Avizul Comitetului European al Regiunilor – O strategie europeană pentru universități

(2022/C 301/09)

Raportor: Emil BOC (RO-PPE), primarul orașului Cluj-Napoca Document de referință: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie europeană pentru universități COM(2022) 16

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

1.

salută implicarea și susținerea acordată de Uniune în promovarea excelenței în educație; subliniază în acest context rolul semnificativ al Strategiei europene pentru universități ca parte a pachetului privind învățământul superior, care va permite realizarea Spațiului european al educației până în 2025;

2.

subliniază că ideea unei civilizații care să consolideze valorile democratice în Europa nu se poate susține fără investiții în capitalul uman. Un sistem educațional excelent, în centrul căruia se află universități puternice, stă la baza învățării pe tot parcursul vieții;

3.

evidențiază importanța creșterii calității educației și cercetării din universitățile europene și disponibilitatea de susținere la nivel local și regional a obiectivelor specifice acestui deziderat strategic;

4.

recunoaște importanța deosebită a universităților în societate și contribuția acestora la dezvoltarea durabilă, rezilientă și incluzivă, bazată pe valori democratice, a statelor membre, precum și a comunităților locale și a regiunilor. Rolul universităților este cu atât mai important în situații de criză, când ele pot contribui la depășirea crizei și la redresarea post-criză (1);

5.

subliniază rolul esențial al universităților în abordarea provocărilor globale. UE a subliniat de mult timp necesitatea unor legături mai strânse între cercetare, predare, învățare și inovare în universități și, în același timp, necesitatea unei finanțări mai bune pentru instituțiile de învățământ superior în vederea consolidării nivelului de calitate necesar. Universitățile, ca surse de noi cunoștințe în domeniul cercetării și ca promotori ai inovării, joacă un rol esențial în soluționarea problemelor societale presante identificate în cadrul misiunilor UE;

6.

accentuează faptul că universitățile trebuie văzute ca o componentă de bază a culturii europene și că diversitatea sectorului universitar, care reunește entități axate pe predare, institute de cercetare, școli cu profil vocațional etc., reprezintă un avantaj strategic;

7.

notează că la nivel local și regional prezența universităților reprezintă de cele mai multe ori un avantaj competitiv important pentru comunitățile în care sunt localizate (2). De exemplu, investitorii sunt interesați și atrași de comunități unde există o forță de muncă înalt calificată, oportunități de cooperare cu mediul academic și de transfer de tehnologie și know-how dinspre universități înspre sectorul de business. Prezența universității generează, de asemenea, venituri importante în comunitate (3), pentru că studenții, cadrele didactice și restul personalului realizează cheltuieli semnificative în comunități (există un efect de multiplicare relevant în ceea ce privește consumul generat de universități). Dincolo de aceste avantaje care pot fi cuantificate economic, prezența universităților duce la crearea în plan local a unui climat cosmopolit, caracterizat prin prezența studenților și cadrelor didactice internaționale precum și prin valori care țin de toleranță, diversitate culturală, religioasă, etnică etc. (4);

8.

salută abordarea pe mai multe niveluri propusă în Strategia europeană pentru universități, care prevede o aliniere a obiectivelor de politici publice și a investițiilor la nivelul UE, național, regional și local; atrage însă atenția că ar fi benefică o dimensiune locală și regională mai pregnantă în conceperea și implementarea modelului ideal de universitate în viitor;

9.

observă importanța construirii unor parteneriate strategice între autoritățile locale și regionale (ALR) și universități, inclusiv în ceea ce privește conceperea strategiilor de dezvoltare locală și regională. Universitățile joacă un rol esențial în dezvoltarea ecosistemelor locale, pentru care strategiile regionale de specializare inteligentă au creat o bază solidă;

10.

recunoaște faptul că universitățile pot fi sprijinite de ALR prin crearea și consolidarea unor condiții care țin de contextul local și regional (acces la infrastructură de toate tipurile și la servicii, calitatea vieții, mediu incluziv etc.) și care pot crește competitivitatea universităților pe o piață globală;

11.

evidențiază faptul că, la nivelul UE, există deja o tradiție excelentă vizând cooperarea între universități din diverse state membre prin intermediul programului ERASMUS+, care trebuie valorificată în continuare;

12.

notează că, în prezent, rolul universităților în societate este în schimbare, și că acestea își asumă noi funcții pe lângă cele tradiționale (care vizau preponderent predarea și cercetarea) (5). Universitățile se redefinesc în prezent ca actori importanți în ceea ce privește inovarea tehnologică și socială, antreprenoriatul, transferul tehnologic către economie. Ele nu mai sunt plasate în afara comunităților și a societății, ci se transformă în actori implicați în comunitate, care pot contribui în mod semnificativ la rezolvarea unor probleme societale (6);

13.

accentuează faptul că universitățile sunt actori-cheie în promovarea unor obiective extrem de importante pentru Uniune, precum tranziția verde și cea digitală. Universitățile dețin expertiză substanțială în aceste domenii, dar, în același timp, pot implementa și disemina bune practici în aceste domenii în și către comunitățile locale în care operează;

14.

notează că universitățile pot oferi soluții și instrumente în abordarea unora dintre problemele majore cu care se confruntă Uniunea, precum fenomenul de brain drain (7) (exodul creierelor) și exodul rural. Efectele negative asociate cu fenomenul de brain drain precum și importanța așa-numitei „circulații a creierelor” (brain circulation) sunt în strânsă legătură cu cooperarea și parteneriatele dintre universități, ALR, mediul de afaceri și societatea civilă. Subliniază necesitatea de a intensifica în mod semnificativ eforturile de reducere a decalajului în materie de cunoștințe și inovare în Europa și de a elimina decalajul în materie de inovare dintre Europa și SUA;

15.

sugerează importanța identificării și utilizării permanente și pe scară largă a bunelor practici la nivel local și regional în ceea ce privește cooperarea ALR cu universitățile. În acest context, înființarea unor rețele transnaționale, cu scopul diseminării de bune practici, cu o participare largă a părților interesate în educația terțiară, se conturează ca o prioritate pentru ALR din statele membre. Această rețea poate fi luată în considerare în cadrul Strategiei europene pentru universități;

16.

atrage atenția că universitățile se confruntă cu dificultăți și bariere semnificative în acest proces de transformare și asumare de noi responsabilități. Provocările de ordin financiar se întâlnesc cel mai probabil în toate statele membre. Propune în acest context dezvoltarea unei strategii de investiții care să țină seama de finanțarea regională, națională și europeană și solicită ca cooperările dintre sectoarele public, privat și non-profit să fie luate în considerare pentru a consolida capacitățile universităților europene. Notează, de asemenea, că există provocări care țin de nivelul de autonomie universitară și/sau de intervenția factorului politic în decizii importante referitoare la finanțarea universităților, recrutarea și selectarea cadrelor didactice, libertatea de exprimare și de alegere a temelor și direcțiilor de cercetare, oportunitățile de comunicare liberă, fără cenzură a rezultatelor cercetării etc.;

17.

subliniază că este important ca ALR din statele membre să se implice activ în consolidarea unor ecosisteme locale și regionale cât mai diverse și să cultive cooperarea și încrederea între diverse sectoare comunitare. Evidențiază faptul că la nivel local și regional universitățile trebuie privite ca fiind parte a unor ecosisteme mai largi, care înglobează o diversitate de părți interesate (8). Pentru ca universitățile să ofere abilități noi, care vizează rezolvarea creativă de probleme, utilizarea tehnologiei, comunicarea eficientă în comunitate, cooperarea dintre ele și actorii relevanți din comunitate este esențială;

18.

ia act de faptul că aprofundarea cooperării transnaționale între universități și dezvoltarea dimensiunii europene a învățământului terțiar reprezintă priorități de bază vizate de Strategia europeană pentru universități. În acest context, consideră că ALR pot acționa astfel încât să sprijine, acolo unde este posibil, cooperarea transnațională universitară (Inițiativa Erasmus+ privind universitățile europene reprezintă un instrument important în acest domeniu al alianțelor universitare ce vizează excelența). ALR pot să se racordeze la practici sugerate de Strategie, precum inițiativa care vizează legitimația europeană de student. Această legitimație ar putea fi recunoscută nu doar la nivelul mediului academic, ci și în relația dintre studenții, cercetătorii și cadrele didactice transnaționale și administrațiile locale (pentru permise de rezidență, legitimații de transport în comun, acces la muzee etc.);

19.

accentuează faptul că, în contextul Strategiei europene pentru universități, ALR în statele membre trebuie să acționeze în calitate de facilitatori, capabili să coaguleze diverse părți interesate din comunitate în jurul unor inițiative și proiecte relevante pentru universități. De asemenea notează că, în ceea ce privește finanțarea universităților, în multe state membre, ALR nu au responsabilități directe. Cu toate acestea, ALR pot stimula finanțarea din fonduri diverse a universităților și inițiativelor acestora, generând sinergii la nivel local și regional;

20.

recunoaște că este necesar ca universitățile să își redefinească programele de studiu pentru a răspunde într-un mod cât mai eficace la progresele tehnologice rapide, la tranziția verde și la cea digitală și la schimbările structurale de pe piețele europene ale forței de muncă, unde este nevoie de competențe noi (9). Accentuează de asemenea faptul că, în acest proces ce ține de redefinirea programelor de studii și dezvoltarea de astfel de noi competențe, ALR pot juca un rol semnificativ. Subliniază, în același timp, că, deși universitățile contribuie în mare măsură la creșterea capacității de inserție profesională și a competitivității economice într-o economie globalizată, caracterul autonom al învățământului terțiar trebuie menținut;

21.

evidențiază rolul ALR în crearea și consolidarea unor ecosisteme locale și regionale care promovează cooperarea activă și networkingul dintre autoritățile publice subnaționale, mediul de afaceri/industrie și universități. ALR trebuie să dețină în aceste ecosisteme rolul de inițiatori și facilitatori care identifică oportunități pentru cooperare, alocă diferite resurse, inclusiv financiare, pentru funcționarea activităților de networking și cooperare și sprijină crearea unor structuri precum clusterele educaționale la nivel local și/sau regional. Clusterele educaționale reprezintă instrumente/vehicule excelente, concepute pentru a oferi un spațiu de dialog și colaborare între principalii actori implicați în educația formală, cu scopul de a sprijini tinerii în formarea lor profesională. Utilizând clusterele educaționale, ALR pot implementa, în parteneriat cu alți actori din ecosistem, instrumente precum fonduri de inovare, mini-granturi pentru startup-uri în anumite domenii-cheie etc.;

22.

consideră că modul în care studenții au nevoie să învețe în prezent este, în unele cazuri, total diferit față de trecut; aceștia au nevoie de oportunități care să le permită aplicarea conceptelor teoretice la situații reale de viață, precum și la rezolvarea unor probleme pe care le sesizează în comunitățile locale și regionale în care trăiesc. ALR pot facilita, împreună cu universitățile și alți actori din ecosistemul local, astfel de experiențe pedagogice, de exemplu prin sprijinirea unor laboratoare vii, oferirea de probleme de politică publică care trebuie analizate, dezvoltarea unor proiecte strategice comune pentru comunitate, facilitarea cooperării cu alte părți interesate de la nivel local și regional etc.;

23.

consideră că ALR, în parteneriat cu universități și alți actori din ecosistemul local/regional, pot sprijini în mod semnificativ tinerii antreprenori, inclusiv studenții sau absolvenții, prin facilitarea accesului acestora la resurse-cheie pentru inovare. Numeroși tineri/studenți au nevoie de resurse precum laboratoare, tehnologii noi, conexiuni noi ca să dezvolte idei de afaceri și/sau produse și servicii. În parteneriat cu alte entități care dețin astfel de resurse, ALR pot facilita accesul tinerilor antreprenori la resurse pentru inovare (spații, formare, consultanță etc.);

24.

evidențiază că ALR pot dezvolta relații inteligente cu universitățile in ceea ce privește dezvoltarea la nivel local și regional. Este nevoie ca universitățile să producă cunoaștere și servicii pentru comunitățile în care operează. ALR pot facilita această relație prin crearea unor programe care vizează implicarea permanentă a universităților în rezolvarea unor probleme locale și regionale, utilizarea universităților pentru consultanță și expertiză, diseminarea de bune practici atunci când ele apar, astfel încât mai multe comunități și autorități publice să poată implementa astfel de practici. Recunoașterea publică și stimularea implicării universităților joacă un rol deosebit de important și în legitimarea unor parcursuri academice și/sau profesionale diverse, încurajând universitățile să valorizeze cât mai mult implicarea în comunitate a profesorilor, cercetătorilor și studenților;

25.

subliniază că diverse comunități locale și regionale, de toate mărimile, pot beneficia în egală măsură de pe urma prezenței universităților. Autoritățile locale pot contribui în mod semnificativ la dezvoltarea universităților și la creșterea atractivității acestora prin crearea condițiilor pentru o calitate a vieții ridicată și prin încurajarea unor atitudini și comportamente care promovează toleranța, incluziunea, multiculturalismul și siguranța în spațiul public. Universitățile pot să localizeze anumite activități și entități nu doar în centre urbane mari, ci și în orașe medii și mici. Rolul ALR poate fi de a facilita localizarea unor extensii universitare și/sau institute de cercetare în aceste comunități mai mici, prin sprijinirea și oferirea de facilități precum: oportunități de cazare accesibile pentru studenți, posibilitatea utilizării unor clădiri publice pentru anumite activități didactice/de cercetare/de diseminare, existența unor indicatori buni de calitate a vieții, capitalizând anumite avantaje care nu există în marile centre urbane;

26.

consideră că transformarea digitală la nivel local și regional poate fi accelerată prin cooperarea cu universitățile și utilizarea la maximum a resurselor pe care acestea le dețin în domeniu. În relația cu ALR, universitățile pot oferi consultanță sau pot pune în practică strategii de transformare digitală la nivel local/regional. În ceea ce privește competențele digitale, universitățile, în parteneriat cu autoritățile locale, pot oferi cursuri de scurtă durată sau sesiuni de formare pentru populația generală, cu accent pe anumite grupuri expuse riscului de excluziune (populația în vârstă, populația cu nivel de educație redus etc.);

27.

ALR pot susține dezvoltarea de campusuri hibride care să stimuleze procesul de transformare digitală la nivelul comunităților și universităților, asigurând egalitatea de șanse, promovând integrarea socială, sporind competitivitatea tinerilor pe piața forței de muncă, consolidând activitățile pentru tineret, nediscriminarea și înțelegerea interculturală. Campusurile hibride ar trebui să acorde atenție comunicării în ceea ce privește asigurarea egalității de șanse și pătrunderea informațiilor, pentru a se garanta că acestea sunt cu adevărat accesibile tuturor tinerilor eligibili, în special celor care locuiesc în regiuni periferice. ALR pot susține inclusiv financiar deschiderea acestor campusuri hibride către diferiți actori interesați din comunitate, inclusiv grupuri expuse riscurilor/dezavantajate – tineri vulnerabili și în situație de risc, cum ar fi tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, tineri șomeri, femei, refugiați, persoane cu handicap și persoane pensionate. Politicile UE și ale statelor membre trebuie să acorde prioritate incluziunii tinerilor aflați în situație de risc;

28.

consideră că universitățile dețin cunoștințe și expertiză semnificativă în ceea ce privește tranziția verde. Universitățile pot reprezenta și un model de bune practici, deopotrivă cu rol educațional și de informare, în ceea ce privește tranziția verde. Universitățile, în parteneriat cu ALR, pot dezvolta campusuri verzi, se pot implica în procese de regenerare urbană, oferind comunității campusuri verzi sau clădiri-model în ceea ce privește eficiența energetică sau eco-designul;

29.

își exprimă aprecierea pentru includerea unei foi de parcurs clare, a unor indicatori anuali și a unor repere pentru punerea în aplicare a Strategiei, așa cum s-a susținut deja de către CoR, pentru a evalua progresul către obiectivele Spațiului european al educației. În ciuda acestui fapt, atrage atenția asupra necesității includerii unei dimensiuni locale și regionale în crearea Observatorului european al sectorului învățământului superior, fapt ce ar permite ca tabloul de bord planificat (scoreboard) să se regăsească și la nivel local și regional;

30.

notează că ALR pot susține universitățile europene în efortul lor de internaționalizare și de promovare a rolului Uniunii Europene la nivel mondial. Acest efort include sprijinul pentru implicarea universităților europene în alianțe transnaționale ambițioase care dezvoltă pe termen lung cooperarea sistemică în educația, cercetarea și inovarea de excelență și care oferă oportunități de mobilitate academică permanente pentru studenți, profesori, cercetători și angajați.

---

(1)  Howard, G., Weinstein, R., Yang, Y. (2021), Do University improve local economic resilience? („Universitatea contribuie la creșterea rezilienței economice locale?”), IZA DP No 14422, online la adresa https://docs.iza.org/dp14422.pdf

(2)  Fonseca, L., Nieth, L. (2021), The role of universities in regional development strategies: A comparison across actors and policy stages („Rolul universităților în strategiile de dezvoltare regională: comparație între actori și etapele de elaborare a politicilor”), European Urban and Regional Studies, 22(3); Goddard, J, Puukka, J. (2008), The engagement of higher education institutions in regional development: an overview of the opportunities and challenges („Implicarea instituțiilor de învățământ superior în dezvoltarea regională: privire de ansamblu asupra oportunităților și provocărilor”), Higher Education Management and Policy, 20(2): 11-41.

(3)  Chirca, A., Lazar, D. T. (2021), Cluj-Napoca without students: an estimation of the gap in the city’s economy („Cluj-Napoca fără studenți: estimare a pierderilor pentru economia orașului”), Transylvanian Review of Administrative Sciences, 66E: 44-59.

(4)  Goddard, J., Vallance, P. (2014), The university and the city („Universitatea și orașul”), Higher Education, 68(2): 319-321.

(5)  Liddle J., Addidle G.D. (2022), The Changing Role of Universities in Society: Key Influences in The Role of Universities and HEIs in the Vulnerability Agenda. Rethinking University-Community Policy Connections („Rolul în schimbare al universităților în societate: Influențe fundamentale în ce privește rolul universităților și al instituțiilor de învățământ superior în contextul agendei privind vulnerabilitatea. Regândirea legăturilor politice dintre universități și comunitate”). Palgrave Macmillan, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-030-89086-5_3

(6)  Myklebust, J. P., Smidt, H. (2021), What is the role of universities in global upskilling? („Care este rolul universităților în actualizarea competențelor la nivel global?”), University World News, online la adresa https://www.universityworldnews.com/post.php?story=20210129110449887

(7)  Hammerbauer, M., Pavletić, P., Vespa, M. (2021) Brain drain in higher education in European context („Exodul creierelor în învățământul superior în contextul european”), raport final – ESC41, online la adresa https://www.esu-online.org/wp-content/uploads/2021/03/Brain-Drain-final-report-ESC41-Google-Docs.pdf

(8)  Reichert, S. (2019), The Role of Universities in Regional Innovation Ecosystems („Rolul universităților în ecosistemele regionale de inovare”), studiu EUA, online, la adresa https://www.eua.eu/downloads/publications/eua%20innovation%20ecosystem%20report_final_digital.pdf

(9)  Jackson, N. J. (2011) Learning for a complex world: A lifewide concept of learning, education and personal development („Învățarea pentru o lume complexă: un concept de învățare, educație și dezvoltare personală de-a lungul întregii vieți”). Bloomington, IN: Author House; Williams, S., Dodd, L. J., Steele, C., & Randall, R. (2015), A systematic review of current understandings of employability („O analiză sistemică a interpretărilor actuale ale capacității de inserție profesională”), Journal of Education and Work, vol. 29, nr. 8, p. 877-901.