32007D0584

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
Decizie - 2007/584 - EN - EUR-Lex

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 32007D0584

2007/584/CE: Decizia Comisiei din 21 august 2007 de modificare a Deciziei 2004/558/CE de punere în aplicare a Directivei 64/432/CEE a Consiliului privind garanțiile suplimentare pentru schimburile intracomunitare cu bovine în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină și aprobarea programelor de eradicare prezentate de anumite state membre [notificată cu numărul C(2007) 3905] (Text cu relevanță pentru SEE )

JO L 219, 24.8.2007, p. 37–41 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

(HR)
⏵Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (HR)
Ediţie specială în limba croată: capitol 03 volum 017 p. 218 - 222

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 20/04/2021; abrogare implicită prin 32021R0620

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2007/584/oj

HTML

PDF

Official Journal

24.8.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 219/37

DECIZIA COMISIEI

din 21 august 2007

de modificare a Deciziei 2004/558/CE de punere în aplicare a Directivei 64/432/CEE a Consiliului privind garanțiile suplimentare pentru schimburile intracomunitare cu bovine în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină și aprobarea programelor de eradicare prezentate de anumite state membre

[notificată cu numărul C(2007) 3905]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/584/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (1), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Articolul 9 din Directiva 64/432/CEE prevede că un stat membru care dispune de un program național obligatoriu de combatere a uneia dintre bolile contagioase enumerate în anexa E (II) la directiva în cauză poate înainta programul respectiv Comisiei spre aprobare. Articolul stabilește, de asemenea, definiția garanțiilor suplimentare care pot fi solicitate în cadrul schimburilor intracomunitare.

(2)

De asemenea, articolul 10 din Directiva 64/432/CEE prevede că un stat membru, în cazul în care consideră că teritoriul său este integral sau parțial indemn de una dintre bolile enumerate în anexa E (II) la directiva în cauză, trebuie să prezinte Comisiei documentele justificative corespunzătoare. Articolul stabilește, de asemenea, definiția garanțiilor suplimentare care pot fi solicitate în cadrul schimburilor intracomunitare.

(3)

Decizia 2004/558/CE a Comisiei din 15 iulie 2004 de punere în aplicare a Directivei 64/432/CEE a Consiliului privind garanțiile suplimentare pentru schimburile intracomunitare cu bovine în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină și aprobarea programelor de eradicare prezentate de anumite state membre (2) aprobă programele pentru a combate și a eradica infectarea prin herpesvirusul bovin de tip 1 („BHV-1”) prezentate de statele membre enumerate în anexa I la decizia în cauză, pentru regiunile enumerate în anexa respectivă și pentru care garanțiile suplimentare pentru BHV-1 se aplică în conformitate cu articolul 9 din Directiva 64/432/CEE.

(4)

De asemenea, anexa II la Decizia 2004/558/CE enumeră regiunile statelor membre considerate indemne de infectarea cu BHV-1 și pentru care se aplică garanții suplimentare în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE. Anexa III la Decizia 2004/558/CE definește exploatațiile indemne de BHV-1.

(5)

În prezent, toate regiunile din Germania sunt enumerate în anexa I la Decizia 2004/558/CE. Germania a prezentat documente în sprijinul cererii de a declara o parte din teritoriul său indemnă de infectarea cu BHV-1 și a prevăzut norme aplicabile circulației bovinelor pe partea din teritoriul său în cauză și înspre aceasta. În consecință, Germania a solicitat aplicarea garanțiilor suplimentare, în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE, pentru unitățile administrative Regierungsbezirke Oberpfalz și Oberfranken din statul federal al Bavariei.

(6)

În urma evaluării cererii prezentate de Germania, este necesar ca cele două unități administrative indemne de BHV-1 din Germania să fie incluse în anexa II la Decizia 2004/558/CE și să li se aplice garanțiile suplimentare stabilite în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE. Prin urmare, anexele I și II la Decizia 2004/558/CEE ar trebui modificate în consecință.

(7)

Italia a prezentat programele care urmăresc eradicarea infectării cu BHV-1 în regiunea autonomă Friuli Venezia Giulia și în provincia autonomă Trento. Aceste programe îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (1) din Directiva 64/432/CEE. Programele în cauză prevăd, de asemenea, norme aplicabile circulației bovinelor pe teritoriul național, în interiorul și înspre acele regiuni, echivalente celor care, puse anterior în aplicare în provincia Bolzano în Italia, au permis eradicarea bolii în această provincie.

(8)	Este necesară aprobarea programelor prezentate de Italia pentru cele două regiuni în cauză, precum și a garanțiilor suplimentare prezentate în conformitate cu articolul 9 din Directiva 64/432/CEE. Prin urmare, anexa I la Decizia 2004/558/CE ar trebui modificată în consecință.

(9)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a emis un aviz privind „Definiția unui animal indemn de BHV-1 și a unei exploatații indemne de BHV-1, precum și procedurile de verificare și menținere a acestui statut” (3). Este necesar să fie luate în considerare anumite recomandări ale avizului în cauză. Prin urmare, anexa III la Decizia 2004/558/CE ar trebui modificată în consecință.

(10)	Pentru a garanta claritatea legislației comunitare, anexele I, II și III la Decizia 2004/558/CE ar trebui înlocuite cu textul anexei la prezenta decizie.

(11)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexele I, II și III la Decizia 2004/558/CE se înlocuiesc cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 21 august 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei

(1) JO 121, 29.7.1964, p. 1977. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/104/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 352).

(2) JO L 249, 23.7.2004, p. 20.

(3) http://www.efsa.europa.eu/en/science/ahaw/ahaw_opinions/1348.html

ANEXĂ

„

ANEXA I

Stat membru

Regiuni din statele membre în care garanțiile suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină se aplică în conformitate cu articolul 9 din Directiva 64/432/CEE

Germania

Toate regiunile, cu excepția regiunilor Regierungsbezirke Oberpfalz și Oberfranken din statul federal al Bavariei

Italia

Regiunea autonomă Friuli Venezia Giulia

Provincia autonomă Trento

ANEXA II

Stat membru	Regiuni din statele membre în care garanțiile suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină se aplică în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE
Danemarca	Toate regiunile
Germania	Regierungsbezirke Oberpfalz și Oberfranken din statul federal al Bavariei
Italia	Provincia Bolzano
Austria	Toate regiunile
Finlanda	Toate regiunile
Suedia	Toate regiunile

ANEXA III

Exploatații indemne de BHV-1

1. O exploatație care deține bovine este considerată indemnă de infectarea cu BHV-1 în cazul în care îndeplinește condițiile stabilite în prezenta anexă:

1.1. Nu s-a înregistrat nicio suspiciune de infectare cu BHV-1 pe exploatație în cursul ultimelor șase luni și toate bovinele din exploatație sunt indemne de simptomele clinice de infectare cu BHV-1.

Exploatația, precum și orice pășuni sau incinte care nu se învecinează cu aceasta, independent de proprietar, dar care fac parte din exploatație ca entitate epidemiologică, trebuie să fie separate în mod efectiv de orice pășuni sau incinte cu un statut BHV1 inferior, prin bariere fie naturale, fie fizice, care să împiedice în mod efectiv contactul direct între animale cu o stare de sănătate diferită.

1.2. Numai bovinele care provin din exploatații situate în state membre sau regiuni ale acestora care figurează în anexa II sau din exploatații indemne de BHV-1 au fost introduse și niciuna dintre bovinele exploatației nu a fost în contact cu alte bovine decât cele care provin din exploatații situate în state membre sau în regiuni ale acestora care figurează în anexa II sau din exploatații indemne de BHV-1.

1.3. Bovinele femele sunt inseminate numai cu material seminal produs în conformitate cu Directiva 88/407/CEE sau au fost fecundate de tauri care provin din exploatații situate în state membre sau în regiuni ale acestora care figurează în anexa II la prezenta decizie sau provin din exploatații indemne de BHV-1.

1.4. Cel puțin unul dintre următoarele programe de depistare se aplică în exploatație:

1.4.1.

un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat cel puțin pe două eșantioane de sânge, prelevate la intervale de cinci până la șapte luni de la ansamblul de bovine femele și masculi utilizate sau destinate creșterii, în vârstă de mai mult de nouă luni;

1.4.2.

un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat cel puțin pe:

—	două eșantioane individuale de lapte prelevate de la ansamblul de bovine femele în perioadă de lactație sau pe un amestec de eșantioane de lapte prelevate pe maximum cinci animale, la interval de cinci până la șapte luni; și

—	două eșantioane de sânge, prelevate la interval de cinci până la șapte luni de la ansamblul de bovine femele care nu sunt în perioadă de lactație și pe ansamblul de bovine masculi utilizate sau destinate creșterii, în vârstă de mai mult de nouă luni;

1.4.3.

în cazul fermelor de lapte în care cel puțin 30 % din bovine sunt femele în perioadă de lactație, un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat pe cel puțin:

—	trei eșantioane de lapte prelevate, în funcție de specificațiile testului utilizat, dintr-o cantitate de lapte de la un număr de maximum 50 de bovine femele în perioadă de lactație, la interval de cel puțin trei luni; și

—	un eșantion individual de sânge, prelevat de la ansamblul de bovine femele care nu sunt în perioadă de lactație, în vârstă de mai mult de nouă luni, și de la ansamblul de bovine masculi utilizate sau destinate creșterii, în vârstă de mai mult de nouă luni;

1.4.4.

ansamblul bovinelor din exploatație provin din exploatații situate în statele membre sau regiuni ale acestora care figurează în anexa II sau din exploatații indemne de BHV-1.

2. Statutul «indemnă de BHV-1» atribuit unei exploatații care deține bovine se menține în cazul în care:

2.1.	condițiile stabilite la punctele 1.1-1.4 continuă să fie îndeplinite; și

2.2.

cel puțin unul dintre următoarele programe de depistare se aplică în exploatație în cursul unei perioade de 12 luni:

2.2.1.

un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat pe cel puțin un eșantion individual de sânge, prelevat de pe ansamblul de bovine în vârstă de mai mult de 24 de luni;

2.2.2.

un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat cel puțin pe:

—	un eșantion individual de lapte prelevat de la ansamblul de bovine femele în perioadă de lactație sau dintr-un amestec de eșantioane de lapte prelevate pe maximum cinci animale; și

—	un eșantion individual de sânge prelevat de la ansamblul de bovine femele care nu sunt în perioadă de lactație, în vârstă de mai mult de 24 de luni, și de la ansamblul de bovine masculi în vârstă de mai mult 24 de luni;

2.2.3.

—	două eșantioane de lapte, prelevate, în funcție de specificațiile testului utilizat, dintr-o cantitate de lapte de la un număr de maximum 50 de bovine femele în perioadă de lactație, la interval de trei până la 12 luni; și

—	un eșantion individual de sânge, prelevat de la ansamblul de bovine femele care nu sunt în lactație, în vârstă de mai mult de 24 de luni, și pe ansamblul de bovine masculi în vârstă de mai mult 24 de luni.

3. Statutul «indemnă de BHV-1» atribuit unei exploatații care deține bovine se suspendă atunci când, în cursul testelor prevăzute la punctele 2.2.1-2.2.3, un animal a reacționat pozitiv la un test pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1.

4. Statutul «indemnă de BHV-1» atribuit unei exploatații, suspendat în conformitate cu punctul 3, se reatribuie numai după un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, realizat cel mai devreme la 30 de zile după eliminarea animalelor seropozitive, cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat cel puțin pe:

—	două eșantioane individuale de lapte prelevate de la ansamblul de bovine femele în perioadă de lactație sau pe un amestec de eșantioane de lapte prelevate pe maximum cinci animale, la interval de cel puțin două luni; și

—	două eșantioane de sânge, prelevate la interval de cel puțin trei luni de la ansamblul de bovine femele care nu sunt în perioadă de lactație și de pe ansamblul de bovine masculi.

Note:

(a)	Atunci când se face referire în prezenta anexă la un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, se aplică principiile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (c) privind vaccinarea animalelor testate.

(b)

Numărul de eșantioane din amestecul de eșantioane de lapte menționat în prezenta anexă poate fi modificat pe baza unor elemente de probă documentate care să demonstreze că testul, luând în considerare condițiile în care se desfășoară activitățile zilnice de laborator, este capabil să detecteze, în amestecul de eșantioane modificat, chiar și o singură reacție pozitivă slabă.

”

Top

Choose the experimental features you want to try