—

având în vedere concluziile Consiliului din 10 mai 2021 intitulate „Cornul Africii: o prioritate geostrategică pentru UE”, în special punctul 28 privind accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și respectarea acestora,

—

având în vedere declarația comună finală din 18 februarie 2022 a celui de-al șaselea summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană, intitulată „O viziune comună pentru 2030”,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 25 iunie 2018 privind Cornul Africii și Marea Roșie,

—

având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2020 referitoare la cooperarea UE-Africa în domeniul securității în Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii (1),

—

având în vedere Busola strategică pentru securitate și apărare, adoptată la 21 martie 2022,

—

având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la o nouă strategie UE-Africa – un parteneriat pentru o dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2021 referitoare la situația din Somalia (3),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la situația din tabăra de refugiați de la Kakuma din Kenya (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2022 referitoare la criza politică din Sudan (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la situația din Etiopia (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la situația umanitară din Tigray (7),

—

având în vedere rezoluția sa din 11 februarie 2021 referitoare la situația politică din Uganda (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2019 referitoare la situația persoanelor LGBTI din Uganda (9),

—

având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 referitoare la Eritreea, în special la cazul lui Dawit Isaak (10),

—

având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2016 referitoare la situația din Eritrea (11),

—

având în vedere rezoluția sa din 18 mai 2017 referitoare la Sudanul de Sud (12),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la Djibouti (13),

—

având în vedere rezoluțiile 1325, 1820, 1888, 1889,1960, 2106, 2122, 2242, 2467 și 2493 ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea,

—

având în vedere rezoluțiile nr. 2250, 2419 și 2535 ale Consiliului de Securitate al ONU privind tineretul, pacea și securitatea,

—

având în vedere rezoluțiile Comisiei africane pentru drepturile omului și ale popoarelor din mai 2014 privind protecția împotriva violenței și a altor încălcări ale drepturilor omului împotriva persoanelor pe baza orientării lor sexuale sau a identității de gen reale sau presupuse și din mai 2017 privind situația apărătorilor drepturilor omului în Africa,

—

având în vedere orientările privind libertatea de asociere și de întrunire adoptate de Comisia africană pentru drepturile omului și ale popoarelor în cadrul celei de-a 60-a sesiuni ordinare a sa din mai 2017,

—

având în vedere comunicarea comună din 25 martie 2020 a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru 2020-2024 (JOIN(2020)0005),

—

având în vedere Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru 2015-2019, și în special acțiunea 22 litera (b), care subliniază responsabilitatea Serviciului European de Acțiune Externă, a Comisiei, a Consiliului și a statelor membre de a elabora și a pune în aplicare o politică a UE privind justiția de tranziție,

—

având în vedere Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora și Convenția privind munițiile cu dispersie,

—

având în vedere acordul semnat în cadrul celui de-al treilea Forum ministerial regional privind migrația de la Nairobi, Kenya, din 1 aprilie 2022,

—

având în vedere rezoluția 2628 a Consiliului de Securitate al ONU din 31 martie 2022 care a transformat Misiunea Uniunii Africane în Somalia (AMISOM) în Misiunea de tranziție a Uniunii Africane în Somalia (ATMIS),

—

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

—

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

—

având în vedere Convenția ONU din 1989 cu privire la drepturile copilului,

—

având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

—

având în vedere rezoluția din 25 septembrie 2015 a Adunării Generale a ONU intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea sustenabilă de la New York,

—

având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare pe bază de religie sau credință,

—

având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2020 referitoare la o strategie a UE pentru a eradica mutilarea genitală a femeilor în întreaga lume (14),

—

având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,

—

având în vedere raportul din 3 noiembrie 2021 al anchetei comune a Comisiei etiopiene pentru drepturile omului/Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind presupusele încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului, ale dreptului umanitar și ale dreptului internațional al refugiaților, comise de toate părțile la conflictul din regiunea Tigray din Etiopia, precum și raportul din 11 martie 2022 al Comisiei etiopiene pentru drepturile omului privind încălcările drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în regiunile Afar și Amhara ale Etiopiei, comise în perioada septembrie-decembrie 2021,

—

având în vedere rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 17 decembrie 2021 privind înființarea unei comisii internaționale de experți în domeniul drepturilor omului, care să efectueze o anchetă aprofundată și imparțială cu privire la acuzațiile de încălcări și abuzuri comise începând din 3 noiembrie 2020 de toate părțile implicate în conflictul din Etiopia,

—

având în vedere Acordul revitalizat privind soluționarea conflictului din Republica Sudanul de Sud din 12 septembrie 2018,

—

având în vedere documentul de referință al Institutului internațional pentru cercetare în domeniul păcii de la Stockholm (SIPRI) din decembrie 2020 intitulat „Misiunea Uniunii Europene de instruire în Somalia: o evaluare”,

—

având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0207/2022),

A.

întrucât concluziile Consiliului din 10 mai 2021 stabilesc o nouă strategie pentru Cornul Africii și dau un nou impuls parteneriatului UE cu această regiune, care are o importanță strategică primordială pentru Uniune;

B.

întrucât Cornul Africii este o regiune importantă din punct de vedere strategic pentru UE în domeniile politic, economic și comercial, cu care Europa are legături politice și economice de lungă durată; întrucât Cornul Africii are potențialul de a crește din punct de vedere economic și politic, dar se confruntă cu o serie de obstacole critice, inclusiv criza provocată de pandemia de COVID-19, impactul negativ al schimbărilor climatice, deficitul tot mai mare de apă și insecuritatea alimentară, deșertificarea și defrișările, rezistența scăzută la dezastre naturale, creșterea populației și urbanizarea, alături de crearea unui număr limitat de locuri de muncă și inegalități profunde, lipsa unei infrastructuri adecvate, instabilitate și provocări politice, printre altele; întrucât democrația, buna administrare, responsabilitatea, statul de drept, drepturile omului, egalitatea între femei și bărbați și societățile participative și favorabile includerii sunt condiții prealabile pentru pacea și stabilitatea regională;

C.

întrucât țările din Cornul Africii (Somalia, Etiopia, Sudan, Kenya, Uganda, Eritreea, Sudanul de Sud și Djibouti) sunt expuse unor riscuri și amenințări comune, inclusiv impactul imediat și pe termen lung al schimbărilor climatice, al terorismului jihadist, al tensiunilor etnice și al problemelor de administrare deficitară; întrucât toate țările din regiune sunt caracterizate de fragilități persistente din cauza conflictelor în curs și a încălcărilor grave ale drepturilor omului comise de toate părțile aflate în conflict, inclusiv înrolarea copiilor-soldați, atacuri specifice împotriva populației și a infrastructurii civile și practica violenței sexuale împotriva femeilor și fetelor; întrucât impunitatea pentru crimele de război și alte încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului rămâne regula, în timp ce urmărirea justiției pentru victime s-a dovedit în mare măsură evazivă; întrucât, în decembrie 2021, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a înființat Comisia ONU de experți pentru drepturile omului din Etiopia pentru a investiga posibile crime de război și alte încălcări;

D.

întrucât stabilitatea generală din Cornul Africii s-a deteriorat și mai mult de la începutul conflictului din regiunea Tigray din Etiopia în noiembrie 2020 și este pusă în pericol de tranzițiile politice dificile în curs în mai multe țări; întrucât situația umanitară din Etiopia rămâne dramatică din cauza conflictelor, a secetei și a strămutărilor în interiorul țării la scară largă; întrucât guvernul federal a anunțat un armistițiu umanitar la 24 martie 2022 pentru a înlesni distribuirea de ajutoare în Tigray, care a fost izolat din cauza conflictului; întrucât la 24 august 2022 au fost reluate ostilitățile în regiunea de nord a Etiopiei; întrucât, în ciuda faptului că a rămas foarte brutal, conflictul din Etiopia a intrat într-o fază diferită, având în vedere angajamentul public pentru o soluție negociată într-un cadru condus de Uniunea Africană, asumat de ambele părți la conflict; întrucât construirea și a doua fază de umplere a Marelui Baraj Etiopian al Renașterii construit de Etiopia în amonte de Nil generează în continuare tensiuni între Etiopia și țările învecinate;

E.

întrucât UE este un partener important, de lungă durată și de încredere pentru pace, securitate, dezvoltare sustenabilă și asistență umanitară în regiune și întrucât trebuie să se acorde atenția cuvenită acestui parteneriat pentru pace, securitate, democrație, dezvoltare sustenabilă și ajutor umanitar; întrucât organizațiile regionale existente și alte inițiative, cum ar fi Uniunea Africană și Grupul operativ comun combinat, sunt actori principali în abordarea preocupărilor în materie de securitate din Cornul Africii;

F.

întrucât prima Conferință China-Cornul Africii pentru pace, administrare și dezvoltare a avut loc la 20 și 21 iunie 2022; întrucât trimisul special chinez pentru Cornul Africii, Xue Bing, care a fost prezent la reuniune a oferit sprijinul necondiționat al Beijing-ului pentru soluționarea conflictelor din regiune, solicitând în același timp ca țările din regiune să fie independente de ingerințele externe;

G.

întrucât situația umanitară din Sudanul de Sud se deteriorează ca urmare a tensiunilor și conflictelor, a violenței intercomunitare locale și a inundațiilor recurente; întrucât ONU a estimat că Somalia, Etiopia și Kenya au nevoie de o asistență umanitară urgentă în cuantum de 4,4 miliarde USD în 2022 care să fie distribuită la 29,1 milioane de persoane; întrucât, în aprilie 2022, doar 5 % din aceste nevoi fuseseră satisfăcute de comunitatea internațională; întrucât seceta a provocat deja moartea a aproximativ trei milioane de animale în sudul Etiopiei și în regiunile aride din Kenya, iar aproximativ 30 % din animalele din gospodăriile din Somalia au murit; întrucât invazia lăcustelor în Africa de Est este cea mai gravă din ultimii 25 de ani din Etiopia și Somalia și cea mai gravă din ultimii 70 de ani în Kenya și constituie o amenințare majoră la adresa securității alimentare din regiune; întrucât aproximativ 568 000 de copii au primit tratament pentru malnutriție acută severă în Etiopia, Kenya și Somalia în perioada ianuarie-iunie 2022 și se preconizează că aproximativ 6,5 milioane de copii vor suferi de malnutriție acută în aceste trei țări; întrucât Grupul de lucru pentru securitate alimentară și nutriție estimează în prezent că între 23 și 26 de milioane de persoane s-ar putea confrunta cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută până în februarie 2023, în principal din cauza secetei din regiune, dacă nu plouă în perioada octombrie-decembrie; întrucât experții au prezis că deplasările transfrontaliere mai frecvente ale lăcustelor între Kenya, Etiopia și Somalia va exacerba și mai mult o situație deja precară în materie de securitate alimentară; întrucât consecințele dezastruoase ale războiului din Ucraina, caracterizate de faptul că prețurile la alimente, combustibili și materii prime au atins în prezent niveluri fără precedent, exacerbează criza alimentară gravă din țările din Cornul Africii;

H.

întrucât pandemia de COVID-19 a generat provocări sanitare, socioeconomice și politice în regiune prin adâncirea sărăciei, creșterea inegalităților și înrăutățirea discriminării structurale și înrădăcinate, cu un impact devastator asupra drepturilor omului și a libertăților civile, în special pentru grupurile minoritare și persoanele vulnerabile; întrucât, în acest context, unele guverne au recurs la legislația privind COVID-19 pentru a reprima drepturile omului;

I.

întrucât Cornul Africii rămâne o regiune de origine, de tranzit și de destinație a unor fluxuri migratorii majore către alte țări din întreaga regiune, precum și către UE; întrucât sărăcia și insecuritatea se alimentează reciproc și sunt doi dintre cei mai importanți factori determinanți ai strămutării în masă a populației din Cornul Africii, îndeosebi în rândul tinerilor; întrucât există peste 7,7 milioane de lucrători migranți în estul și Cornul Africii, Etiopia, Kenya și Uganda găzduind cel mai mare număr de migranți internaționali în căutarea unor oportunități economice și a unor mijloace de trai mai bune;

J.

întrucât tensiunile politice, conflictele, dezastrele naturale și consecințele schimbărilor climatice se află la originea numărului considerabil de refugiați și de persoane strămutate în majoritatea regiunilor; întrucât situațiile umanitare și de securitate din taberele de refugiați și de persoane strămutate în interiorul țării rămân precare; întrucât Kenya găzduiește tabăra de refugiați de la Dadaab, una dintre cele mai mari din lume, în care trăiesc peste 220 000 de refugiați somalezi înregistrați care fug de războiul civil și de problemele climatice; întrucât tensiunile dintre Kenya și Somalia sunt în creștere în ceea ce privește gestionarea taberei, în timp ce refugiații sunt nevoiți în continuare să supraviețuiască în condiții dificile, depinzând de sprijinul ONU pentru a-și asigura mijloacele de trai;

K.

întrucât Cornul Africii, Marea Roșie și Golful Aden se transformă în zone din ce în ce mai preocupante, în care actorii regionali și internaționali au interese economice și de securitate considerabile și adesea divergente la o răscruce de drumuri și într-un punct de trafic intens la nivel mondial pentru comerțul cu bunuri de bază, având în vedere că peste 12 % din transportul maritim mondial de mărfuri și 40 % din comerțul Asiei cu Europa tranzitează Marea Roșie; întrucât stabilitatea, securitatea maritimă și libertatea de navigație în Marea Roșie și în Golful Aden sunt esențiale pentru asigurarea fluxurilor energetice globale și a securității energetice europene, întrucât aproximativ 6,2 milioane de barili de țiței și alte produse petroliere tranzitează prin strâmtoarea Bab-el-Mandeb în fiecare an (aproximativ 9 % din transporturile maritime mondiale), dintre care 3,6 milioane au ca destinație Europa; întrucât invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia și conflictul în curs din această țară vor spori și mai mult importanța acestei rute comerciale; întrucât, în timp ce se urmăresc tranzițiile verde și sustenabilă pe care le presupune Pactul verde european, necesitatea pe termen scurt de a reduce dependența de Rusia și de a diversifica furnizorii va face ca libertatea de navigație și securitatea maritimă în Marea Roșie și în Golful Aden să fie și mai importante din punct de vedere geostrategic; întrucât trebuie să se ia în considerare importanța regiunii Mării Roșii în ceea ce privește stabilitatea în Cornul Africii, importanța sa ca axă comercială și de conectivitate și preocupările sale, împărtășite de UE, privind stabilitatea și libertatea de navigație;

L.

întrucât cea de a 11-a inițiativă ministerială privind Cornul Africii a avut loc în timpul reuniunii la nivel înalt UE-UA, membrii Echipei Europa participând pentru prima dată; întrucât inițiativa a mobilizat peste 4,5 miliarde USD de la cei trei parteneri pentru dezvoltare: UE, Banca Africană de Dezvoltare și Grupul Băncii Mondiale; întrucât, din 2019 și până în prezent, UE a sprijinit 64 de proiecte în Cornul Africii sub egida Fondului fiduciar al UE, axându-se în principal pe mai multe oportunități economice și de ocupare a forței de muncă, pe îmbunătățirea administrării și pe prevenirea conflictelor;

M.

întrucât discriminarea de gen și alte forme de inegalitate sunt în continuare adânc înrădăcinate în multe țări din regiune, inclusiv violența de gen și nivelurile ridicate de violență sexuală legată de conflicte, accesul limitat la sănătatea sexuală și reproductivă, căsătoriile timpurii și forțate, excluderea fetelor însărcinate din școli și practica mutilării genitale a femeilor, care rămâne o tradiție îndelungată în țările din Cornul Africii;

N.

întrucât persoanele LGBTIQ se confruntă în continuare cu hărțuiri, arestări, urmărire penală, violență de gen și uneori riscă chiar să fie ucise pentru orientarea lor sexuală reală sau percepută, identitatea sau exprimarea de gen și caracteristicile sexuale; întrucât, mai puțin în Djibouti, actele sexuale consensuale între persoane de același sex sunt incriminate în toate țările din Cornul Africii; întrucât această incriminare este folosită pentru a legitima tratamentul discriminatoriu față de persoanele LGBTIQ și întrucât abrogarea dispozițiilor penale discriminatorii este un prim pas necesar pentru protejarea acestora de violență; întrucât niciuna dintre țările din Cornul Africii nu a instituit dispoziții legale pentru recunoașterea juridică a persoanelor transgen sau pentru protejarea persoanelor intersexuale împotriva mutilării genitale intersexuale;

O.

întrucât, de la 1 aprilie 2022, Misiunea Uniunii Africane în Somalia (AMISOM) a fost înlocuită de Misiunea de tranziție a Uniunii Africane în Somalia (ATMIS), având ca obiectiv principal predarea ștafetei către forțele armatei naționale somaleze în 2024; întrucât printre sarcinile noii misiuni se numără, printre altele, reducerea amenințării reprezentate de al-Shabaab, contribuirea la întărirea forțelor comune de securitate și de poliție somaleze, asigurarea transferului treptat al responsabilităților de securitate către Somalia și sprijinirea eforturilor de pace și de reconciliere ale guvernului federal al Somaliei și ale țărilor membre ale federației; întrucât rezoluția 2608 a Consiliului de Securitate al ONU privind pirateria, care a servit drept bază pentru forța navală a UE Operațiunea Atalanta, nu a fost reînnoită și, prin urmare, accesul la apele teritoriale ale Somaliei este restricționat; întrucât situația de securitate este fragilă și îngrijorătoare, iar grupul terorist Al-Shabaab rămâne activ; întrucât alegerile au avut loc la 12 luni de la data prevăzută; întrucât țara se confruntă cu dificultăți financiare din ce în ce mai mari, care îi compromit capacitatea de plată; întrucât, din septembrie 2020, sprijinul bugetar al UE a fost suspendat din cauza nefinalizării procesului electoral, deși sprijinul direct pentru populațiile vulnerabile continuă; întrucât, potrivit organizațiilor neguvernamentale (ONG) umanitare, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, prețurile grâului și ale petrolului au crescut cu 300 % în mai multe regiuni din Somalia, care importă 90 % din grâul pe care îl consumă din Ucraina și din Rusia; întrucât, potrivit ONU, peste 38 % din populația Somaliei se confrunta cu o insecuritate alimentară gravă în martie 2022;

P.

întrucât nereînnoirea rezoluției 2608 a Consiliului de Securitate al ONU limitează accesul Operațiunii Atalanta la apele teritoriale ale Somaliei;

Q.

întrucât China a numit un trimis special pentru chestiuni legate de Cornul Africii; întrucât China și-a sporit prezența militară și diplomatică în țările din regiune și și-a intensificat cooperarea economică cu acestea;

R.

întrucât în Sudan există un impas politic de la lovitura de stat din 25 octombrie 2021, iar negocierile dintre civili și militari sunt foarte dificile; întrucât situația securității din Darfur, care din noiembrie 2021 a cunoscut noi izbucniri ale violenței, este foarte îngrijorătoare; întrucât Sudanul se confruntă cu o situație economică dezastruoasă, la care se adaugă suspendarea plăților de la Banca Mondială și de la Fondul Monetar Internațional în așteptarea unei soluții politice viabile și a formării unui guvern civil, precum și suspendarea ajutorului financiar din partea Comisiei, deși ajutorul direct acordat populației a fost menținut; întrucât baza militară planificată a Rusiei îi va permite acesteia accesul strategic la Marea Roșie;

S.

întrucât, la peste zece ani de la independența Sudanului de Sud în 2011, punerea în aplicare a acordului de pace semnat în 2018 a fost întârziată; întrucât președintele Salva Kiir dorește să organizeze alegeri generale în 2023, în concordanță cu termenul stabilit în acordul de pace; având în vedere fragmentarea politică și militară a țării, atât între diferitele grupuri politice, facțiuni militare și grupuri etnice, cât și în interiorul acestora;

T.

întrucât peisajul politic din Kenya este profund polarizat; întrucât alegerile generale au avut loc la 9 august 2022; întrucât țara este în dificultate din punct de vedere economic ca urmare a consecințelor mondiale ale pandemiei de COVID-19 și a datoriilor acumulate; întrucât Kenya are potențialul de a juca un rol constructiv în pacea și securitatea regională; întrucât Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a vizitat de două ori Kenya în acest an, la 10 septembrie 2022, în cadrul unui turneu regional în Kenya, Mozambic și Somalia, și la 29 ianuarie 2022 pentru a lansa în mod oficial dialogul strategic UE-Kenya, pentru care economia, comerțul și investițiile au fost identificate ca fiind priorități-cheie;

U.

întrucât președintele Ugandei Yoweri Museveni a fost reales pentru un al șaselea mandat în urma alegerilor care au avut loc la 14 ianuarie 2021; întrucât, la 30 noiembrie 2021, a fost lansată o operațiune militară în Ituri și în Kivu de Nord, în estul Republicii Democrate Congo, ca răspuns la o serie de atacuri ale Forțelor Democratice Aliate, o grupare teroristă armată afiliată cu Daesh, cu rădăcini în Uganda;

V.

întrucât președintele Isaias Afwerki din partea Frontului Popular pentru Democrație și Justiție conduce Eritrea de la independența sa în 1993; întrucât procesul de democratizare care a început odată cu adoptarea constituției Eritreei în 1997 stagnează de atunci; întrucât regimul eritreean a abolit majoritatea libertăților, iar situația drepturilor omului este foarte îngrijorătoare; întrucât Eritreea este una dintre țările cel mai puțin dezvoltate (LDC); întrucât cei doi donatori principali sunt Fondul global și Comisia Europeană, UE direcționând în prezent 20 de milioane de euro către un proiect de îmbunătățire a drumurilor din Eritreea prin intermediul Fondului fiduciar de urgență, după ce a dezangajat peste 100 de milioane EUR în 2021, ca urmare a implicării Eritreei în conflictul din nordul Etiopiei;

W.

întrucât Djibouti se află într-o poziție eminamente strategică în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, unul dintre cele mai aglomerate coridoare maritime din lume care controlează accesul la Marea Roșie, facilitând astfel un model de creștere axat pe dezvoltarea infrastructurii (porturi și căi ferate); întrucât, la 9 aprilie 2021, președintele aflat la sfârșit de mandat, Ismaïl Omar Guelleh, a câștigat alegerile pentru a cincea oară consecutiv; întrucât Djibouti se află în centrul crizei care se întinde din Sahel până în Orientul Mijlociu și, deși este o țară stabilă, mediul său regional imediat înconjurător este instabil; întrucât trebuie să se ia în considerare implicarea militară semnificativă a Djibouti alături de ATMIS în lupta împotriva teroriștilor somalezi al-Shabaab,

(a)

să efectueze o evaluare cuprinzătoare a strategiilor și angajamentelor anterioare ale UE față de Cornul Africii pentru a identifica învățămintele trase și a recalibra în consecință angajamentul UE în regiune; să recunoască faptul că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei are consecințe îngrijorătoare imediate și pe termen lung pentru Cornul Africii și că, drept răspuns, UE trebuie să își adapteze angajamentul față de regiune; să răspundă faptului că – ca urmare a acțiunilor ilegale ale Rusiei – situația generală în materie de securitate din regiune este afectată în mod negativ; să abordeze faptul că Rusia are deja legături și o influență bine stabilite și multidimensionale în regiune, inclusiv prin investiții (atât civile, cât și militare) și prin desfășurarea de grupuri paramilitare, cum ar fi Grupul Wagner în Sudan, și să recunoască faptul că aceste acțiuni au potențialul de a destabiliza și mai mult zonele învecinate; să contracareze încercările Rusiei de a orchestra campanii de informare greșită și de dezinformare în regiune menite să alimenteze sentimentul anti-UE prin formularea unei strategii cuprinzătoare de comunicare publică a UE pentru a contracara și a învinge eforturile Rusiei, alături de acțiuni și angajamente concrete care să țină seama de nevoile populației locale; să condamne răspândirea discursurilor care justifică războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, după cum o demonstrează declarația generalului sudanez Hemetti din 23 februarie 2022, când a susținut în mod fals că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei avea ca obiectiv de a „proteja” Rusia; să intensifice angajamentul diplomatic, politic, financiar și umanitar al UE față de UA, de componentele sale regionale și de fiecare țară în parte, prin punerea în aplicare a unor acțiuni concrete care să demonstreze angajamentul UE față de regiune, pentru a încuraja abordările locale și regionale în vederea prevenirii în continuare a instabilității regionale, pentru a reduce vulnerabilitatea acestora la influența străină și a aborda consecințele negative ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a răspunde la acestea; să aprofundeze imediat angajamentul diplomatic cu guvernele din regiune pentru a discuta și a clarifica efectele devastatoare pe termen scurt, mediu și lung ale obiectivelor și operațiunilor Rusiei în regiune; să admită faptul că actualul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în special blocada navală rusă, perturbă lanțurile de aprovizionare și are un impact grav asupra securității alimentare a Cornului Africii, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, având în vedere că aproximativ 90 % din grâu este importat din Federația Rusă și Ucraina; să țină seama de faptul că cel puțin 20 de milioane de persoane erau deja expuse riscului de foamete din cauza secetei fără precedent din Kenya, Somalia și Etiopia și a crizei provocate de roiul de lăcuste; să intensifice în mod semnificativ sprijinul și asistența UE pentru Cornul Africii pentru a evita riscul de foamete sau dificultățile în ceea ce privește accesul la alimente; să recunoască lacunele de finanțare pentru regiune pentru următoarele șase luni, și anume 437 de milioane USD, potrivit Programului alimentar mondial și 130 de milioane USD potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, și să depună toate eforturile pentru a contribui la eliminarea acestor lacune și să depășească cele 21,5 milioane EUR sub formă de ajutor umanitar suplimentar deja angajate de UE;

(b)

să recunoască pe deplin potențialul și pertinența strategică a regiunii și să dezvolte o viziune cu adevărat strategică pentru cooperare și angajament prin depunerea de eforturi continue pentru punerea în aplicare și adaptarea strategiei privind Cornul Africii având în vedere evoluțiile recente din regiune, dând un nou impuls unei relații reciproc avantajoase bazate pe consultări coerente, în timp util și eficiente și pe valori, interese și perspective comune; să treacă de la o mentalitate învechită de beneficiar la un parteneriat pe picior de egalitate între UE și țările din Cornul Africii pentru a crea condițiile pentru o dezvoltare sustenabilă și pașnică a regiunii;

(c)

să coordoneze inițiativele și sprijinul UE cu omologii africani prin favorizarea asumării programelor de către Africa, contribuind astfel la găsirea unor soluții africane la problemele africane; să adopte, în acest sens, o abordare bazată pe condiționalitate, inclusiv în ceea ce privește chestiunile de securitate, întemeiată pe principiul „mai mult pentru mai mult și mai puțin pentru mai puțin”; să ia act de faptul că ajutorul pentru dezvoltare este uneori utilizat în mod ineficient și, ocazional, în mod abuziv de către guvernele țărilor beneficiare; să faciliteze consolidarea unei abordări ascendente, în cadrul căreia comunitățile locale și organizațiile societății civile să poată depune eforturi pentru a-și construi propriile capacități și a se pregăti, coordona și organiza mai bine pentru a deveni mai reziliente;

(d)

să-și coordoneze eforturile din regiune cu UA și cu componentele sale regionale, în special Comunitatea Africii de Est și Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare (IGAD), precum și cu ONU și cu alte organizații internaționale și regionale, instituții financiare și țări care împărtășesc aceeași viziune; să mențină sprijinul pentru misiunile în curs în domeniu care contribuie la aceste eforturi, inclusiv pentru misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune a UE, pentru a contribui la un răspuns colectiv menit să asigure stabilitatea și dezvoltarea; să încurajeze Regatul Unit să-și coordoneze eforturile sale în regiune cu UE;

(e)

să adopte o abordare proactivă, favorabilă includerii și colaborativă, bazată pe un angajament constructiv cu țările și actorii prezenți în Cornul Africii, împărtășind cele mai bune practici și experiența UE în ceea ce privește integrarea aspectelor legate de securitate, dezvoltare economică și aspecte financiare, sociale și culturale, pentru a promova o cooperare eficace în întreaga regiune și în domeniul maritim, acționând, în același timp, ca facilitator al dialogului cu toate părțile implicate, în special prin intermediul Reprezentantului special al UE pentru Cornul Africii;

(f)

să recunoască faptul că insecuritatea și instabilitatea din Cornul Africii reprezintă o amenințare serioasă la adresa perspectivelor economice și sociale ale întregii Africi, precum și la adresa preocupărilor de securitate ale UE și regionale; să contribuie la securitatea și stabilitatea regională printr-o abordare integrată, promovând legătura dintre asistența umanitară, cooperarea pentru dezvoltare și pace prin prevenirea conflictelor civile, soluționarea pașnică a litigiilor, soluționarea conflictelor, mediere, întărirea capacităților și activitățile de reconciliere; să integreze includerea tinerilor și reprezentarea deplină, egală și semnificativă și participarea activă a femeilor la chestiunile legate de pace și securitate, inclusiv prin sprijinirea și punerea în aplicare a agendelor ONU privind tineretul, pacea și securitatea și privind femeile, pacea și securitatea, formulând angajamente concrete pe termen scurt și mediu și identificând modul în care acestea vor fi măsurate și raportate în mod obiectiv; să sprijine procesele asumate de Africa în cadrul UA, IGAD și al Comunității Africii de Est și să abordeze cauzele profunde ale conflictelor, extremismului și radicalizării, cum ar fi sărăcia extremă și inegalitatea, consecințele schimbărilor climatice, și anume resursele limitate, cum ar fi terenurile arabile și apa, precum și disputele frontaliere de lungă durată, prin sprijin politic, financiar, operațional și logistic; să consolideze parteneriatul strategic UE-UA în ceea ce privește prevenirea conflictelor, soluționarea conflictelor și menținerea păcii; să întărească cooperarea cu Consiliul pentru pace și securitate al Uniunii Africane și cu comunitățile economice regionale în această privință; să susțină conceptul de securitate umană ca o completare a abordărilor privind securitatea statului, care plasează măsurile și instituțiile în serviciul cetățenilor săi; să sprijine deminarea necesară și să combată contaminarea cauzată de minele terestre, munițiile cu dispersie și alți explozivi, care împiedică dezvoltarea socială și economică și au un impact disproporționat asupra copiilor, femeilor și grupurilor marginalizate;

(g)

să abordeze posibilele insecurități și tensiuni care decurg din construirea de către Etiopia a Marelui Baraj al Renașterii Etiopiei și din împărțirea apelor Nilului cu Sudanul și Egiptul situate în aval; să invite cele trei țări să revină la masa negocierilor și să colaboreze cu acestea pentru a găsi o soluție negociată pe cale diplomatică în cadrul forurilor corespunzătoare sub auspiciile UA și IGAD, ținând seama de interesul Etiopiei de a genera energie hidroelectrică, precum și de preocupările statelor riverane cu privire la securitatea apei și de depășirea riscurilor legate de atitudinile unilaterale față de utilizarea resurselor de mediu comune; să țină seama de faptul că efectele schimbărilor climatice reprezintă o provocare majoră pentru Cornul Africii și necesită ca regiunea să coopereze îndeaproape în ceea ce privește producția de energie sustenabilă, precum și partajarea resurselor, și să recunoască faptul că Pactul verde european oferă oportunități importante de cooperare; să ofere asistență financiară și tehnică, precum și să facă schimb de tehnologii inovatoare, de bune practici și de învățăminte desprinse cu partenerii noștri africani pentru a profita de avantajele tranziției ecologice și ale legăturii apă-alimente-energie, și să crească investițiile în tranziția din regiune, inclusiv în infrastructură integrată, cum ar fi rețelele energetice transnaționale;

(h)

să se coordoneze cu partenerii și organizațiile internaționale pentru a acorda în timp util ajutor umanitar și asistență suficientă țărilor afectate de conflicte, de secetă extremă și de alte dezastre naturale, precum și de agresiunea Rusiei în Ucraina, care a contribuit la creșterea prețurilor la alimente și combustibili și a perturbat lanțurile de aprovizionare la nivel mondial; să recunoască legăturile dintre criza climatică, pace și conflicte și necesitatea de consolidare a păcii, de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, precum și să abordeze securitatea climatică ca element central al oricărei strategii regionale cuprinzătoare; să preia conducerea în convocarea comunității donatorilor la o conferință excepțională a donatorilor pentru Cornul Africii, pentru a evita ca regiunea să fie din nou lovită de foamete;

(i)

să recunoască impactul pozitiv al angajamentului demonstrat de UE și de partenerii săi internaționali prin misiuni și operațiuni precum operațiunea Atalanta, misiunea UE de consolidare a capacităților în Somalia și programul UE de promovare a securității maritime regionale, atât prin prevenirea atacurilor de piraterie înainte de producerea acestora, cât și prin reducerea ratei de succes a celor care fac acest lucru, și regretă eșecul reînnoirii rezoluției 2608 a Consiliului de Securitate al ONU, care, din păcate, limitează accesul operațiunii la apele teritoriale ale Somaliei; să salute rezultatele pozitive obținute deja de misiunea UE de consolidare a capacităților în Somalia în domeniul aplicării legislației civile și să se asigure că misiunea dispune de suficiente mijloace și personal pentru a fi eficace; să invite statele membre să dea dovadă de un angajament adecvat față de ATMIS și misiunea UE de instruire în Somalia, atât în ceea ce privește personalul, cât și mijloacele, pentru a capacita forțele armate somaleze să își asume asigurarea securității în țară, respectând în același timp pe deplin dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului; să sublinieze necesitatea ca UE să își confirme poziția de partener credibil pentru Somalia, sprijinind ATMIS ca parte a unei abordări integrate adoptate în coordonare cu misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune în Somalia, Instrumentul european pentru pace (IEP), operațiunile de ajutor umanitar și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională;

(j)

să își exprime îngrijorarea cu privire la activitatea persistentă a grupărilor teroriste islamiste militante radicale care sunt active în Cornul Africii și în țările învecinate, în special al-Shabaab, al-Qaeda și Daesh, care sunt foarte adaptabile și capabile să se implanteze în mod durabil în rândul populației; să invite UE și statele sale membre să se concentreze pe răspândirea jihadismului în regiune și să ofere asistență adaptată și eficace țărilor afectate pentru a contracara atât efectele imediate ale acestei extinderi, cât și cauzele profunde ale extremismului și radicalizării, ale violenței, terorismului și a posibilei recrutări; să recunoască faptul că relevanța și capacitatea de a acționa a organizațiilor teroriste din regiune sunt consolidate și mai mult de permeabilitatea frontierelor naționale și să sprijine eforturile naționale și regionale de creștere a securității frontierelor; să colaboreze cu țări și organizații regionale individuale, în special cu Comunitatea Africii de Est, IGAD și Forța de intervenție din Africa de Est, pentru a adopta o abordare regională în vederea combaterii terorismului și a abordării cauzelor profunde ale acestuia;

(k)

să ofere sprijin adaptat și în funcție de cerere UA, componentelor sale regionale și țărilor individuale în eforturile lor de îmbunătățire a condițiilor de securitate și stabilitate; să mențină sprijinul acordat prin intermediul politicii de consolidare a capacităților în sprijinul securității și dezvoltării din cadrul instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și al IEP, în special pentru operațiunea Atalanta și misiunea de instruire a UE în Somalia, și să se asigure că aceasta respectă poziția comună a UE privind exporturile de arme și respectă pe deplin drepturile omului și dreptul umanitar, obligațiile de evaluare ex ante a riscurilor, de monitorizare permanentă a furnizării de tehnologie militară către actori din țări terțe și dispozițiile eficace în materie de transparență, inclusiv trasabilitatea și utilizarea corespunzătoare a materialului furnizat partenerilor în cadrul IEP, pentru a contribui la construirea unui sector al securității responsabil, robust și fiabil; să exploateze pe deplin potențialul Instrumentului european pentru pace (IEP) în această privință și să asigure continuitatea cu fostul Instrument financiar pentru pace în Africa în ceea ce privește calitatea și cantitatea finanțării acordate inițiativelor conduse de Africa; să se asigure că toate angajamentele de finanțare din partea IEP asumate împreună cu Cornul Africii înainte de invadarea criminală a Ucrainei de către Rusia sunt îndeplinite; să asigure finanțarea componentei civile a ATMIS;

(l)

să sprijine pe deplin tranzițiile democratice, statul de drept, procesele de edificare statală și un spațiu politic deschis care este adaptat în mod adecvat diferitelor contexte locale; să sprijine strategiile de încurajare a proceselor de reconciliere favorabile includerii, cu scopul de a crea instituții credibile și reprezentative care să asigure participarea diferitelor comunități; să se angajeze, în special cu Somalia, Etiopia și Sudan, să își intensifice eforturile pentru a include comunitățile subreprezentate și femeile în politicile și organismele de conducere la nivel înalt și să sprijine țările partenere în abordarea nemulțumirii și a neîncrederii față de autoritățile naționale prin măsuri de consolidare a încrederii; să fie gata să desfășoare, ori de câte ori este necesar, misiuni ale UE de observare a alegerilor pentru a sprijini procesele electorale înainte și în timpul alegerilor; să recunoască potențialul diplomației parlamentare ca instrument de încurajare a dialogului și de edificare a unui parteneriat atotcuprinzător între UE, UA și fiecare țară în parte;

(m)

să lucreze în parteneriat cu omologii africani ai UE și să intensifice cooperarea cu societatea civilă pentru a identifica și aborda principalele provocări și priorități din regiune, inclusiv demnitatea și drepturile omului, drepturile democratice și fundamentale, provocările legate de statul de drept și atenuarea crizei sanitare COVID-19; să invite autoritățile naționale să respecte orientările privind libertatea de asociere și de întrunire adoptate de Comisia africană pentru drepturile omului și ale popoarelor și să respecte libertatea mass-mediei, inclusiv asigurând că mijloacele de informare în masă pot funcționa independent; să își exprime îngrijorarea cu privire la persistența violenței și a discriminării pe motive de orientare sexuală, identitate de gen, exprimare și caracteristici sexuale; să invite autoritățile naționale să abroge dispozițiile discriminatorii, inclusiv prin reexaminarea codurilor lor penale; să acorde mai mult sprijin apărătorilor drepturilor omului din regiune; să dea dovadă de flexibilitate în utilizarea tuturor instrumentelor de care dispun și să pună în aplicare pe deplin orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, asigurând menținerea mecanismelor interne de protecție și coordonarea în ceea ce privește acordarea de vize celor care doresc să părăsească țara; să invite autoritățile naționale din regiune să asigure un mediu de lucru favorabil societății civile, precum și măsuri legislative specifice pentru recunoașterea și protejarea apărătorilor drepturilor omului și pentru prevenirea hărțuirii și detenției arbitrare a acestora; să recunoască legătura dintre corupție și încălcările pe scară largă ale drepturilor omului și să întărească sprijinul UE pentru combaterea corupției în regiune; să intensifice furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți omenești și menținerea vieții, pentru a ajuta persoanele și comunitățile afectate de secetă, depunând eforturi în același timp pentru a le permite comunităților să fie în continuare autonome și să își întărească reziliența la șocurile viitoare; să invite guvernele din întreaga regiune să se asigure că lucrătorii umanitari pot avea acces la persoanele care au nevoie de asistență;

(n)

să integreze justiția de tranziție în abordarea sa în materie de gestionare a conflictelor în regiune; să acorde prioritate, ca parte a sprijinului acordat de UE pentru eforturile în domeniul justiției de tranziție, proceselor conduse la nivel local și național, precum și experților locali și regionali; să intensifice colaborarea UE cu țările partenere și cu organizațiile internaționale și regionale pentru a sprijini lupta împotriva impunității și pentru a promova adevărul, justiția, despăgubirile și garanțiile de nerepetare;

(o)

să invite guvernele să ia măsuri pentru a proteja drepturile femeilor și fetelor la egalitate, la sănătate, inclusiv la sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, la educație, și să le permită să trăiască fără violență și discriminare pe criterii de gen, asigurând o abordare sensibilă la dimensiunea de gen pentru a reduce decalajul de gen tot mai mare în timpul crizelor și conflictelor; să salute progresele înregistrate în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la asistență medicală în regiune, cum ar fi în Kenya și Uganda, în special accesul la tratamentul pentru HIV care salvează vieți și accesul la alte servicii de sănătate sexuală și reproductivă, și să întărească sprijinul UE pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, care sunt indispensabile pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și a egalității între femei și bărbați; să raționalizeze acțiunile de combatere a mutilării genitale feminine în toate activitățile externe ale UE, așa cum s-a reiterat în rezoluția Parlamentului din 12 februarie 2020, acordând o atenție deosebită Cornului Africii, care are cea mai mare rată a mutilării genitale feminine din lume, inclusiv în formele sale cele mai grave; să invite autoritățile naționale din Cornul Africii să pună în aplicare legi care să interzică mutilarea genitală a femeilor și să asigure respectarea lor; să intensifice inițiativele de implicare a femeilor în politică pentru a încuraja o mai bună elaborare a politicilor și pentru a contribui la încetarea mutilării genitale a femeilor și a căsătoriilor forțate;

(p)

să ia act de evoluția demografică a regiunii și să recunoască rolul tinerilor și al femeilor în realizarea unei dezvoltări economice sustenabile; să întărească sprijinul UE în domeniul accesului la educație și al formării profesionale, precum și al perfecționării și recalificării forței de muncă, în funcție de nevoile pieței muncii; să insiste asupra faptului că capacitarea și oferirea unei perspective reale tinerelor generații și femeilor ar putea aduce beneficii multiple pentru întreaga regiune; să sprijine consolidarea capacităților pentru producția locală de vaccinuri și să contribuie la întărirea sistemelor locale de sănătate și la sprijinirea reformelor structurale din sectorul sănătății; să îndemne autoritățile naționale să asigure accesul universal la asistență medicală pe baza principiilor nediscriminării și egalității de tratament; să ia act de faptul că terorismul și jihadismul joacă un rol major în prevenirea creșterii economice în întregul Corn al Africii; să ia act de prezența economică a al-Shabaab în Cornul Africii prin contrabanda cu cărbune și extorcarea fermierilor, a întreprinderilor și a organizațiilor de ajutorare; să acorde asistență tehnică pentru capacitarea diasporei din Europa în vederea intensificării relațiilor de afaceri cu regiunea, îndeosebi prin permiterea trimiterii de remiteri prin canale legale, transparente și de încredere;

(q)

să recunoască faptul că schimbările climatice afectează grav Cornul Africii, cu consecințe profunde pentru stabilitatea regiunii; să intensifice acțiunile comune de combatere a schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, reziliența și gestionarea riscurilor de dezastre; să împărtășească beneficiile Pactului verde european, consacrat în Legea europeană a climei, cu partenerii noștri și să îi sprijine în adoptarea propriilor agende de tranziție climatică, prin schimbul de bune practici și alinierea inițiativelor UE în acest domeniu la inițiativele africane existente; să acorde o atenție deosebită implicațiilor schimbărilor climatice asupra securității umane și alimentare și necesității ca UE și partenerii săi să desfășoare o politică de securitate și apărare rezilientă la schimbările climatice, în concordanță cu ambițiile Foii de parcurs a UE privind schimbările climatice și apărarea, ca parte a Busolei strategice pentru securitate și apărare; să colaboreze cu omologii africani pentru a adopta modalități noi și inovatoare de a valorifica pe deplin potențialul regiunii, inclusiv prin schimbul de bune practici și adoptarea de noi tehnologii pentru o agricultură sustenabilă, care i-ar capacita pe întreprinzătorii locali, cu scopul final de a reduce dependența de importurile de produse alimentare și agricole și de a stimula creșterea economică sustenabilă și favorabilă includerii; să sprijine solicitările LDC de a furniza finanțare specifică pentru pierderile și daunele asociate efectelor negative ale schimbărilor climatice și să sprijine reconstruirea regiunilor afectate și relansarea economică a acestora prin adoptarea unor măsuri speciale suplimentare pentru finanțarea reconstruirii și redresării; să ia în considerare încurajarea statelor membre de a recurge în mai mare măsură la suspendarea, reducerea sau anularea specifice, de la caz la caz, a datoriilor LDC și ale statelor insulare mici în curs de dezvoltare cele mai vulnerabile, cu scopul specific de a contribui la combaterea schimbărilor climatice ca parte a unui cadru internațional mai larg;

(r)

să promoveze coordonarea și să colaboreze cu direcțiile generale pertinente ale Comisiei pentru a se asigura că revizuirea politicii comerciale a UE generează o creștere economică sustenabilă pentru regiune, în special prin aplicarea deplină a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă din acordurile de liber schimb; să ia act de faptul că sunt necesare eforturi pentru a preveni încălcările drepturilor omului și abuzurile de mediu comise de corporațiile cu sediul în UE care desfășoară activități în Cornul Africii și pentru a se asigura că viitoarea Directivă privind diligența necesară a întreprinderilor este adecvată scopului și aduce progrese reale în ceea ce privește drepturile omului și mediul pentru comunitățile locale; să acorde o atenție deosebită evaluării și prevenirii oricăror încălcări legate de politicile, proiectele și finanțările proprii ale UE în regiune, inclusiv prin instituirea unui mecanism de tratare a plângerilor pentru persoanele sau grupurile ale căror drepturi ar fi putut fi încălcate de activitățile UE în aceste țări; să îndemne instituțiile financiare publice, inclusiv Banca Europeană de Investiții, împreună cu Comisia, să se asigure că investițiile UE sunt aliniate la obiectivele internaționale în materie de mediu și climă, în special la Acordul de la Paris și la Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă, și sunt utilizate pentru a orienta o tranziție climatică justă în conformitate cu obiectivele Pactului verde european; să se asigure că nicio investiție în regiune nu ar trebui să finanțeze sectoarele care alimentează criza climatică, în principal sectoarele combustibililor fosili;

(s)

să acorde o atenție deosebită proiectelor de amploare, aflate în proprietate locală, în special în zonele cele mai îndepărtate, care sunt mai puțin invazive din punctul de vedere al mediului, dar care sunt mai eficiente în îmbunătățirea vieții oamenilor, și anume sistemele de energie solară din afara rețelelor, sistemele de irigații, sistemele de purificare a apei și sistemele de salubrizare și să se asigure că investițiile UE în energie sustenabilă în Africa sunt în primul rând în beneficiul populației locale, cu obiectivul de a pune capăt sărăciei energetice; să invite UE să îi ajute pe fermierii din Cornul Africii să își reducă dependența de îngrășămintele minerale și să găsească alternative agronomice prin intermediul politicii sale externe și de dezvoltare pentru a aborda impactul îngrășămintelor asupra climei și mediului; să îndemne statele membre să colaboreze cu Comisia pentru a acorda prioritate parteneriatelor cu întreprinderile naționale din LDC care urmăresc modele de afaceri sustenabile și favorabile includerii;

(t)

să sublinieze că în Cornul Africii se află unele dintre principalele țări de origine, de tranzit și de destinație ale unor fluxuri migratorii semnificative către alte țări din regiune și către UE; să adopte o abordare a cooperării în materie de migrație care să fie holistică, sensibilă la conflicte, specifică contextului și care să pună oamenii pe primul loc, în conformitate cu Procesul de la Khartoum, cu Pactul global pentru o migrație sigură, ordonată și regulată și cu activitatea Forumului ministerial regional privind migrația pentru estul și Cornul Africii, ținând seama de diferiții factori ai migrației în regiune și de vulnerabilitățile persistente ale migranților, respectând drepturile migranților și ale refugiaților și recunoscând beneficiile migrației circulare și ale mobilității regionale în regiunea extinsă; să colaboreze cu partenerii UE pentru a relua activitățile Procesului de la Khartoum și pentru a-l reconfigura într-un mod care să reflecte realitatea actuală și diferitele limitări legate de călătorii; să dezvolte un parteneriat pe termen lung care să se concentreze asupra migrației legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine; să găsească o soluție sustenabilă împreună cu țările partenere din Cornul Africii pentru a atenua consecințele migrației către frontierele externe europene; să promoveze o cooperare consolidată în ceea ce privește securitatea frontierelor și combaterea activităților infracționale transfrontaliere, inclusiv a traficului cu persoane și a comerțului ilicit cu arme și cu patrimoniu cultural; să se asigure că toate acordurile de cooperare în materie de migrație și de readmisie cu regiunea respectă cu strictețe legislația internațională privind drepturile omului și refugiații, îndeosebi Convenția din 1951 privind statutul refugiaților și Protocolul din 1967 la aceasta; să se asigure că resursele financiare mobilizate prin intermediul fondurilor fiduciare ale UE se concentrează pe proiecte capabile să abordeze cauzele profunde ale migrației pe termen lung;

(u)

să ofere asistență imediată și sprijin pe termen lung țărilor care găzduiesc și oferă asistență refugiaților pentru a le asigura protecția; să înlesnească stabilirea persoanelor strămutate și al persoanelor strămutate în interiorul țării; să coordoneze eforturile diplomatice pentru a solicita guvernelor țărilor din regiune implicate în conflictele în curs să pună capăt atacurilor fără discriminare împotriva populației civile și a infrastructurii civile și să protejeze populația civilă, inclusiv prin luarea tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura că refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării sunt protejate și beneficiază de acces deplin la ajutorul umanitar, inclusiv la alimente, apă și adăpost; să ofere sprijin țărilor din regiune pentru a-și integra eforturile în vederea sprijinirii reformelor adecvate pentru a asigura o mai bună gestionare a mobilității pastorale și a reduce vulnerabilitatea economică în timpul crizelor, cum ar fi seceta, pentru a controla mai bine factorii care contribuie la tensiuni și conflicte care implică comunitățile pastorale;

(v)

să adopte o abordare de „echipă Europa” în regiune, colaborând cu UA, cu organizațiile regionale și cu o gamă largă de parteneri și actori, inclusiv din sectorul privat, pentru a sprijini inițiativele asumate de Africa; să continue să monitorizeze și să sprijine inițiativa privind Cornul Africii, în care UE este un partener strategic, precum și obiectivul acesteia de a atrage capital pentru a sprijini conectivitatea și a debloca oportunitățile din regiune, creând locuri de muncă, atenuând riscurile emergente, întărind reziliența și deschizând calea către relații de vecinătate mai bune;

(w)

să admită faptul că infrastructurile sigure și eficiente sunt esențiale pentru o dezvoltare coerentă, sustenabilă și echitabilă în regiune; să exploateze pe deplin potențialul noilor inițiative sponsorizate de UE care vizează consolidarea integrării și a conectivității regionale; să intensifice consultarea și coordonarea cu omologii africani în definirea proiectelor specifice care urmează să fie dezvoltate în cadrul Global Gateway, pe baza rezultatelor pozitive ale celui de-al șaselea summit UE-UA; să ilustreze în mod corespunzător portalul global ca un plan pe termen lung mai ecologic, mai echitabil și mai sustenabil, în special în comparație cu alternativele propuse de alți actori; să sprijine țările din regiune care doresc să adere la Organizația Mondială a Comerțului și să sprijine punerea în aplicare a zonei continentale africane de liber schimb și să continue să sprijine și să întărească UA, Comunitatea Africii de Est și IGAD pentru a promova cooperarea economică, a spori integrarea regională și a promova stabilitatea și diplomația; să recunoască faptul că perspectiva stabilizării și a dezvoltării sustenabile a Cornului Africii este strâns legată de cele din regiunile învecinate; să ia în considerare elaborarea unei strategii a UE pentru Marea Roșie și Golful Aden;

(x)

să își sublinieze îngrijorarea cu privire la influențele și rivalitățile din ce în ce mai răspândite și multidimensionale ale părților terțe care nu împărtășesc valorile și obiectivele UE în regiune, inclusiv China și Rusia, care acționează cu ambiții de a promova interese strict bilaterale; să recunoască faptul că prezența tot mai mare a acestor actori în regiune, în special în domeniile economic, energetic, al securității – inclusiv al securității maritime – și militare, inclusiv prin campanii de propagandă și dezinformare menite să amplifice rolul pe care îl joacă acolo, subminând în același timp acțiunile concurenților lor, inclusiv ale UE, pune în pericol pacea regională, eforturile și asistența europeană, precum și rolul UE de partener privilegiat; să ia în considerare luarea tuturor măsurilor adecvate pentru a contracara aceste ingerințe; să promoveze sprijinul UE printr-o abordare holistică a regiunii, promovând cooperarea economică și prevenirea conflictelor, spre deosebire de abordarea actorilor terți, care vizează exacerbarea unui mediu fragmentat și escaladarea preocupărilor geopolitice; să facă un bilanț al investițiilor consecvente și multisectoriale ale Chinei în regiune, evaluând în același timp consecințele acestora, inclusiv dependența crescută a statelor africane, și abordând prezența și influența tot mai mare ale Chinei; să invite autoritățile turce să se alinieze la politicile UE și să își coordoneze mai bine eforturile cu inițiativele UE, în special cu Misiunea de formare a UE în Somalia, pentru a fi mai eficace și a obține rezultate mai bune în ce privește securitatea și stabilitatea, permițând astfel o tranziție democratică rapidă și autentică; să întărească coordonarea cu omologii africani în definirea domeniilor prioritare cărora ar trebui să le fie consacrate investițiile UE și să se angajeze să aloce resurse suficiente pentru realizarea acestora; să ia act de întărirea militară a părților terțe în regiune, în special de planurile avansate ale Rusiei de a construi o bază navală pe coasta sudaneză la Marea Roșie, precum și de inaugurarea de către China a unei baze militare în Djibouti în 2017; să acorde o atenție deosebită activităților din ce în ce mai numeroase ale societăților private de securitate, cum ar fi Grupul Wagner sponsorizat de Rusia, care își desfășoară activitatea în Sudan, împiedicând tranziția democratică și exploatând deficiențele interne în detrimentul populațiilor locale, pentru a evita repercusiunile negative similare observate în alte regiuni, și să colaboreze îndeaproape cu UA și cu țările din Cornul Africii pentru a crea și a operaționaliza în fiecare țară un aparat de securitate național eficient, responsabil și fiabil; să invite toate statele membre ale UE să ratifice Convenția internațională împotriva recrutării, utilizării, finanțării și formării mercenarilor; să evalueze impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra influenței UE în regiune;

(y)

să întărească comunicarea strategică prin campanii de informare publică eficiente și bazate pe fapte, pentru a fi mai prezentă la nivel local și a informa cu privire la acțiunile, obiectivele și inițiativele sponsorizate de UE în regiune, pentru a spori vizibilitatea UE și a sublinia obiectivul de a genera valoare adăugată pentru comunitățile locale, dezvoltarea sustenabilă, pacea și securitatea și creșterea favorabilă incluziunii, contracarând, de asemenea, dezinformarea și discursurile false ale terților; să mandateze reprezentantul special al UE pentru Cornul Africii să se concentreze asupra activităților regionale și să mărească vizibilitatea, prezența și angajamentul UE față de toate țările din regiune pentru a promova relații mai strânse; să asigure o mai mare transparență și vizibilitate a activității Reprezentantului Special al UE, asigurând faptul că acesta acordă prioritate soluționării conflictelor, sprijinirii drepturilor omului și democrației în colaborarea sa cu interlocutorii săi din regiune și se implică în mod proactiv cu actorii societății civile, cu apărătorii drepturilor omului și cu vocile disidente, care ar putea fi amenințate sau vizate de autoritățile locale;

(z)

în abordarea următoarelor aspecte specifice referitoare la țările din Cornul Africii:

(i)

să recunoască importanța geostrategică a Djibouti; să ia act de contribuția pozitivă a Djibouti la pace, securitate și cooperare regională în Cornul Africii, în special prin găzduirea platformei logistice a operației Atalanta și a prezenței militare a statelor membre ale UE; subliniază că proiectele de construcții din Djibouti sunt finanțate în mare parte de China, cu investiții în infrastructură estimate la 9,8 miliarde USD; să își exprime îngrijorarea cu privire la înființarea unei baze navale chineze în Djibouti pentru proiecția militară cu rază lungă de acțiune, cu privire la preluarea de către China a portului strategic Doraleh, precum și cu privire la creșterea datoriei publice externe a Djibouti, contractată prin împrumuturi acordate de către China; să colaboreze cu această țară, care se află la intersecția uneia dintre cele mai tranzitate rute de migrație din lume, în sprijinirea eforturilor sale de a găzdui refugiați din regiune și în punerea în aplicare a angajamentelor sale globale și regionale; să împărtășească know-how-ul și cele mai bune practici ale UE în domeniul gestionării apei, dat fiind că Djibouti este una dintre cele mai aride țări din lume, care se confruntă cu o secetă extremă; să își exprime regretul că nicio mass-media independentă nu a fost autorizată să transmită de la Djibouti; să solicite protecția surselor mass-mediei independente din Djibouti, care nu au altă opțiune decât să difuzeze și să se exprime din străinătate;

(ii)

să condamne alinierea totală a Eritreei la discursul și propaganda Rusiei și să își exprime îngrijorarea cu privire la faptul că Eritreea ar putea deveni o platformă pentru influența Rusiei în Cornul Africii; să solicite autorităților eritreene să își înceteze implicarea militară în conflictul civil etiopian, facilitând, în același timp, un acord de pace între autoritățile federale etiopiene și Frontul de Eliberare al Poporului Tigray, care ar include încetarea atacurilor cu rachete de către acest grup pe teritoriul Eritreei; să solicite autorităților eritreene să ia măsuri concrete în vederea reconcilierii interne și să îi elibereze pe toți prizonierii politici fără condiții, inclusiv pe scriitorul și ziaristul suedezo-eritreean David Isaak, care este deținut din 2001; să monitorizeze în mod constant situația internă și să ia în considerare o reducere treptată și proporțională a sancțiunilor UE dacă se înregistrează îmbunătățiri concrete și obiective;

(iii)

să sprijine toate eforturile diplomatice pentru a pune capăt conflictului în curs din Etiopia, un actor important în Cornul Africii, atât la nivel național, în special prin intermediul componentei de mediere a UA, care va anunța un trio de mediatori la nivel înalt, prezidat de Înaltul Reprezentant pentru Cornul Africii, Olusegun Obasanjo, pentru a acorda prioritate unui acord privind o încetare permanentă a focului, accesul umanitar neîngrădit în toate zonele și retragerea imediată a forțelor eritreene, precum și pentru a înlesni asumarea răspunderii și reconcilierea internă; să insiste asupra faptului că dialogul național trebuie să favorizeze cât mai mult includerea, să fie cât mai amplu și mai transparent posibil, incluzându-i pe reprezentanții societății civile și pe partidele de opoziție, pentru a îndeplini obiectivul de a fi un adevărat catalizator pentru reconciliere; să coordoneze sprijinul între instituțiile naționale și internaționale pertinente și guvernul etiopian în ceea ce privește reluarea serviciilor de sănătate, de educație și a altor facilități și servicii publice, inclusiv serviciile de ajutor pentru persoanele strămutate în interiorul țării și populațiile afectate de conflict; să ia act de raportul Amnesty International și Human Rights Watch privind crimele împotriva umanității și purificarea etnică din Tigray de Vest; să salute înființarea de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a unei comisii internaționale de experți în domeniul drepturilor omului în Etiopia (ICHREE), care să desfășoare o anchetă aprofundată și imparțială cu privire la acuzațiile de încălcări și abuzuri comise în Etiopia începând cu 3 noiembrie 2020 de către toate părțile implicate în conflict, lucrând în completarea Grupului operativ interministerial etiopian (IMTF) privind răspunderea și constatările echipei comune de anchetă, publicat în raportul Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului/Comisiei etiopiene pentru drepturile omului din noiembrie 2021; să sprijine justiția de tranziție pentru a-i trage la răspundere pe autorii încălcărilor drepturilor omului pentru crimele grave pe care le-au comis în contextul conflictului din Etiopia, în special prin sprijinirea rolului tuturor instituțiilor implicate, cum ar fi Comisia etiopiană pentru drepturile omului, Consiliul ONU pentru drepturile omului și Curtea Penală Internațională; să ia act de unele evoluții pozitive din țară, cum ar fi armistițiul umanitar din 24 martie 2022 și eliberarea unor prizonieri politici, accesul umanitar sporit în timpul armistițiului, precum și declarațiile publice ale guvernului etiopian și ale conducerii tigrayene conform cărora se vor angaja în negocieri de pace conduse de UA; să evalueze cu atenție evoluțiile din Etiopia în vederea adoptării de măsuri suplimentare în cazul înrăutățirii situației; în același timp, să solicite în continuare soluționarea pașnică a conflictului și lansarea fără întârziere a negocierilor de pace și să exploreze rolul posibil al UE în procesul de mediere; în același timp, să fie gata să reinstituie treptat sprijinul bugetar și asistența UE dacă sunt îndeplinite anumite condiții, printre altele încetarea ostilităților, accesul umanitar deplin și neîngrădit în toată Etiopia, inclusiv în regiunea Tigray, răspunderea pentru crimele săvârșite în contextul conflictului și retragerea trupelor eritreene din țară;

(iv)

să sublinieze potențialul Kenyei ca actor-cheie în Cornul Africii în domeniile politic și economic pentru întărirea stabilității regionale și pentru asumarea unui rol constructiv în realizarea păcii și a securității; să sprijine angajamentul față de un parteneriat strategic reînnoit cu Kenya; să aprofundeze relațiile dintre UE și Kenya prin exploatarea întregului potențial al dialogului strategic UE-Kenya; să salute decizia de a trimite o misiune UE de observare a alegerilor pentru alegerile prezidențiale din august 2022; să salute soluționarea pașnică a disputei electorale în urma alegerilor prezidențiale și să ia act de rolul responsabil pe care l-au jucat instanțele kenyene în cadrul acestuia; să invite autoritățile kenyene să evalueze în mod corespunzător viitorul raport final al misiunii de observare a alegerilor și să tragă concluziile necesare pentru a continua reforma și a îmbunătăți procesele electorale ale țării; să salute eforturile Kenyei de a colabora cu privire la provocările legate de mediu și, în special, să salute aprobarea la Nairobi, în martie 2022, în cadrul Adunării ONU pentru mediu, a unei rezoluții menite să pună capăt poluării cu materiale plastice și să elaboreze un acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic până în 2024;

(v)

să reamintească faptul că situația amenințătoare în materie de securitate din Somalia este foarte îngrijorătoare și, dacă nu este combătută într-un mod robust, poate fi un factor destabilizator major în întregul Corn al Africii și chiar dincolo de acesta; să salute încheierea alegerilor prezidențiale somaleze și transferul pașnic al puterii; să îl invite pe președintele nou-ales să formeze un cabinet care să favorizeze includerea și să invite noul guvern să facă progrese în ceea ce privește prioritățile naționale critice, inclusiv abordarea situației umanitare dezastruoase din țară; să evalueze reluarea sprijinului din partea Europei; să salute efectele pozitive ale angajamentului UE în Somalia; să sublinieze valoarea adăugată evidentă a misiunilor de consiliere pentru structurile de comandă și, prin urmare, să încurajeze implicarea participanților europeni în operațiunile misiunilor de formare ale UE; să sprijine pe deplin eforturile ATMIS de a promova drepturile omului în Somalia și eforturile de menținere a păcii împotriva Al-Shabaab, care amenință securitatea democrației și statul de drept în țară; să colaboreze cu UA și cu instituțiile somaleze pentru revizuirea mandatului ATMIS, concentrându-se asupra întăririi instituționale și oferind un sprijin financiar suficient și prin intermediul IEP; să își coordoneze eforturile cu UA și IGAD pentru a stimula un proces de edificare a națiunii în Somalia, care să plaseze societatea civilă în centrul său; să asigure că revizuirea ATMIS se desfășoară în paralel cu întărirea progresivă a forțelor armate somaleze și a aparatului civil de securitate, care ar trebui să devină garanții finali ai securității în țară; să se consulte cu autoritățile somaleze cu scopul de a identifica noi forme de cooperare bilaterală cu UE pentru a întări capacitatea Somaliei de a garanta securitatea maritimă și a evita orice risc de reapariție a pirateriei în apele sale teritoriale; să sprijine o evaluare aprofundată a performanței trupelor ATMIS având în vedere eforturile depuse pentru prevenirea crimelor comise de armatele regulate în Somalia;

(vi)

să ia act de prelungirea mandatului guvernului cu încă doi ani, dar să sublinieze obligația acestuia de a înregistra progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului de pace și de a se pregăti pentru alegeri libere și corecte; să sprijine pe deplin punerea în aplicare rapidă a acordului de pace în Sudanul de Sud prin intermediul principalelor structuri de monitorizare, cum ar fi Comisia reconstituită comună de monitorizare și evaluare, Mecanismul de monitorizare și verificare a încetării focului și a măsurilor tranzitorii de securitate, colaborând în mod strâns cu UA și al IGAD; să se coordoneze cu și să sprijine alți actori internaționali și regionali din Sudanul de Sud, cum ar fi UA, IGAD, ONU și troica (SUA, Regatul Unit și Norvegia), pentru a continua să se implice în mod ferm în exercitarea de presiuni asupra guvernului de tranziție revitalizat al unității naționale pentru a continua punerea în aplicare a acordului revitalizat privind soluționarea conflictului din Republica Sudanul de Sud, în special a sarcinilor sale de dinaintea tranziției, inclusiv reprezentarea femeilor, astfel cum sunt detaliate în acord;

(vii)

să reitereze condamnarea loviturii de stat militare din octombrie 2021 și a violențelor comise în represiunea care a urmat; să se coordoneze cu alți actori din regiune pentru a exercita presiuni asupra armatei în vederea stabilirii unui calendar clar pentru reinstaurarea regimului civil, care să ducă la alegeri generale echitabile, deschise și transparente cât mai curând posibil; să ia act de intenția declarată a armatei de a preda puterea autorităților civile și să solicite ca această tranziție să fie pusă în aplicare fără întârzieri nejustificate; să invite autoritățile politice civile să intensifice coordonarea și cooperarea pentru a prezenta planuri clare pentru asigurarea unei tranziții pașnice; să sublinieze că este necesară o soluție rapidă, deoarece orice întârziere suplimentară ar exacerba deteriorarea economiei și a situației umanitare în întreaga țară și ar agrava provocările deja imense cu care se confruntă poporul sudanez; să sprijine societatea civilă și pe militanții de pe teren și să solicite eliberarea militanților pașnici și a prizonierilor politici deținuți; să își reitereze sprijinul ferm pentru eforturile în curs ale mecanismului tripartit de a contribui la reconcilierea diferențelor dintre părțile și inițiativele sudaneze, de a facilita restabilirea tranziției către democrație și de a înlesni parcursul țării către o transformare civilă și democratică; să sublinieze că trebuie lansat un proces de justiție de tranziție pentru a-i aduce în fața justiției pe autorii încălcărilor drepturilor omului și pentru a pune bazele reconcilierii naționale; să consolideze acțiunea UE pe teren în ceea ce privește ajutorul umanitar și sprijinul direct pentru populație, îmbunătățind condițiile de viață ale comunităților locale și reducând, în același timp, expunerea la influențele ruse și chineze; să își exprime profunda îngrijorare cu privire la intenția de a înființa o bază navală rusă în Port Sudan, ceea ce ar avea repercusiuni negative asupra păcii și securității Mării Roșii;

(viii)

să recunoască rolul important jucat de Uganda în procesul de mediere care a dus la încheierea acordului de pace din Sudanul de Sud; să salute contribuția forțelor armate ugandeze la ATMIS și să se coordoneze cu această țară în ceea ce privește viitorul misiunii; să sprijine „noul plan parohial” și alte eforturi de combatere a sărăciei printr-o abordare la nivel local; să își exprime regretele cu privire la condițiile în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din ianuarie 2021 și să invite autoritățile naționale ugandeze să promoveze un spațiu politic deschis care să poată duce la alegeri corecte și transparente, evitând totodată limitarea accesului la mass-media și la rețelele de socializare; să sublinieze faptul că dreptul la consimțământul liber și prealabil în cunoștință de cauză al populațiilor indigene și al comunităților locale este consacrat în dreptul internațional și să invite autoritățile naționale ugandeze să susțină toate drepturile fundamentale ale omului în toate situațiile; să își exprime, în acest sens, îngrijorarea cu privire la încălcările grave ale drepturilor omului care au fost relatate în cadrul proiectului privind conducta petrolieră din Africa de Est, precum și cu privire la riscurile asociate de prejudiciere ireversibilă a mediului și a climei; să invite UE să adopte de urgență Directiva privind diligența necesară a întreprinderilor pentru a trage la răspundere întreprinderile europene atunci când activitățile lor sunt legate de astfel de încălcări;