25.1.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/54

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (1) impune stabilirea de măsuri ale Uniunii care să reglementeze accesul la ape și la resurse și exercitarea durabilă a activităților de pescuit, ținând seama de recomandările științifice, tehnice și economice disponibile și în special de rapoartele întocmite de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), precum și de recomandările consiliilor consultative regionale.

(2)

Consiliului îi revine obligația să adopte măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. Posibilitățile de pescuit ar trebui distribuite între statele membre într-un mod care să asigure fiecărui stat membru o anumită stabilitate în activitățile de pescuit pentru fiecare stoc de pește sau pescuit și ținându-se cont în mod adecvat de obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului, stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

(3)

Pentru anumite capturi totale admisibile (TAC-uri) statelor membre ar trebui să li se permită să acorde alocări suplimentare pentru navele care participă la studii privind pescuitul documentat pe deplin. Scopul studiilor respective este testarea unui sistem de cote de capturi, de exemplu un sistem în care toate capturile ar trebui debarcate și contabilizate în cadrul cotelor pentru a se evita aruncarea capturilor înapoi în mare și pierderea unor resurse piscicole de altfel utilizabile pe care acestea le includ. Aruncările necontrolate în mare ale capturilor de pește reprezintă o amenințare la adresa durabilității pe termen lung a resurselor piscicole ca bun public și, prin urmare, la adresa obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului. În schimb, sistemele de cote de capturi oferă inerent pescarilor un stimulent pentru optimizarea selectivității capturilor în cadrul activităților lor. Pentru a avea o gestionare rațională a capturilor aruncate în mare, pescuitul documentat pe deplin ar trebui să acopere toate activitățile desfășurate pe mare, nu doar debarcările în port. Prin urmare, condițiile în care statele membre pot acorda astfel de alocări suplimentare ar trebui să includă o obligație de a asigura utilizarea de camere de televiziune cu circuit închis (CCTV), asociate cu un sistem de senzori (denumit colectiv în continuare „sistemul CCTV”). Acesta ar trebui să permită înregistrarea în detaliu a tuturor părților de capturi păstrate și aruncate. Un sistem bazat pe observatori umani care acționează în timp real la bord ar fi mai puțin eficient, mai costisitor și mai puțin fiabil. În consecință, utilizarea sistemelor CCTV este în prezent o condiție de bază pentru realizarea programelor de reducere a capturilor aruncate înapoi în mare, precum pescuitul documentat pe deplin. Acest sistem ar trebui să fie utilizat respectând dispozițiile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (2).

(4)

Pentru a garanta că studiile privind pescuitul documentat pe deplin pot evalua eficient potențialul sistemelor de cote de capturi în ceea ce privește controlul mortalității absolute a stocurilor vizate, este necesar ca toate capturile de pește din cadrul acestor studii, inclusiv cele sub dimensiunea minimă de debarcare, să fie contabilizate în cadrul alocării totale atribuite navei participante, iar operațiunile de pescuit să înceteze atunci când alocarea a fost utilizată integral de către nava respectivă. De asemenea, este oportun să se permită transferurile de alocări între navele care participă la studiile privind pescuitul documentat pe deplin și navele neparticipante, cu condiția să se poată demonstra că nu cresc capturile aruncate înapoi în mare de către navele neparticipante.

(5)

TAC-urile ar trebui stabilite pe baza recomandărilor științifice disponibile, ținând seama de aspectele biologice și socioeconomice și asigurând totodată un tratament echitabil al sectoarelor pescuitului, precum și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special la reuniunile consiliilor consultative regionale vizate.

(6)

Pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, TAC-urile ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în planurile respective. În consecință, TAC-urile pentru stocurile de limbă-de-mare din Marea Nordului, de cambulă de Baltica din Marea Nordului, de cod de Atlantic din Marea Nordului, Skagerrak și estul Canalului Mânecii, de ton roșu din Atlanticul de Est și din Marea Mediterană, precum și de hering din vestul Scoției ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 676/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 de stabilire a unui plan multianual pentru zonele piscicole în care se exploatează rezerve de cambulă de Baltica și limbă-de-mare din Marea Nordului (3), în Regulamentul (CE) nr. 1300/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de hering prezente în vestul Scoției și pentru unitățile piscicole care exploatează aceste stocuri (4), în Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve (5) (planul pentru cod) și în Regulamentul (CE) nr. 302/2009 al Consiliului din 6 aprilie 2009 privind un plan multianual de refacere a stocurilor de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană (6).

(7)

Pentru stocurile în cazul cărora nu există date suficiente sau suficient de fiabile pentru a li se putea estima dimensiunea, măsurile de gestionare și nivelurile TAC ar trebui să urmeze abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 3 litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, luând totodată în considerare factorii specifici fiecărui stoc, inclusiv, în special, informațiile disponibile privind tendințele stocurilor și considerațiile legate de activitățile de pescuit mixt.

(8)

În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului din 6 mai 1996 privind introducerea unor condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a totalurilor admise de captură (TAC) și a cotelor de pescuit (7), ar trebui identificate stocurile care fac obiectul diferitelor măsuri prevăzute de acest regulament.

(9)

Pentru anumite specii, cum ar fi unele specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea crea un risc grav pentru conservarea acestora. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui să fie restricționate complet printr-o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.

(10)

Conform avizului Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), este oportun să se mențină și să se revizuiască sistemul de gestionare a speciilor de țipar în apele UE din diviziunile ICES IIa și IIIa și din subzona ICES IV.

(11)

Este necesar să se stabilească plafoanele de efort de pescuit pentru anul 2013 în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 676/2007, cu articolele 11 și 12 din Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 și cu articolele 5 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 302/2009, ținând seama de Regulamentul (CE) nr. 754/2009 din 27 iulie 2009 de excludere a anumitor grupuri de nave din regimul efortului de pescuit prevăzut în capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 (8).

(12)

În conformitate cu procedura prevăzută în acordurile sau protocoalele privind relațiile în domeniul pescuitului cu Norvegia (9), Insulele Feroe (10), și Islanda (11), Uniunea a organizat consultări privind drepturile de pescuit cu partenerii respectivi. Consultările cu Norvegia nu s-au finalizat încă, iar încheierea acordurilor pentru 2013 este preconizată pentru începutul anului 2013. În vederea evitării întreruperii activităților de pescuit ale Uniunii, oferindu-se în același timp flexibilitatea necesară pentru încheierea acordurilor respective la începutul anului 2013, este adecvat să se stabilească în mod provizoriu posibilitățile de pescuit pentru stocurile care fac obiectul acordurilor în cauză. Consultările cu Insulele Feroe și Islanda în ceea ce privește acordurile privind pescuitul pentru 2013 nu s-au putut încheia. În conformitate cu procedura prevăzută în acordul și protocolul privind relațiile în domeniul pescuitului cu Groenlanda (12), comitetul mixt a stabilit nivelul concret al oportunităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2013. În conformitate cu decizia comitetului mixt, cotele pentru capelin disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei din subzonele ICES V și XIV ar crește automat dacă se atinge un nivel al capturii de 70 % din cota inițială.

(13)

Uniunea este parte contractantă în cadrul mai multor organizații de pescuit și participă în cadrul altor organizații în calitate de parte cooperantă necontractantă. În plus, în temeiul Actului de aderare din 2003, acordurile din domeniul pescuitului încheiate anterior de Republica Polonă, cum ar fi Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor de cod negru în Marea Bering centrală, sunt gestionate de Uniune de la data aderării Poloniei. Organizațiile de pescuit respective au recomandat introducerea, pentru 2013, a unei serii de măsuri, inclusiv posibilități de pescuit pentru navele din UE. Aceste posibilități de pescuit ar trebui puse în aplicare în legislația Uniunii.

(14)

Organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (RFMO) pot permite transferuri și schimburi de cote între părțile contractante. Pentru a facilita aceste transferuri și schimburi de cote între Uniune și alte părți contractante, statele membre ar trebui să fie autorizate să discute cu alte părți contractante la RFMO și, după caz, să elaboreze eventuale propuneri privind transferul sau schimbul avut în vedere. Comisia ar trebui să dea și să obțină acordul celeilalte părți contractante pentru asumarea obligațiilor în virtutea unui astfel de transfer sau schimb și să notifice transferul sau schimbul de cote către RFMO. Posibilitățile de pescuit primite sau transferate în cadrul unui astfel de transfer sau schimb de cote ar trebui considerate posibilități de pescuit alocate sau deduse din alocarea statului membru în cauză, inclusiv în vederea aplicării dispozițiilor relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (13). Cu toate acestea, aceste transferuri sau schimburi de cote ad hoc nu ar trebui să modifice metoda de distribuție în vederea alocării posibilităților de pescuit statelor membre în conformitate cu principiul stabilității relative a activităților de pescuit.

(15)

La cea de a 34-a reuniune anuală a sa, care a avut loc în 2012, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat o serie de posibilități de pescuit pentru 2013 privind anumite stocuri din subzonele 1-4 ale zonei Convenției NAFO. În acest context, NAFO a adoptat o procedură de creștere a TAC pentru merluciu alb în subdiviziunea NAFO 3NO stabilită pentru 2013, dacă sunt întrunite anumite condiții legate de situația stocului respectiv. O parte contractantă la NAFO poate informa secretarul executiv al NAFO că au fost observate capturi mai ridicate per unitate de efort decât cele obișnuite pentru stocul de merluciu alb în subdiviziunea NAFO 3NO. Dacă creșterea TAC pentru 2013 este confirmată de NAFO, aceasta ar trebui pusă în aplicare în legislația Uniunii.

(16)

La cea de a 83-a sa reuniune anuală, care a avut loc în 2012, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) a adoptat măsuri de conservare pentru tonul cu aripioare galbene, tonul obez și tonul dungat. CITT a adoptat, de asemenea, o rezoluție privind conservarea rechinilor cu înotătoare albe. Măsurile respective ar trebui să fie puse în aplicare în legislația Uniunii.

(17)

La reuniunea sa anuală din 2012, Comisia internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT), a adoptat un plan multianual revizuit pentru refacerea stocurilor de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și Marea Mediterană, conform căruia cota Uniunii a crescut. Mai mult decât atât, perioada de interzicere a pescuitului a fost înlocuită cu o perioadă de permitere a pescuitului și a fost devansată cu zece zile. În plus, s-a adoptat o prelungire cu un an a TAC-urilor și cotelor existente pentru peștele-spadă din Atlanticul de Sud, precum și un nou plan pentru refacerea populațiilor de marlin albastru și marlin alb. În consecință, cota Uniunii pentru peștele-spadă din Atlanticul de Sud rămâne aceeași ca în 2012, în timp ce cota Uniunii pentru marlinul albastru a fost mărită în mod considerabil pentru a ține seama de pescuitul artizanal din regiunile ultraperiferice ale Uniunii. Cota Uniunii pentru marlinul alb a rămas stabilă. Măsurile respective ar trebui să fie puse în aplicare în legislația Uniunii.

(18)

La reuniunea sa anuală din 2012, Comisia tonului din Oceanul Indian (IOTC) nu și-a modificat măsurile referitoare la posibilitățile de pescuit puse în aplicare în prezent în legislația Uniunii. Măsurile aplicabile în prezent adoptate de IOTC ar trebui să fie puse în aplicare în legislația Uniunii.

(19)

Prima reuniune anuală a Organizației regionale pentru gestionarea pescuitului în sudul Pacificului (SPRFMO) va avea loc în perioada 28 ianuarie – 1 februarie 2013. Până la încheierea reuniunii anuale sus-menționate, este necesar ca măsurile interimare aplicabile în prezent să rămână în vigoare, așa cum sunt puse în aplicare de Regulamentul (UE) nr. 44/2012.

(20)

La reuniunea sa anuală din 2012, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) nu a modificat TAC-urile pentru bacalao, pion portocaliu, beryx și crab marin roșu convenite pentru 2011 și 2012 în cadrul reuniunii sale anuale din 2010. Măsurile aplicabile în prezent adoptate de SEAFO ar trebui să fie puse în aplicare în legislația Uniunii.

(21)

În lumina celor mai recente avize științifice ale ICES și în conformitate cu angajamentele internaționale luate în contextul Convenției privind pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC), este necesară limitarea efortului de pescuit pentru anumite specii de adâncime.

(22)

La cea de a 9-a reuniune anuală a sa, care a avut loc în 2012, Comisia privind pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) nu a modificat măsurile privind posibilitățile de pescuit puse în aplicare în prezent în legislația Uniunii, cu excepția consolidării măsurii privind zona închisă pentru pescuitul cu dispozitive de atragere a peștilor (FAD). Revizuirea acestei zone închise pentru pescuitul cu FAD impune necesitatea ca Uniunea, în calitate de parte contractată la WCPFC, să decidă asupra uneia din cele două opțiuni disponibile în ceea ce privește măsurile suplimentare de consolidare a zonei închise. Până în momentul luării acestei decizii, măsurile aplicabile în prezent adoptate de WCFPC ar trebui să fie puse în aplicare în continuare în legislația Uniunii.

(23)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2012, părțile la Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor de cod negru din Marea Bering centrală nu au modificat măsurile privind posibilitățile de pescuit. Măsurile respective ar trebui să fie puse în aplicare în legislația Uniunii.

(24)

La reuniunea anuală din 2012, părțile la Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) a adoptat limite privind capturile atât pentru speciile țintă, cât și pentru speciile capturate accidental. Măsurile respective ar trebui să fie puse în aplicare în legislația Uniunii.

(25)

Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune sunt adoptate de RFMO-uri la sfârșitul anului și devin aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile care pun în aplicare aceste măsuri în legislația Uniunii să se aplice retroactiv. În special, deoarece sezonul de pescuit din zona convenției CCAMLR (Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica) este cuprins între 1 decembrie și 30 noiembrie și, prin urmare, anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona convenției CCAMLR sunt stabilite pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2012, este necesar ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la acea dată. Această aplicare retroactivă nu va aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece membrilor CCAMLR le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona care face obiectul convenției CCAMLR.

(26)

În conformitate cu declarația Uniunii către Republica Bolivariană de Venezuela („Venezuela”) privind acordarea de oportunități de pescuit în apele UE navelor de pescuit aflate sub pavilionul Venezuelei în zona economică exclusivă (ZEE) din largul coastei Guyanei Franceze (14), este necesară stabilirea oportunităților de pescuit pentru speciile de lutianide disponibile pentru Venezuela în apele UE.

(27)

Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele din UE, prevăzute în prezentul regulament, se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.

(28)

Pentru a evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a asigura subzistența pescarilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2013, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2013, și a dispozițiilor specifice pentru anumite regiuni, care ar trebui să aibă o dată de aplicare specifică, după cum se arată în considerentul (23). Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.

(29)

Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu legislația aplicabilă a Uniunii,

(a)

limitele capturilor pentru anul 2013 și, în situațiile precizate explicit în prezentul regulament, pentru anul 2014;

(b)

limitele efortului de pescuit pentru perioada 1 februarie 2013-31 ianuarie 2014;

(c)

posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 decembrie 2012-30 noiembrie 2013 pentru anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR; și

(d)

posibilitățile de pescuit pentru perioadele prevăzute la articolul 27 pentru anumite stocuri din zona Convenției IATTC pentru anul 2013 și, în situațiile precizate explicit în prezentul regulament, pentru anul 2014.

(a)

navelor din UE;

(b)

navelor țărilor terțe în apele UE.

(a)

„navă din UE” înseamnă o navă de pescuit care navighează sub pavilionul unui stat membru și care este înmatriculată în Uniune;

(b)

„navă a unei țări terțe” înseamnă o navă de pescuit care navighează sub pavilionul unei țări terțe și este înmatriculată în respectiva țară terță;

(c)

„apele UE” înseamnă apele aflate sub suveranitatea sau sub jurisdicția statelor membre, cu excepția apelor adiacente țărilor și teritoriilor de peste mări menționate în anexa II la tratat;

(d)

„captură totală admisibilă” (TAC) înseamnă cantitatea din fiecare stoc de pește care poate fi pescuită și debarcată în fiecare an;

(e)

„cotă” înseamnă o proporție din TAC alocată Uniunii, unui stat membru sau unei țări terțe;

(f)

„ape internaționale” înseamnă apele care se găsesc în afara suveranității sau jurisdicției vreunui stat;

(g)

„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului plaselor de pescuit determinată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 517/2008 (15).

(a)

zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt zonele geografice precizate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009 (16);

(b)

„Skagerrak” înseamnă zona geografică delimitată la vest de o linie trasată de la farul Hanstholm la farul Lindesnes și la sud de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la acest punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;

(c)

„Kattegat” înseamnă zona geografică delimitată la nord de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la acest punct la punctul cel mai apropiat pe coasta suedeză și la sud de o linie trasată de la Hasenøre la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen;

(d)

zonele CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului) sunt zonele geografice precizate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2009 (17);

(e)

zonele NAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest) sunt zonele geografice precizate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 217/2009 (18);

(f)

„zona Convenției SEAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est)” este zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole din sud-estul Oceanului Atlantic (19);

(g)

„zona Convenției ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic)” este zona geografică definită în Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (20);

(h)

„zona Convenției CCAMLR (Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica)” este zona geografică definită la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 (21);

(i)

„zona Convenției CITT (Comisia interamericană pentru tonul tropical)” este zona geografică definită în Convenția pentru întărirea Comisiei interamericane pentru tonul tropical instituite prin Convenția din 1949 între Statele Unite ale Americii și Republica Costa Rica (22);

(j)

„zona Convenției IOTC (Comisia Tonului din Oceanul Indian)” este zona geografică definită în Acordul de instituire a Comisiei Tonului din Oceanul Indian (23);

(k)

„zona Convenției SPRFMO (Organizația regională pentru gestionarea pescuitului în sudul Pacificului)” este zona de mare liberă situată la sud de 10° N, la nord de zona Convenției CCAMLR, la est de zona Convenției SIOFA, definită în Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (24), și la vest de zonele de pescuit aflate sub jurisdicția statelor din America de Sud;

(l)

„zona Convenției WCPFC (Comisia privind pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central)” este zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central (25);

(m)

„zona de mare liberă din Marea Bering” înseamnă zona geografică de mare liberă din Marea Bering dincolo de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care este măsurată lățimea mării teritoriale a statelor costiere la Marea Bering.

(a)

nava utilizează camere de televiziune cu circuit închis (CCTV) legate la un sistem de senzori (denumite în continuare „sistemul CCTV”) pentru a înregistra toate activitățile de pescuit și prelucrare de la bord;

(b)

alocarea suplimentară acordată unei nave care participă la studii privind pescuitul documentat pe deplin nu depășește niciuna dintre limitele următoare:

(c)

toate capturile efectuate de nava respectivă din stocul care face obiectul alocării suplimentare, inclusiv peștele sub dimensiunea minimă de debarcare, așa cum este definită în anexa XII la Regulamentul (CE) nr. 850/98, sunt contabilizate în cota alocată navei, așa cum rezultă în urma eventualelor alocări suplimentare acordate în temeiul prezentului articol;

(d)

după ce alocările din fiecare stoc care face obiectul alocării suplimentare au fost utilizate integral de nava respectivă, aceasta trebuie să înceteze toate activitățile de pescuit în zona TAC vizată;

(e)

în ceea ce privește stocurile în cazul cărora se poate utiliza prezentul articol, statele membre pot permite transferuri ale alocărilor individuale sau ale unor părți din respectivele alocări de la navele care nu participă la studii privind pescuitul documentat pe deplin la navele care participă la astfel de studii, cu condiția să se poată demonstra că nu crește nivelul capturilor aruncate în mare de către navele neparticipante.

(a)

rata capturilor din stocul respectiv aruncate înapoi în mare, estimată pentru tipul de navă vizat, să nu depășească 10 %;

(b)

includerea respectivului tip de navă să fie importantă pentru evaluarea potențialului sistemului CCTV în scopuri de control;

(c)

să nu se depășească o limită generală de 75 % din capturile estimative din stocul respectiv aruncate înapoi în mare efectuate de ansamblul navelor care participă la studiile respective.

(a)

lista navelor care navighează sub pavilionul său și care participă la studii privind pescuitul documentat pe deplin;

(b)

specificațiile echipamentului electronic de monitorizare la distanță instalat la bordul navelor respective;

(c)

capacitatea, tipul și specificațiile echipamentelor utilizate de navele respective;

(d)

estimările privind capturile aruncate înapoi în mare pentru fiecare tip de navă care participă la studii;

(e)

cantitatea capturilor din stocul care face obiectul TAC-ului relevant realizate în 2012 de navele care participă la studii.

(a)

capturile au fost efectuate de nave care navighează sub pavilionul unui stat membru care deține o cotă, iar această cotă nu este epuizată; sau

(b)

capturile constau într-o fracțiune a unei cote a UE care nu a fost alocată în cote statelor membre, iar această cotă a UE nu a fost epuizată.

(a)

Skagerrak;

(b)

partea diviziunii ICES IIIa care nu este cuprinsă în Skagerrak și Kattegat;

(c)

subzona ICES IV;

(d)

apele UE din diviziunea ICES IIa; și

(e)

diviziunea ICES VIId.

(a)

schimburilor efectuate în conformitate cu articolul 20 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002;

(b)

realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 sau în temeiul articolului 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008;

(c)

debarcărilor suplimentare permise în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96;

(d)

cantităților reținute în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96;

(e)

deducerilor efectuate în temeiul articolelor 37, 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(f)

transferurilor sau schimburilor de cote în temeiul articolului 15 din prezentul regulament.

(a)

rechinul pelerin (Cetorhinus maximus) și rechinul alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;

(b)

rechinul scrumbiilor (Lamna nasus), în toate apele, cu excepția cazului în care se prevede altfel în anexa I partea B la Regulamentul (UE) nr. 39/2013 (28);

(c)

rechinul călugăr (Squatina squatina) în apele UE;

(d)

vulpea neagră (Dipturus batis) în apele UE din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;

(e)

pisica-de-mare marmorată (Raja undulata) și vulpea-de-mare albă (Raja alba) în apele UE din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;

(f)

Rhinobatidae în apele UE din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;

(g)

diavolul-de-mare (Manta Birostris) în toate apele.

(a)

intenția sa de a pescui krill antarctic, utilizând în acest scop modelul prevăzut în anexa V partea C;

(b)

formatul configurației plasei, utilizând modelul prevăzut în anexa V partea D.

(a)

toate detaliile legate de nava/navele înlocuitoare, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004;

(b)

o relatare completă a motivelor care justifică înlocuirea și orice dovadă sau referințe justificative pertinente.

(a)

la nivelul mediu al parametrilor de captură sau de efort în acea perioadă; și

(b)

numai la acele părți din zona Convenției SPRFMO în care au avut loc activități de pescuit de fund în orice sezon de pescuit anterior.

(a)

în perioada 29 iulie-28 septembrie 2013 sau în perioada 18 noiembrie 2013-18 ianuarie 2014 în zona definită de următoarele limite:

(b)

în perioada 29 septembrie-29 octombrie 2013 în zona definită de următoarele limite:

(a)

atunci când peștele este considerat impropriu pentru consum uman din alte motive decât dimensiunea; sau

(b)

în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul poate fi insuficient pentru stocarea întregii cantități de ton capturate în această parte a campaniei.

(a)

înregistrează numărul exemplarelor eliberate, indicând starea (moarte sau vii);

(b)

raportează informațiile menționate la litera (a) statului membru ai cărui resortisanți sunt. Statele membre transmit aceste informații Comisiei până la 31 ianuarie 2013.

—

batoidee (Rajidae);

—

câini-de-mare cu spini (Squalus acanthias);

—

rechini din specia Etmopterus bigelowi;

—

rechini din specia Etmopterus brachyurus;

—

marele rechin lanternă (Etmopterus princeps);

—

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus);

—

rechini din specia Apristurus manis;

—

rechini din specia Scymnodon squamulosus;

—

rechini de adâncime din ordinul superior Selachimorpha.

(a)

lansarea sau utilizarea unui FAD sau a unui dispozitiv electronic conex;

(b)

pescuirea bancurilor de pești în asociere cu FAD-uri.

(a)

în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul este insuficient pentru stocarea întregii cantități;

(b)

atunci când peștele este impropriu pentru consum uman din alte motive decât dimensiunea; sau

(c)

în cazul unei defecțiuni grave a echipamentului de congelare.

(a)

rechinul pelerin (Cetorhinus maximus) și rechinul alb (Carcharodon carcharias) în apele UE;

(b)

rechinul călugăr (Squatina squatina) în apele UE;

(c)

vulpea neagră (Dipturus batis) în apele UE din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;

(d)

pisica-de-mare marmorată (Raja undulata) și vulpea-de-mare albă (Raja alba) în apele UE din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;

(e)

rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în apele UE;

(f)

Rhinobatidae în apele UE din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;

(g)

diavolul-de-mare (Manta birostris) în apele UE.