilor care fac obiectul unui dumping în raport cu deteriorarea rezultatelor) nu a fost exactă în cadrul unei piețe a materiilor prime și a sugerat ca analiza să aibă la bază tendințele dintre 2011 și perioada de anchetă și a propus următoarea metodologie. În primul rând, reclamantul a calculat ceea ce a considerat că este consumul real de silicomangan din Uniune ca procent din producția de oțel din Uniune (presupunând că un volum constant de silicomangan este necesar pentru a se produce o tonă de oțel) și a afirmat că consumul real a rămas relativ stabil pe parcursul perioadei cuprinse între ianuarie 2011 și aprilie 2013. În al doilea rând, reclamantul a calculat consumul aparent de silicomangan din Uniune ca producție internă plus importurile minus exporturile din aceeași perioadă și a declarat că respectivul consum aparent a crescut considerabil din cauza creșterii importurilor din India. În al treilea rând, reclamantul a considerat că diferența dintre consumul real și consumul aparent a fost acumularea importurilor din India din 2011 până în aprilie 2013. În final, reclamantul a considerat că începând din aprilie 2013 au fost plasate pe piața din Uniune rezerve în exces ceea ce a dus la supraofertă, cu consecințe descrescătoare asupra prețurilor, chiar dacă la momentul respectiv importurile din India au scăzut.

(125)

Comisia a calculat consumul de silicomangan la nivelul Uniunii ca suma vânzărilor pe piața internă plus importurile. Reclamantul nu a explicat motivul pentru care metoda în cauză nu poate fi considerată ca fiind exactă. Consumul la nivelul Uniunii a indicat o tendință descendentă pe parcursul perioadei examinate, în conformitate cu tendința de la nivel mondial de cerere scăzută pentru silicomangan. Comisia a constatat că atât vânzările celor doi producători cooperanți din Uniune, cât și importurile din toate țările terțe au scăzut pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, importurile din toate țările terțe au fost afectate mai grav de reducerea consumului, în timp ce cei doi producători cooperanți din Uniune au reușit să își păstreze cota de piață. De asemenea, din importurile din toate țările terțe, importurile din India au crescut în 2012 și au scăzut ulterior, în timp ce importurile din alte țări terțe au scăzut în 2012 și au crescut ulterior.

(126)

Comisia a considerat că afirmația reclamantului cu privire la un efect de stocare masivă a importurilor indiene nu a fost susținută de suficiente probe. Nu au fost furnizate date statistice specifice importurilor din India de silicomangan și consumului acestui produs în timp. Prin urmare, nu s-a demonstrat că presiunea exercitată asupra volumului de vânzări și a prețurilor Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă s-a datorat efectului importurilor din India în cursul celor doi ani precedenți.

(127)

Informațiile furnizate de reclamant au condus doar la concluzia că consumul real de silicomangan era mai mic decât consumul aparent în perioada cuprinsă între luna martie 2011 și luna martie 2012 și că aceste stocuri constituite ar fi fost introduse pe piață începând cu luna martie 2012, lună după care consumul real pare să fi fost ușor mai mare decât consumul aparent. În conformitate cu un grafic furnizat de reclamant în cursul audierii din decembrie 2015, un stoc excedentar ar fi fost absorbit în perioada cuprinsă între martie 2012 și septembrie 2013, și nu ar fi avut niciun efect în cursul perioadei de anchetă (din octombrie 2013 până în septembrie 2014). În plus, informațiile generale nu au permis separarea importurilor din India de celelalte importuri. Prin urmare, sursa presupuselor stocuri excedentare nu este clară: Sursa ar fi putut fi importurile din India, dar și importurile din țări terțe sau chiar industria din Uniune în cazul căreia s-au observat creșteri substanțiale ale stocurilor începând din 2011 (a se vedea tabelul 9). În plus, ținând cont de evoluția pieței silicomanganului începând cu 2011 (scăderea consumului coroborată cu scăderea prețurilor, termenul de valabilitate mai mic de un an), se pare că introducere pe piața Uniunii, la finalul anului 2013 și în 2014 (în cursul perioadei de anchetă), a presupuselor stocuri excedentare acumulate în 2011 și anterior nu răspunde niciunei logici comerciale. Prin urmare, afirmația conform căreia o acumulare masivă de importuri din India ar trebui să schimbe interpretarea datelor de import în cursul perioadei de anchetă a fost respinsă.

(128)

În documentul său de informare și într-o solicitare separată adresată tuturor importatorilor cunoscuți, Comisia a solicitat părților interesate să ofere informații privind importurile de silicomangan cu conținut scăzut de mangan (50 % sau mai puțin) ca parte din produsul în cauză, pentru a evalua volumul și prețul mediu ale respectivelor importuri. În plus, scopul a fost clarificarea fezabilității tehnice și economice a utilizării de silicomangan de calitate inferioară (ca atare sau după amestecare) și impactul său asupra pieței din Uniune.

(129)

Comisia nu a primit nicio observație din partea importatorilor, dar a primit feedback de la alte părți interesate.

(130)

Un producător din India a formulat observații potrivit cărora silicomanganul cu conținut scăzut de mangan este un produs de calitate inferioară care, prin urmare, este vândut la un preț mai mic. Cu toate acestea, dacă prețul este ajustat pentru a se ține cont de conținutul mai scăzut de mangan, prețul ajustat ar fi pe deplin în concordanță cu prețul silicomanganului standard. Respectiva parte interesată a adăugat că volumul importurilor de astfel de silicomangan sub-standard în Uniune este mic și, prin urmare, nu poate cauza prejudicii industriei din Uniune.

(131)

Un alt grup de producători din India a prezentat observații potrivit cărora silicomanganul de calitate inferioară ar putea fi utilizat direct în cuptoarele electrice cu arc sau ar putea fi amestecat cu silicomangan de calitate superioară pentru a obține un produs standard, nu în mod exclusiv silicomangan cu conținut de fier de 72 % (în mod specific din Ucraina). Aceștia au constatat că studiul de fezabilitate tehnică transmis chiar de reclamant nu excludea fezabilitatea tehnică a amestecării. Aceștia recunosc că amestecarea impune un cost suplimentar, dar nu la nivelul descris de reclamant. Aceștia au fost de acord că acest tip de silicomangan este vândut la un preț mai mic tocmai din cauza conținutului scăzut de mangan și astfel o comparație a prețului cu silicomanganul standard ar trebui realizată după o ajustare pro-rata care ar indica prețuri similare.

(132)

Reclamantul a susținut că silicomanganul de calitate inferioară nu este utilizat ca atare de către uzinele siderurgice din Uniune și că clienții lor nu și-ar asuma riscul de a utiliza un amestec de diverse categorii de silicomangan din motive de calitate. De asemenea, reclamantul a susținut că acest produs sub-standard a reprezentat un fenomen temporar care nu le-a cauzat niciun prejudiciu.

(133)

În ceea ce privește efectul asupra prețurilor al importurilor care fac obiectul unui dumping, Comisia a constatat că prețul mediu al importurilor de silicomangan din India care fac obiectul unui dumping și prețurile practicate de cei doi producători cooperanți din Uniune au scăzut pe tot parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, nu s-a constatat aproape nicio subcotare, astfel cum s-a menționat anterior în considerentele 77 și următoarele.

(134)

Comisia a concluzionat că nu a existat nicio coincidență în timp între situația economică dificilă a celor doi producători cooperanți din Uniune și creșterea volumului de importuri din India care fac obiectul unui dumping. Ancheta a stabilit existența unor tendințe contrare între creșterea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de cei doi producători cooperanți din Uniune. În plus, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut în cursul perioadei examinate, dar numai de la [18 %/24 %] la [23 %/30 %]. Cota de piață nu a înregistrat o creștere continuă, iar prețurile practicate nu au subcotat deloc sau aproape deloc prețurile practicate de către industria din Uniune.

(135)

Având în vedere lipsa de coincidență în timp între deteriorarea situației economice a producătorilor cooperanți din Uniune și tendințele înregistrate de volumul și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping de silicomangan provenind din India, Comisia a concluzionat că impactul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra situației industriei din Uniune nu poate fi considerat important, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. În aceste condiții, nu s-a demonstrat că volumul și/sau nivelul prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping din India au fost responsabile pentru situația prejudiciabilă a celor doi producători cooperanți.

(136)

Având în vedere că nu s-a putut stabili nicio legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și situația prejudiciabilă a industriei din Uniune, nu a fost necesar să se prezinte calculele de subcotare, deoarece acestea sunt relevante numai pentru stabilirea nivelului măsurilor. Prin urmare, Comisia a respins afirmația reclamantului potrivit căreia aceasta nu a calculat și nu a comunicat nivelul de subcotare.

(137)

Astfel cum se menționează în considerentul 135, Comisia nu a putut să stabilească o legătură cauzală între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping din India. Prin urmare, nu a fost nevoie să se tragă concluzii cu privire la impactul altor factori asupra situației industriei din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, alți factori au fost de asemenea analizați și, din motive de exhaustivitate, sunt descriși în secțiunea de mai jos.

(138)

Conform reclamantului, Comisia a comis o eroare metodologică atunci când a estimat că un eventual prejudiciu cauzat de alți factori ar putea cumva să justifice faptul că importurile care fac obiectul unui dumping cauzează un prejudiciu important. De asemenea, conform reclamantului, Comisia a utilizat factori precum importurile, altele decât cele provenind din India, și situația pieței FerroAtlantica doar în scopul de a încheia procedura.

(139)

Deoarece nu s-a putut stabili o legătură de cauzalitate, luarea în considerare a impactului potențial al altor factori asupra prejudiciului suferit de industria din Uniune nu mai este relevantă. Secțiunile 7.1-7.4 de mai jos se limitează la descrierea altor factori fără a trage concluzii cu privire la impactul potențial al acestora asupra prejudiciului. În lipsa unei legături de cauzalitate, analiza „altor factori” nu are nicio incidență asupra concluziilor privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate. Prin urmare, Comisia respinge aceste afirmații.

(140)

Volumul de importuri din alte țări terțe a fost stabilit prin utilizarea datelor Eurostat și prin luare în considerare a tuturor regimurilor de import, inclusiv a perfecționării active. Originea unui volum semnificativ de importuri „nu este specificată din motive comerciale sau militare în cadrul schimburilor comerciale cu țări terțe”. Cu asistența autorităților vamale ale unui stat membru, Comisia a putut să prezinte o parte din acest volum defalcat pe țări de origine. Prin alocarea acestor importuri „nespecificate” țărilor lor de origine corespunzătoare, tendința generală a importurilor nu se modifică în mod semnificativ. Cu toate acestea, pentru a proteja confidențialitatea respectivelor importuri, cifrele privind importurile sunt exprimate ca intervale, după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din țări terțe (tone metrice)

(141)

Silicomanganul este importat în Uniune dintr-un număr semnificativ de alte țări. În afară de India, există trei țări exportatoare principale (din punctul de vedere al volumului): Norvegia, Africa de Sud și Ucraina. Primele patru țări reprezintă aproximativ 90 % din totalul importurilor în Uniune și au o cotă de piață de aproximativ 70 %. Norvegia are o cotă de piață de aproximativ [17 %/23 %]. Un producător de silicomangan din Norvegia este afiliat unuia dintre producătorii din Uniune (Comilog Dunkerque/Eramet).

(142)

Volumul importurilor în Uniune din alte țări terțe decât India a urmat o tendință contrară comparativ cu importurile din India. În special, acestea au scăzut în 2012 și 2013 comparativ cu 2011, dar au crescut pe parcursul perioadei de anchetă.

(143)

Pe baza datelor Eurostat, prețurile de import din țări terțe au fost în medie mai mari decât prețurile de import din India și au prezentat o tendință descendentă pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, datele Eurostat nu furnizează o defalcare pe categorii de calitate și, prin urmare, nu permit o comparație a două lucruri similare.

(144)

Reclamantul a explicat că motivele pentru care importurile de silicomangan din Ucraina, Africa de Sud și Norvegia au scăzut în 2012 nu au legătură cu creșterea importurilor din India, ci cu circumstanțele specifice fiecărei țări.

(145)

Comisia a luat act de explicațiile oferite de reclamant privind creșterea sau scăderea importurilor din anumite țări terțe. Cu toate acestea, faptul că cei doi producători cooperanți din Uniune și-au menținut cota de piață arată că țările terțe se aflau în concurență pentru menținerea vânzărilor și a cotei de piață în Uniune, fără a afecta volumul vânzărilor și cota de piață a celor doi producători cooperanți din Uniune.

(146)

Volumul exporturilor celor doi producători din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor cooperanți din Uniune

(147)

Cei doi producători cooperanți din Uniune și-au dublat și chiar mai mult vânzările din afara Uniunii pe parcursul perioadei examinate, deși volumele nu sunt semnificative în mod special în termeni absoluți.

(148)

Prețul de vânzare mediu pentru părți neafiliate pentru țări terțe a scăzut în conformitate cu scăderea prețului de piață din Uniune.

(149)

Mai multe părți interesate au confirmat în observațiile lor că una dintre consecințele încetinirii creșterii economice în Uniune a fost scăderea producției de oțel. Întrucât silicomanganul este utilizat în mod preponderent pentru producția de oțel, aceasta a avut un impact direct și imediat asupra consumului de silicomangan.

(150)

Mai multe părți interesate au confirmat în răspunsurile lor că producția la nivel mondial de silicomangan nu a scăzut în concordanță cu scăderea consumului. Acestea au afirmat că prețul de piață al silicomanganului este legat de echilibrul dintre ofertă și cerere, la fel ca în cazul tuturor materiilor prime. În consecință, supraoferta a declanșat o scădere a prețului silicomanganului. Industria din Uniune în ansamblu și-a crescut capacitatea din 2011 până în 2012, contribuind astfel la această situație.

(151)

Societatea spaniolă FerroAtlantica nu a cooperat în cadrul anchetei. Conform reclamantului, FerroAtlantica, în calitate de producător principal din Uniune, a evitat un prejudiciu important cauzat de importurile din India și s-a dovedit a fi foarte rentabilă. FerroAtlantica este cel mai mare producător de silicomangan din Uniune, a reușit să își mențină cota de piață pe parcursul perioadei examinate și se află în concurență directă cu cei doi producători cooperanți din Uniune.

(152)

Reclamantul a susținut că societatea FerroAtlantica nu ar fi putut să contribuie la prejudiciul suferit de cei doi producători cooperanți din Uniune întrucât aceasta nu subcota prețurile lor și nu a câștigat o cotă de piață în detrimentul lor. De asemenea, reclamantul a susținut că societatea FerroAtlantica nu mai era imună la prejudiciul cauzat de importurile din India, întrucât situația sa a început să se deterioreze de la începutul anului 2015.

(153)

Această afirmație se referă la evenimente ulterioare perioadei de anchetă care în mod normal nu pot fi luate în considerare, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază. În plus, Comisia nu a identificat niciun considerent special care ar face ca decizia sa să fie în mod evident necorespunzătoare, dacă această afirmație ar fi ignorată. În special, afirmația a fost formulată într-o etapă foarte înaintată a anchetei, la peste 11 luni de la deschidere, când nu mai putea fi verificată. Oricum, Comisia consideră că prezența pe piață a celui mai mare producător din Uniune a afectat evoluția volumului de vânzări, a prețului și a cotei de piață în cazul celor doi producători cooperanți din Uniune pe parcursul perioadei de anchetă.

(154)

Reclamantul și doi producători importanți de oțel au prezentat observații privind interesul Uniunii. Întrucât nu a fost stabilită legătura de cauzalitate dintre importurile din India care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune, nu este necesar să se examineze interesul Uniunii.

(155)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate, în conformitate cu articolul 9 din regulamentul de bază, procedura ar trebui încheiată, fără a institui nicio măsură.

(156)

Toate părțile în cauză au fost informate cu privire la constatările finale și în legătură cu intenția de a încheia procedura și au avut posibilitatea de a prezenta observații. Observațiile lor au fost luate în considerare, dar nu au modificat concluziile de mai sus.

(157)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 nu a emis niciun aviz,