EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021AR4548

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Modificarea Directivei privind eficiența energetică pentru a răspunde noilor obiective climatice pentru 2030

COR 2021/04548

JO C 301, 5.8.2022, p. 139–183 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

5.8.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 301/139


Avizul Comitetului European al Regiunilor – Modificarea Directivei privind eficiența energetică pentru a răspunde noilor obiective climatice pentru 2030

(2022/C 301/15)

Raportor:

Rafał Kazimierz TRZASKOWSKI (PL-PPE), președintele Consiliului Local Varșovia

Documente de referință:

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare)

COM(2021) 558 2021/0203 (COD)

SEC(2021) 558 2021/0203 (COD)

SWD(2021) 623 2021/0203 (COD)

SWD(2021) 624 2021/0203 (COD)

SWD(2021) 625 2021/0203 (COD)

SWD(2021) 626 2021/0203 (COD)

SWD(2021) 627 2021/0203 (COD)

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 16

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O tranziție justă către o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050 este esențială pentru Pactul verde european. Sărăcia energetică reprezintă un concept esențial, consolidat prin pachetul legislativ „Energie curată pentru toți europenii” și destinat să faciliteze o tranziție energetică justă. În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 și al Directivei (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (1), Comisia a furnizat îndrumări orientative cu privire la indicatorii adecvați pentru a măsura sărăcia energetică și pentru a defini ce înseamnă un „număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcia energetică” (2). Directiva (UE) 2019/944 și Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) impun statelor membre să ia măsuri adecvate pentru a aborda sărăcia energetică ori de câte aceasta este identificată, inclusiv măsuri care abordează contextul mai larg al sărăciei.

O tranziție justă către o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050 este esențială pentru Pactul verde european. Sărăcia energetică reprezintă un concept esențial, consolidat prin pachetul legislativ „Energie curată pentru toți europenii” și destinat să faciliteze o tranziție energetică justă. În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 și al Directivei (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (4), Comisia a furnizat îndrumări orientative cu privire la indicatorii adecvați pentru a măsura sărăcia energetică și pentru a defini ce înseamnă un „număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcia energetică” (5). Directiva (UE) 2019/944 și Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) impun statelor membre să ia măsuri adecvate pentru a aborda sărăcia energetică ori de câte ori aceasta este identificată, indiferent dacă ea afectează gospodăriile vulnerabile, întreprinderile vulnerabile, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici, sau utilizatorii de soluții de mobilitate vulnerabili; de asemenea, ar trebui incluse măsuri care abordează contextul mai larg al sărăciei.

Amendamentul 2

Considerentul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Gospodăriile cu venituri mici și medii, clienții vulnerabili, inclusiv utilizatorii finali, persoanele care se confruntă cu sărăcie energetică sau cu riscul de sărăcie energetică și persoanele care trăiesc în locuințe sociale ar trebui să beneficieze de aplicarea principiului „eficiența energetică înainte de toate”. Măsurile de eficiență energetică ar trebui implementate în mod prioritar pentru a îmbunătăți situația acestor persoane și gospodării sau pentru a atenua sărăcia energetică. O abordare holistică în ceea ce privește elaborarea politicilor și implementarea politicilor și a măsurilor impune ca statele membre să se asigure că alte politici și măsuri nu au niciun efect advers asupra acestor persoane și gospodării.

Gospodăriile cu venituri mici și medii, microîntreprinderile și întreprinderile mici , clienții vulnerabili , inclusiv utilizatorii finali, persoanele care se confruntă cu sărăcie energetică sau cu riscul de sărăcie energetică și în materie de mobilitate și persoanele care trăiesc în locuințe sociale ar trebui să beneficieze de aplicarea principiului „eficiența energetică înainte de toate”. Măsurile de eficiență energetică ar trebui implementate în mod prioritar pentru a îmbunătăți situația acestor persoane și gospodării sau pentru a atenua sărăcia energetică. O abordare holistică în ceea ce privește elaborarea politicilor și implementarea politicilor și a măsurilor impune ca statele membre să se asigure că alte politici și măsuri nu au niciun efect advers direct sau indirect asupra acestor persoane și gospodării.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 3

Considerentul 25

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Ar fi preferabil ca îndeplinirea obiectivului de eficiență energetică să fie rezultatul punerii în aplicare cumulative a măsurilor naționale și europene specifice care promovează eficiența energetică în diferite domenii. Statele membre ar trebui să stabilească politici și măsuri naționale în materie de eficiență energetică. Politicile și măsurile respective și eforturile individuale ale fiecărui stat membru ar trebui evaluate de către Comisie, împreună cu datele privind progresele înregistrate, pentru a evalua probabilitatea îndeplinirii obiectivului global al Uniunii și măsura în care eforturile individuale sunt suficiente pentru realizarea obiectivului comun.

Ar fi preferabil ca îndeplinirea obiectivului de eficiență energetică să fie rezultatul punerii în aplicare cumulative a măsurilor locale, regionale, naționale și europene specifice care promovează eficiența energetică în diferite domenii. Statele membre ar trebui să stabilească politici și măsuri naționale în materie de eficiență energetică. Politicile și măsurile respective și eforturile individuale ale fiecărui stat membru ar trebui evaluate de către Comisie, împreună cu datele privind progresele înregistrate, pentru a evalua probabilitatea îndeplinirii obiectivului global al Uniunii și măsura în care eforturile individuale sunt suficiente pentru realizarea obiectivului comun.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 4

Considerentul 28

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a-și îndeplini obligația, statele membre ar trebui să vizeze consumul final de energie al tuturor serviciilor și instalațiilor publice ale organismelor publice. În vederea stabilirii destinatarilor acestei măsuri, statele membre ar trebui să aplice definiția autorităților contractante prevăzută în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7). Obligația poate fi îndeplinită prin reducerea consumului final de energie din orice domeniu al sectorului public, inclusiv transporturile, clădirile publice, asistența medicală, amenajarea teritoriului, gestionarea apei și epurarea apelor uzate, canalizarea și epurarea apei, gestionarea deșeurilor, încălzirea și răcirea centralizată, distribuirea energiei, iluminatul public, planificarea infrastructurii. Pentru a reduce sarcina administrativă a organismelor publice, statele membre ar trebui să creeze platforme sau instrumente digitale pentru a colecta datele agregate privind consumul de la organismele publice, pentru a le pune la dispoziția publicului și pentru a raporta datele către Comisie.

Pentru a-și îndeplini obligația, statele membre ar trebui să vizeze consumul final de energie al tuturor serviciilor și instalațiilor publice ale organismelor publice. În vederea stabilirii destinatarilor acestei măsuri, statele membre ar trebui să aplice definiția autorităților contractante prevăzută în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8). Obligația poate fi îndeplinită prin reducerea consumului final de energie din orice domeniu al sectorului public, inclusiv transporturile, clădirile publice, asistența medicală, amenajarea teritoriului, gestionarea apei și epurarea apelor uzate, canalizarea și epurarea apei, gestionarea deșeurilor, încălzirea și răcirea centralizată, distribuirea energiei, iluminatul public, planificarea infrastructurii. Pentru a reduce sarcina administrativă a autorităților locale și regionale și a altor organisme publice, statele membre ar trebui să creeze platforme sau instrumente digitale pentru a colecta datele agregate privind consumul de la toate organismele publice, pentru a le pune la dispoziția publicului și pentru a raporta datele către Comisie. Statele membre vor trebui să se asigure că autoritățile locale și regionale și alte organisme publice sunt suficient de echipate pentru colectarea acestor date.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 5

Considerentul 29

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre ar trebui să exercite un rol exemplar prin asigurarea faptului că toate contractele de performanță energetică și sistemele de gestionare a energiei din sectorul public sunt realizate în conformitate cu standarde europene sau internaționale sau că auditurile energetice sunt utilizate în mare măsură în părțile cu un consum intensiv de energie ale sectorului public.

Statele membre, regiunile și autoritățile locale ar trebui să exercite un rol exemplar prin asigurarea faptului că toate contractele de performanță energetică și sistemele de gestionare a energiei din sectorul public sunt realizate în conformitate cu standarde europene sau internaționale sau că auditurile energetice sunt utilizate în mare măsură în părțile cu un consum intensiv de energie ale sectorului public. Pentru a atinge acest obiectiv, statele membre vor trebui să pună la dispoziție orientări și proceduri clare privind utilizarea acestor instrumente.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 6

Considerentul 30

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Autoritățile publice sunt încurajate să obțină sprijin din partea unor entități precum agențiile pentru energie durabilă instituite, acolo unde este cazul, la nivel regional sau local. Organizarea acestor agenții reflectă de obicei nevoile individuale ale autorităților publice dintr-o anumită regiune sau care își desfășoară activitatea într-un anumit domeniu al sectorului public. Agențiile centralizate pot răspunde mai bine nevoilor și pot acționa mai eficace în alte privințe, de exemplu în statele membre mai mici sau centralizate sau în ceea ce privește aspecte complexe sau transregionale, precum încălzirea și răcirea centralizată. Agențiile pentru energie durabilă pot servi drept ghișee unice în temeiul articolului 21. Aceste agenții sunt deseori responsabile pentru elaborarea unor planuri locale sau regionale de decarbonizare, care pot include și alte măsuri de decarbonizare, precum schimbarea cazanelor pe bază de combustibili fosili, și pentru sprijinirea autorităților publice în implementarea politicilor legate de energie. Agențiile pentru energie durabilă sau alte entități care sprijină autoritățile regionale și locale pot avea competențe, obiective și resurse clare în domeniul energiei durabile. Agențiile pentru energie durabilă ar putea fi încurajate să ia în considerare inițiativele adoptate în cadrul Convenției primarilor, care reunește autorități locale ce s-au angajat în mod voluntar să implementeze obiectivele Uniunii în materie de climă și de energie, precum și alte inițiative existente în acest scop. Planurile de decarbonizare ar trebui să fie legate de planurile de amenajare a teritoriului și ar trebui să țină seama de evaluarea cuprinzătoare pe care trebuie să o realizeze statele membre.

Autoritățile publice sunt încurajate să obțină sprijin din partea unor entități precum agențiile pentru energie durabilă instituite, acolo unde este cazul, la nivel regional sau local. Organizarea acestor agenții reflectă de obicei nevoile individuale ale autorităților publice dintr-o anumită regiune sau care își desfășoară activitatea într-un anumit domeniu al sectorului public. Agențiile centralizate pot răspunde mai bine nevoilor și pot acționa mai eficace în alte privințe, de exemplu în statele membre mai mici sau centralizate sau în ceea ce privește aspecte complexe sau transregionale, precum încălzirea și răcirea centralizată. Agențiile pentru energie durabilă pot servi drept ghișee unice în temeiul articolului 21. Aceste agenții sunt deseori responsabile pentru elaborarea unor planuri locale sau regionale de decarbonizare, care pot include și alte măsuri de decarbonizare, precum schimbarea cazanelor pe bază de combustibili fosili, și pentru sprijinirea autorităților publice în implementarea politicilor legate de energie. Agențiile pentru energie durabilă sau alte entități care sprijină autoritățile regionale și locale pot avea competențe, obiective și resurse clare în domeniul energiei durabile. Agențiile pentru energie durabilă ar putea fi încurajate să ia în considerare inițiativele adoptate de administrațiile locale și regionale în cadrul combaterii schimbărilor climatice, prin intermediul planurilor elaborate în acest domeniu în temeiul unui mandat juridic sau pe bază voluntară, inclusiv în cadrul Convenției primarilor, care implementează obiectivele Uniunii în materie de climă și de energie, precum și alte inițiative existente în acest scop. Planurile de combatere a schimbărilor climatice ar trebui să fie legate de planurile de amenajare a teritoriului și ar trebui să țină seama de evaluarea cuprinzătoare pe care trebuie să o realizeze statele membre. Aceste planuri ar trebui să contribuie, de asemenea, la planificarea în domeniul energiei și al climei la nivel național, începând cu revizuirea periodică a planurilor naționale privind energia și clima: Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice ar trebui revizuit în consecință.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 7

Considerentul 31

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre ar trebui să sprijine organismele publice în ceea ce privește planificarea și adoptarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv la nivel regional și local, prin furnizarea de orientări care să promoveze consolidarea competențelor și oportunitățile de formare și prin încurajarea cooperării dintre organismele publice, inclusiv dintre agenții. În acest scop, statele membre ar putea înființa centre naționale de competențe cu privire la aspecte complexe, precum consilierea agențiilor energetice locale sau regionale în legătură cu încălzirea sau răcirea centralizată.

Statele membre ar trebui să sprijine autoritățile locale și regionale, precum și alte organisme publice în ceea ce privește planificarea și adoptarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv la nivel regional și local, prin furnizarea de sprijin financiar și tehnic și prin prezentarea de planuri care să abordeze deficitul de forță de muncă și de profesioniști calificați necesari în toate etapele tranziției verzi, inclusiv artizani, precum și experți în tehnologiile ecologice cu înaltă calificare, cercetători în domeniul științelor aplicate și inovatori. Statele membre ar trebui să sprijine organismele publice pentru a lua în considerare beneficiile mai ample, dincolo de economiile de energie, cum ar fi un climat interior sănătos cu o calitate îmbunătățită a aerului și a mediului, precum și îmbunătățirea calității vieții, mai ales pentru școli, centrele de zi, locuințele protejate, centrele de îngrijire și asistență și spitale. Statele membre ar trebui să furnizeze orientări care să promoveze consolidarea competențelor și oportunitățile de formare și să încurajeze cooperarea dintre organismele publice, inclusiv dintre agenții. În acest scop, statele membre ar putea înființa centre naționale și regionale de competențe cu privire la aspecte complexe, precum consilierea agențiilor energetice locale sau regionale în legătură cu încălzirea sau răcirea centralizată.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 8

Considerentul 32

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Clădirile și transporturile sunt, împreună cu industria, principalii consumatori de energie și sursele cele mai importante de emisii (9). Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul total de energie al Uniunii și pentru 36 % din emisiile de GES generate de sectorul energetic (10). Comunicarea Comisiei privind „Valul de renovări ale clădirilor” (11) abordează dubla provocare reprezentată de eficiența energetică și de utilizarea eficientă a resurselor, precum și accesibilitatea din punct de vedere financiar în sectorul construcțiilor și vizează dublarea ratei de renovare. Ea se concentrează asupra clădirilor cu cele mai slabe performanțe, a sărăciei energetice și a clădirilor publice. În plus, clădirile reprezintă un element esențial în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului Uniunii de atingere a neutralității climatice până în 2050. Clădirile deținute de organismele publice reprezintă o pondere semnificativă din parcul imobiliar și au o vizibilitate ridicată în viața publică. Prin urmare, se recomandă stabilirea unei rate anuale a renovărilor pentru clădirile deținute de organisme publice pe teritoriul unui stat membru, în vederea îmbunătățirii performanței energetice a acestora. Statele membre sunt invitate să stabilească o rată de renovare mai mare, în cazul în care acest lucru este eficient din punctul de vedere al costurilor, în cadrul renovării parcului lor imobiliar în conformitate cu strategiile lor de renovare a clădirilor sau cu programele lor naționale de renovare. Rata renovărilor nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB), prevăzute de Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (12). În cadrul următoarei reexaminări a Directivei 2010/31/UE, Comisia ar trebui să evalueze progresele realizate de statele membre în ceea ce privește renovarea clădirilor organismelor publice. Comisia ar trebui să aibă în vedere prezentarea unei propuneri legislative pentru revizuirea ratei de renovare, ținând seama de progresele realizate de statele membre, de evoluțiile economice sau tehnice semnificative sau, acolo unde este necesar, de angajamentele Uniunii în ceea ce privește decarbonizarea și reducerea poluării la zero. Obligația prevăzută de prezenta directivă de renovare a clădirilor organismelor publice completează directiva respectivă, care solicită statelor membre să se asigure că, atunci când clădirile existente sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a acestora este îmbunătățită pentru a satisface cerințele privind NZEB.

Clădirile și transporturile sunt, împreună cu industria, principalii consumatori de energie și sursele cele mai importante de emisii (13). Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul total de energie al Uniunii și pentru 36 % din emisiile de GES generate de sectorul energetic (14). Comunicarea Comisiei privind „Valul de renovări ale clădirilor” (15) abordează dubla provocare reprezentată de eficiența energetică și de utilizarea eficientă a resurselor, precum și accesibilitatea din punct de vedere financiar în sectorul construcțiilor și vizează dublarea ratei de renovare. Ea se concentrează asupra clădirilor cu cele mai slabe performanțe, a sărăciei energetice și a clădirilor publice. În plus, clădirile reprezintă un element esențial în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului Uniunii de atingere a neutralității climatice până în 2050. Clădirile deținute de organismele publice reprezintă o pondere semnificativă din parcul imobiliar și au o vizibilitate ridicată în viața publică. Prin urmare, se recomandă stabilirea unei rate anuale a renovărilor pentru clădirile deținute de organisme publice pe teritoriul unui stat membru, în vederea îmbunătățirii performanței energetice a acestora. Statele membre sunt invitate să stabilească o rată de renovare mai mare, în cazul în care acest lucru este eficient din punctul de vedere al costurilor, în cadrul renovării parcului lor imobiliar în conformitate cu strategiile lor de renovare a clădirilor sau cu programele lor naționale de renovare. Rata renovărilor nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB), prevăzute de Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16). În cadrul următoarei reexaminări a Directivei 2010/31/UE, Comisia ar trebui să evalueze progresele realizate de statele membre în ceea ce privește renovarea clădirilor organismelor publice. Comisia ar trebui să aibă în vedere prezentarea unei propuneri legislative pentru revizuirea ratei de renovare, ținând seama de progresele realizate de statele membre, de evoluțiile economice sau tehnice semnificative sau, acolo unde este necesar, de angajamentele Uniunii în ceea ce privește decarbonizarea și reducerea poluării la zero. Obligația prevăzută de prezenta directivă de renovare a clădirilor organismelor publice completează directiva respectivă, care solicită statelor membre să se asigure că, atunci când clădirile existente sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a acestora este îmbunătățită pentru a satisface cerințele privind NZEB , acolo unde este cazul . Comisia Europeană și statele membre vor trebui să pună la dispoziție orientări suplimentare privind renovarea aprofundată a clădirilor cu valoare istorică: vor fi instituite inițiative specifice vizând sprijinirea renovării acestor clădiri, inclusiv diverse tipuri de intervenții vizând performanța energetică.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 9

Considerentul 34

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În 2020, peste jumătate din populația lumii locuiește în zone urbane. Se preconizează că această cifră va ajunge la 68 % până în 2050 (17). În plus, jumătate din infrastructurile urbane necesare până în 2050 nu au fost încă construite (18). Orașele și zonele metropolitane sunt centre de activitate economică, de generare a cunoștințelor, de inovare și de descoperire a unor noi tehnologii. Orașele influențează calitatea vieții cetățenilor care locuiesc sau lucrează în acestea. Statele membre ar trebui să sprijine municipalitățile din punct de vedere tehnic și financiar. O serie de municipalități și de alte organisme publice din statele membre au pus deja în aplicare abordări integrate în ceea ce privește economiile de energie și aprovizionarea cu energie, de exemplu, prin intermediul planurilor de acțiune în domeniul energiei durabile, cum ar fi cele dezvoltate în temeiul inițiativei Convenția primarilor și abordările urbane integrate care depășesc intervențiile individuale referitoare la clădiri sau moduri de transport.

În 2020, peste jumătate din populația lumii locuiește în zone urbane. Se preconizează că această cifră va ajunge la 68 % până în 2050 (19). În plus, jumătate din infrastructurile urbane necesare până în 2050 nu au fost încă construite (20). Orașele și zonele metropolitane sunt centre de activitate economică, de generare a cunoștințelor, de inovare și de descoperire a unor noi tehnologii. Orașele influențează calitatea vieții cetățenilor care locuiesc sau lucrează în acestea. Statele membre ar trebui să sprijine autoritățile locale din punct de vedere tehnic și financiar. O serie de autorități locale și regionale și de alte organisme publice din statele membre au pus deja în aplicare abordări integrate în ceea ce privește economiile de energie, aprovizionarea cu energie și mobilitatea durabilă în temeiul unui mandat legal sau în mod voluntar , de exemplu, prin intermediul planurilor de acțiune în domeniul energiei durabile, cum ar fi cele dezvoltate în temeiul Convenției primarilor și abordările urbane integrate – cum ar fi cele elaborate în cadrul planului de mobilitate urbană durabilă – care depășesc intervențiile individuale referitoare la clădiri sau moduri de transport. Sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul îmbunătățirii eficienței energetice a mobilității urbane, atât a transportului de călători, cât și a transportului de mărfuri. Ținând seama de însemnatele eforturi suplimentare solicitate autorităților locale și regionale care sunt avanpostul tranziției energetice, este necesar să se garanteze că acestor autorități locale și regionale li se facilitează accesul la un sprijin financiar, necesar pentru a-și implementa planurile privind energia durabilă și clima, planurile de mobilitate urbană durabilă și planurile de tranziție verde, din instrumente europene. În acest scop, se va acorda atenție deosebită punerii în aplicare a măsurilor care există deja în cadrul juridic actual. Acest lucru este relevant, de exemplu, pe tot parcursul implementării fondurilor europene, cum ar fi CFM și Next Generation EU, inclusiv a Mecanismului de redresare și reziliență, a fondurilor structurale și a fondurilor politicii de coeziune, a Fondului de dezvoltare rurală și a Fondului pentru o tranziție justă, precum și a instrumentelor financiare și a asistenței tehnice disponibile în cadrul InvestEU. Implicarea activă a regiunilor și, după caz, a autorităților locale în dezvoltarea și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale, împreună cu furnizarea de sprijin direct pentru dezvoltarea urbană durabilă, precum și resurse suficiente în cadrul obiectivului de politică pentru o Europă mai ecologică, rezilientă și cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, sunt esențiale.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 10

Considerentul 36

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Toate entitățile publice care investesc resurse publice prin achiziții publice ar trebui să dea un exemplu atunci când atribuie contracte și concesiuni, alegând produse, servicii, lucrări și clădiri cu cea mai mare performanță în materie de eficiență energetică, inclusiv în legătură cu acele achiziții care nu fac obiectul unor cerințe specifice în temeiul Directivei 2009/30/CE. În acest context, toate procedurile de atribuire a concesiunilor și a contractelor de achiziții publice cu o valoare care depășește pragurile stabilite la articolele 6 și 7 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (21), la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (22) și la articolele 3 și 4 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului trebuie să țină seama de performanța în materie de eficiență energetică a produselor, clădirilor și serviciilor, conform legislației Uniunii sau legislației naționale, luând în considerare cu prioritate principiul „eficiența energetică înainte de toate” în procedurile lor de achiziții publice.

Toate entitățile publice care investesc resurse publice prin achiziții publice ar trebui să dea un exemplu atunci când atribuie contracte și concesiuni, alegând produse, servicii, lucrări și clădiri cu cea mai mare performanță în materie de eficiență energetică, inclusiv în legătură cu acele achiziții care nu fac obiectul unor cerințe specifice în temeiul Directivei 2009/30/CE; criteriile aplicabile achizițiilor publice verzi și circulare ar trebui utilizate drept orientări în acest sens . În acest context, toate procedurile de atribuire a concesiunilor și a contractelor de achiziții publice cu o valoare care depășește pragurile stabilite la articolele 6 și 7 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (23), la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (24) și la articolele 3 și 4 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului trebuie să țină seama de performanța în materie de eficiență energetică a produselor, clădirilor și serviciilor, conform legislației Uniunii sau legislației naționale, luând în considerare cu prioritate principiul „eficiența energetică înainte de toate” în procedurile lor de achiziții publice.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 11

Considerentul 39

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Este important ca statele membre să ofere organismelor publice sprijinul necesar pentru adoptarea cerințelor de eficiență energetică în cadrul achizițiilor publice și, acolo unde este cazul, pentru utilizarea achizițiilor publice ecologice, prin furnizarea orientărilor și metodologiilor necesare pentru efectuarea evaluării costurilor pe ciclul de viață, precum și a costurilor și impactului asupra mediului. Se preconizează că instrumentele bine concepute, în special instrumentele digitale, vor facilita procedurile de achiziții publice și vor reduce costurile administrative, mai ales în statele membre mai mici care s-ar putea să nu dispună de o capacitate suficientă pentru a pregăti procedurile de licitație. În acest sens, statele membre ar trebui să promoveze în mod activ utilizarea instrumentelor digitale și cooperarea dintre autoritățile contractante, inclusiv la nivel transfrontalier, în scopul schimbului de bune practici.

Este important ca statele membre să ofere autorităților locale, autorităților regionale și altor organisme publice sprijinul necesar pentru adoptarea cerințelor de eficiență energetică în cadrul achizițiilor publice și, acolo unde este cazul, pentru utilizarea achizițiilor publice ecologice, prin furnizarea orientărilor și metodologiilor necesare pentru efectuarea evaluării costurilor pe ciclul de viață, precum și a costurilor și impactului asupra mediului. Se preconizează că instrumentele bine concepute, în special instrumentele digitale, vor facilita procedurile de achiziții publice și vor reduce costurile administrative, mai ales în statele membre mai mici care s-ar putea să nu dispună de o capacitate suficientă pentru a pregăti procedurile de licitație. În acest sens, statele membre ar trebui să promoveze în mod activ utilizarea instrumentelor digitale și cooperarea dintre autoritățile contractante, inclusiv la nivel transfrontalier, în scopul schimbului de bune practici. Pe lângă aceasta, ar trebui desfășurate activități specifice de consolidare a capacităților pentru a se asigura faptul că administrațiile de toate dimensiunile au acces la aceleași instrumente și oportunități, inclusiv în cadrul planului RePowerEU.

Statele membre ar trebui să promoveze producția de biogaz din deșeuri urbane organice în municipalități și grupări de municipalități, precum și instalarea de panouri fotovoltaice pe clădirile publice.

Ar trebui, de asemenea, promovate asociațiile de irigatori, în scopul producției de energie fotovoltaică și al introducerii acesteia în rețeaua de energie electrică generală.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 12

Considerentul 61

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prezenta directivă se referă la conceptul de clienți vulnerabili, pe care statele membre trebuie să îl stabilească în conformitate cu Directiva (UE) 2019/944. În plus, în conformitate cu Directiva 2012/27/UE, introducerea noțiunii de „utilizatori finali” pe lângă noțiunea de „client final” clarifică faptul că drepturile la informații privind facturarea și consumul se aplică și consumatorilor fără contracte individuale sau directe cu furnizorul de energie utilizat pentru sistemele colective de încălzire, răcire sau producere a apei calde menajere din clădirile cu mai mulți ocupanți. Conceptul de clienți vulnerabili nu asigură neapărat vizarea utilizatorilor finali. Prin urmare, pentru a se asigura faptul că măsurile prevăzute în prezenta directivă ajung la toate persoanele și gospodăriile aflate într-o situație de vulnerabilitate, statele membre ar trebui să includă nu numai clienții, în sensul strict al cuvântului, ci și utilizatorii finali, atunci când stabilesc definiția clienților vulnerabili.

Prezenta directivă se referă la conceptul de clienți vulnerabili, pe care statele membre trebuie să îl stabilească în conformitate cu Directiva (UE) 2019/944. În plus, în conformitate cu Directiva 2012/27/UE, introducerea noțiunii de „utilizatori finali” pe lângă noțiunea de „client final” clarifică faptul că drepturile la informații privind facturarea și consumul se aplică și consumatorilor fără contracte individuale sau directe cu furnizorul de energie utilizat pentru sistemele colective de încălzire, răcire sau producere a apei calde menajere din clădirile cu mai mulți ocupanți. Conceptul de clienți vulnerabili nu asigură neapărat vizarea utilizatorilor finali. Prin urmare, pentru a se asigura faptul că măsurile prevăzute în prezenta directivă ajung la toate persoanele și gospodăriile aflate într-o situație de vulnerabilitate, statele membre ar trebui să includă nu numai clienții, în sensul strict al cuvântului, ci și utilizatorii finali, atunci când stabilesc definiția clienților vulnerabili. Conceptul de microîntreprinderi și întreprinderi mici vulnerabile, astfel cum este definit în Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, se încadrează, de asemenea, în domeniul de aplicare al directivei.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 13

Considerentul 69

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Este esențial să fie sensibilizați toți cetățenii Uniunii cu privire la beneficiile creșterii eficienței energetice și să se furnizeze acestora informații precise referitoare la modalitățile prin care aceasta poate fi realizată. Cetățenii de toate vârstele ar trebui să fie de asemenea implicați în tranziția energetică prin intermediul Pactului climatic european și al Conferinței privind viitorul Europei. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, foarte importantă pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, prin reducerea dependenței sale de importul de combustibili din țări terțe.

Este esențial să fie sensibilizați toți cetățenii Uniunii cu privire la beneficiile creșterii eficienței energetice și să se furnizeze acestora informații precise referitoare la modalitățile prin care aceasta poate fi realizată. Cetățenii de toate vârstele ar trebui să fie de asemenea implicați în tranziția energetică prin intermediul Pactului climatic european , al programului Erasmus+ și al Conferinței privind viitorul Europei. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, foarte importantă pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, prin reducerea dependenței sale de importul de combustibili din țări terțe.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 14

Considerentul 71

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La punerea în aplicare a prezentei directive și la luarea altor măsuri în domeniul eficienței energetice, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită sinergiilor dintre măsurile vizând eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor naturale, în conformitate cu principiile economiei circulare.

La punerea în aplicare a Directivei 2012/27/UE astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă și la luarea altor măsuri în domeniul eficienței energetice, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită sinergiilor dintre măsurile vizând eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor naturale, în conformitate cu obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării și cu principiile economiei circulare , precum și protecției naturii și a biodiversității .

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 15

Considerentul 80 (punct nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(80 a)

În momentul evaluării potențialului pentru încălzirea și răcirea eficientă, statele membre iau în considerare aspecte mai ample legate de mediu, de sănătate și de siguranță. Dat fiind rolul pompelor de căldură pentru realizarea potențialului de eficiență energetică în încălzire și răcire, riscurile unui impact negativ asupra mediului generate de agenții frigorifici care sunt persistenți, bioacumulativi sau toxici ar trebui reduse la minimum.

Amendament 16

Considerentul 92

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Ar trebui recunoscută contribuția comunităților de energie din surse regenerabile, în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (25), precum și a comunităților de energie ale cetățenilor, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/944, la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european și ale Planului privind obiectivul climatic pentru 2030. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia în considerare și să promoveze rolul comunităților de energie din surse regenerabile și al comunităților de energie ale cetățenilor. Aceste comunități pot ajuta statele membre să atingă obiectivele prezentei directive prin promovarea eficienței energetice la nivel local sau la nivel de gospodărie. Ele pot implica și responsabiliza consumatorii și pot permite anumitor grupuri de consumatori casnici, inclusiv din zonele rurale și îndepărtate, să participe la proiecte și la intervenții în domeniul eficienței energetice. Comunitățile de energie pot ajuta la combaterea sărăciei energetice prin facilitarea proiectelor de eficiență energetică, prin reducerea consumului de energie și prin tarife de furnizare mai scăzute.

Ar trebui recunoscută contribuția comunităților de energie din surse regenerabile, în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (26), precum și a comunităților de energie ale cetățenilor, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/944, la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european și ale Planului privind obiectivul climatic pentru 2030. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia în considerare și să promoveze rolul comunităților de energie din surse regenerabile și al comunităților de energie ale cetățenilor. Aceste comunități pot ajuta statele membre să atingă obiectivele prezentei directive și să pună în aplicare principiul „eficiența energetică înainte de toate”, prin promovarea eficienței energetice la nivel local sau la nivel de gospodărie și în clădirile publice, în colaborare cu autoritățile locale . Ele pot implica și responsabiliza consumatorii și pot permite anumitor grupuri de consumatori casnici, inclusiv din zonele rurale și îndepărtate, să participe la proiecte și la intervenții în domeniul eficienței energetice. Comunitățile de energie pot ajuta la combaterea sărăciei energetice prin facilitarea proiectelor de eficiență energetică, prin reducerea consumului de energie și prin tarife de furnizare mai scăzute. În acest scop, statele membre ar trebui să revizuiască legislația și procedurile de punere în aplicare în vederea eliminării obstacolelor și a blocajelor inutile. Administrațiile publice de la toate nivelurile ar trebui să fie instruite în mod adecvat pe această temă. Aceste eforturi vor contribui și la îmbunătățirea securității energetice a UE.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendament 17

Considerentul 97

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fondurile publice disponibile la nivel național și la nivelul Uniunii ar trebui investite strategic în măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, în special în beneficiul clienților vulnerabili, al persoanelor afectate de sărăcie energetică și al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale. Statele membre ar trebui să profite de orice contribuție financiară pe care ar putea-o primi de la Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice [Regulamentul privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice] și de veniturile obținute din certificate din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii. Aceste venituri vor sprijini statele membre să își îndeplinească obligația de a implementa măsuri de politică și măsuri de eficiență energetică în temeiul obligației privind economiile de energie, în mod prioritar în rândul clienților vulnerabili și al persoanelor afectate de sărăcie energetică, care pot include persoanele ce locuiesc în regiuni rurale și îndepărtate.

Fondurile publice disponibile la nivel național și la nivelul Uniunii ar trebui investite strategic în măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, în special în beneficiul clienților vulnerabili, al persoanelor afectate de sărăcie energetică și al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale. Statele membre , în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să profite de orice contribuție financiară pe care ar putea-o primi de la Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice [Regulamentul privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice] și de veniturile obținute din certificate din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii. Aceste venituri vor sprijini statele membre să își îndeplinească obligația de a implementa măsuri de politică și măsuri de eficiență energetică în temeiul obligației privind economiile de energie, în mod prioritar în rândul clienților vulnerabili și al persoanelor afectate de sărăcie energetică, care pot include persoanele ce locuiesc în regiuni rurale și îndepărtate.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 18

Considerentul 98 (punct nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Modificarea pe termen lung a comportamentului de consum energetic poate fi obținută prin responsabilizarea cetățenilor. Comunitățile energetice pot contribui la asigurarea unor economii de energie pe termen lung, în special în rândul gospodăriilor, și la o creștere a investițiilor durabile din partea cetățenilor și a întreprinderilor mici. Statele membre ar trebui să facă posibile astfel de acțiuni în rândul cetățenilor prin sprijinirea proiectelor și organizațiilor energetice comunitare.

Amendamentul 19

Considerentul 108

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre și regiunile ar trebui încurajate să exploateze la maximum fondurile europene disponibile în CFM și în instrumentul Next Generation EU, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, fondurile politicii de coeziune, Fondul de dezvoltare rurală și Fondul pentru o tranziție justă, precum și instrumentele financiare și asistența tehnică disponibile în cadrul programului InvestEU, pentru a stimula investițiile private și publice în ceea ce privește măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice. Investițiile în materie de îmbunătățire a eficienței energetice au potențialul de a contribui la creșterea economică, ocuparea forței de muncă, inovare și reducerea sărăciei energetice în gospodării, având, prin urmare, o contribuție pozitivă la coeziunea economică, socială și teritorială și la redresarea verde. Zonele cu potențial de finanțare includ măsurile privind eficiența energetică în clădirile publice și locuințele sociale și furnizarea de noi competențe pentru promovarea ocupării forței de muncă în sectorul eficienței energetice. Comisia va asigura sinergii între diferitele instrumente de finanțare, în special între fondurile din cadrul gestiunii partajate și din cadrul gestiunii directe (cum ar fi programele gestionate la nivel central: Orizont Europa sau LIFE), precum și între granturi, împrumuturi și asistența tehnică, pentru a spori la maximum efectul lor de mobilizare a finanțării private și impactul lor asupra realizării obiectivelor politicii în domeniul eficienței energetice.

Statele membre, regiunile , orașele și localitățile ar trebui încurajate să exploateze la maximum fondurile europene disponibile în CFM și în instrumentul Next Generation EU, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, fondurile politicii de coeziune, Fondul de dezvoltare rurală și Fondul pentru o tranziție justă, precum și instrumentele financiare și asistența tehnică disponibile în cadrul programului InvestEU, pentru a stimula investițiile private și publice în ceea ce privește măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice , mai ales la nivel local . Ele ar trebui să asigure implicarea activă a autorităților locale în dezvoltarea și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale și să le ofere sprijin direct pentru dezvoltarea urbană durabilă și resurse suficiente în cadrul obiectivului politic ce urmărește o economie mai ecologică și cu emisii scăzute, care se îndreaptă către zero emisii nete de dioxid de carbon. Investițiile în materie de îmbunătățire a eficienței energetice au potențialul de a contribui la creșterea economică, ocuparea forței de muncă, inovare și reducerea sărăciei energetice în gospodării, având, prin urmare, o contribuție pozitivă la coeziunea economică, socială și teritorială și la redresarea verde. Zonele cu potențial de finanțare includ măsurile privind eficiența energetică în clădirile publice și locuințele sociale și formarea, recalificarea și perfecționarea profesioniștilor, în special în ceea ce privește locurile de muncă legate de renovarea clădirilor pentru promovarea ocupării forței de muncă în sectorul eficienței energetice. În acest scop, vor trebui accelerate eforturile la nivel european și la nivelul statelor membre pentru a spori capacitățile autorităților locale și regionale de a gestiona fondurile europene și, prin urmare, pentru a consolida capacitatea generală de absorbție a regiunilor și orașelor UE. Comisia va urmări ca obiectiv să asigure un acces ușor al localităților și regiunilor la programele gestionate la nivel central, precum și la mai multe fonduri care pot fi primite în mod direct . Aceasta va asigura sinergii între diferitele instrumente de finanțare, în special între fondurile din cadrul gestiunii partajate și din cadrul gestiunii directe (cum ar fi programele gestionate la nivel central: Orizont Europa sau LIFE), precum și între granturi, împrumuturi și asistența tehnică, pentru a spori la maximum efectul lor de mobilizare a finanțării private și impactul lor asupra realizării obiectivelor politicii în domeniul eficienței energetice.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 20

Considerentul 109

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea de mecanisme de finanțare pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor prezentei directive. Astfel de mecanisme de finanțare ar putea include contribuții financiare și amenzi ca urmare a nerespectării anumitor dispoziții din prezenta directivă; resurse alocate eficienței energetice în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (27); resurse alocate eficienței energetice în fondurile și programele europene, precum și instrumente financiare europene specifice, precum Fondul european pentru eficiență energetică.

Statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea de mecanisme de finanțare pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor prezentei directive. Astfel de mecanisme de finanțare ar putea include contribuții financiare și amenzi ca urmare a nerespectării anumitor dispoziții din prezenta directivă; resurse alocate eficienței energetice în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (28); resurse alocate eficienței energetice în fondurile și programele europene, precum și instrumente financiare europene specifice, precum Fondul european pentru eficiență energetică.

În acest scop, Comisia Europeană și statele membre vor trebui să colaboreze pentru instituirea unor platforme vizând agregarea proiectelor întreprinderilor mici și mijlocii în vederea creării unor grupuri de proiecte adecvate pentru finanțare.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 21

Considerentul 113

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Ar trebui utilizate programele de finanțare, instrumentele financiare și mecanismele de finanțare inovatoare ale Uniunii pentru a realiza obiectivul de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor organismelor publice. În acest sens, statele membre pot utiliza veniturile proprii din nivelurile anuale de emisii alocate în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE pentru elaborarea unor astfel de mecanisme pe bază voluntară și ținând seama de normele bugetare naționale.

Ar trebui utilizate programele de finanțare, instrumentele financiare și mecanismele de finanțare inovatoare ale Uniunii pentru a realiza obiectivul de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor organismelor publice. În acest sens, statele membre pot utiliza veniturile proprii din nivelurile anuale de emisii alocate în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE pentru elaborarea unor astfel de mecanisme pe bază voluntară și ținând seama de normele bugetare naționale.

Comisia Europeană și statele membre vor trebui să pună la dispoziția administrațiilor regionale și locale informații și sesiuni de formare adecvate privind aceste programe pentru a le consolida capacitatea de a atrage resurse financiare. Platforma Convenției primarilor ar putea fi unul dintre instrumentele necesare pentru o astfel de acțiune, inclusiv în cadrul planului RePowerEU, alături de alte instrumente instituite în temeiul reglementărilor existente privind schimbările climatice la nivel regional și local.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 22

Considerentul 119

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Autorităților locale și regionale ar trebui să li se ofere un rol principal în dezvoltarea și proiectarea, executarea și evaluarea măsurilor prevăzute în prezenta directivă, astfel încât acestea să poată aborda în mod adecvat caracteristicile specifice ale propriului climat și ale propriei culturi și societăți.

Autorităților locale și regionale ar trebui să li se ofere un rol principal în dezvoltarea și proiectarea, executarea și evaluarea măsurilor prevăzute în prezenta directivă, astfel încât acestea să poată aborda în mod adecvat caracteristicile specifice ale propriului climat și ale propriei culturi și societăți.

Comisia Europeană va lucra în strânsă cooperare cu Comitetul European al Regiunilor pentru a sprijini autoritățile locale și regionale în acest efort.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 23

Articolul 2 punctul 49

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

49.

„sărăcie energetică” înseamnă lipsa accesului unei gospodării la serviciile energetice esențiale care garantează condiții decente de trai și de sănătate, inclusiv servicii adecvate de încălzire, răcire și iluminare precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor electrice, în contextul național relevant, în contextul politicii sociale existente și al altor politici relevante;

49.

„sărăcie energetică” înseamnă lipsa accesului la serviciile energetice esențiale care garantează condiții decente de trai , de muncă și de sănătate, inclusiv servicii adecvate de încălzire, răcire , apă caldă menajeră și iluminare , mobilitate precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor electrice, în contextul național relevant, în contextul politicii sociale existente și al altor politici relevante;

 

49a.

„gospodării vulnerabile” înseamnă gospodării afectate de sărăcie energetică sau gospodării, inclusiv gospodării cu venituri medii inferioare, care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii clădirilor în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, cele care sunt expuse riscului de a se confrunta cu sărăcia energetică din cauza creșterii prețurilor la energie și a performanței energetice ineficiente a locuințelor și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

 

49b.

„utilizatori de mobilitate” înseamnă gospodării sau întreprinderi în special microîntreprinderi care utilizează diverse opțiuni de transport și de mobilitate;

 

49c.

„utilizatori de mobilitate vulnerabili” înseamnă utilizatori de transport, inclusiv din gospodării cu venituri medii inferioare, care sunt afectați în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și de lipsa mijloacelor necesare pentru a achiziționa vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sau pentru a trece la moduri de transport alternative durabile, inclusiv la transportul public, în special în zonele rurale și îndepărtate;

 

49d.

„microîntreprindere” înseamnă o întreprindere care are mai puțin de 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală sau bilanț anual nu depășește 2 milioane EUR, calculat în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I la Regulamentul Comisiei (UE) 651/2014;

 

49d. bis

„întreprindere mică” înseamnă o întreprindere care are mai puțin de 50 de angajați și a cărei cifră de afaceri anuală și/sau al cărei bilanț anual total nu depășește 10 milioane EUR;

 

49e.

„microîntreprinderi și întreprinderi mici vulnerabile” înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii clădirilor în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și de lipsa de mijloace necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 24

Articolul 4 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre asigură în mod colectiv o reducere a consumului de energie cu cel puțin 9 % până în 2030, comparativ cu previziunile scenariului de referință din 2020, astfel încât consumul final de energie al Uniunii să nu fie mai mare de 787 Mtep, iar consumul de energie primară al Uniunii să nu depășească 1023 Mtep până în 2030.

Statele membre asigură în mod colectiv o reducere a consumului de energie cu cel puțin 9 % până în 2030, comparativ cu previziunile scenariului de referință din 2020, astfel încât consumul final de energie al Uniunii să nu fie mai mare de 787 Mtep, iar consumul de energie primară sau consumul de energie cumulat al Uniunii să nu depășească 1023 Mtep până în 2030.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 25

Articolul 4 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare stat membru stabilește contribuții naționale în materie de eficiență energetică pentru consumul de energie primară și pentru consumul final de energie în vederea îndeplinirii, la nivel colectiv, a obiectivului obligatoriu al Uniunii stabilit la alineatul (1). Statele membre notifică Comisiei aceste contribuții, împreună o traiectorie orientativă pentru aceste contribuții, ca parte a actualizării planurilor lor naționale integrate privind energia și clima în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și ca parte a planurilor lor naționale integrate privind energia și clima, astfel cum sunt menționate în, și în conformitate cu, procedura stabilită la articolul 3 și la articolele 7-12 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Cu ocazia acestei notificări, statele membre utilizează formula definită în anexa I la prezenta directivă și explică în ce fel și pe baza căror date au fost calculate contribuțiile respective.

Fiecare stat membru stabilește contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru consumul de energie primară și pentru consumul final de energie în vederea îndeplinirii, la nivel colectiv, a obiectivului obligatoriu al Uniunii stabilit la alineatul (1). Statele membre notifică Comisiei aceste contribuții, împreună o traiectorie orientativă cu obiective intermediare pentru aceste contribuții, ca parte a actualizării planurilor lor naționale integrate privind energia și clima în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și ca parte a planurilor lor naționale integrate privind energia și clima, astfel cum sunt menționate în, și în conformitate cu, procedura stabilită la articolul 3 și la articolele 7-12 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Cu ocazia acestei notificări, statele membre utilizează formula definită în anexa I la prezenta directivă și explică în ce fel și pe baza căror date au fost calculate contribuțiile respective.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 26

Articolul 4 alineatul (2) litera (d)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

[…]

(iv)a

siguranța aprovizionării cu energie,

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 27

Articolul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Rolul de lider al sectorului public în domeniul eficienței energetice

Rolul de lider al sectorului public în domeniul eficienței energetice

(1)   Statele membre asigură reducerea cu cel puțin 1,7  % pe an față de anul X-2 (unde X este anul în care intră în vigoare prezenta directivă) a consumului final total de energie al tuturor organismelor publice luate împreună.

(1)   Statele membre asigură reducerea cu 1,7  % pe an față de anul X-2 (unde X este anul în care intră în vigoare prezenta directivă) a consumului final total de energie al tuturor organismelor publice luate împreună.

La calcularea consumului final de energie al organismelor lor publice, statele membre pot lua în considerare variațiile climatice de pe teritoriul lor.

La calcularea consumului final de energie al organismelor lor publice, statele membre pot lua în considerare variațiile climatice de pe teritoriul lor.

(2)   Statele membre includ, în planurile lor naționale privind energia și clima și în versiunile actualizate ale acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, o listă a organismelor publice care vor contribui la îndeplinirea obligației stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, valoarea reducerii consumului de energie care trebuie realizată de fiecare dintre ele și măsurile planificate pentru realizarea acesteia. În cadrul rapoartelor lor naționale integrate privind energia și clima în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre raportează Comisiei reducerea consumului final de energie realizată anual.

(2)   Statele membre includ, în planurile lor naționale privind energia și clima și în versiunile actualizate ale acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, o listă a organismelor publice care vor contribui la îndeplinirea obligației stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, valoarea reducerii consumului de energie care trebuie realizată de fiecare dintre ele și măsurile planificate pentru realizarea acesteia. În cadrul rapoartelor lor naționale integrate privind energia și clima în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre raportează Comisiei reducerea consumului final de energie realizată anual.

(3)   Statele membre se asigură că autoritățile locale și regionale stabilesc măsuri specifice privind eficiența energetică în planurile lor de decarbonizare, după consultarea părților interesate și a publicului, inclusiv a grupurilor care sunt în mod special supuse riscului de sărăcie energetică sau mai susceptibile de a suferi efectele acesteia, precum femeile, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă, copiii și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară.

(3)   Statele membre se asigură că autoritățile locale și regionale stabilesc măsuri specifice privind eficiența energetică în planurile lor de decarbonizare, după consultarea părților interesate și a publicului, inclusiv a grupurilor care sunt în mod special supuse riscului de sărăcie energetică sau mai susceptibile de a suferi efectele acesteia, precum femeile, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă, copiii și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară.

(4)   Statele membre sprijină organismele publice în ceea ce privește adoptarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv la nivel regional și local, prin furnizarea de orientări, prin promovarea consolidării competențelor și a oportunităților de formare, precum și prin încurajarea cooperării între organismele publice.

(4)   Statele membre sprijină autoritățile locale, autoritățile regionale și alte organisme publice în ceea ce privește adoptarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv la nivel regional și local, prin furnizarea de sprijin financiar și tehnic și prin prezentarea de planuri abordând deficitul de forță de muncă necesară pentru toate etapele tranziției verzi, inclusiv artizani, precum și experți în tehnologiile ecologice cu înaltă calificare, cercetători în domeniul științelor aplicate și inovatori. Statele membre sprijină organismele publice pentru a lua în considerare beneficiile mai ample, dincolo de economiile de energie, cum ar fi calitatea aerului și a mediului, precum și îmbunătățirea calității vieții, mai ales pentru școli, centrele de zi, locuințele protejate, centrele de îngrijire și asistență și spitale. Statele membre furnizează orientări, promovează consolidarea competențelor și oportunitățile de formare, inclusiv privind reabilitarea energetică prin utilizarea contractelor de performanță energetică și a parteneriatelor public-privat, precum și prin încurajarea cooperării între organismele publice.

(5)   Statele membre încurajează organismele publice să ia în considerare emisiile de carbon pe parcursul întregului ciclu de viață generate de activitățile de investiții și de politică realizate de respectivele organisme publice.

(5)   Statele membre încurajează organismele publice să ia în considerare emisiile de carbon pe parcursul întregului ciclu de viață generate de activitățile de investiții și de politică realizate de respectivele organisme publice și pun la dispoziție orientări specifice în această privință .

 

(6)     Statele membre sprijină autoritățile regionale și locale și alte organisme publice în obținerea resurselor financiare adecvate pentru punerea în aplicare a directivei prin linii de finanțare specifice și prin activități de consolidare a capacităților pentru colectarea de fonduri.

Expunere de motive

Nu există evaluări ale potențialului și impactului în cazul unei reduceri de 1,7 %. Nivelul de 1,7 % poate fi acceptabil ca punct de plecare, dar trebuie să țină seama de contextul statelor membre și de evaluarea impactului.

Amendamentul 28

Articolul 5 (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Parteneriate pentru tranziția energetică

 

(1)     Comisia încheie parteneriate europene pentru tranziția energetică specifice fiecărui sector, reunind într-un mod incluziv și reprezentativ părți interesate cheie din sectoare cum ar fi sectorul TIC, al transporturilor, financiar și al construcțiilor. Comisia desemnează un președinte pentru fiecare dintre parteneriatele europene sectoriale pentru tranziția energetică, care ar trebui instituite în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive.

 

(2)     Parteneriatele facilitează dialogurile climatice și încurajează sectoarele să elaboreze „foi de parcurs pentru tranziția energetică” menite să cartografieze măsurile și opțiunile tehnologice disponibile, cu scopul de a realiza economii în materie de eficiență energetică, de a crea condiții pentru energia din surse regenerabile și de a decarboniza sectoarele. Aceste foi de parcurs ar putea avea o contribuție valoroasă pentru a ajuta sectoarele să planifice investițiile necesare pentru a atinge obiectivele prezentei directive și ale Planului UE privind obiectivele climatice și ar putea facilita, de asemenea, cooperarea transfrontalieră dintre actori în vederea consolidării pieței interne a Uniunii Europene.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 29

Articolul 5 (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Ghișee unice pentru eficiența energetică

(1)     Statele membre se implică alături de autoritățile relevante și de părțile interesate din sectorul privat în dezvoltarea unor ghișee unice locale, regionale sau naționale. Aceste ghișee unice sunt transsectoriale și interdisciplinare și contribuie la dezvoltarea de proiecte la nivel local prin:

(i)

oferirea de consiliere și furnizarea de informații raționalizate privind posibilitățile și soluțiile tehnice și financiare pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici, autoritățile regionale și locale și alte organisme publice și pentru gospodării;

(ii)

punerea în legătură a proiectelor potențiale cu actori de pe piață, în special a proiectelor la scară mai mică;

(iii)

stimularea acțiunii consumatorilor prin oferirea de consiliere privind comportamentul de consum energetic;

(iv)

furnizarea de informații privind programele de formare și educația pentru a crește numărul de profesioniști în domeniul eficienței energetice, precum și pentru a asigura recalificarea și perfecționarea profesioniștilor, astfel încât să răspundă nevoilor pieței;

(v)

promovarea unor exemple de bune practici pentru diferite tipologii de clădiri, locuințe și întreprinderi;

(vi)

colectarea și prezentarea către Comisie a unor date agregate privind tipologiile din cadrul proiectelor privind eficiența energetică; Aceste informații ar trebui comunicate de Comisie într-un raport publicat o dată la doi ani pentru a împărtăși experiențele și a consolida cooperarea transfrontalieră dintre statele membre.

 

(2)     Aceste ghișee unice creează un parteneriat solid și de încredere cu actorii din sectorul privat de la nivel local și regional, cum ar fi IMM-urile, societățile de servicii energetice, instalatorii, firmele de consultanță, dezvoltatorii de proiecte și instituțiile financiare care pot furniza servicii precum audituri energetice, soluții financiare și executarea renovărilor energetice.

 

(3)     Statele membre colaborează cu autoritățile locale și regionale pentru a promova aceste ghișee unice.

 

(4)     Comisia pune la dispoziția statelor membre orientări pentru a dezvolta aceste ghișee unice, cu scopul de a crea o abordare armonizată la nivelul întregii Europe.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 30

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice

Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice

(1)   Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1), fiecare stat membru se asigură că cel puțin 3 % din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute de organismele publice se renovează anual cel puțin pentru a fi transformate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, conform articolului 9 din Directiva 2010/31/UE.

(1)   Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1), fiecare stat membru se asigură că cel puțin 3 % din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute de organismele publice se renovează anual cel puțin pentru a fi transformate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, conform articolului 9 din Directiva 2010/31/UE, cu scopul de a realiza potențialul total al economiilor de energie în măsura în care este eficient din punctul de vedere al costurilor și fezabil din punct de vedere tehnic și economic. Statele membre scutesc locuințele sociale de obligația de a renova 3 % din suprafața totală utilă dacă renovările nu sunt neutre din punctul de vedere al costurilor și vor duce la creșteri semnificative ale chiriei pentru persoanele care trăiesc în locuințe sociale, care sunt mai ridicate decât economiile aferente facturii la energie.

În cazul în care ocupă o clădire pe care nu o dețin, organismele publice își exercită drepturile contractuale în măsura posibilului și îl încurajează pe proprietarul clădirii să o renoveze astfel încât aceasta să devină o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2010/31/UE. Atunci când încheie un contract nou pentru ocuparea unei clădiri pe care nu o dețin, organismele publice urmăresc clasificarea clădirii respective în primele două cele mai bune clase de eficiență energetică din certificatul de performanță energetică.

În cazul în care ocupă o clădire pe care nu o dețin, organismele publice îl încurajează pe proprietarul clădirii să realizeze o renovare aprofundată sau o renovare aprofundată în etape a clădirii, astfel încât aceasta să devină o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2010/31/UE, cu scopul de a realiza potențialul total al economiilor de energie în măsura în care acesta este eficient din punctul de vedere al costurilor și fezabil din punct de vedere tehnic . Atunci când încheie un contract nou pentru ocuparea unei clădiri pe care nu o dețin, organismele publice urmăresc clasificarea clădirii respective în primele două cele mai bune clase de eficiență energetică din certificatul de performanță energetică sau alte niveluri de performanță relevante pentru statul membru respectiv .

Rata de cel puțin 3 % se calculează la suprafața totală a clădirilor care au o suprafață totală utilă de peste 250 m2 deținute de organismele publice ale statului membru în cauză și care, la data de 1 ianuarie 2024, nu sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Rata medie de cel puțin 3 % calculată pentru fiecare perioadă de cinci ani se calculează la suprafața totală a clădirilor care au o suprafață totală utilă de peste 250 m2 deținute de organismele publice ale statului membru în cauză și care, la data de 1 ianuarie 2024, nu sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(2)   În cazuri excepționale, statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei de renovare anuală a clădirilor, clădirile noi deținute pentru a înlocui clădiri specifice ale organismelor publice, care au fost demolate în oricare din cei doi ani precedenți. Aceste excepții se aplică numai în cazul în care ar fi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și mai sustenabile din punctul de vedere al economiilor de energie și al reducerilor de emisii de CO2 pe durata ciclului de viață realizate, comparativ cu renovarea clădirilor respective. Criteriile generale, metodologia și procedurile pentru a determina aceste cazuri excepționale sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.

(2)   Statele membre pot decide să aplice cerințe mai puțin stricte pentru următoarele categorii de clădiri:

 

(a)

clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;

(b)

clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios.

În ambele cazuri, autoritățile responsabile demonstrează incompatibilitatea cerințelor privind NZEB cu clădirile indicate pentru scutire.

(3)    În sensul prezentului articol, statele membre pun la dispoziția publicului un inventar al clădirilor încălzite și/sau răcite ale organismelor publice, cu o suprafață totală utilă mai mare de 250 m2. Acest inventar este actualizat cel puțin o dată pe an. Inventarul cuprinde cel puțin următoarele informații:

(a)

suprafața totală în m2;

(b)

certificatul de performanță energetică al fiecărei clădiri, emis în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2010/31/UE.

(3)    În cazuri excepționale, statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei de renovare anuală a clădirilor, clădirile noi deținute pentru a înlocui clădiri specifice ale organismelor publice, care au fost demolate în oricare din cei doi ani precedenți. Aceste excepții se aplică numai în cazul în care ar fi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și mai sustenabile din punctul de vedere al economiilor de energie și al reducerilor de emisii de CO2 pe durata ciclului de viață realizate, comparativ cu renovarea clădirilor respective. Criteriile generale, metodologia și procedurile pentru a determina aceste cazuri excepționale sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.

(4)    În sensul prezentului articol, statele membre pun la dispoziția publicului un inventar al clădirilor încălzite și/sau răcite ale organismelor publice, cu o suprafață totală utilă mai mare de 250 m2 , înainte de XX/XX/XXXX. Acest inventar este actualizat cel puțin o dată pe an. Inventarul cuprinde cel puțin următoarele informații:

(a)

suprafața totală în m2;

(b)

certificatul de performanță energetică al fiecărei clădiri, emis în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2010/31/UE.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 31

Articolul 6 (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(1a)     Dacă un stat membru renovează într-un anumit an peste 3 % din suprafața totală utilă a clădirilor deținute de organisme publice, este posibil ca el să renoveze mai puțin în următorii ani pentru a atinge acoperirea anuală medie calculată pentru fiecare perioadă de cinci ani. Dacă un stat membru renovează într-un anumit an sub 3 % din suprafața totală utilă a clădirilor deținute de organisme publice, el renovează mai mult în următorii ani pentru a atinge acoperirea anuală medie calculată pentru fiecare perioadă de cinci ani.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 32

Articolul 6 (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(3a)     Atunci când planifică punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la prezentul articol, statele membre asigură sprijin financiar și tehnic și prezintă planuri abordând deficitul de forță de muncă și de profesioniști calificați necesari pentru toate etapele tranziției verzi, inclusiv artizani, precum și experți în tehnologii ecologice cu înaltă calificare, cercetători în domeniul științelor aplicate și inovatori. Statele membre sprijină autoritățile regionale și locale și alte organisme publice pentru a lua în considerare beneficiile mai ample, dincolo de economiile de energie, cum ar fi un climat interior sănătos cu o calitate îmbunătățită a aerului și a mediului, precum și îmbunătățirea calității vieții, mai ales pentru școli, centrele de zi, locuințele protejate, centrele de îngrijire și asistență și spitale.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 33

Articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre se asigură că autoritățile contractante și entitățile contractante, atunci când încheie contracte de achiziții publice și concesiuni cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile stabilite la articolul 8 din Directiva 2014/23/UE, la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE și la articolul 15 din Directiva 2014/25/UE, achiziționează doar produse, servicii, clădiri și lucrări cu performanțe înalte de eficiență energetică în conformitate cu cerințele menționate în anexa IV la prezenta directivă.

(1)   Statele membre se asigură că autoritățile contractante și entitățile contractante , cu respectarea corespunzătoare a principiului autonomiei locale menționat la articolul 4 din TUE , atunci când încheie contracte de achiziții publice și concesiuni cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile stabilite la articolul 8 din Directiva 2014/23/UE, la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE și la articolul 15 din Directiva 2014/25/UE, achiziționează doar produse, servicii, clădiri și lucrări cu performanțe înalte de eficiență energetică , în măsura în care aceasta corespunde cerințelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum și unui nivel suficient de concurență, astfel cum se menționează în anexa IV la prezenta directivă.

(5)   Statele membre pot impune autorităților contractante și entităților contractante să ia în considerare în cadrul practicilor de achiziții publice, acolo unde este necesar, aspecte mai ample de sustenabilitate, sociale, de mediu și legate de economia circulară, în vederea atingerii obiectivelor Uniunii privind decarbonizarea și reducerea la zero a poluării. Acolo unde este necesar și în conformitate cu cerințele stabilite în anexa IV, statele membre impun autorităților contractante și entităților contractante să ia în considerare criteriile Uniunii privind achizițiile publice verzi.

(5)   Statele membre trebuie să impună autorităților contractante și entităților contractante să ia în considerare în cadrul practicilor de achiziții publice, acolo unde este necesar, aspecte mai ample de sustenabilitate, sociale, de mediu și legate de economia circulară, în vederea atingerii obiectivelor Uniunii privind decarbonizarea și reducerea la zero a poluării. Acolo unde este necesar și în conformitate cu cerințele stabilite în anexa IV, statele membre impun autorităților contractante și entităților contractante să ia în considerare criteriile Uniunii privind achizițiile publice verzi și circulare .

Pentru a asigura transparența în ceea ce privește aplicarea cerințelor de eficiență energetică în cadrul procesului de achiziții publice, statele membre pun la dispoziția publicului informațiile disponibile cu privire la impactul asupra eficienței energetice al contractelor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile menționate la alineatul (1). Autoritățile contractante pot decide să impună ofertanților să divulge informații cu privire la potențialul de încălzire globală al clădirilor noi pe durata ciclului lor de viață și pot pune informațiile respective la dispoziția publicului pentru contracte, în special în ceea ce privește clădirile noi cu o suprafață totală de peste 2 000 de metri pătrați.

Pentru a asigura transparența în ceea ce privește aplicarea cerințelor de eficiență energetică în cadrul procesului de achiziții publice, statele membre pun la dispoziția publicului informațiile disponibile cu privire la impactul asupra eficienței energetice al contractelor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile menționate la alineatul (1). Autoritățile contractante pot decide să impună ofertanților să divulge informații cu privire la potențialul de încălzire globală al clădirilor noi pe durata ciclului lor de viață și pot pune informațiile respective la dispoziția publicului pentru contracte, în special în ceea ce privește clădirile noi cu o suprafață totală de peste 2 000 de metri pătrați.

Statele membre sprijină autoritățile contractante și entitățile contractante în ceea ce privește adoptarea cerințelor de eficiență energetică, inclusiv la nivel regional și local, prin furnizarea de norme și orientări clare, inclusiv metodologii privind evaluarea costurilor pe ciclu de viață, a efectelor asupra mediului și a costurilor de mediu, prin instituirea unor centre de sprijin pentru competențe, prin încurajarea cooperării între autoritățile contractante, inclusiv la nivel transfrontalier, și prin utilizarea achizițiilor publice agregate și digitale acolo unde este posibil.

Statele membre sprijină autoritățile contractante și entitățile contractante în ceea ce privește adoptarea cerințelor de eficiență energetică, inclusiv la nivel regional și local, prin furnizarea de norme și orientări clare, inclusiv metodologii privind evaluarea costurilor pe ciclu de viață, a efectelor asupra mediului și a costurilor de mediu, prin instituirea unor centre de sprijin pentru competențe, prin încurajarea cooperării între autoritățile contractante, inclusiv la nivel transfrontalier, și prin utilizarea achizițiilor publice agregate și digitale acolo unde este posibil.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 34

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(3)   Statele membre pun în aplicare scheme de obligații în materie de eficiență energetică, măsuri de politică alternative sau o combinație a acestora, ori programe sau măsuri finanțate din Fondul național pentru eficiență energetică, cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale. Statele membre se asigură că măsurile de politică puse în aplicare în temeiul prezentului articol nu au efecte negative asupra persoanelor respective. Dacă este cazul, statele membre utilizează în mod optim finanțarea, inclusiv finanțarea publică, mecanismele de finanțare stabilite la nivelul Uniunii și veniturile obținute din certificatele de emisii, în temeiul articolului 22 alineatul (3) litera (b), cu scopul de a elimina efectele negative și de a asigura o tranziție energetică justă și incluzivă.

(3)   Statele membre pun în aplicare scheme de obligații în materie de eficiență energetică, măsuri de politică alternative sau o combinație a acestora, ori programe sau măsuri finanțate din Fondul național pentru eficiență energetică, cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale , precum și al microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili . Statele membre se asigură că măsurile de politică puse în aplicare în temeiul prezentului articol nu au efecte negative asupra persoanelor respective. Dacă este cazul, statele membre utilizează în mod optim finanțarea, inclusiv finanțarea publică, mecanismele de finanțare stabilite la nivelul Uniunii și veniturile obținute din certificatele de emisii, în temeiul articolului 22 alineatul (3) litera (b), cu scopul de a elimina efectele negative și de a asigura o tranziție energetică justă și incluzivă.

În proiectarea acestor măsuri de politică, statele membre au în vedere și promovează rolul comunităților de energie din surse regenerabile și a comunităților de energie ale cetățenilor în ceea ce privește contribuția la punerea în aplicare a acestor măsuri de politică.

În proiectarea acestor măsuri de politică, statele membre au în vedere și promovează rolul comunităților de energie din surse regenerabile și a comunităților de energie ale cetățenilor în ceea ce privește contribuția la punerea în aplicare a acestor măsuri de politică.

Statele membre trebuie să atingă o cotă din cantitatea obligatorie de economii de energie cumulate la nivelul utilizării finale în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili, și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale. Această cotă trebuie să fie cel puțin egală cu proporția gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, potrivit evaluării din planurile lor naționale privind energia și clima elaborate în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul 2018/1999 privind guvernanța. În cazul în care un stat membru nu a notificat proporția de gospodării afectate de sărăcie energetică potrivit evaluării din planul său național privind energia și clima, cota din cantitatea obligatorie de economii de energie cumulate la nivelul utilizării finale în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili, și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale trebuie să fie cel puțin egală cu media aritmetică a valorilor următorilor indicatori pentru anul 2019 sau, dacă acestea nu sunt disponibile pentru 2019, cu extrapolarea liniară a valorilor indicatorilor respectivi pentru ultimii trei ani pentru care aceste valori sunt disponibile:

Statele membre trebuie să atingă o cotă din cantitatea obligatorie de economii de energie cumulate la nivelul utilizării finale în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili, și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale , precum și al microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici vulnerabile și al utilizatorilor de mobilitate vulnerabili. Această cotă trebuie să fie cel puțin egală cu proporția gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, potrivit evaluării din planurile lor naționale privind energia și clima elaborate în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul 2018/1999 privind guvernanța. În cazul în care un stat membru nu a notificat proporția de gospodării afectate de sărăcie energetică potrivit evaluării din planul său național privind energia și clima, cota din cantitatea obligatorie de economii de energie cumulate la nivelul utilizării finale în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili, și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale trebuie să fie cel puțin egală cu media aritmetică a valorilor următorilor indicatori pentru anul 2019 sau, dacă acestea nu sunt disponibile pentru 2019, cu extrapolarea liniară a valorilor indicatorilor respectivi pentru ultimii trei ani pentru care aceste valori sunt disponibile:

(a)

incapacitatea de a încălzi suficient de bine locuința (Eurostat, SILC [ilc_mdes01]);

(b)

restanțele la facturile pentru utilități (Eurostat, SILC, [ilc_mdes07]); precum și

(c)

structura cheltuielilor pentru consum pe chintilă de venit și în funcție de scopul consumului potrivit COICOP (Clasificarea Consumului Individual pe Destinații) (Eurostat, HBS, [hbs_str_t223], date pentru [CP045] Energie electrică, gaze și alți combustibili).

(a)

incapacitatea de a încălzi suficient de bine locuința (Eurostat, SILC [ilc_mdes01]);

(b)

restanțele la facturile pentru utilități (Eurostat, SILC, [ilc_mdes07]); precum și

(c)

structura cheltuielilor pentru consum pe chintilă de venit și în funcție de scopul consumului potrivit COICOP (Clasificarea Consumului Individual pe Destinații) (Eurostat, HBS, [hbs_str_t223], date pentru [CP045] Energie electrică, gaze și alți combustibili).

 

Comisia Europeană va emite orientări pentru identificarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, precum și a utilizatorilor de mobilitate vulnerabili, propunând criterii clare. Statele membre vor include o analiză a sărăciei energetice în rândul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici, precum și al utilizatorilor de mobilitate vulnerabili în revizuirea planurilor lor naționale privind energia și clima.

Expunere de motive

Pentru coerență cu propunerea privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

Amendamentul 35

Articolul 8 alineatul (14)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cadrul versiunilor actualizate ale planurilor lor naționale privind energia și clima și ale rapoartelor intermediare corespunzătoare, precum și în cadrul planurilor lor naționale integrate ulterioare privind energia și clima, notificate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, statele membre demonstrează, incluzând, dacă este cazul, dovezi și calcule:

În cadrul versiunilor actualizate ale planurilor lor naționale privind energia și clima și ale rapoartelor intermediare corespunzătoare, precum și în cadrul planurilor lor naționale integrate ulterioare privind energia și clima, notificate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, statele membre demonstrează, incluzând, dacă este cazul, dovezi și calcule:

(a)

că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie;

(a)

că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie;

(b)

modul în care economiile de energie realizate în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (b) și (c) contribuie la realizarea contribuției lor naționale în temeiul articolului 4;

(b)

modul în care economiile de energie realizate în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (b) și (c) contribuie la realizarea contribuției lor naționale în temeiul articolului 4;

(c)

că sunt instituite măsuri de politică în scopul îndeplinirii obligațiilor lor privind economiile de energie, concepute în conformitate cu cerințele prezentului articol, și că respectivele măsuri de politică sunt eligibile și adecvate pentru a se asigura realizarea cantității obligatorii de economii cumulate de energie la nivelul utilizării finale până la încheierea fiecărei perioade de obligații.

(c)

că sunt instituite măsuri de politică în scopul îndeplinirii obligațiilor lor privind economiile de energie, concepute în conformitate cu cerințele prezentului articol, și că respectivele măsuri de politică sunt eligibile și adecvate pentru a se asigura realizarea cantității obligatorii de economii cumulate de energie la nivelul utilizării finale până la încheierea fiecărei perioade de obligații.

 

În aceste calcule, statele membre includ economiile obținute la nivel regional și local care nu se suprapun peste măsurile naționale, drept contribuții stabilite la nivel local pentru obiectivul național.

Expunere de motive

întrucât directivele includ obiective și obligații pentru măsurile care trebuie luate la nivel subnațional, aceste acțiuni ar trebui contabilizate în mod adecvat și ar trebui să fie reflectat nivelul la care sunt luate, în vederea rafinării politicilor după un ciclu de revizuire inițial.

Amendamentul 36

Articolul 9 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)   Statele membre pot impune părților obligate să colaboreze cu autoritățile locale sau municipale pentru a promova măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale. Aceasta include identificarea și abordarea necesităților specifice ale grupurilor care sunt în mod special supuse riscului de sărăcie energetică sau mai susceptibile de a suferi efectele acesteia. Pentru a proteja persoanele afectate de sărăcie energetică, clienții vulnerabili și, acolo unde este cazul, persoanele care trăiesc în locuințe sociale, statele membre încurajează părțile obligate să realizeze acțiuni precum renovarea clădirilor, inclusiv a locuințelor sociale, înlocuirea aparatelor, sprijin și stimulente financiare pentru măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice, în conformitate cu schemele naționale de finanțare și de sprijin, sau audituri energetice.

(5)   Statele membre pot impune părților obligate să colaboreze cu autoritățile regionale și locale pentru a promova măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale. Aceasta include identificarea și abordarea necesităților specifice ale grupurilor care sunt în mod special supuse riscului de sărăcie energetică sau mai susceptibile de a suferi efectele acesteia. Pentru a proteja persoanele afectate de sărăcie energetică, clienții vulnerabili și, acolo unde este cazul, persoanele care trăiesc în locuințe sociale, statele membre încurajează părțile obligate să realizeze acțiuni precum renovarea clădirilor, inclusiv a locuințelor sociale, înlocuirea aparatelor, sprijin și stimulente financiare pentru măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice, în conformitate cu schemele naționale de finanțare și de sprijin, sau audituri energetice.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 37

Articolul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(11)     Statele membre promovează în mod activ punerea în aplicare a sistemului de gestionare a energiei în cadrul administrației publice de la nivel național, regional și local. În acest scop, acestea vor promova măsuri de consolidare a capacităților și stimulente pentru autoritățile de dimensiuni mai mici.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 38

Articolul 21 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre se asigură că informațiile privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, acțiunile individuale și cadrele financiare și juridice sunt transparente și diseminate pe scară largă în rândul tuturor actorilor relevanți de pe piață, precum clienții finali, utilizatorii finali, organizațiile de consumatori, reprezentații societății civile, comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie ale cetățenilor, autoritățile locale și regionale, agențiile energetice, furnizorii de servicii sociale, constructorii, arhitecții, inginerii, auditorii de mediu și energetici și instalatorii de elemente ale clădirilor, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE.

(1)   Statele membre , în strânsă cooperare cu autoritățile regionale și locale, acolo unde este posibil, se asigură că informațiile privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, acțiunile individuale și cadrele financiare și juridice sunt transparente și diseminate pe scară largă în rândul tuturor actorilor relevanți de pe piață, precum clienții finali, utilizatorii finali, organizațiile de consumatori, reprezentații societății civile, comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie ale cetățenilor, autoritățile locale și regionale, agențiile energetice, furnizorii de servicii sociale, constructorii, arhitecții, inginerii, auditorii de mediu și energetici și instalatorii de elemente ale clădirilor, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 39

Articolul 21 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)   Fără a aduce atingere principiilor de bază ale legislației lor privind proprietatea și chiria, statele membre iau măsurile necesare pentru eliminarea barierelor de reglementare, precum și a celor de altă natură apărute în calea eficienței energetice, cu privire la motivațiile divergente dintre proprietarii și chiriașii unei clădiri sau ai unei unități de clădire, pentru a se evita ca aceste părți să renunțe la efectuarea de investiții de îmbunătățire a eficienței energetice, pe care le-ar fi efectuat în alte condiții, din cauza faptului că nu vor obține beneficii individuale complete sau din cauza absenței normelor privind împărțirea costurilor și a beneficiilor între ele. Măsurile de eliminare a acestor bariere pot include furnizarea de stimulente, abrogarea sau modificarea dispozițiilor juridice sau de reglementare, adoptarea de orientări și de comunicări interpretative sau simplificarea procedurilor administrative, inclusiv a normelor și măsurilor naționale de reglementare a proceselor decizionale în cazul proprietăților cu mai mulți proprietari. Măsurile pot fi combinate cu asigurarea educării, formării profesionale și informațiilor specifice, precum și a asistenței tehnice în materie de eficiență energetică furnizată actorilor de pe piață, precum cei menționați la alineatul (1).

(5)   Fără a aduce atingere principiilor de bază ale legislației lor privind proprietatea și chiria, statele membre iau măsurile necesare pentru eliminarea barierelor de reglementare, precum și a celor de altă natură apărute în calea eficienței energetice, cu privire la motivațiile divergente dintre proprietarii și chiriașii unei clădiri sau ai unei unități de clădire, pentru a se evita ca aceste părți să renunțe la efectuarea de investiții de îmbunătățire a eficienței energetice, pe care le-ar fi efectuat în alte condiții, din cauza faptului că nu vor obține beneficii individuale complete sau din cauza absenței normelor privind împărțirea costurilor și a beneficiilor între ele. Măsurile de eliminare a acestor bariere pot include furnizarea de stimulente, abrogarea sau modificarea dispozițiilor juridice , de exemplu introducerea autorizării rapide, sau de reglementare, adoptarea de orientări și de comunicări interpretative sau simplificarea procedurilor administrative, inclusiv a normelor și măsurilor naționale de reglementare a proceselor decizionale în cazul proprietăților cu mai mulți proprietari. Aceste măsuri sunt concepute în cooperare cu autoritățile locale și regionale și pot fi combinate cu asigurarea educării, formării profesionale și informațiilor specifice, precum și a asistenței tehnice în materie de eficiență energetică furnizată actorilor de pe piață, precum cei menționați la alineatul (1).

Statele membre iau măsuri adecvate pentru a sprijini dialogul multilateral cu participarea publicului și a partenerilor sociali relevanți, precum organizațiile de proprietari și de chiriași, organizațiile de consumatori, comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie ale cetățenilor, autoritățile locale și regionale, autoritățile și agențiile publice competente, și au drept scop elaborarea unor propuneri de măsuri, de stimulente și de orientări acceptate de comun acord referitoare la motivațiile divergente dintre proprietarii și chiriașii sau dintre proprietarii unei clădiri sau ai unei unități de clădire.

Statele membre iau măsuri adecvate pentru a sprijini dialogul multilateral cu participarea autorităților locale și regionale, a publicului și a partenerilor sociali relevanți, precum organizațiile de proprietari și de chiriași, organizațiile de consumatori, comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie ale cetățenilor, autoritățile locale și regionale, autoritățile și agențiile publice competente, și au drept scop elaborarea unor propuneri de măsuri, de stimulente și de orientări acceptate de comun acord referitoare la motivațiile divergente dintre proprietarii și chiriașii sau dintre proprietarii unei clădiri sau ai unei unități de clădire.

Fiecare stat membru raportează aceste bariere și măsurile luate în cadrul strategiei sale de renovare pe termen lung în temeiul articolului 2a din Directiva 2010/31/UE și al Regulamentului (UE) 2018/1999.

Fiecare stat membru raportează aceste bariere și măsurile luate în cadrul strategiei sale de renovare pe termen lung în temeiul articolului 2a din Directiva 2010/31/UE și al Regulamentului (UE) 2018/1999.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 40

Articolul 22

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre iau măsurile adecvate pentru a responsabiliza și a proteja persoanele afectate de sărăcie energetică, clienții vulnerabili, și, acolo unde este cazul, persoanele care trăiesc în locuințe sociale.

La definirea conceptului de clienți vulnerabili în temeiul articolului 28 alineatul (1) și al articolului 29 din Directiva (UE) 2019/944, precum și în temeiul articolului 3 alineatul (3) Directiva (UE) 2009/73/CE, statele membre iau în considerare utilizatorii finali.

(1)   Statele membre iau măsurile adecvate pentru a responsabiliza și a proteja persoanele afectate de sărăcie energetică, utilizatorii de mobilitate vulnerabili, microîntreprinderile și întreprinderile mici vulnerabile, clienții vulnerabili, și, acolo unde este cazul, persoanele care trăiesc în locuințe sociale , ținând seama de regiunile izolate din punct de vedere energetic și care nu au posibilitatea de a se conecta la rețeaua europeană.

La definirea conceptului de clienți vulnerabili în temeiul articolului 28 alineatul (1) și al articolului 29 din Directiva (UE) 2019/944, precum și în temeiul articolului 3 alineatul (3) Directiva (UE) 2009/73/CE, statele membre iau în considerare utilizatorii finali.

Comisia Europeană va emite orientări pentru definirea utilizatorilor de mobilitate vulnerabili și a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici vulnerabile, în continuarea definițiilor incluse în Regulamentul privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 41

Articolul 23 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2)   Statele membre se asigură că publicul are posibilitatea de a participa la pregătirea planurilor privind încălzirea și răcirea, a evaluării cuprinzătoare și a politicilor și măsurilor aferente.

(2)   Statele membre elaborează planuri de încălzire și răcire în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale relevante; împreună, acestea se asigură că publicul are posibilitatea de a participa la pregătirea planurilor privind încălzirea și răcirea, a evaluării cuprinzătoare și a politicilor și măsurilor aferente.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 42

Articolul 23 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a realiza evaluarea menționată la alineatul (1), statele membre efectuează o analiză cost-beneficiu la nivelul întregului lor teritoriu și pe baza condițiilor climatice, a fezabilității economice și a nivelului de dotare tehnică, în conformitate cu anexa IX partea 1. Analiza cost-beneficiu este capabilă să faciliteze identificarea soluțiilor celor mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și al resurselor, în vederea satisfacerii necesităților de încălzire și de răcire. Această analiză cost-beneficiu poate face parte dintr-o evaluare de mediu în conformitate cu Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Pentru a realiza evaluarea menționată la alineatul (1), statele membre , atunci când este cazul și în strânsă cooperare cu autoritatea locală și regională relevantă, efectuează o analiză cost-beneficiu la nivelul întregului lor teritoriu și pe baza condițiilor climatice, a fezabilității economice și a nivelului de dotare tehnică, în conformitate cu anexa IX partea 1. Analiza cost-beneficiu este capabilă să faciliteze identificarea soluțiilor celor mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și al resurselor, în vederea satisfacerii necesităților de încălzire și de răcire. Această analiză cost-beneficiu poate face parte dintr-o evaluare de mediu în conformitate cu Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Expunere de motive

Unele sisteme de încălzire și răcire, cum ar fi rețelele de încălzire centralizată, sunt puternic conectate la teritoriul pe care îl alimentează. Orice analiză a acestor rețele ar trebui efectuată în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale.

Amendamentul 43

Articolul 23 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4)   În cazul în care evaluarea menționată la alineatul (1) și analiza menționată la alineatul (3) identifică un potențial pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficiență și/sau a încălzirii și răcirii centralizate eficiente, ale cărui beneficii depășesc costurile, statele membre iau măsurile adecvate în vederea dezvoltării unei infrastructuri de încălzire și răcire centralizată eficientă și/sau în vederea favorizării dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență și a utilizării sistemelor de încălzire și răcire pe bază de căldură reziduală și de surse regenerabile de energie, în conformitate cu alineatul (1) și cu articolul 24 alineatele (4) și (6).

(4)   În cazul în care evaluarea menționată la alineatul (1) și analiza menționată la alineatul (3) identifică un potențial pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficiență și/sau a încălzirii și răcirii centralizate eficiente, ale cărui beneficii depășesc costurile, statele membre și autoritățile locale și regionale care au jurisdicție în zona în cauză iau măsurile adecvate în vederea dezvoltării unei infrastructuri de încălzire și răcire centralizată eficientă și/sau în vederea favorizării dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență și a utilizării sistemelor de încălzire și răcire pe bază de căldură reziduală (inclusiv de la deșeurile municipale) și de surse regenerabile de energie, în conformitate cu alineatul (1) și cu articolul 24 alineatele (4) și (6).

În cazul în care evaluarea menționată la alineatul (1) și analiza menționată la alineatul (3) nu identifică un potențial ale cărui beneficii depășesc costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a analizei cost-beneficiu menționate la articolul 24 alineatul (4), statul membru vizat poate scuti instalațiile de la aplicarea cerințelor prevăzute în respectivul alineat.

În cazul în care evaluarea menționată la alineatul (1) și analiza menționată la alineatul (3) nu identifică un potențial ale cărui beneficii depășesc costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a analizei cost-beneficiu menționate la articolul 24 alineatul (4), statul membru vizat , alături de autoritățile locale și regionale vizate, poate scuti instalațiile de la aplicarea cerințelor prevăzute în respectivul alineat.

(5)   Statele membre adoptă politici și măsuri care să asigure utilizarea potențialului identificat în evaluările cuprinzătoare realizate în temeiul alineatului (1). Aceste politici și măsuri includ cel puțin elementele stabilite în anexa IX. Fiecare stat membru notifică politicile și măsurile respective ca parte a versiunii actualizate a planului său național integrat privind energia și clima, a planului său național integrat ulterior privind energia și clima și a rapoartelor intermediare corespunzătoare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999.

(5)   Statele membre adoptă politici și măsuri care să asigure utilizarea potențialului identificat în evaluările cuprinzătoare realizate în temeiul alineatului (1). Aceste politici și măsuri includ cel puțin elementele stabilite în anexa IX. Fiecare stat membru notifică politicile și măsurile respective ca parte a versiunii actualizate a planului său național integrat privind energia și clima, a planului său național integrat ulterior privind energia și clima și a rapoartelor intermediare corespunzătoare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999.

(6)   Statele membre încurajează autoritățile locale și regionale să pregătească planurile locale privind încălzirea și răcirea cel puțin în localitățile cu o populație totală de peste 50 000 de locuitori. Planurile respective trebuie, cel puțin:

(6)   Statele membre încurajează autoritățile locale și regionale să pregătească planurile locale privind încălzirea și răcirea cel puțin în localitățile cu o populație totală de peste 50 000 de locuitori. Planurile respective trebuie, cel puțin:

(a)

să se bazeze pe informațiile și pe datele furnizate în evaluările cuprinzătoare realizate în temeiul alineatului (1), să conțină estimarea și cartografierea potențialului de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv prin recuperarea căldurii reziduale, și a gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în zona respectivă;

(a)

să se bazeze pe informațiile și pe datele furnizate în evaluările cuprinzătoare realizate în temeiul alineatului (1), să conțină estimarea și cartografierea potențialului de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv prin recuperarea căldurii reziduale, și a gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în zona respectivă;

(b)

să includă o strategie privind utilizarea potențialului identificat în temeiul alineatului (6) litera (a);

(b)

să includă o strategie privind utilizarea potențialului identificat în temeiul alineatului (6) litera (a);

(c)

să fie pregătite cu implicarea tuturor părților interesate de la nivel regional sau local și să asigure participarea publicului larg;

(c)

să fie pregătite cu implicarea tuturor părților interesate de la nivel regional sau local și să asigure participarea publicului larg;

(d)

să ia în considerare necesitățile comune ale comunităților locale și ale unităților administrative locale sau regionale multiple ori ale regiunilor;

(d)

să ia în considerare necesitățile comune ale comunităților locale și ale unităților administrative locale sau regionale multiple ori ale regiunilor;

(e)

să includă monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor și măsurilor identificate.

(e)

să includă monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor și măsurilor identificate.

Statele membre se asigură că publicul are posibilitatea de a participa la pregătirea planurilor privind încălzirea și răcirea, a evaluării cuprinzătoare și a politicilor și măsurilor aferente.

Statele membre și autoritățile locale și regionale relevante se asigură că publicul are posibilitatea de a participa la pregătirea planurilor privind încălzirea și răcirea, a evaluării cuprinzătoare și a politicilor și măsurilor aferente.

În acest scop, statele membre elaborează recomandări pentru a sprijini autoritățile regionale și locale în ceea ce privește punerea în aplicare, la nivel regional și local, a politicilor și măsurilor privind încălzirea și răcirea eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe energie din surse regenerabile, utilizând potențialul identificat. De asemenea, statele membre sprijină autoritățile regionale și locale în cea mai mare măsură posibilă, prin orice mijloace, inclusiv prin scheme de sprijin financiar și de asistență tehnică.

În acest scop, statele membre elaborează recomandări pentru a sprijini autoritățile regionale și locale în ceea ce privește punerea în aplicare, la nivel regional și local, a politicilor și măsurilor privind încălzirea și răcirea eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe energie din surse regenerabile, utilizând potențialul identificat. De asemenea, statele membre sprijină autoritățile regionale și locale în cea mai mare măsură posibilă, prin orice mijloace, inclusiv prin scheme de sprijin financiar și de asistență tehnică.

Amendamentul 44

Articolul 23 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În acest scop, statele membre elaborează recomandări pentru a sprijini autoritățile regionale și locale în ceea ce privește punerea în aplicare, la nivel regional și local, a politicilor și măsurilor privind încălzirea și răcirea eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe energie din surse regenerabile, utilizând potențialul identificat. De asemenea, statele membre sprijină autoritățile regionale și locale în cea mai mare măsură posibilă, prin orice mijloace, inclusiv prin scheme de sprijin financiar și de asistență tehnică.

În acest scop, statele membre elaborează recomandări pentru a sprijini autoritățile regionale și locale în ceea ce privește punerea în aplicare, la nivel regional și local, a politicilor și măsurilor privind încălzirea și răcirea eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe energie din surse regenerabile, utilizând potențialul identificat. De asemenea, statele membre sprijină autoritățile regionale și locale în cea mai mare măsură posibilă, prin orice mijloace, inclusiv prin scheme de sprijin financiar și de asistență tehnică. Statele membre se asigură că planurile privind încălzirea și răcirea sunt aliniate cu alte cerințe locale de planificare în domeniul climei, al energiei și al mediului, din punctul de vedere al conținutului și datelor, pentru a evita dublarea efortului și a sarcinii administrative pentru autoritățile locale și regionale și a încuraja punerea în aplicare efectivă a planurilor.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 45

Articolul 23 alineatul (6a) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(6a)     Planurile locale privind încălzirea și răcirea pot fi realizate în comun de un grup de autorități locale învecinate în cazul în care contextul geografic și administrativ, precum și infrastructura de încălzire și răcire permit acest lucru.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 46

Articolul 23 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(d bis 1)

să evalueze rolul important al comunităților de energie din surse regenerabile și al altor inițiative conduse de consumatori care pot contribui în mod activ la punerea în aplicare a proiectelor locale de încălzire și răcire;

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 47

Articolul 23 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(d bis 2)

să evalueze modul de finanțare a punerii în aplicare a politicilor și măsurilor identificate și să prevadă mecanisme financiare, inclusiv finanțare directă din partea UE, care să permită autorităților locale și regionale și consumatorilor individuali să treacă la încălzire și răcire din surse regenerabile;

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 48

Articolul 24

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   În scopul îmbunătățirii eficienței energetice primare și al măririi ponderii energiei din surse regenerabile la nivelul furnizării de încălzire și răcire, un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată este un sistem care îndeplinește următoarele criterii:

(1)   În scopul îmbunătățirii eficienței energetice primare și al măririi ponderii energiei din surse regenerabile la nivelul furnizării de încălzire și răcire, un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată este un sistem care îndeplinește următoarele criterii:

(a)

până la 31 decembrie 2025 , un sistem care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 75 % energie termică cogenerată sau 50 % dintr-o combinație de energie și căldură de tipul celor susmenționate;

(a)

până la 31 decembrie 2029 , un sistem care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 75 % energie termică cogenerată sau 50 % dintr-o combinație de energie și căldură de tipul celor susmenționate;

(b)

începând de la 1 ianuarie 2026 , un sistem care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 80 % energie termică cogenerată de înaltă eficiență sau cel puțin o combinație a acestor tipuri de energie termică care intră în rețea, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 5 %, iar ponderea totală a energiei din surse regenerabile, a energiei reziduale sau a energiei termice cogenerate de înaltă eficiență este de cel puțin 50 %;

(b)

începând de la 1 ianuarie 2030 , un sistem care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 80 % energie termică cogenerată de înaltă eficiență sau cel puțin o combinație a acestor tipuri de energie termică care intră în rețea, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 5 %, iar ponderea totală a energiei din surse regenerabile, a energiei reziduale sau a energiei termice cogenerate de înaltă eficiență este de cel puțin 50 %;

(c)

de la 1 ianuarie 2035, un sistem care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 20 %;

(c)

de la 1 ianuarie 2035, un sistem care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 20 %;

(d)

de la 1 ianuarie 2045, un sistem care utilizează cel puțin 75 % energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 40 %;

(d)

de la 1 ianuarie 2045, un sistem care utilizează cel puțin 75 % energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 40 %;

(e)

de la 1 ianuarie 2050, un sistem care utilizează exclusiv energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 60 %.

(e)

de la 1 ianuarie 2050, un sistem care utilizează exclusiv energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 60 %.

Expunere de motive

Promovarea soluțiilor de cogenerare ca fiind mai eficiente din punct de vedere energetic ar trebui să aibă prioritate în cadrul măsurilor de îmbunătățire a încălzirii centralizate. O astfel de schimbare rapidă a definiției unui sistem de încălzire centralizată eficient ar însemna că o mare parte dintre unitățile și rețelele care sunt modernizate în prezent nu vor îndeplini criteriile în cursul perioadei de timp care permite deprecierea soluțiilor și nu va fi posibilă obținerea de fonduri pentru modernizarea ulterioară a unor noi surse de energie și pentru investiții în astfel de surse. O schimbare dinamică în acest domeniu ar putea duce și la o creștere necontrolată a costului furnizării de energie din rețelele de încălzire centralizată, ceea ce ar duce la un interes mai scăzut din partea consumatorilor de a utiliza aceste sisteme și revenirea la surse de încălzire locale mai puțin eficiente care nu pot fi controlate din punctul de vedere al emisiilor de CO2 și de praf.

În general, tehnologiile și combustibilii utilizați în sistemele de încălzire centralizată nu ar trebui, în principiu, să elimine posibilitatea raportării și finanțării economiilor rezultate din măsuri de eficiență energetică.

Amendamentul 49

Articolul 26 alineatul (1) punctul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Statele membre instituie măsuri de promovare a participării la astfel de programe, în special a IMM-urilor, a microîntreprinderilor și a persoanelor cu activități independente.

Amendamentul 50

Articolul 26 alineatul (1b)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(1b)     Comisia instituie o platformă cu un punct unic de acces pentru a sprijini colectarea și schimbul de cunoștințe care permit asigurarea unui număr adecvat de profesioniști calificați pentru a atinge obiectivele UE privind clima și energia în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Platforma va reuni state membre, parteneri sociali, instituții de învățământ, mediul academic și alte părți interesate relevante pentru a încuraja și a promova bune practici menite să asigure creșterea numărului de profesioniști în domeniul eficienței energetice, precum și recalificarea și perfecționarea profesioniștilor pentru a răspunde nevoilor pieței și a conecta această provocare la inițiativele UE în curs, cum ar fi Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, Erasmus+ și noul Bauhaus european.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 51

Articolul 27 punctele 4 și 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4)   Statele membre încurajează organismele publice să utilizeze contracte de performanță energetică pentru renovarea clădirilor de mari dimensiuni. În cazul renovării clădirilor nerezidențiale de mari dimensiuni cu o suprafață utilă de peste 1 000  m2, statele membre se asigură că organismele publice evaluează fezabilitatea utilizării contractelor de performanță energetică.

(4)   Statele membre încurajează autoritățile locale și regionale și alte organisme publice să utilizeze contracte de performanță energetică pentru renovarea clădirilor de mari dimensiuni. În cazul renovării clădirilor nerezidențiale de mari dimensiuni cu o suprafață utilă de peste 1 000  m2, statele membre se asigură că toate organismele publice evaluează fezabilitatea utilizării contractelor de performanță energetică.

Statele membre pot încuraja organismele publice să combine contractele de performanță energetică cu servicii energetice extinse, inclusiv răspunsul la cerere și stocarea.

Statele membre pot încuraja autoritățile locale și regionale și alte organisme publice să combine contractele de performanță energetică cu servicii energetice extinse, inclusiv răspunsul la cerere și stocarea.

(5)   Statele membre acordă sprijin sectorului public în ceea ce privește solicitarea de oferte de servicii energetice, în special pentru reabilitarea clădirilor, prin:

(5)   Statele membre acordă sprijin sectorului public și, în special, autorităților locale și regionale în ceea ce privește solicitarea de oferte de servicii energetice, în special pentru reabilitarea clădirilor, prin:

(a)

furnizarea de contracte-tip pentru contractele de performanță energetică care să includă cel puțin elementele menționate în anexa XIII și să ia în considerare standardele europene sau internaționale existente, orientările disponibile privind licitațiile și Ghidul Eurostat privind tratamentul statistic al contractelor de performanță energetică în conturile publice;

(a)

furnizarea de contracte-tip pentru contractele de performanță energetică care să includă cel puțin elementele menționate în anexa XIII și să ia în considerare standardele europene sau internaționale existente, orientările disponibile privind licitațiile și Ghidul Eurostat privind tratamentul statistic al contractelor de performanță energetică în conturile publice;

(b)

furnizarea de informații privind cele mai bune practici pentru contractele de performanță energetică, inclusiv, dacă este disponibilă, o analiză cost-beneficiu care utilizează o abordare pe baza ciclului de viață;

(b)

furnizarea de informații privind cele mai bune practici pentru contractele de performanță energetică, inclusiv, dacă este disponibilă, o analiză cost-beneficiu care utilizează o abordare pe baza ciclului de viață;

(c)

punerea la dispoziția publicului a unei baze de date privind proiectele de contracte de performanță energetică implementate sau în curs, care să includă economiile de energie preconizate și realizate.

(c)

punerea la dispoziția publicului a unei baze de date privind proiectele de contracte de performanță energetică implementate sau în curs, care să includă economiile de energie preconizate și realizate.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 52

Articolul 28

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, statele membre facilitează instituirea de mecanisme financiare sau utilizarea celor existente pentru ca măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice să maximizeze avantajele fluxurilor multiple de finanțare și ale combinației de granturi, instrumente financiare și asistență tehnică.

(1)   Fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, statele membre facilitează instituirea de mecanisme financiare sau utilizarea celor existente pentru ca măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice să maximizeze avantajele fluxurilor multiple de finanțare și ale combinației de granturi, instrumente financiare și asistență tehnică.

(2)   Comisia acordă asistență statelor membre, atunci când este cazul, direct sau prin intermediul instituțiilor financiare europene, în ceea ce privește crearea de facilități de finanțare și de mecanisme de asistență la nivel național, regional sau local pentru dezvoltarea de proiecte, în scopul de a spori investițiile în eficiența energetică în diferite sectoare și de a proteja și a responsabiliza clienții vulnerabili, persoanele afectate de sărăcie energetică și, acolo unde este cazul, persoanele care trăiesc în locuințe sociale, inclusiv prin integrarea unei perspective egalitare, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.

(2)   Comisia acordă asistență statelor membre, atunci când este cazul, direct sau prin intermediul instituțiilor financiare europene, în ceea ce privește crearea de facilități de finanțare și de mecanisme de asistență la nivel național, regional sau local pentru dezvoltarea de proiecte, în scopul de a spori investițiile în eficiența energetică în diferite sectoare și de a proteja și a responsabiliza clienții vulnerabili, persoanele afectate de sărăcie energetică și, acolo unde este cazul, persoanele care trăiesc în locuințe sociale, inclusiv prin integrarea unei perspective egalitare, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.

(3)   Statele membre adoptă măsuri care să asigure faptul că produsele de creditare care vizează eficiența energetică, precum creditele ipotecare și împrumuturile verzi, garantate și negarantate, sunt oferite la scară largă și în mod nediscriminatoriu de către instituțiile financiare și că sunt vizibile și accesibile pentru consumatori. Statele membre adoptă măsuri pentru facilitarea implementării schemelor de finanțare pe bază de facturi și de impozite. Statele membre se asigură că băncile și alte instituții financiare primesc informații cu privire la oportunitățile de a participa la finanțarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv prin crearea de parteneriate public-privat.

(3)   Statele membre adoptă măsuri care să asigure faptul că produsele de creditare care vizează eficiența energetică, precum creditele ipotecare și împrumuturile verzi, garantate și negarantate, precum și sprijin financiar pentru achiziționarea sau asigurarea accesului la transportul public și la moduri de transport cu emisii zero, sunt oferite la scară largă și în mod nediscriminatoriu de către instituțiile financiare și că sunt vizibile și accesibile pentru consumatori. Statele membre adoptă măsuri pentru facilitarea implementării schemelor de finanțare pe bază de facturi și de impozite. Statele membre se asigură că băncile și alte instituții financiare primesc informații cu privire la oportunitățile de a participa la finanțarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv prin crearea de parteneriate public-privat.

(4)   Comisia facilitează schimbul de bune practici între autoritățile sau organismele naționale sau regionale competente, de exemplu prin reuniuni anuale ale organismelor de reglementare, baze de date publice cu informații privind punerea în aplicare a măsurilor de către statele membre și o comparație între țări.

(4)   Comisia facilitează schimbul de bune practici între autoritățile sau organismele naționale, regionale sau locale competente, de exemplu prin reuniuni anuale ale organismelor de reglementare, baze de date publice cu informații privind punerea în aplicare a măsurilor de către statele membre și o comparație între țări.

(5)   Pentru a mobiliza finanțarea privată pentru măsurile vizând eficiența energetică și pentru reabilitarea energetică, în conformitate cu Directiva 2010/31/UE, Comisia desfășoară un dialog atât cu instituțiile financiare publice, cât și cu cele private pentru a identifica posibile acțiuni pe care le-ar putea întreprinde.

(5)   Pentru a mobiliza finanțarea privată pentru măsurile vizând eficiența energetică și pentru reabilitarea energetică, în conformitate cu Directiva 2010/31/UE, Comisia desfășoară un dialog atât cu instituțiile financiare publice, cât și cu cele private pentru a identifica posibile acțiuni pe care le-ar putea întreprinde.

(6)   Acțiunile menționate la alineatul (4) includ următoarele elemente:

(6)   Acțiunile menționate la alineatul (4) includ următoarele elemente:

(a)

mobilizarea investițiilor de capital în eficiența energetică prin luarea în considerare a impactului mai amplu al economiilor de energie;

(a)

mobilizarea investițiilor de capital în eficiența energetică prin luarea în considerare a impactului mai amplu al economiilor de energie;

(b)

asigurarea îmbunătățirii datelor cu privire la performanța energetică și cea financiară prin:

(b)

asigurarea îmbunătățirii datelor cu privire la performanța energetică și cea financiară prin:

 

(i)

examinarea ulterioară a modului în care investițiile în eficiența energetică îmbunătățesc valorile activelor de bază;

 

(i)

examinarea ulterioară a modului în care investițiile în eficiența energetică îmbunătățesc valorile activelor de bază;

 

(ii)

sprijinirea studiilor care evaluează monetizarea beneficiilor neenergetice ale investițiilor în eficiența energetică.

 

(ii)

sprijinirea studiilor care evaluează monetizarea beneficiilor neenergetice ale investițiilor în eficiența energetică.

(7)   În scopul mobilizării finanțărilor private a măsurilor de eficiență energetică și de reabilitare energetică, la punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre:

(7)   În scopul mobilizării finanțărilor private a măsurilor de eficiență energetică și de reabilitare energetică, la punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre:

(a)

iau în considerare modalități de îmbunătățire a utilizării auditurilor energetice prevăzute la articolul 11 pentru a influența procesul decizional;

(a)

iau în considerare modalități de îmbunătățire a utilizării auditurilor energetice prevăzute la articolul 11 pentru a influența procesul decizional;

(b)

utilizează în mod optim posibilitățile și instrumentele disponibile din bugetul Uniunii și propuse prin inițiativa „finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” și în Comunicarea Comisiei intitulată „Valul de renovări ale clădirilor”.

(b)

utilizează în mod optim posibilitățile și instrumentele disponibile din bugetul Uniunii și propuse prin inițiativa „finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” și în Comunicarea Comisiei intitulată „Valul de renovări ale clădirilor”.

(8)   Până la 31 decembrie 2024, Comisia oferă orientări statelor membre și actorilor de pe piață cu privire la modalitatea de deblocare a investițiilor private.

(8)   Până la 31 decembrie 2024, Comisia oferă orientări statelor membre și actorilor de pe piață cu privire la modalitatea de deblocare a investițiilor private.

Orientările au scopul de a ajuta statele membre și actorii de pe piață să își dezvolte și să își implementeze investițiile în eficiența energetică în cadrul diverselor programe ale Uniunii și propun mecanisme și soluții financiare adecvate, combinând granturi, instrumente financiare și asistență pentru dezvoltarea de proiecte, cu scopul de a extinde inițiativele existente și de a utiliza finanțarea din partea Uniunii drept catalizator pentru mobilizarea și stimularea finanțării private.

Orientările au scopul de a ajuta statele membre , regiunile, autoritățile locale și actorii de pe piață să își dezvolte și să își implementeze investițiile în eficiența energetică în cadrul diverselor programe ale Uniunii și propun mecanisme și soluții financiare adecvate, combinând granturi, instrumente financiare și asistență pentru dezvoltarea de proiecte, cu scopul de a extinde inițiativele existente și de a utiliza finanțarea din partea Uniunii drept catalizator pentru mobilizarea și stimularea finanțării private.

(9)   Statele membre pot institui un fond național pentru eficiență energetică. Scopul acestui fond este de a pune în aplicare măsuri privind eficiența energetică, inclusiv măsuri în temeiul articolului 8 alineatul (3) și al articolului 22, ca prioritate în rândul clienților vulnerabili, al persoanelor afectate de sărăcie energetică și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale, și de a pune în aplicare măsuri naționale privind eficiența energetică pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește realizarea contribuțiilor lor naționale în materie de eficiență energetică și a traiectoriilor lor orientative menționate la articolul 4 alineatul (2). Fondul național pentru eficiență energetică poate fi finanțat cu veniturile obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor și al transportului.

(9)   Statele membre pot institui un fond național pentru eficiență energetică. Scopul acestui fond este de a pune în aplicare măsuri privind eficiența energetică, inclusiv măsuri în temeiul articolului 8 alineatul (3) și al articolului 22, ca prioritate în rândul clienților vulnerabili, al persoanelor afectate de sărăcie energetică și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale, și de a pune în aplicare măsuri naționale privind eficiența energetică pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește realizarea contribuțiilor lor naționale în materie de eficiență energetică și a traiectoriilor lor orientative menționate la articolul 4 alineatul (2). Fondul național pentru eficiență energetică poate fi finanțat cu veniturile obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor și al transportului.

(10)   Statele membre pot permite organismelor publice să îndeplinească obligațiile menționate la articolul 6 alineatul (1) cu ajutorul contribuțiilor anuale la Fondul național pentru eficiență energetică echivalente cu valoarea investițiilor necesare pentru a îndeplini obligațiile respective.

(10)   Statele membre pot permite organismelor publice să îndeplinească obligațiile menționate la articolul 6 alineatul (1) cu ajutorul contribuțiilor anuale la Fondul național pentru eficiență energetică echivalente cu valoarea investițiilor necesare pentru a îndeplini obligațiile respective.

(11)   Statele membre pot dispune că părțile obligate își pot îndeplini obligațiile prevăzute la articolul 9 alineatele (1) și (4) printr-o contribuție anuală la Fondul național pentru eficiență energetică echivalentă cu investițiile necesare pentru a îndeplini obligațiile respective.

(11)   Statele membre pot dispune că părțile obligate își pot îndeplini obligațiile prevăzute la articolul 9 alineatele (1) și (4) printr-o contribuție anuală la Fondul național pentru eficiență energetică echivalentă cu investițiile necesare pentru a îndeplini obligațiile respective.

(12)   Statele membre pot folosi veniturile proprii din nivelurile anuale de emisii alocate în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE pentru elaborarea unor mecanisme inovatoare de finanțare pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

(12)   Statele membre pot folosi veniturile proprii din nivelurile anuale de emisii alocate în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE pentru elaborarea unor mecanisme inovatoare de finanțare pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 53

Anexa IV

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cadrul procedurilor de atribuire a concesiunilor și contractelor publice, autoritățile contractante și entitățile contractante care achiziționează produse, servicii, clădiri și lucrări:

În cadrul procedurilor de atribuire a concesiunilor și contractelor publice, autoritățile contractante și entitățile contractante care achiziționează produse, servicii, clădiri și lucrări , în conformitate cu raportul cost-eficacitate, fezabilitatea economică, o mai mare durabilitate, adecvarea tehnică, precum și concurența suficientă :

[…]

[…]

(d)

achiziționează numai pneurile care îndeplinesc criteriul de apartenență la clasa cea mai ridicată de eficiență a consumului de combustibil, în conformitate cu definiția din Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului. Această cerință nu împiedică organismele publice să achiziționeze pneuri cu cea mai ridicată clasă de aderență sau clasă de zgomot exterior de rulare justificată prin motive de siguranță și de sănătate publică;

(d)

achiziționează numai pneurile care îndeplinesc criteriul de apartenență la clasa cea mai ridicată de eficiență a consumului de combustibil, în conformitate cu definiția din Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului. Această cerință trebuie în același timp să țină seama în mod echilibrat de condițiile de iarnă, printr-o clasă de aderență și clasă de zgomot exterior de rulare justificate prin motive de siguranță și de sănătate publică;

[…]

[…]

(f)

achiziționează sau încheie noi acorduri de închiriere doar a clădirilor care îndeplinesc cel puțin cerințele minime privind performanța energetică menționate la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2010/31/UE, cu excepția cazului în care scopul achiziționării este:

(f)

achiziționează sau încheie noi acorduri de închiriere doar a clădirilor care îndeplinesc cel puțin cerințele minime privind performanța energetică menționate la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2010/31/UE sau alte cerințe adecvate statelor membre pentru clădirile existente sau pentru o renovare mai aprofundată , cu excepția cazului în care scopul achiziționării este:

[…]

[…]

Expunere de motive

Ar trebui luate în considerare toate dimensiunile durabilității, inclusiv în Directiva privind eficiența energetică. În cazul pneurilor ar trebui luate în considerare și condițiile de iarnă. Cerințele minime de performanță energetică în temeiul EPBD nu reprezintă un nivel adecvat pentru cerințele de renovare, deoarece sunt definite în mod diferit de la un stat membru la altul.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

1.

este de acord cu Comisia Europeană că eficiența energetică joacă un rol esențial în realizarea neutralității climatice până în 2050, îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie și reducerea dependenței UE de combustibili importați, deveniți și mai importanți având în vedere criza actuală legată de prețurile energiei, care au fost afectate în mod semnificativ de războiul din Ucraina;

2.

salută modificările propuse pentru dispozițiile actuale ale Directivei privind eficiența energetică și subliniază că aceste modificări ar trebui să consolideze cadrul juridic, oferind mai multe oportunități de exploatare a potențialului pentru îmbunătățirea eficienței energetice în acord cu Legea climei pusă în aplicare la nivel național, regional sau local;

3.

reiterează rolul esențial al acțiunii la nivelul UE privind eficiența energetică, care este necesară în vederea atingerii obiectivelor Pactului verde; subliniază că această acțiune trebuie, fără îndoială, să fie pusă în aplicare la nivel național, regional sau local și, prin urmare, salută recunoașterea sporită a rolului autorităților locale și regionale în propunere;

4.

subliniază că tranziția energetică în curs este de la un sistem energetic bazat pe o generare centralizată tradițională la un sistem energetic mai descentralizat, mai eficient din punct de vedere energetic, mai flexibil și bazat în mare măsură pe surse de energie regenerabile; salută recunoașterea rolului cetățenilor în tranziția energetică și nevoia unei sensibilizări constante, inclusiv prin instrumente precum Pactul climatic; în această privință, reiterează rolul esențial al acțiunii de la nivel local și regional în implicarea cetățenilor și promovarea tranziției verzi prin bune practici de succes plasate sub responsabilitatea comunităților;

5.

consideră că uniunea energetică ar trebui să le permită cetățenilor să producă, să consume, să stocheze sau să comercializeze propria energie din surse regenerabile (fie individual, fie colectiv), să ia măsuri de economisire a energiei și să devină participanți activi pe piața energiei prin alegerea consumatorilor oferindu-le posibilitatea de a participa în condiții de siguranță și încredere la răspunsul la cerere; în acest context, își reiterează apelul (29) și pe cel al Parlamentului European ca o înțelegere practică comună a definiției „prosumatorilor” (30) să fie convenită la nivelul UE, printr-un proces participativ sub îndrumarea Comisiei;

6.

subliniază că autoritățile locale și regionale dețin și gestionează clădiri în principal în scopul îndeplinirii sarcinilor administrative și sociale statutare. Clădirile sunt mult mai mult decât simple instrumente pentru a realiza economii de energie. Prin urmare, cerințele rigide în materie de renovare energetică ar impune autorităților locale și regionale să ia măsuri costisitoare în domeniul construcțiilor, care nu reflectă neapărat o viziune globală pentru aceste clădiri și care nu sunt neapărat durabile pe termen mediu și lung. În acest context, Comitetul solicită ca Directiva privind eficiența energetică să acorde mai multă recunoaștere și atenție utilizării mai inteligente și mai eficiente a clădirilor publice existente, ca modalitate de creștere a eficienței energetice;

7.

salută trimiterea explicită la nevoia de a combate sărăcia energetică prin măsuri de eficiență energetică și la nevoia subsecventă ca statele membre să sprijine nivelul local și regional în acest sens; consideră că este esențial să se reducă povara costurilor inițiale ale măsurilor de eficiență energetică, în special pentru gospodăriile vulnerabile și consumatorii vulnerabili;

8.

salută trimiterea la conectivitatea zonelor rurale și a celor îndepărtate, în care cea mai mare parte a locuitorilor pot deveni utilizatori de transport vulnerabili în tranziția către mobilitatea durabilă;

9.

subliniază că propunerile de reduceri absolute cu 1,7 % în fiecare an în utilizarea energiei și în consumul final de energie al tuturor organismelor publice vor reprezenta o provocare uriașă pentru majoritatea statelor membre. Aceasta va necesita o consolidare extinsă a capacităților în ceea ce privește finanțarea, competența, orientările, datele, raportarea etc. Este necesară aplicarea pe scară largă atât a tehnicilor și practicilor transformatoare existente, cât și a celor noi. Prin urmare, solicită ca autoritățile locale și regionale să fie implicate pe deplin în acest proces, împreună cu alte părți interesate relevante;

10.

propune revizuirea obiectivelor privind consumul de energie pentru a include opțiunea de stabilire a unor obiective cumulate privind economiile și consumul de energie în locul unor cerințe separate privind energia finală și primară. Aceasta va îmbunătăți eficiența energetică de-a lungul întregului lanț, de la producție la transport, distribuție și consum final;

11.

salută propunerea unor cerințe legislative pentru renovarea anuală a 3 % din parcul imobiliar public, consideră că este nevoie de o consolidare extinsă a capacităților prin sprijin tehnic, financiar și politic și prin schimbul de bune practici și solicită clarificări suplimentare și o definire a măsurilor și a metodelor privind renovarea clădirilor, a factorilor de corecție aplicabili pentru diferite tipuri de clădiri și diferite caracteristici ale acestora (31), precum și mecanisme financiare la nivel local, regional și național;

12.

salută propunerea privind un fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ca mod a echilibra efectele negative asupra celor mai vulnerabile gospodării, microîntreprinderi și întreprinderi mici și a celor mai vulnerabili utilizatori de mobilitate pentru a asigura o dezvoltare durabilă din punct de vedere social; subliniază faptul că finanțarea avută în vedere în prezent în cadrul revizuirii actualului ETS nu este adecvată pentru a asigura o tranziție cu adevărat justă și subliniază că ar trebui să se aibă în vedere ca Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice să beneficieze de alte venituri în afară de cele care provin din ETS privind transporturile și construcțiile (ETS II); propune ca reunirea veniturilor pentru Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice să înceapă înaintea punerii în aplicare a ETS II; subliniază că, în cazul în care colegiuitorii decid să nu continue cu ETS II, așa cum se prevede în propunerea Comisiei, actualul ETS ar trebui mai bine consolidat pentru a aborda problematica transportului rutier și a construcțiilor;

13.

sprijină principiul consacrat în Legea europeană a climei, potrivit căruia toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la tranziția către neutralitate climatică și către reducerea emisiilor, iar EU ETS ar putea contribui semnificativ dacă principiul „poluatorul plătește” s-ar extinde la toate sectoarele vizate de acesta; subliniază că sectorul construcțiilor este responsabil pentru 40 % din consumul de energie din Europa; arată însă că introducerea stabilirii prețului carbonului în aceste sectoare este o problemă delicată și nu ar trebui să genereze poveri pentru cele mai vulnerabile teritorii și grupuri de cetățeni din UE;

14.

subliniază că un preț robust, dar introdus treptat, al carbonului ar trebui să dea întreprinderilor semnalul necesar și să impulsioneze tranziția în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor și subliniază necesitatea interacțiunii eficiente între revizuirea sistemului EU ETS și mecanismul preconizat de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), însoțită, eventual, de alte măsuri europene de sprijin menite să garanteze o economie neutră din punct de vedere climatic și competitivă în regiunile UE, în special în acele regiuni ale căror sectoare energointensive se află într-o tranziție către durabilitate. Comitetul recomandă insistent utilizarea, pe cât posibil, a unor instrumente compatibile cu piața, inclusiv a unor instrumente financiare sprijinite de cadrul financiar multianual și NextGenerationEU;

15.

sprijină Comisia în intenția sa de a „asigura sinergii între diferitele instrumente de finanțare, în special între fondurile din cadrul gestiunii partajate și din cadrul gestiunii directe (cum ar fi programele gestionate la nivel central: Orizont Europa sau LIFE), precum și între granturi, împrumuturi și asistența tehnică, pentru a spori la maximum efectul lor de mobilizare a finanțării private și impactul lor asupra realizării obiectivelor politicii în domeniul eficienței energetice”. În acest sens, solicită demararea, cât mai curând posibil, a următoarelor etape concrete, întrucât acestea sunt o condiție prealabilă pentru renovarea completă a parcului imobiliar;

16.

solicită Comisiei și Parlamentului European să instituie un proiect-pilot care să abordeze în mod specific renovările dificil de realizat și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice și/sau a anumitor clădiri de referință. Regiunile sau orașele participante la acest proiect-pilot ar oferi un concept detaliat pentru renovarea clădirii istorice sau a altei clădiri de referință pe care o aleg. Atunci când este selectat pentru a primi finanțare și după finalizarea proiectului de renovare, rezultatele acestui proiect-pilot ar evidenția și mai mult angajamentul autorităților locale și regionale de a avansa către un viitor eficient din punct de vedere energetic și ar putea servi drept exemple clare pentru alte autorități locale și regionale cu privire la modul de renovare a unor clădiri istorice și/sau de referință complexe în regiuni și orașe

17.

invită Comisia și statele membre să se asigure că măsurile deja existente în cadrele juridice pentru diferitele programe și instrumente de finanțare aflate la dispoziția orașelor și regiunilor sunt pe deplin aplicate. Având în vedere eforturile suplimentare în materie de eficiență energetică care le sunt solicitate autorităților locale și regionale, este esențial să existe un acces facil al orașelor și regiunilor la diferitele programe și instrumente de finanțare. Această presiune sporită asupra autorităților locale și regionale ar putea, de exemplu, să fie luată în considerare atunci când se analizează punctajul de eligibilitate în evaluarea cererilor de finanțare;

18.

regretă lipsa ambiției revizuirii de a stabili obiective clare pentru achizițiile publice verzi și circulare; prin urmare, solicită Comisiei să elaboreze, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, proceduri clare, general aplicabile și detaliate privind eficiența și energetică și sustenabilitatea în achizițiile publice pentru a evita regula conform căreia prețul cel mai mic are prioritate;

19.

subliniază că eficiența energetică, în special în legătură cu întreprinderile și, mai ales, cu industria prelucrătoare, ar trebui avută în vedere alături de plafonul de consum, care se aplică preponderent gospodăriilor;

20.

subliniază că utilizarea sistemelor de încălzire și răcire centralizată bazate pe unități de cogenerare este cel mai eficient mod de a îmbunătăți calitatea aerului și de a crește eficiența energetică; sprijină, prin urmare, promovarea generării combinate de căldură și de energie electrică și a utilizării eficiente a căldurii reziduale (inclusiv a deșeurilor municipale), acest lucru fiind inevitabil, cu respectarea principiului circularității; recunoaște potențialul căldurii reziduale de a completa soluțiile bazate pe gaze/energie din surse regenerabile, remarcând în același timp că este important să se limiteze emisiile acestora, dată fiind contribuția lor la încălzirea globală; în plus, exploatarea căldurii reziduale provenite din industrie, din centrele de date și din alte activități ale societății ar trebui să fie o măsură complementară, deoarece nu este lipsită de efecte asupra mediului, iar cantitatea de energie din surse regenerabile continuă să fie limitată;

21.

salută faptul că se prevede un calendar clar pentru introducerea sistemelor eficiente de încălzire și răcire centralizată. Totuși, trebuie asigurată suficientă flexibilitate, care să permită adaptarea sistemelor de încălzire și răcire la particularitățile regionale și locale și la nevoile teritoriului;

22.

recunoaște rolul agențiilor locale și regionale pentru energie ca instrumente puternice de promovare a eficienței energetice în întreaga UE și invită Comisia Europeană să sprijine activitățile lor prin intermediul unei rețele și unor fonduri specifice;

23.

este de acord cu temeiul juridic pe care Comisia Europeană bazează competența UE în acest domeniu. În temeiul articolului 194 din TFUE, UE are competența de a adopta măsuri pentru a stimula, inter alia, eficiența energetică. Prin urmare, consideră că propunerea este în conformitate cu principiul subsidiarității, cu condiția ca principiul autonomiei locale, consacrat la articolul 4 din TUE, să fie respectat și ca modificările de mai sus să fie luate în considerare. Măsurile de combatere a sărăciei energetice ar trebui să se întemeieze pe articolul 151 din TFUE. Comitetul Regiunilor consideră că este justificat să se formuleze și să se pună în aplicare un obiectiv european în materie de eficiență energetică. Evaluarea respectării principiului proporționalității este pozitivă.

Bruxelles, 28 aprilie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS


(1)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(2)  Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică, C(2020) 9600 final.

(3)  Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).

(4)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(5)  Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică, C(2020) 9600 final.

(6)  Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).

(7)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(8)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(9)  COM/2020/562 final.

(10)  A se vedea IRP, „Resource Efficiency and Climate Change” (Utilizarea eficientă a resurselor și schimbările climatice), 2020, și „Emissions Gap Report” (Raportul privind discrepanțele în materie de emisii) al Programului ONU pentru Mediu, 2019. Aceste cifre se referă la utilizarea și exploatarea clădirilor, inclusiv la emisiile indirecte din sectorul energiei electrice și al energiei termice, nu la ciclul lor complet de viață. Carbonul încorporat în construcții este estimat a reprezenta circa 10 % din emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră la nivel mondial – a se vedea IRP, „Utilizarea eficientă a resurselor și schimbările climatice”, 2020, și „Raportul privind discrepanțele în materie de emisii” al Programului ONU pentru Mediu, 2019.

(11)  COM(2020) 662 final.

(12)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(13)  COM/2020/562 final.

(14)  A se vedea IRP, „Resource Efficiency and Climate Change” (Utilizarea eficientă a resurselor și schimbările climatice), 2020, și „Emissions Gap Report” (Raportul privind discrepanțele în materie de emisii) al Programului ONU pentru Mediu, 2019. Aceste cifre se referă la utilizarea și exploatarea clădirilor, inclusiv la emisiile indirecte din sectorul energiei electrice și al energiei termice, nu la ciclul lor complet de viață. Carbonul încorporat în construcții este estimat a reprezenta circa 10 % din emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră la nivel mondial – a se vedea IRP, „Utilizarea eficientă a resurselor și schimbările climatice”, 2020, și „Raportul privind discrepanțele în materie de emisii” al Programului ONU pentru Mediu, 2019.

(15)  COM(2020) 662 final.

(16)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(17)  https://www.unfpa.org/world-population-trends

(18)  https://www.un.org/en/ecosoc/integration/pdf/fact_sheet.pdf

(19)  https://www.unfpa.org/world-population-trends

(20)  https://www.un.org/en/ecosoc/integration/pdf/fact_sheet.pdf

(21)  Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

(22)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94 28.3.2014, p. 65).

(23)  Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

(24)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(25)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(26)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(27)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(28)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(1)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(1)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(29)  Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai (CDR-2786-2020) (JO C 175, 7.5.2021, p. 23).

(30)  Există diferite tipuri de prosumatori: prosumatorii casnici care produc energie electrică la domiciliu – în principal prin panouri solare fotovoltaice pe acoperișuri, cooperative energetice conduse de cetățeni sau asociații de locuințe, prosumatori comerciali a căror activitate principală nu este producția de energie electrică și instituții publice precum școlile sau spitalele.

(31)  Caracteristici ale clădirilor precum vechimea, forma, utilizarea, proiectarea istorică/arhitecturală, proprietatea, scopul, piața imobiliară locală, valoarea alternativă, costurile de subcontractare și orice lucrări anterioare de renovare.


Top