Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021AR4546

    Avizul Comitetului European al Regiunilor – Asigurarea funcționării sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și a mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) pentru orașele și regiunile UE

    COR 2021/04546

    JO C 301, 5.8.2022, p. 116–138 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    5.8.2022   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 301/116


    Avizul Comitetului European al Regiunilor – Asigurarea funcționării sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și a mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) pentru orașele și regiunile UE

    (2022/C 301/14)

    Raportor:

    Peter KURZ (DE-PSE), primarul orașului Mannheim

    Documente de referință:

    Propunere de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

    COM(2021) 551 final

    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește contribuția sectorului aviației la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii și de punere în aplicare în mod corespunzător a unei măsuri globale bazate pe piață

    COM(2021) 552 final

    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon

    COM(2021) 564 final

    Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește notificarea compensării legate de o măsură globală bazată pe piață pentru operatorii de aeronave cu sediul în Uniune

    COM(2021) 567 final

    Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/1814 în ceea ce privește cantitatea de certificate care urmează să fie plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței aferentă sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră până în 2030

    COM(2021) 571 final

    I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și a Regulamentului (UE) 2015/757

    COM(2021) 551 final

    Amendamentul 1

    Considerentul 7

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor. Prin urmare, obiectivul ambițios al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (sistemul EU ETS), stabilit în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1), de a promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic ar trebui să fie consolidat în mod proporțional cu obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii.

    Toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor. Prin urmare, obiectivul ambițios al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (sistemul EU ETS), stabilit în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), de a promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil, eficient din punct de vedere economic și responsabil din punct de vedere social ar trebui să fie consolidat în mod proporțional cu obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii și cu obiectivul global de realizare a neutralității climatice, așa cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 .

    Amendamentul 2

    Considerentul 9

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Directiva 96/61/CE a Consiliului (3) a fost abrogată prin Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului[2] (4). Trimiterile la Directiva 96/61/CE de la articolul 2 din Directiva 2003/87/CE și din anexa IV la aceasta ar trebui actualizate în consecință. Având în vedere necesitatea unor reduceri urgente ale emisiilor la nivelul întregii economii, statele membre ar trebui să poată acționa pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră care intră în domeniul de aplicare al sistemului EU ETS prin alte politici decât limitele de emisii adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE.

    Directiva 96/61/CE a Consiliului (5) a fost abrogată prin Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului[2] (6). Trimiterile la Directiva 96/61/CE de la articolul 2 din Directiva 2003/87/CE și din anexa IV la aceasta ar trebui actualizate în consecință. Având în vedere necesitatea unor reduceri urgente ale emisiilor la nivelul întregii economii, statele membre ar trebui să poată acționa , luând în considerare punctele de vedere ale autorităților locale și regionale exprimate în cadrul unor sisteme de participare activă, precum și principiile subsidiarității, proporționalității și justiției sociale, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră care intră în domeniul de aplicare al sistemului EU ETS prin alte politici decât limitele de emisii adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE.

    Expunere de motive

    Motivele sunt evidente.

    Amendamentul 3

    Considerentul 13

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Gazele cu efect de seră care nu sunt eliberate direct în atmosferă ar trebui să fie considerate emisii care intră sub incidența sistemului EU ETS și ar trebui restituite certificate pentru emisiile respective, cu excepția cazului în care acestea sunt stocate într-un sit de stocare în conformitate cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) sau sunt legate chimic în mod permanent într-un produs, astfel încât să nu intre în atmosferă în condiții normale de utilizare. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să precizeze condițiile în care se consideră că gazele cu efect de seră sunt legate chimic în mod permanent într-un produs, astfel încât să nu intre în atmosferă în condiții normale de utilizare, inclusiv în legătură cu obținerea unui certificat de eliminare a dioxidului de carbon, după caz, având în vedere evoluțiile în materie de reglementare în ceea ce privește certificarea eliminării dioxidului de carbon.

    Gazele cu efect de seră care nu sunt eliberate direct în atmosferă ar trebui să fie considerate emisii care intră sub incidența sistemului EU ETS și ar trebui restituite certificate pentru emisiile respective, cu excepția cazului în care acestea sunt stocate într-un sit de stocare într-un mod sigur din punctul de vedere al mediului și al siguranței în conformitate cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) sau sunt legate chimic în mod permanent într-un produs, astfel încât să nu intre în atmosferă în condiții normale de utilizare. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să precizeze condițiile în care se consideră că gazele cu efect de seră sunt legate chimic în mod permanent într-un produs, astfel încât să nu intre în atmosferă în condiții normale de utilizare, inclusiv în legătură cu obținerea unui certificat de eliminare a dioxidului de carbon, după caz, având în vedere evoluțiile în materie de reglementare în ceea ce privește certificarea eliminării dioxidului de carbon.

    Expunere de motive

    Centralele electrice alimentate cu combustibili fosili generează un procent mai important de emisii de CO2 decât orice alt sector industrial. Aplicarea CSC în acest sector are potențialul de a reduce semnificativ emisiile de CO2.

    Amendamentul 4

    Punct nou – considerentul 14.1

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

     

    Este necesar ca includerea transportului maritim în sistemul EU ETS să nu conducă la o relocare a emisiilor de dioxid de carbon, deviind traficul navelor către porturi din statele terțe învecinate neincluse în sistem.

    Expunere de motive

    Relocarea emisiilor de dioxid de carbon către porturi din statele terțe învecinate neincluse în sistemul EU ETS reprezintă un risc real, care poate da naștere unui efect de substituție către porturile din afara UE, poate crea paradisuri fiscale de CO2 în vecinătatea UE și poate constitui o amenințare la adresa competitivității sistemului portuar european.

    Amendamentul 5

    Considerentul 28

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Atingerea obiectivului mai ambițios în materie de climă va necesita alocarea unor resurse publice substanțiale în UE, precum și a unor bugete naționale pentru tranziția climatică. Pentru a completa și a consolida cheltuielile substanțiale legate de climă din bugetul UE, toate veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii care nu sunt atribuite bugetului Uniunii ar trebui utilizate în scopuri legate de climă. Aceasta include utilizarea sprijinului financiar pentru a aborda aspectele de ordin social la nivelul gospodăriilor cu venituri mici și mijlocii prin reducerea impozitelor cu potențial perturbator. În plus, pentru a aborda efectele legate de distribuție și cele sociale ale tranziției în statele membre cu venituri mici, ar trebui să se utilizeze un cuantum suplimentar de 2,5  % din cantitatea de certificate la nivelul Uniunii din [anul intrării în vigoare a directivei] până în 2030, pentru a finanța tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, prin intermediul Fondului pentru modernizare prevăzut la articolul 10d din Directiva 2003/87/CE.

    Atingerea obiectivului mai ambițios în materie de climă va necesita alocarea unor resurse publice substanțiale în UE, precum și a unor bugete naționale , regionale și locale pentru tranziția climatică. Pentru a completa și a consolida cheltuielile substanțiale legate de climă din bugetul UE, toate veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii care nu sunt atribuite bugetului Uniunii ar trebui utilizate în scopuri legate de climă , incluse în planificările de la nivel național, regional și local din acest domeniu . Aceasta include utilizarea sprijinului financiar pentru a aborda aspectele de ordin social la nivelul gospodăriilor cu venituri mici și mijlocii prin reducerea impozitelor cu potențial perturbator. În plus, pentru a aborda efectele legate de distribuție și cele sociale ale tranziției în statele membre cu venituri mici, ar trebui să se utilizeze un cuantum suplimentar de cel puțin 2,5  % din cantitatea de certificate la nivelul Uniunii din [anul intrării în vigoare a directivei] până în 2030, pentru a finanța tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018 și a regiunilor NUTS 3 din statele membre care se confruntă cu dezechilibre interne clare , prin intermediul Fondului pentru modernizare prevăzut la articolul 10d din Directiva 2003/87/CE.

    Expunere de motive

    Pentru alocarea cotelor ar trebui să se țină seama și de valoarea PIB pe cap de locuitor în regiunile NUTS 2, dat fiind că ar fi simplist să se țină seama doar de PIB-ul național pe cap de locuitor în statele membre în care există dezechilibre regionale majore.

    Amendamentul 6

    Considerentul 30

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    […] Alocarea cu titlu gratuit care nu mai este furnizată sectoarelor CBAM pe baza acestui calcul (cererea CBAM) trebuie scoasă la licitație, veniturile obținute urmând să revină Fondului pentru inovare, astfel încât să sprijine inovarea în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, al captării și utilizării dioxidului de carbon („CUC”), al captării și stocării geologice a dioxidului de carbon („CSC”), al energiei din surse regenerabile și al stocării energiei, într-un mod care să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită proiectelor din sectoarele CBAM. Pentru a respecta proporția din alocarea cu titlu gratuit disponibilă pentru sectoarele care nu sunt vizate de CBAM, suma finală care urmează să fie dedusă din alocarea cu titlu gratuit și care urmează să fie licitată ar trebui calculată pe baza proporției pe care o reprezintă cererea CBAM în raport cu nevoile de alocare cu titlu gratuit ale tuturor sectoarelor care beneficiază de alocări cu titlu gratuit.

    […] Alocarea cu titlu gratuit care nu mai este furnizată sectoarelor CBAM pe baza acestui calcul (cererea CBAM) trebuie scoasă la licitație, veniturile obținute urmând să revină Fondului pentru inovare și Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice , astfel încât să sprijine inovarea în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, al captării și utilizării dioxidului de carbon („CUC”), al captării și stocării geologice a dioxidului de carbon („CSC”) în cazul emisiilor care nu pot fi evitate, rezultate din procese industriale de producție care nu provin din arderea de combustibili fosili cu scopul principal de a genera energie , al energiei din surse regenerabile și al stocării energiei, într-un mod care să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice , reducând totodată eventualele efecte negative asupra celor mai vulnerabile teritorii și gospodării . Ar trebui să se acorde o atenție deosebită proiectelor din sectoarele CBAM. Pentru a respecta proporția din alocarea cu titlu gratuit disponibilă pentru sectoarele care nu sunt vizate de CBAM, suma finală care urmează să fie dedusă din alocarea cu titlu gratuit și care urmează să fie licitată ar trebui calculată pe baza proporției pe care o reprezintă cererea CBAM în raport cu nevoile de alocare cu titlu gratuit ale tuturor sectoarelor care beneficiază de alocări cu titlu gratuit.

    Expunere de motive

    Eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit pentru sectoarele vizate de CBAM ar trebui să aibă loc cât mai curând, întrucât opțiunea de a folosi alocările cu titlu gratuit diluează efectul semnalării prețului carbonului.

    Amendamentul 7

    Considerentul 33

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Domeniul de aplicare al Fondului pentru inovare prevăzut la articolul 10a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE ar trebui extins pentru a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor și al proceselor cu emisii reduse de dioxid de carbon care vizează consumul de combustibili în sectorul construcțiilor și al transportului rutier. În plus, Fondul pentru inovare ar trebui să servească la sprijinirea investițiilor în decarbonizarea sectorului transportului maritim, inclusiv a investițiilor în combustibili alternativi durabili, cum ar fi hidrogenul și amoniacul produse din surse regenerabile, precum și a tehnologiilor de propulsie cu emisii zero, cum ar fi tehnologiile eoliene. Având în vedere că veniturile generate de sancțiunile prevăzute în Regulamentul xxxx/xxxx [FuelEU în domeniul maritim] (9) sunt alocate Fondului pentru inovare ca venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să se asigure că se acordă atenția cuvenită sprijinirii proiectelor inovatoare care vizează accelerarea dezvoltării și utilizării combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectorul maritim, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul xxxx/xxxx [FuelEU în domeniul maritim]. Pentru a asigura disponibilitatea unei finanțări suficiente pentru inovare în cadrul acestui domeniu de aplicare extins, Fondul pentru inovare ar trebui suplimentat cu 50 de milioane de certificate, care provin parțial din certificatele care, în caz contrar, ar putea fi scoase la licitație, și parțial din certificatele care, în caz contrar, ar putea fi alocate cu titlu gratuit, în conformitate cu proporția actuală a finanțării asigurate din fiecare sursă Fondului pentru inovare.

    Domeniul de aplicare al Fondului pentru inovare prevăzut la articolul 10a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE ar trebui extins pentru a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor și al proceselor cu emisii reduse de dioxid de carbon care vizează consumul de combustibili în sectorul construcțiilor și al transportului rutier , precum și măsurile care vizează reducerea unor cantități mari de emisii de GES care nu sunt bazate pe proiecte sau nu sunt inovatoare . În plus, Fondul pentru inovare ar trebui să servească la sprijinirea investițiilor în decarbonizarea sectorului transportului maritim, inclusiv a investițiilor în combustibili alternativi durabili, cum ar fi hidrogenul și amoniacul produse din surse regenerabile, precum și a tehnologiilor de propulsie cu emisii zero, cum ar fi tehnologiile eoliene. Având în vedere că veniturile generate de sancțiunile prevăzute în Regulamentul xxxx/xxxx [FuelEU în domeniul maritim] (10) sunt alocate Fondului pentru inovare ca venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să se asigure că se acordă atenția cuvenită sprijinirii proiectelor inovatoare care vizează accelerarea dezvoltării și utilizării combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectorul maritim, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul xxxx/xxxx [FuelEU în domeniul maritim]. Pentru a asigura disponibilitatea unei finanțări suficiente pentru inovare și măsuri în cadrul acestui domeniu de aplicare extins, Fondul pentru inovare ar trebui suplimentat cu 50 de milioane de certificate, care provin parțial din certificatele care, în caz contrar, ar putea fi scoase la licitație, și parțial din certificatele care, în caz contrar, ar putea fi alocate cu titlu gratuit, în conformitate cu proporția actuală a finanțării asigurate din fiecare sursă Fondului pentru inovare.

    Expunere de motive

    Fondul pentru inovare este una dintre principalele surse de finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice și, cu toate acestea, se limitează la tehnologiile inovatoare, în timp ce principalele obstacole în calea decarbonizării nu sunt legate doar de lipsa inovării. Amendamentul își propune să sugereze extinderea domeniului de aplicare la măsurile de decarbonizare deja existente.

    Amendamentul 8

    Considerentul 38

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Domeniul de aplicare al Fondului pentru modernizare ar trebui să fie aliniat la cele mai recente obiective climatice ale Uniunii, impunând ca investițiile să fie coerente cu obiectivele Pactului verde european și cu Regulamentul (UE) 2021/1119 și eliminând sprijinul pentru orice investiții legate de combustibilii fosili. În plus, procentul din Fondul pentru modernizare care trebuie alocat investițiilor prioritare ar trebui să fie majorat la 80 % ; eficiența energetică ar trebui să fie vizată ca domeniu prioritar din perspectiva cererii, iar sprijinul acordat gospodăriilor pentru combaterea sărăciei energetice, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, ar trebui inclus în domeniul de aplicare al investițiilor prioritare.

    Domeniul de aplicare al Fondului pentru modernizare ar trebui să fie aliniat la cele mai recente obiective climatice ale Uniunii, impunând ca investițiile să fie coerente cu obiectivele Pactului verde european și cu Regulamentul (UE) 2021/1119 și eliminând sprijinul pentru orice investiții legate de combustibilii fosili. În plus, Fondul pentru modernizare ar trebui utilizat numai pentru investițiile prioritare; eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile ar trebui să fie vizate ca domenii prioritare din perspectiva cererii, iar sprijinul acordat teritoriilor și gospodăriilor vulnerabile pentru combaterea sărăciei energetice și în materie de mobilitate, în special celor din zonele rurale, îndepărtate și ultraperiferice , ar trebui inclus în domeniul de aplicare al investițiilor prioritare. În mod similar, Fondul pentru modernizare ar trebui să fie disponibil pentru regiunile NUTS 3 din statele membre care se confruntă cu dezechilibre interne clare, în scopul stimulării relansării și al modernizării sectorului energetic.

    Amendamentul 9

    Considerentul 43

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” (11) a subliniat provocarea specifică pe care o reprezintă reducerea emisiilor în sectorul transportului rutier și al construcțiilor. Prin urmare, Comisia a anunțat că o nouă extindere a comercializării certificatelor de emisii ar putea include emisiile generate de transportul rutier și de clădiri. Comercializarea certificatelor de emisii pentru aceste două noi sectoare ar urma să fie instituită într-un cadru separat, însă adiacent. Acest lucru ar evita orice perturbare a bunei funcționări a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul instalațiilor staționare și cel al aviației. Noul sistem este însoțit de politici și măsuri complementare care protejează împotriva efectelor nejustificate asupra prețurilor, modelând așteptările participanților de pe piață și vizând un semnal privind prețul carbonului pentru întreaga economie. Experiența anterioară a arătat că dezvoltarea noii piețe necesită instituirea unui sistem eficient de monitorizare, de raportare și de verificare. În vederea asigurării sinergiilor și a coerenței cu infrastructura existentă a Uniunii pentru sistemul EU ETS care acoperă emisiile generate de instalațiile staționare și aviație, este oportun să se instituie un sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectorul transportului rutier și al construcțiilor printr-o modificare a Directivei 2003/87/CE.

    Comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” (12) a subliniat provocarea specifică pe care o reprezintă reducerea emisiilor în sectorul transportului rutier și al construcțiilor. Prin urmare, Comisia a anunțat că o nouă extindere a comercializării certificatelor de emisii ar putea include emisiile generate de transportul rutier și de clădiri. Comercializarea certificatelor de emisii pentru aceste două noi sectoare ar urma să fie instituită într-un cadru separat, însă adiacent. Acest lucru ar evita orice perturbare a bunei funcționări a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul instalațiilor staționare și cel al aviației. Având în vedere că cea mai mare pondere a competențelor în legătură cu aceste sectoare le revine autorităților locale și regionale, proiectarea acestui nou sistem ETS se va realiza cu participarea acestora. O parte din veniturile noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii vor fi alocate autorităților locale și regionale, acestea fiind cele mai afectate niveluri de guvernare. Noul sistem este însoțit de politici și măsuri complementare care protejează împotriva efectelor nejustificate asupra prețurilor, în special în ceea ce privește gospodăriile, microîntreprinderile și întreprinderile mici vulnerabile, precum și utilizatorii vulnerabili ai soluțiilor de mobilitate, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, modelând așteptările participanților de pe piață și vizând un semnal privind prețul carbonului pentru întreaga economie. Experiența anterioară a arătat că dezvoltarea noii piețe necesită instituirea unui sistem eficient de monitorizare, de raportare și de verificare. În vederea asigurării sinergiilor și a coerenței cu infrastructura existentă a Uniunii pentru sistemul EU ETS care acoperă emisiile generate de instalațiile staționare și aviație, este oportun să se instituie un sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectorul transportului rutier și al construcțiilor printr-o modificare a Directivei 2003/87/CE , în conformitate cu dispozițiile prevăzute în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, și, după caz, a reglementărilor care vizează aceste sectoare generatoare de emisii .

    Expunere de motive

    Extinderea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii la transportul rutier și la sectorul construcțiilor are implicații majore pentru autoritățile locale și regionale. Autoritățile locale și regionale au competențe importante în ceea ce privește aceste sectoare și ar trebui luate în considerare la proiectarea noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii.

    Amendamentul 10

    Considerentul 51

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Normele de distribuție privind proporția de certificate scoase la licitație sunt extrem de relevante pentru orice venituri obținute în urma licitării certificatelor care ar reveni statelor membre, în special având în vedere necesitatea de consolidare a capacității statelor membre de a aborda impactul social al unui semnal privind prețul carbonului în sectorul construcțiilor și al transportului rutier. În pofida faptului că aceste două sectoare au caracteristici foarte diferite, este oportun să se stabilească o regulă comună de distribuție similară celei aplicabile instalațiilor staționare. Cea mai mare parte a certificatelor ar trebui distribuită între toate statele membre pe baza distribuției medii a emisiilor din sectoarele vizate în perioada 2016-2018.

    Normele de distribuție privind proporția de certificate scoase la licitație sunt extrem de relevante pentru orice venituri obținute în urma licitării certificatelor care ar reveni statelor membre, în special având în vedere necesitatea de consolidare a capacității statelor membre de a aborda impactul social al unui semnal privind prețul carbonului în sectorul construcțiilor și al transportului rutier. În pofida faptului că aceste două sectoare au caracteristici foarte diferite, este oportun să se stabilească o regulă comună de distribuție similară celei aplicabile instalațiilor staționare. Cea mai mare parte a certificatelor ar trebui distribuită între toate statele membre pe baza distribuției medii a emisiilor din sectoarele vizate în perioada 2016-2018. Fiecare stat membru ar trebui să stabilească un prag minim de cel puțin 20 % din veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii, cotă care să fie gestionată direct de autoritățile locale și regionale. Veniturile gestionate de autoritățile locale și regionale ar trebui să fie folosite exclusiv pentru eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, în special pentru sprijinirea tranziției energetice și pentru abordarea riscurilor cu care se confruntă cele mai vulnerabile teritorii, gospodării, microîntreprinderi și întreprinderi mici și utilizatori vulnerabili de soluții de mobilitate.

    Expunere de motive

    Având în vedere varietatea teritoriilor Europei din punct de vedere geografic, social și economic, autoritățile locale și regionale sunt nivelul de guvernare cel mai în măsură să garanteze că tranziția nu afectează coeziunea teritorială a Europei și nu pune în pericol gospodăriile cele mai vulnerabile.

    Amendamentul 11

    Considerentul 52

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Introducerea prețului carbonului în transportul rutier și în sectorul construcțiilor ar trebui să fie însoțită de compensații sociale eficace, în special având în vedere nivelurile deja existente ale sărăciei energetice. Aproximativ 34 de milioane de cetățeni europeni au raportat incapacitatea de a-și încălzi locuințele în mod adecvat în 2018, iar 6,9  % din populația Uniunii a declarat că nu își poate permite să își încălzească suficient locuința în cadrul unui sondaj realizat în 2019 la nivelul UE (13). Pentru a obține o compensare socială și distributivă eficientă, statele membre ar trebui să aibă obligația de a cheltui veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii pentru obiectivele în materie de climă și energie deja specificate pentru sistemul existent de comercializare a certificatelor de emisii, dar și pentru măsurile adăugate în mod specific pentru a răspunde preocupărilor legate de noile sectoare, respectiv cel al transportului rutier și cel al construcțiilor, inclusiv măsurile conexe de politică în temeiul Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14). Veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii ar trebui utilizate pentru abordarea aspectelor de ordin social ale comercializării certificatelor de emisii pentru noile sectoare, acordându-se o atenție specială gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și utilizatorilor vulnerabili ai serviciilor de transport . În acest sens, un nou Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va oferi finanțare specifică statelor membre pentru a-i sprijini pe cetățenii europeni cei mai afectați sau expuși riscului de sărăcie energetică sau în materie de mobilitate. Acest fond va promova echitatea și solidaritatea între statele membre și în interiorul acestora, reducând în același timp riscul de sărăcie energetică și în materie de mobilitate în timpul tranziției. Fondul va avea la bază și va completa mecanismele de solidaritate existente. Resursele noului fond vor reprezenta , în principiu, 25 % din veniturile care se preconizează că se vor obține în cadrul noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru perioada 2026-2032 și vor fi executate pe baza planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice pe care statele membre ar trebui să le prezinte în temeiul Regulamentului (UE) 20…/nn al Parlamentului European și al Consiliului (15). În plus, fiecare stat membru ar trebui să își utilizeze veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii, printre altele, pentru a finanța o parte din costurile planului său de atenuare a impactului social al acțiunilor climatice.

    Introducerea prețului carbonului în transportul rutier și în sectorul construcțiilor ar trebui să fie însoțită de compensații sociale eficace, în special având în vedere nivelurile deja existente ale sărăciei energetice. Aproximativ 34 de milioane de cetățeni europeni au raportat incapacitatea de a-și încălzi locuințele în mod adecvat în 2018, iar 6,9  % din populația Uniunii a declarat că nu își pot permite să își încălzească suficient locuința în cadrul unui sondaj realizat în 2019 la nivelul UE (16) , în timp ce anumite regiuni sunt obligate să utilizeze surse ineficiente de energie pentru încălzire din cauza sărăciei . Pentru a obține o compensare socială și distributivă eficientă, statele membre și autoritățile regionale și locale ar trebui să aibă obligația de a cheltui veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii pentru obiectivele în materie de climă și energie deja specificate pentru sistemul existent de comercializare a certificatelor de emisii, dar și pentru măsurile adăugate în mod specific pentru a răspunde preocupărilor legate de noile sectoare, respectiv cel al transportului rutier și cel al construcțiilor, inclusiv măsurile conexe de politică în temeiul Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (17). Veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii ar trebui utilizate și pentru abordarea aspectelor de ordin social ale comercializării certificatelor de emisii pentru noile sectoare, acordându-se o atenție specială gospodăriilor, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici vulnerabile, precum și utilizatorilor vulnerabili ai soluțiilor de mobilitate . În acest sens, un nou Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va oferi finanțare specifică statelor membre și autorităților regionale și locale pentru a-i sprijini pe cetățenii europeni cei mai afectați sau expuși riscului de sărăcie energetică sau în materie de mobilitate. Acest fond va promova echitatea și solidaritatea între statele membre și în interiorul acestora, reducând în același timp riscul de sărăcie energetică și în materie de mobilitate în timpul tranziției. Fondul va avea la bază și va completa mecanismele de solidaritate existente. Resursele noului fond vor reprezenta cel puțin 25 % din veniturile care se preconizează că se vor obține în cadrul noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru perioada 2026-2032 și vor fi executate pe baza planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice pe care statele membre ar trebui să le prezinte în temeiul Regulamentului (UE) 20…/nn al Parlamentului European și al Consiliului (18) . În cazul în care prețul carbonului conduce la venituri mai mari decât cele preconizate, pachetul financiar al Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice se va majora în consecință. Fiecare stat membru ar trebui să stabilească un prag minim de cel puțin 35 % din pachetul financiar al Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice pe care îl au la dispoziție, cotă care să fie gestionată direct de autoritățile locale și regionale . În plus, fiecare stat membru și autoritățile regionale și locale ar trebui să își utilizeze veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii, printre altele, pentru a finanța o parte din costurile planului său de atenuare a impactului social al acțiunilor climatice.

    Expunere de motive

    Autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să abordeze aceste probleme, deci ar trebui să aibă și ele la dispoziție resurse din acest fond.

    Amendamentul 12

    Considerentul 54

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Inovarea și dezvoltarea de noi tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon în sectorul construcțiilor și al transportului rutier sunt esențiale pentru a asigura contribuția eficientă din punctul de vedere al costurilor a acestor sectoare la reducerea preconizată a emisiilor. Prin urmare, ar trebui să se pună la dispoziția Fondului pentru inovare 150 de milioane de certificate provenite din comercializarea certificatelor de emisii în sectorul construcțiilor și al transportului rutier în vederea stimulării reducerilor de emisii eficiente din punctul de vedere al costurilor.

    Inovarea și dezvoltarea de noi tehnologii și măsuri cu emisii reduse de dioxid de carbon în sectorul construcțiilor și al transportului rutier sunt esențiale pentru a asigura contribuția eficientă din punctul de vedere al costurilor a acestor sectoare la reducerea preconizată a emisiilor. Prin urmare, ar trebui să se pună la dispoziția Fondului pentru inovare 150 de milioane de certificate provenite din comercializarea certificatelor de emisii în sectorul construcțiilor și al transportului rutier în vederea stimulării reducerilor de emisii eficiente din punctul de vedere al costurilor și responsabile din punct de vedere social și al mediului .

    Expunere de motive

    Motivele sunt evidente.

    Amendamentul 13

    Considerentul 58

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul construcțiilor și al transportului rutier ar trebui monitorizată de Comisie, inclusiv în ceea ce privește gradul de convergență a prețurilor cu sistemul de comercializare a certificatelor de emisii existent și, dacă este necesar, ar trebui propusă o revizuire Parlamentului European și Consiliului pentru a îmbunătăți eficacitatea, administrarea și aplicarea practică a comercializării certificatelor de emisii pentru aceste sectoare pe baza cunoștințelor dobândite, precum și a convergenței sporite a prețurilor. Comisia ar trebui să aibă obligația de a prezenta primul raport cu privire la aceste aspecte până la 1 ianuarie 2028.

    Aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul construcțiilor și al transportului rutier ar trebui monitorizată de Comisie, inclusiv în ceea ce privește gradul de convergență a prețurilor cu sistemul de comercializare a certificatelor de emisii existent și, dacă este necesar, ar trebui propusă o revizuire Parlamentului European și Consiliului pentru a îmbunătăți eficacitatea, administrarea și aplicarea practică a comercializării certificatelor de emisii pentru aceste sectoare pe baza cunoștințelor dobândite, precum și a convergenței sporite a prețurilor. Comisia ar trebui să aibă obligația de a prezenta primul raport cu privire la aceste aspecte până la 1 ianuarie 2028. Raportul ar trebui să fie precedat de o perioadă de consultare, de la 1 septembrie 2027 până la 31 octombrie 2027. Pe parcursul acestei perioade ar trebui să aibă loc o consultare specifică a autorităților locale și regionale.

    Expunere de motive

    Autoritățile locale și regionale au competențe semnificative în ceea ce privește transportul rutier și sectorul construcțiilor și ar trebui să fie consultate atunci când se fac evaluări și se raportează cu privire la eficiența noului ETS.

    Amendamentul 14

    Articolul 1 punctul 2

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    2.

    Articolul 3 se modifică după cum urmează:

    2.

    Articolul 3 se modifică după cum urmează:

    (a)

    litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

    „(b) «emisii» înseamnă eliberarea de gaze cu efect de seră din surse aparținând unei instalații sau eliberarea de către o aeronavă care efectuează o activitate de aviație menționată în anexa I sau de către nave care efectuează o activitate de transport maritim menționată în anexa I a gazelor specificate în cadrul respectivei activități sau eliberarea de gaze cu efect de seră corespunzătoare activității menționate în anexa III;”;

    (a)

    litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

    „(b) «emisii» înseamnă eliberarea de gaze cu efect de seră din surse aparținând unei instalații sau eliberarea de către o aeronavă care efectuează o activitate de aviație menționată în anexa I sau de către nave care efectuează o activitate de transport maritim menționată în anexa I a gazelor specificate în cadrul respectivei activități sau eliberarea de gaze cu efect de seră corespunzătoare activității menționate în anexa III;”;

    (b)

    litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

    „(d)

    «permis de emisie de gaze cu efect de seră» înseamnă permisul emis în conformitate cu articolele 5, 6 și 30b;”;

    (b)

    litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

    „(d)

    «permis de emisie de gaze cu efect de seră» înseamnă permisul emis în conformitate cu articolele 5, 6 și 30b;”;

    (c)

    litera (u) se elimină;

    (c)

    litera (u) se elimină;

    (d)

    se adaugă următoarele litere (v)-(z):

    „(v)

    «companie de transport maritim» înseamnă proprietarul navei sau orice altă organizație sau persoană, precum administratorul sau navlositorul navei nude, care a preluat responsabilitatea pentru exploatarea navei de la proprietarul acesteia și care, asumându-și această responsabilitate, a consimțit să preia toate sarcinile și responsabilitățile impuse de Codul internațional de management pentru siguranța exploatării navelor și pentru prevenirea poluării, prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 336/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (*);”;

    (d)

    se adaugă următoarele litere (v)-(z):

    „(v)

    «companie de transport maritim» înseamnă proprietarul navei sau orice altă organizație sau persoană, precum administratorul sau navlositorul navei nude, care a preluat responsabilitatea pentru exploatarea navei de la proprietarul acesteia și care, asumându-și această responsabilitate, a consimțit să preia toate sarcinile și responsabilitățile impuse de Codul internațional de management pentru siguranța exploatării navelor și pentru prevenirea poluării, prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 336/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (*);”;

    „(aa)

    « port de escală» înseamnă portul în care o navă se oprește pentru a încărca sau a descărca marfă sau pentru a îmbarca sau debarca pasageri; în consecință, în sensul prezentei directive, sunt excluse escalele al căror unic scop unic este de a realimenta nava cu combustibil, de a obține provizii, de a înlocui echipajul, de a andoca pe doc uscat sau de a repara nava și/sau echipamentele acesteia, precum și escalele în port din cauză că nava necesită asistență sau este în pericol; situațiile următoare sunt de asemenea excluse: transferurile de la o navă la alta efectuate în afara porturilor, escalele într-un port de transbordare dintr-o țară învecinată din afara UE, precum și escalele cu scopul unic de adăpostire în condiții meteorologice nefavorabile sau care sunt necesare din cauza activităților de căutare și salvare;”;

    Expunere de motive

    Prin modificarea definiției „portului de escală” se are în vedere ca, pe rutele care leagă porturile europene de Asia sau de America, navele care fac escale intermediare în porturile europene să nu aibă niciun avantaj în relocarea respectivelor operațiuni în porturi din țările învecinate din afara UE.

    Amendamentul 15

    Articolul 1 punctul 5

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Domeniul de aplicare pentru activitățile de transport maritim

    Domeniul de aplicare pentru activitățile de transport maritim

    (1)   Alocarea certificatelor și aplicarea cerințelor de restituire pentru activitățile de transport maritim se realizează în legătură cu cincizeci la sută (50 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și sosesc într-un port aflat în afara jurisdicției unui stat membru, cincizeci la sută (50 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port aflat în afara jurisdicției unui stat membru și sosesc într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru, sută la sută (100 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și sosesc într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și sută la sută (100 %) din emisiile produse de navele la dană într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru.

    (1)   Alocarea certificatelor și aplicarea cerințelor de restituire pentru activitățile de transport maritim se realizează în legătură cu cincizeci la sută (50 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și sosesc într-un port aflat în afara jurisdicției unui stat membru, cincizeci la sută (50 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port aflat în afara jurisdicției unui stat membru și sosesc într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru, sută la sută (100 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și sosesc într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și sută la sută (100 %) din emisiile produse de navele la dană într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru.

     

    Alocarea cotelor și aplicarea cerințelor de restituire în ceea ce privește activitățile de transport maritim urmează următorul model în următoarele cazuri:

     

    (a)

    navele angajate în curse care pleacă dintr-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și sosesc într-un port aflat în afara jurisdicției unui stat membru sau navele angajate în curse care pleacă dintr-un port aflat în afara jurisdicției unui stat membru și sosesc într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru, care fac escală într-un port învecinat de transbordare aflat în afara jurisdicției unui stat membru:

     

     

    (i)

    aplică sută la sută (100 %) din emisii pentru segmentul de călătorie dintre portul aflat sub jurisdicția unui stat membru și portul învecinat de transbordare aflat în afara jurisdicției unui stat membru; și

    (ii)

    aplică cincizeci la sută (50 %) pentru restul călătoriei;

     

    (b)

    navele care efectuează o cursă care pleacă dintr-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru și sosesc într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru care fac escală într-un port învecinat de transbordare aflat în afara jurisdicției unui stat membru aplică sută la sută (100 %) din emisiile generate de întreaga călătorie.

    (2)   Articolele 9, 9a și 10 se aplică activităților de transport maritim în același mod în care se aplică altor activități reglementate de EU ETS.”

    (2)   Articolele 9, 9a și 10 se aplică activităților de transport maritim în același mod în care se aplică altor activități reglementate de EU ETS.”

    Expunere de motive

    Ca urmare a acestei propuneri, navele container care parcurg distanțe lungi nu își pot „reseta contorul de CO2” atunci când fac escală în porturile din afara UE, în locul porturilor din UE.

    Amendamentul 16

    Articolul 1 punctul 11 litera (a)

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    (a)

    la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

    „2 % din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030 vor fi licitate pentru a institui un fond pentru îmbunătățirea eficienței energetice și modernizarea sistemelor energetice ale anumitor state membre («statele membre beneficiare»), astfel cum se prevede la articolul 10d (denumit în continuare «fondul pentru modernizare»). Statele membre beneficiare ale acestui volum de certificate sunt statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la prețurile pieței mai mic de 60 % din media Uniunii în 2013. Fondurile corespunzătoare acestei cantități de certificate se distribuie în conformitate cu partea A din anexa IIb.

    În plus, 2,5  % din cantitatea totală de certificate pentru perioada [anul următor intrării în vigoare a directivei]-2030 sunt scoase la licitație pentru Fondul pentru modernizare. Statele membre beneficiare ale acestui volum de certificate sunt statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la prețurile pieței mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018. Fondurile corespunzătoare acestei cantități de certificate se distribuie în conformitate cu partea B din anexa IIb.”

    (a)

    la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

    „2 % din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030 vor fi licitate pentru a institui un fond pentru îmbunătățirea eficienței energetice și modernizarea sistemelor energetice ale anumitor state membre («statele membre beneficiare»), astfel cum se prevede la articolul 10d (denumit în continuare «fondul pentru modernizare»). Statele membre beneficiare ale acestui volum de certificate sunt statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la prețurile pieței mai mic de 60 % din media Uniunii în 2013 și regiunile NUTS 3 din statele membre care se confruntă cu dezechilibre interne clare . Fondurile corespunzătoare acestei cantități de certificate se distribuie în conformitate cu partea A din anexa IIb.

    În plus, cel puțin 2,5  % din cantitatea totală de certificate pentru perioada [anul următor intrării în vigoare a directivei]-2030 sunt scoase la licitație pentru Fondul pentru modernizare. Statele membre beneficiare ale acestui volum de certificate sunt statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la prețurile pieței mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018 și regiunile NUTS 3 din statele membre care se confruntă cu dezechilibre interne clare . Fondurile corespunzătoare acestei cantități de certificate se distribuie în conformitate cu partea B din anexa IIb.”

    Amendamentul 17

    Articolul 1 punctul 11 litera (b)

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    (b)

    la alineatul (3), prima și a doua teză se înlocuiesc cu următorul text:

    „(3)   Statele membre determină destinația veniturilor obținute în urma licitării cotelor, cu excepția veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 alineatul (3) din TFUE și incluse în bugetul Uniunii. Statele membre utilizează veniturile provenite din licitarea cotelor menționată la alineatul (2), cu excepția veniturilor utilizate pentru compensarea costurilor indirecte ale emisiilor de dioxid de carbon menționate la articolul 10a alineatul (6), în unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:”;

    (b)

    la alineatul (3), prima și a doua teză se înlocuiesc cu următorul text:

    „(3)   Statele membre determină destinația veniturilor obținute în urma licitării cotelor, cu excepția veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 alineatul (3) din TFUE și incluse în bugetul Uniunii , o cotă de cel puțin 20 % din venituri fiind alocată autorităților locale și regionale . Statele membre utilizează veniturile provenite din licitarea cotelor menționată la alineatul (2), cu excepția veniturilor utilizate pentru compensarea costurilor indirecte ale emisiilor de dioxid de carbon menționate la articolul 10a alineatul (6), în unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:”;

    Amendamentul 18

    Articolul 1 punctul 12 litera (g) al treilea paragraf

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Articolul 10a se modifică după cum urmează:

    Articolul 10a se modifică după cum urmează:

    (g)

    alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

    (g)

    alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

     

    „(8)   365 de milioane de certificate din cantitatea care ar putea fi altfel alocată cu titlu gratuit în temeiul prezentului articol și 85 de milioane de certificate din cantitatea care ar putea fi altfel alocată în temeiul articolului 10, precum și certificatele care rezultă din reducerea alocării cu titlu gratuit menționată la articolul 10a alineatul (1a) devin disponibile pentru un fond al cărui obiectiv este sprijinirea inovării în domeniul tehnologiilor și al proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon, contribuind la obiectivele de reducere la zero a poluării („Fondul pentru inovare”). […]

     

    „(8)   365 de milioane de certificate din cantitatea care ar putea fi altfel alocată cu titlu gratuit în temeiul prezentului articol și 85 de milioane de certificate din cantitatea care ar putea fi altfel alocată în temeiul articolului 10, precum și certificatele care rezultă din reducerea alocării cu titlu gratuit menționată la articolul 10a alineatul (1a) devin disponibile pentru un fond al cărui obiectiv este sprijinirea soluțiilor de evitare a generării de emisii și a inovării în domeniul tehnologiilor și al proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon, contribuind la obiectivele de reducere la zero a poluării („Fondul pentru inovare”). […]

     

    Fondul pentru inovare vizează în mod specific sectoarele enumerate în anexele I și III, inclusiv captarea și utilizarea carbonului în condiții de siguranță pentru mediu („CUC”) care contribuie substanțial la diminuarea schimbărilor climatice, precum și produsele care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon produse în sectoarele enumerate în anexa I și contribuie la stimularea elaborării și a funcționării proiectelor care au ca scop captarea și stocarea geologică a CO2 („CSC”) în condiții de siguranță pentru mediu, precum și a tehnologiilor inovatoare din domeniul energiei din surse regenerabile și al stocării energiei, în puncte echilibrate geografic. Fondul pentru inovare poate sprijini, de asemenea, tehnologii și infrastructuri inovatoare revoluționare pentru decarbonizarea sectorului maritim și pentru producția de combustibili cu emisii scăzute și cu zero emisii de carbon în aviație, transportul feroviar și transportul rutier. Trebuie să se acorde o atenție specială proiectelor din sectoarele vizate de [Regulamentul CBAM] în vederea sprijinirii inovării în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, al CUC, al CSC, al energiei din surse regenerabile și al stocării energiei, într-un mod care să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice.

     

    Fondul pentru inovare vizează în mod specific sectoarele enumerate în anexele I și III, inclusiv proiectele la scară largă de reducere a emisiilor care utilizează tehnologii mature, inițiative publice și private care sprijină circularitatea, programe la nivelul UE pentru reducerea emisiilor, captarea și utilizarea carbonului în condiții de siguranță pentru mediu („CUC”) care contribuie substanțial la diminuarea schimbărilor climatice, precum și produsele care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon produse în sectoarele enumerate în anexa I și contribuie la stimularea elaborării și a funcționării proiectelor care au ca scop captarea și stocarea geologică a CO2 („CSC”) în condiții de siguranță și securitate pentru mediu, precum și a tehnologiilor inovatoare din domeniul energiei din surse regenerabile și al stocării energiei, în puncte echilibrate geografic. Fondul pentru inovare poate sprijini, de asemenea, tehnologii și infrastructuri inovatoare revoluționare pentru decarbonizarea sectorului maritim și pentru producția de combustibili cu emisii scăzute și cu zero emisii de carbon în aviație, transportul feroviar și transportul rutier. Trebuie să se acorde o atenție specială proiectelor din sectoarele vizate de [Regulamentul CBAM] în vederea sprijinirii măsurilor de promovare a circularității, a formării profesionale în vederea utilizării produselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a inovării în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, al CUC, al CSC în condiții de siguranță și securitate pentru mediu , al energiei din surse regenerabile și al stocării energiei, într-un mod care să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea, într-un mod responsabil din punct de vedere social .

     

    Sunt eligibile proiecte care vizează teritoriul tuturor statelor membre, inclusiv proiecte de mici dimensiuni. Tehnologiile care beneficiază de sprijin trebuie să fie inovatoare și să nu fie încă viabile din punct de vedere comercial în absența sprijinului, însă trebuie să reprezinte soluții revoluționare sau să fie suficient de mature pentru a putea fi puse în aplicare la scară precomercială. […]

     

    Sunt eligibile proiecte și măsuri care vizează teritoriul tuturor statelor membre, inclusiv proiecte de mici dimensiuni. Tehnologiile care beneficiază de sprijin trebuie să asigure decarbonizarea, să fie inovatoare și să nu fie viabile din punct de vedere comercial în absența sprijinului, însă trebuie să reprezinte soluții sau să fie suficient de mature pentru a putea fi puse în aplicare la scară precomercială. […]

     

    Proiectele se selectează pe baza unor criterii transparente și obiective, ținând seama, după caz, de măsura în care proiectele contribuie la reducerea emisiilor mult sub valorile de referință menționate la alineatul (2).

     

    Proiectele și măsurile se selectează pe baza unor criterii transparente și obiective, ținând seama, după caz, de măsura în care proiectele contribuie la reducerea emisiilor mult sub valorile de referință menționate la alineatul (2).

     

    La alineatul (3) se adaugă următoarele litere:

     

    (l)

    promovarea formării de competențe în conformitate cu necesitatea de a adapta practicile profesionale la principiul circularității și al utilizării materialelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

     

    (m)

    sprijinirea dezvoltării unei economii circulare;

    Expunere de motive

    Motivele sunt evidente.

    Amendamentul 19

    Articolul 1 punctul 14 litera (a)

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Articolul 10d se modifică după cum urmează:

    Articolul 10d se modifică după cum urmează:

    (a)

    la alineatul (1), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

    (a)

    la alineatul (1), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

     

    „(1)   Pentru perioada 2021-2030, se instituie un fond pentru a sprijini investițiile propuse de statele membre beneficiare, inclusiv finanțarea proiectelor de mică anvergură, pentru modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice («Fondul pentru modernizare»). Fondul pentru modernizare este finanțat prin scoaterea certificatelor la licitație, astfel cum este prevăzut la articolul 10, pentru statele membre beneficiare prevăzute de acesta.

    Investițiile care beneficiază de sprijin trebuie să fie conforme cu obiectivele prezentei directive, cu obiectivele exprimate în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (*) și Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (**), precum și cu obiectivele pe termen lung exprimate în Acordul de la Paris. Nu se acordă niciun sprijin din Fondul pentru modernizare unităților producătoare de energie care utilizează combustibili fosili.”;

     

    „(1)   Pentru perioada 2021-2030, se instituie un fond pentru a sprijini investițiile propuse de statele membre și regiunile NUTS 3 beneficiare, inclusiv finanțarea proiectelor de mică anvergură, pentru modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice («Fondul pentru modernizare»). Fondul pentru modernizare este finanțat prin scoaterea certificatelor la licitație, astfel cum este prevăzut la articolul 10, pentru statele membre beneficiare prevăzute de acesta.

    Investițiile care beneficiază de sprijin trebuie să fie conforme cu obiectivele prezentei directive, cu obiectivele exprimate în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (*) și Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (**), precum și cu obiectivele pe termen lung exprimate în Acordul de la Paris. Nu se acordă niciun sprijin din Fondul pentru modernizare unităților producătoare de energie care utilizează combustibili fosili.”;

    Amendamentul 20

    Articolul 1 punctul 14 litera (b)

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    (b)

    alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

    „(2)    Cel puțin 80 % din resursele financiare din Fondul pentru modernizare se utilizează pentru a sprijini investițiile în următoarele acțiuni:

    (b)

    alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

    „(2)    Toate resursele financiare din Fondul pentru modernizare se utilizează pentru a sprijini investițiile în următoarele acțiuni:

    (a)

    producția și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile;

    (a)

    producția și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile;

    (b)

    încălzirea și răcirea din surse regenerabile;

    (b)

    încălzirea și răcirea , inclusiv sistemele de termoficare sau răcire centralizate, din surse regenerabile.

    (c)

    îmbunătățirea eficienței energetice din perspectiva cererii, inclusiv în domeniul transporturilor, al construcțiilor, al agriculturii și al deșeurilor;

    (c)

    îmbunătățirea eficienței energetice din perspectiva cererii, inclusiv în domeniul transporturilor, al construcțiilor, al agriculturii și al deșeurilor;

    (d)

    stocarea energiei și modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a conductelor centralelor de termoficare și a rețelelor pentru transportul de electricitate, precum și creșterea interconectărilor dintre statele membre;

    (d)

    stocarea energiei și modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a conductelor centralelor de termoficare și a rețelelor pentru transportul de electricitate, precum și creșterea interconectărilor dintre statele membre;

    (e)

    sprijinirea gospodăriilor cu venituri mici, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, pentru combaterea sărăciei energetice și pentru modernizarea sistemelor de încălzire ale acestora și

    (e)

    sprijinirea gospodăriilor cu venituri mici , a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici vulnerabile, precum și a utilizatorilor vulnerabili de soluții de mobilitate , inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, pentru combaterea sărăciei energetice și în materie de mobilitate și pentru modernizarea sistemelor de încălzire și răcire ale acestora și

    (f)

    o tranziție justă în regiunile dependente de emisiile de dioxid de carbon din statele membre beneficiare, astfel încât să se sprijine realocarea, recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-upurile, în dialog cu partenerii sociali.”;

    (f)

    o tranziție justă în regiunile dependente de emisiile de dioxid de carbon din statele membre și regiunile NUTS 3 beneficiare, astfel încât să se sprijine realocarea, recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-upurile, în dialog cu partenerii sociali.”;

     

    (g)

    dezvoltarea economiei circulare.”;

    Amendamentul 21

    Articolul 1 punctul 21

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Statele membre determină destinația veniturilor obținute în urma licitării certificatelor menționate la alineatul (4), cu excepția veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 alineatul (3) din TFUE și incluse în bugetul Uniunii. Statele membre își utilizează veniturile pentru una sau mai multe dintre activitățile menționate la articolul 10 alineatul (3) sau în legătură cu una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

    Statele membre determină destinația veniturilor obținute în urma licitării certificatelor menționate la alineatul (4), cu excepția veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 alineatul (3) din TFUE și incluse în bugetul Uniunii. Statele membre își utilizează veniturile pentru una sau mai multe dintre activitățile menționate la articolul 10 alineatul (3) sau în legătură cu una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

    (a)

    măsuri menite să contribuie la decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor sau la reducerea nevoilor energetice ale clădirilor, inclusiv integrarea energiilor din surse regenerabile și măsuri conexe în conformitate cu articolul 7 alineatul (11), articolul 12 și articolul 20 din Directiva 2012/27/UE [trimiterile urmează să fie actualizate cu directiva revizuită], precum și măsuri de acordare de sprijin financiar pentru gospodăriile cu venituri reduse din clădirile cu cele mai slabe performanțe;

    (a)

    măsuri menite să contribuie la decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor sau la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, inclusiv integrarea energiilor din surse regenerabile și măsuri conexe în conformitate cu articolul 7 alineatul (11), articolul 12 și articolul 20 din Directiva 2012/27/UE [trimiterile urmează să fie actualizate cu directiva revizuită], precum și măsuri de acordare de sprijin financiar pentru gospodăriile cu venituri reduse din clădirile cu cele mai slabe performanțe energetice ;

    (b)

    măsuri menite să accelereze adoptarea de vehicule cu emisii zero sau să ofere sprijin financiar pentru instalarea unei infrastructuri de realimentare și reîncărcare complet interoperabile pentru vehiculele cu emisii zero sau măsuri de încurajare a trecerii la forme de transport public și de îmbunătățire a multimodalității sau de acordare de sprijin financiar pentru abordarea aspectelor de ordin social în legătură cu utilizatorii serviciilor de transport cu venituri mici și mijlocii.

    (b)

    măsuri menite să accelereze adoptarea de vehicule cu emisii zero sau să ofere sprijin financiar pentru instalarea unei infrastructuri de realimentare și reîncărcare complet interoperabile pentru vehiculele cu emisii zero sau măsuri de încurajare a transferului modal pentru transportul de mărfuri și de persoane către moduri de transport mai eficiente sau care nu consumă energie ori măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice care să vizeze infrastructurile și serviciile de transport sau de acordare de sprijin financiar pentru abordarea aspectelor de ordin social în legătură cu utilizatorii de soluții de mobilitate cu venituri mici și mijlocii.

    Statele membre utilizează o parte din veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii în conformitate cu prezentul articol pentru abordarea aspectelor de ordin social ale comercializării certificatelor de emisii în temeiul prezentului capitol, acordând o atenție specială gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și utilizatorilor vulnerabili ai serviciilor de transport , astfel cum sunt definite acestea în Regulamentul (UE) 20…/nn [Regulamentul privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.](*). În cazul în care un stat membru transmite Comisiei un [plan pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice] în temeiul respectivului regulament, statul membru utilizează veniturile respective, printre altele, pentru a finanța planul respectiv.

    Statele membre utilizează o parte din veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii în conformitate cu prezentul articol pentru abordarea aspectelor de ordin social ale comercializării certificatelor de emisii în temeiul prezentului capitol, acordând o atenție specială gospodăriilor, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici vulnerabile, precum și utilizatorilor vulnerabili ai soluțiilor de mobilitate , astfel cum sunt definite acestea în Regulamentul (UE) 20…/nn [Regulamentul privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.](*). În cazul în care un stat membru transmite Comisiei un [plan pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice] în temeiul respectivului regulament, statul membru utilizează veniturile respective, printre altele, pentru a finanța planul respectiv.

    Se consideră că statele membre au îndeplinit dispozițiile prezentului alineat în cazul în care acestea au instituit și pun în aplicare politici de sprijin financiar sau fiscal sau politici de reglementare pentru impulsionarea sprijinului financiar, stabilite în scopurile prezentate la primul paragraf și care au o valoare echivalentă cu veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii menționate în prezentul capitol.

    Statele membre stabilesc un prag minim de cel puțin 20 % din venituri care să fie alocat autorităților locale și regionale, sumă care să fie folosită pentru una sau mai multe dintre măsurile descrise la prezentul alineat.

    Statele membre informează Comisia privind utilizarea veniturilor și privind acțiunile întreprinse în conformitate cu prezentul alineat, incluzând aceste informații în rapoartele prezentate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (**).

    Se consideră că statele membre și autoritățile locale și regionale au îndeplinit dispozițiile prezentului alineat în cazul în care acestea au instituit și pun în aplicare politici de sprijin financiar sau fiscal sau politici de reglementare pentru impulsionarea sprijinului financiar, stabilite în scopurile prezentate la primul paragraf și care au o valoare echivalentă cu veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii menționate în prezentul capitol.

    Statele membre informează Comisia privind utilizarea veniturilor și privind acțiunile întreprinse în conformitate cu prezentul alineat, incluzând aceste informații în rapoartele prezentate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (**).

    Amendamentul 22

    Articolul 1 punctul 21 – articolul 30i

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Până la 1 ianuarie 2028, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului capitol în legătură cu eficacitatea, administrarea și aplicarea lor practică, inclusiv cu privire la aplicarea normelor prevăzute în Decizia (UE) 2015/1814 și la utilizarea certificatelor din prezentul capitol în vederea îndeplinirii obligațiilor de conformitate ale entităților care fac obiectul capitolelor II, IIa și III. Dacă este cazul, împreună cu acest raport, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a prezentului capitol. Până la 31 octombrie 2031, Comisia trebuie să evalueze fezabilitatea integrării sectoarelor vizate de anexa III în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele enumerate în anexa 1 la Directiva 2003/87/CE.”;

    Până la 1 ianuarie 2028, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului capitol în legătură cu eficacitatea, administrarea și aplicarea lor practică, inclusiv cu privire la aplicarea normelor prevăzute în Decizia (UE) 2015/1814 și la utilizarea certificatelor din prezentul capitol în vederea îndeplinirii obligațiilor de conformitate ale entităților care fac obiectul capitolelor II, IIa și III. Raportul va fi precedat de o perioadă de consultare, de la 1 septembrie 2027 până la 31 octombrie 2027. Pe parcursul acestei perioade va avea loc o consultare specifică a autorităților locale și regionale. Dacă este cazul, împreună cu acest raport, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a prezentului capitol. Până la 31 octombrie 2031, Comisia trebuie să evalueze fezabilitatea integrării sectoarelor vizate de anexa III în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele enumerate în anexa 1 la Directiva 2003/87/CE.”;

    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon

    COM(2021) 564 final

    Amendamentul 23

    Considerentul 10

    Textul propus de Comisia Europeană

    Amendamentul CoR

    Mecanismele existente de abordare a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele sau subsectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS și măsurile financiare menite să compenseze costurile emisiilor indirecte generate de costurile emisiilor de GES transferate în prețul energiei electrice, prevăzute la articolul 10a alineatul (6) și la articolul 10b din Directiva 2003/87/CE. Cu toate acestea, alocarea cu titlu gratuit în cadrul EU ETS slăbește semnalul de preț pe care sistemul îl oferă instalațiilor care îl primesc în comparație cu licitarea integrală și, prin urmare, afectează stimulentele pentru investiții în reducerea suplimentară a emisiilor.

    Mecanismele existente de abordare a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele sau subsectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS și măsurile financiare menite să compenseze costurile emisiilor indirecte generate de costurile emisiilor de GES transferate în prețul energiei electrice, prevăzute la articolul 10a alineatul (6) și la articolul 10b din Directiva 2003/87/CE. Cu toate acestea, alocarea cu titlu gratuit în cadrul EU ETS slăbește semnalul de preț pe care sistemul îl oferă instalațiilor care îl primesc în comparație cu licitarea integrală și, prin urmare, afectează stimulentele pentru investiții în reducerea suplimentară a emisiilor. Prin urmare, trebuie să se realizeze o eliminare treptată a alocărilor cu titlu gratuit, într-o manieră eficientă și la timp, în conformitate cu obiectivele prevăzute de Legea europene a climei, mai exact de pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”.

    II.   RECOMANDĂRI POLITICE

    COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

    1.

    reamintește că, prin semnarea Acordului de la Paris, UE s-a angajat să atingă obiectivul neutralității climatice globale nete până în 2050, consacrat în prezent în Legea europeană a climei; salută ambițiile și angajamentul fără precedent al Comisiei Europene în ceea ce privește tranziția către o societate și o economie mai durabile și consideră că pachetul „Pregătiți pentru 55” reprezintă o dovadă a solidității acestui angajament; subliniază că obiectivele de reducere a emisiilor trebuie să fie însoțite de obiective privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile, regândind utilizarea terenurilor (pentru a crește fără echivoc sechestrarea naturală a carbonului), precum și de alte obiective ale Pactului verde european, pentru a asigura o tranziție justă și permanentă;

    2.

    subliniază că un preț robust, dar introdus treptat, al carbonului ar trebui să dea întreprinderilor semnalul necesar și să impulsioneze tranziția în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor și subliniază necesitatea interacțiunii eficiente între revizuirea sistemului EU ETS și mecanismul preconizat de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), însoțită, eventual, de alte măsuri europene de sprijin menite să garanteze o economie neutră din punct de vedere climatic și competitivă în regiunile UE, în special în acele regiuni ale căror sectoare energointensive se află într-o tranziție către durabilitate;

    3.

    recunoaște că aceste inegalități se pot adânci în contextul creșterii constante a prețurilor la energie și al instabilității geopolitice agravate de războiul din Ucraina; salută propunerile Comisiei de a aborda aceste riscuri, astfel cum se subliniază în comunicarea REPowerEU, dar subliniază că unele instrumente, cum ar fi impozitarea sporită a profiturilor excepționale, s-ar putea să nu fie suficiente pentru a oferi un sprijin corespunzător și, prin urmare, solicită soluții pe termen mai lung;

    4.

    recunoaște că crizele ecologice adâncesc inegalitățile, tot așa cum inegalitățile agravează daunele aduse mediului. Prin urmare, politicile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să restabilească justiția în societățile și teritoriile noastre;

    5.

    sprijină principiul potrivit căruia toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică și către reducerea emisiilor, iar EU ETS ar putea contribui semnificativ dacă principiul „poluatorul plătește” s-ar extinde la toate sectoarele vizate de acesta; subliniază că mobilitatea este responsabilă pentru un sfert din emisiile de CO2 din UE, în timp ce sectorul construcțiilor este responsabil pentru 40 % din consumul de energie din Europa; arată însă că introducerea stabilirii prețului carbonului în aceste sectoare este o problemă delicată și nu ar trebui să genereze poveri pentru cele mai vulnerabile gospodării, microîntreprinderi și întreprinderi mici, precum și pentru utilizatorii vulnerabili ai soluțiilor de mobilitate, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate;

    6.

    solicită insistent ca autoritățile locale și regionale, în calitate de niveluri de guvernare cu competențe solide în ambele sectoare vizate, să fie luate în considerare la implementarea, evaluarea și revizuirea noului ETS pentru transportul rutier și construcții (ETS II); subliniază că emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor din UE au crescut în mod constant începând din 2013, în timp ce decarbonizarea sectorului construcțiilor rămâne o cale esențială de reducere a emisiilor; subliniază că, în cazul în care colegiuitorii decid să nu continue cu ETS II, așa cum se prevede în propunerea Comisiei, actualul ETS ar trebui mai bine consolidat pentru a aborda problematica transportului rutier și a construcțiilor;

    7.

    recunoaște pe deplin necesitatea unor instrumente de stabilire a prețului carbonului care să sprijine nivelul crescut al ambițiilor climatice ale UE, însă este foarte îngrijorat de potențialele efecte distributive ale acestora și subliniază că ar trebui ca toate dimensiunile dezvoltării durabile să fie luate în considerare: este vorba de sustenabilitatea economică, de durabilitatea mediului, de sustenabilitatea socială și de cea culturală. În acest sens, solicită să se respecte cel puțin trei principii:

    solidaritatea și echitatea între statele membre ale UE la punerea în aplicare. Stabilirea prețului carbonului ar trebui să abordeze diferențele dintre statele membre în ceea ce privește amploarea provocării pentru economiile locale și regionale;

    solidaritatea și echitatea în interiorul statelor membre. Ar trebui abordat impactul instrumentelor de stabilire a prețului carbonului asupra grupurilor vulnerabile din societate și asupra gospodăriilor cu venituri mai mici, nu numai din punctul de vedere al accesibilității ca prețuri, ci și din punctul de vedere al accesului la anumite produse/servicii pentru a-și satisface nevoile (energie, răcire și încălzire, transporturi și mobilitate etc.);

    abordarea impactului teritorial al acestor politici, nu numai pentru zonele îndepărtate sau periferice, ci și, în general, pentru acele zone din UE care trec deja printr-o transformare profundă din punctul de vedere al dezvoltării sociale și economice („zone lăsate în urmă”, zone industrializate aflate într-un proces necesar de tranziție). pentru zonele îndepărtate, precum și pentru zonele rurale;

    8.

    salută anunțarea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ca o modalitate de a echilibra efectele negative asupra celor mai vulnerabile gospodării, microîntreprinderi și întreprinderi mici, precum și asupra utilizatorilor vulnerabili ai soluțiilor de mobilitate și de a asigura o dezvoltare socială durabilă; subliniază că finanțarea prevăzută în prezent în revizuirea actualului ETS este inadecvată pentru a asigura o tranziție cu adevărat justă și subliniază că ar trebui să se ia în considerare alocarea veniturilor obținute din licitarea certificatelor de emisii, în afara ETS II pentru Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice; propune ca reunirea veniturilor pentru Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice să înceapă mai curând decât punerea în aplicare a ETS II;

    9.

    subliniază importanța unei evaluări exacte a impactului distributiv al mecanismului, funcționării, gestionării și măsurilor Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, punând accentul pe consecințele și beneficiile pentru cetățenii cei mai vulnerabili la nivel local și regional și permițând o mai bună identificare a gospodăriilor celor mai vulnerabile din punct de vedere economic, pentru a canaliza cu precizie sprijinul direct temporar pentru venit către cei care au cea mai mare nevoie de el. În acest sens, măsurile din cadrul planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și alocarea fondului în sine ar trebui să vizeze accelerarea tranziției verzi, dar nu în detrimentul coeziunii sociale și teritoriale, și nici nu ar trebui să afecteze protecția celor mai vulnerabili cetățeni;

    10.

    subliniază că Fondul pentru modernizare ar trebui folosit pentru a sprijini dezvoltarea durabilă, și că eforturile de a consolida vitalitatea grupurilor și teritoriilor vulnerabile ar trebui să devină o prioritate în cadrul utilizării fondului; reiterează faptul că, pentru a respecta uriașa diversitate economică, socială și geografică a UE, Fondul pentru modernizare ar trebui să poată fi accesat de regiunile NUTS 3 confruntate cu dezechilibre semnificative din cadrul unui stat membru;

    11.

    solicită includerea autorităților locale și regionale în distribuirea veniturilor ETS. Rolul pe care îl joacă autoritățile locale și regionale în punerea în aplicare a politicilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea este foarte semnificativ. Regiunile și orașele Europei sunt factori importanți de inovare și de schimbări societale și ar trebui să poată contribui la tranziția verde într-o manieră mai semnificativă; subliniază acest fapt în special în privința noului ETS II;

    12.

    salută punerea în aplicare a rezervei pentru stabilitatea pieței, ca modalitate de a gestiona excedentul și deficitul de certificate, precum și a schemei de concentrare a eforturilor la începutul perioadei cu scopul de a reduce impactul introducerii noului ETS asupra prețurilor și a lichidității; reiterează însă faptul că rezerva ar trebui să fie însoțită de un mecanism suplimentar pentru a elimina permanent certificatele, astfel încât să se creeze un preț minim în acord cu obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050;

    13.

    regretă că propunerea Comisiei nu ține seama de riscul real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon generate de traficul maritim internațional către porturile învecinate ale țărilor terțe situate în vecinătatea porturilor europene. Această relocare va avea consecințe negative pentru activitatea portuară și, în consecință, pentru lanțurile logistice asociate ale statelor membre, printre care pierderea de locuri de muncă, denaturarea pieței și a liberei concurenței, pierderea conectivității porturilor europene și, în general, a competitivității industriei noastre. Această situație ar afecta și principiul autonomiei strategice europene și chiar securitatea și controlul lanțului logistic, precum și aprovizionarea cu mărfuri având ca origine/destinație UE, deoarece ar favoriza transbordarea mărfurilor în porturi din țări terțe ale căror priorități și interese logistice și economice nu sunt neapărat aliniate la cele ale UE;

    14.

    salută propunerea de instituire a unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) pentru a stimula acțiunile climatice globale; solicită să se garanteze că acesta face parte dintr-o strategie industrială mai amplă a UE care promovează investițiile neutre din punct de vedere climatic și creează un cadru juridic european favorabil și piețe-lider pentru produse neutre din punct de vedere climatic, inclusiv cu posibilitatea unor contracte pentru diferență în materie de carbon, în vederea decarbonizării sectoarelor vizate, precum și să se instituie noi practici, cât mai curând posibil. Prin urmare, ar trebui eliminate în curând alocările cu titlu gratuit din ETS (19) pentru sectoarele vizate de CBAM, acestea trebuind a fi înlocuite cu licitarea tuturor certificatelor de emisii, ceea ce va asigura compatibilitatea cu normele OMC;

    15.

    subliniază importanța deosebită a unui Fond pentru inovare consolidat, care să sprijine transformarea necesară, neutră din punct de vedere climatic, a sectoarelor energointensive din regiunile UE care fac obiectul EU ETS și CBAM, prin sprijinirea dezvoltării de produse inovatoare, neutre din punct de vedere climatic, cum ar fi oțelul verde; subliniază că principalele obstacole în calea decarbonizării nu țin doar de lipsa inovării tehnologice și, prin urmare, sugerează extinderea domeniului de aplicare la măsurile cu potențial ridicat de reducere a emisiilor în domenii netehnologice, cum ar fi metodele de colaborare creative și inovatoare, formarea profesională și circularitatea, care nu sunt prioritare pentru stimulentele din cadrul ETS, axate pe producția industrială;

    16.

    de asemenea, ar trebui îmbunătățite mecanismele de reglementare și control, pentru a fi împiedicate activitățile speculative în legătură cu prețul CO2, care au efecte considerabile atât asupra prețurilor energiei, cât și asupra sectoarelor afectate;

    17.

    salută faptul că veniturile generate de un ETS reformat urmează să fie direcționate către finanțarea acțiunilor ce vizează neutralitatea climatică (de exemplu, pentru a crește finanțarea Fondului pentru inovare, a Fondului pentru modernizare și a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, precum și pentru a adopta cât mai rapid energia din surse regenerabile, eficiența energetică și circularitatea) și nu să fie utilizate pentru a alimenta bugetul UE în general; insistă ca aceeași abordare să fie adoptată pentru veniturile generate de CBAM;

    18.

    consideră că, pentru a face față schimbărilor tehnologice, în materie de reglementare și la nivel de piață, CBAM ar trebui să fie dinamic, iar domeniul său de aplicare sectorial și acoperirea sa din punctul de vedere al emisiilor ar trebui să fie revizuite periodic, ținând cont de impactul local și regional al mecanismului; este gata să sprijine evaluarea impactului teritorial al CBAM;

    19.

    observă că ar trebui neapărat îmbunătățite mecanismele de reglementare și control, pentru a fi împiedicate activitățile speculative în legătură cu prețul CO2, care au efecte considerabile atât asupra prețurilor energiei, cât și asupra sectoarelor afectate;

    20.

    salută călduros faptul că Comisia a însoțit propunerea privind un nou sistem ETS și proiectul de regulament de instituire a unui CBAM cu grile de subsidiaritate (20). Raționamentul prezentat în acest document în legătură cu valoarea adăugată europeană a propunerilor și cu punerea în aplicare a măsurilor care decurg din competențele UE în domeniul schimbărilor climatice, astfel cum sunt definite la articolele 191-193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), corespunde propriei evaluări a CoR cu privire la compatibilitatea deplină a propunerilor cu principiul subsidiarității.

    Bruxelles, 28 aprilie 2022.

    Președintele Comitetului European al Regiunilor

    Apostolos TZITZIKOSTAS


    (1)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

    (2)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

    (3)  Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (JO L 257, 10.10.1996, p. 26).

    (4)  [2] Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

    (5)  Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (JO L 257, 10.10.1996, p. 26).

    (6)  [2] Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

    (7)  Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 114).

    (8)  Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 114).

    (9)  [a se adăuga trimiterea la Regulamentul FuelEU în domeniul maritim].

    (10)  [a se adăuga trimiterea la Regulamentul FuelEU în domeniul maritim].

    (11)  COM(2020) 562 final.

    (12)  COM(2020) 562 final.

    (13)  Date din 2018. Eurostat, SILC [ilc_mdes01]).

    (14)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

    (15)  [A se adăuga trimiterea la Regulamentul de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice].

    (16)  Date din 2018. Eurostat, SILC [ilc_mdes01]).

    (17)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

    (18)  [A se adăuga trimiterea la Regulamentul de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice].

    (19)  În cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al UE, întreprinderile trebuie să obțină certificate de emisii care să le acopere emisiile de dioxid de carbon. Alocarea cu titlu gratuit este stabilită ca metodă de tranziție pentru alocarea certificatelor, spre deosebire de metoda implicită (licitarea). Cu toate acestea, certificatele alocate cu titlu gratuit reprezintă în continuare peste 40 % din numărul total al certificatelor disponibile.

    (20)  https://www.europarl.europa.eu/RegData/docs_autres_institutions/commission_europeenne/swd/2021/0552/COM_SWD(2021)0552_RO.pdf


    Top