Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 în ceea ce privește sporirea transparenței datelor de piață, eliminarea obstacolelor din calea instituirii unui sistem centralizat de raportare, optimizarea obligațiilor de tranzacționare și interzicerea primirii de plăți pentru transmiterea ordinelor clienților

[COM(2021) 727 final – 2021/0385 (COD)]

(2022/C 290/12)

Raportor:

Jörg Freiherr FRANK VON FÜRSTENWERTH

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 3.2.2022 Parlamentul European, 27.1.2022
Temei juridic	Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	3.3.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	23.3.2022
Sesiunea plenară nr.	568
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	210/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută faptul că, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020 (1), Comisia Europeană a prezentat în timp util o propunere de sisteme centralizate de raportare pentru fiecare categorie: acțiuni, fonduri tranzacționate la bursă, obligațiuni și instrumente financiare derivate. Acesta este încă un pas către realizarea uniunii piețelor de capital. CESE sprijină propunerea Comisiei Europene.

1.2.

CESE își reafirmă convingerea că crearea uniunii piețelor de capital este o prioritate și o condiție prealabilă pentru crearea unei veritabile piețe unice, pentru depășirea consecințelor pandemiei de COVID-19 și pentru tranziția către o economie durabilă în Europa.

1.3.

CESE salută propunerea de regulament de introducere a sistemului centralizat de raportare la nivel european și măsurile de însoțire aferente. Acestea vor spori în mod semnificativ transparența și disponibilitatea datelor de piață, vor alinia mediul de reglementare al locurilor de executare și vor consolida piețele europene de capital. Transparența consolidată va atenua în mod semnificativ consecințele fragmentării încă ridicate a piețelor de capital europene.

1.4.

CESE acordă o mare importanță asigurării unui acces nediscriminatoriu și liber la datele de piață pentru toți, în special, bineînțeles, pentru întreprinderile mici și mijlocii și, în general, pentru investitorii de retail. CESE solicită Comisiei Europene să reducă asimetriile existente în materie de informații.

1.5.

Comitetul recomandă Comisiei Europene să întreprindă activități suplimentare în contextul creării uniunii piețelor de capital pentru a dezvolta în continuare cultura foarte diversă a capitalurilor proprii în întreaga Europă. Aceasta include, pe lângă normele de consolidare a încrederii privind protecția consumatorilor, în special măsuri de îmbunătățire a educației consumatorilor. De asemenea, CESE solicită Comisiei Europene să acorde o importanță deosebită sănătății, siguranței și condițiilor de muncă în toate măsurile care vizează crearea uniunii piețelor de capital. Aceasta include asigurarea faptului că resursele umane ale autorităților europene și naționale de supraveghere reflectă sarcinile sporite.

1.6.

În ceea ce privește chestiunea controversată a interdicției de a primi plăți pentru fluxul de ordine (payment for order flow – PFOF), CESE recomandă consolidarea următorului principiu: intermediarii financiari pot selecta locul de tranzacționare sau contrapartea numai din punctul de vedere al realizării celei mai bune executări pentru clientul lor. CESE sprijină punctul de vedere al Comisiei Europene potrivit căruia remunerarea tangibilă sau intangibilă a intermediarilor financiari de către locurile de tranzacționare sau contrapartidele pentru transferul ordinelor de executare este fundamental incompatibilă cu această operațiune.

2.   Contextul avizului

2.1.

La 25 noiembrie 2021, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru consolidarea uniunii piețelor de capital (pachetul privind uniunea piețelor de capital). Pachetul constă într-o comunicare a Comisiei Europene și patru acte juridice (2). Obiectul prezentului aviz – ca parte a pachetului privind piețele de capital – îl reprezintă revizuirea Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR) (3), care stabilește, în esență, normele privind infrastructura pieței financiare și, împreună cu Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II) (4), oferă cadrul de reglementare pentru furnizarea de servicii de investiții.

3.   Observații generale

3.1.   Încadrarea propunerii

3.1.1.

Propunerile rezumate în pachetul privind piețele de capital au în comun ideea creșterii transparenței pe piețele de capital europene, încă fragmentate. Comitetul Economic și Social European salută acest obiectiv, întrucât crearea unei uniuni a piețelor de capital nu va reuși fără o bună transparență și fără date fiabile și disponibile rapid. Modificărilor propuse la MiFIR le revine un rol deosebit de important în acest sens. Acestea se referă în primul rând la infrastructura pieței, întrucât normele de protecție a investitorilor au fost deja abordate prin intermediul așa-numitului „MiFID-quick fix” în contextul pandemiei de COVID-19, la începutul anului 2021 (5).

3.1.2.

Un nivel cât mai ridicat de transparență a piețelor valorilor mobiliare este, de asemenea, necesară pentru a asigura un acces mai bun la piețele de capital pentru întreprinderile mici și mijlocii și, în general, pentru investitorii de retail. Este adevărat că, în prezent, toate platformele de executare sunt deja obligate să publice informații privind, de exemplu, volumul, timpul și prețul tranzacțiilor. O colectare consolidată a acestor date – oferind astfel o imagine reală a pieței – este, însă, posibilă doar pentru marile firme de investiții, cu un efort financiar considerabil. Prin urmare, în prezent nimeni nu poate fi sigur că primește cu adevărat cel mai bun preț. Cu toate acestea, accesul facil la date fiabile referitoare la piață este esențial. Acest lucru este valabil în special pentru informațiile legate de sustenabilitate, esențiale pentru crearea unor piețe financiare sustenabile în contextul punerii în aplicare a Pactului verde european și au un rol din ce în ce mai important. Există o legătură substanțială importantă cu punctul unic de acces european și cu facilitarea furnizării de informații legate de durabilitate (obiectivele de dezvoltare durabilă).

3.1.3.

Accesul rapid, fiabil și facil la datele de piață va stimula, de asemenea, concurența între locurile de tranzacționare prin transparența pe care o asigură, deoarece, în condiții de transparență, tranzacțiile cu valori mobiliare se efectuează acolo unde urmează să se obțină cel mai bun preț și unde lichiditatea este ridicată. Transparența este un aspect esențial și pentru investitorii de retail și investitorii instituționali în ceea ce privește criptoactivele din sistemul european consolidat de raportare.

3.1.4.

Sistemul centralizat de raportare european – câte unul pentru fiecare clasă de active (acțiuni, fonduri tranzacționate la bursă, obligațiuni și instrumente financiare derivate) – este un instrument esențial pentru reducerea asimetriilor informaționale existente. Acestea pot contribui și la reducerea poziției dominante a tranzacționării de mare frecvență. CESE salută concurența în ceea ce privește infrastructura pieței. Comitetul insistă pe ideea că trebuie garantată o concurență loială, care să se desfășoare la același nivel de reglementare. Arbitrajul de reglementare între locurile de tranzacționare trebuie exclus. Deși EMIR se aplică în mod direct în statele membre, este esențial ca Comisia Europeană să monitorizeze îndeaproape actele legislative naționale însoțitoare și punerea lor în practică, precum și practicile naționale de supraveghere, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile și, dacă este necesar, să solicite statelor membre să efectueze ajustări și, în cazuri justificate, să sancționeze încălcările.

3.1.5.

Introducerea sistemului centralizat de raportare – o bază de date centralizată care să ofere acces facil și nediscriminatoriu la datele de piață consolidate pentru toți investitorii (administratori de active mici și mari, fonduri de pensii, investitori de retail) și pentru toți intermediarii financiari, indiferent dacă sunt mari sau mici, va reduce avantajul informațional al marilor furnizori, dar va facilita în mod semnificativ accesul la piețele financiare, făcându-le astfel mai eficiente în viitor.

3.1.6.

Sistemele centralizate de raportare la nivel european pot contribui, de asemenea, la combaterea volatilității excesive, cum ar fi creșterea prețurilor și scăderea prețurilor, prin creșterea transparenței.

3.1.7.

În opinia CESE, transparența creată de sistemele centralizate de raportare și accesul mai ușor la datele de piață, inclusiv pentru investitorii de retail, nu înlocuiesc necesitatea unui nivel bine dezvoltat de protecție a investitorilor. Facilitarea accesului investitorilor de retail la date reamintește necesitatea de a intensifica eforturile pentru a asigura o educație financiară suficientă a consumatorilor, astfel încât consumatorii să poată face față în mod responsabil oportunităților și riscurilor de pe piețele de capital.

3.1.8.

Crearea sistemului centralizat de raportare reprezintă un pas important și din perspectiva eticii datelor, căreia îi revine un rol din ce în ce mai important în lumea digitalizată, în care datele reprezintă o marfă și un element esențial pentru participarea la viața economică și socială. CESE pledează pentru un acces nediscriminatoriu la datele de piață. Comitetul salută perspectiva că introducerea sistemului centralizat de raportare va oferi acces la date esențiale, în special pentru întreprinderile mici și consumatori, care altfel nu le-ar fi accesibile din cauza lipsei de resurse financiare. Introducerea sistemului centralizat de raportare răspunde astfel nevoii de acces etic la informații pe piețele financiare.

3.1.9.

CESE salută faptul că Comisia Europeană și-a bazat propunerile pe discuții intense privind impactul acestora asupra pieței, atât asupra locurilor de tranzacționare europene, cât și asupra concurenței internaționale. De asemenea, Comitetul salută faptul că Comisia Europeană prevede deja o evaluare ulterioară a noilor norme.

3.2.   Sistemul centralizat de raportare (consolidated tape – CT), articolele 22 și 27 din propunerea MiFIR

3.2.1.

CESE își reafirmă (6) sprijinul pentru propunerea Comisiei de a introduce un sistem centralizat de raportare la nivel european. Dacă va fi pus în aplicare în mod corespunzător din punct de vedere tehnic, el va permite tuturor participanților la piață să aibă acces aproape în timp real la datele de tranzacționare – privind titlurile de capital, fondurile de indici tranzacționate la bursă, obligațiunile și instrumentele financiare derivate – din toate locurile de tranzacționare din UE. Ca atare, se preconizează că sistemele centralizate de raportare europene vor avea o contribuție semnificativă la abordarea fragmentării piețelor. Cu toate acestea, succesul sistemelor centralizate de raportare europene va depinde în mod esențial de punerea sa în practică [obligația de a furniza date, standarde în materie de date, acces la date, calitatea datelor, securitatea datelor, protecția datelor (după caz), abordarea problemelor de transparență în atribuirea unui număr internațional de identificare a valorilor mobiliare (ISIN) pentru instrumentele financiare derivate pe întreaga lor durată (și nu cotidian), utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, reziliența operațională, accesul ușor și eficient din punctul de vedere al costurilor].

3.2.2.

Pentru a avea succes, toți furnizorii de date trebuie să fie supuși acelorași cerințe stricte de calitate, indiferent dacă sunt burse sau bănci, indiferent dacă sunt furnizori de date convenționali sau tehnologii financiare, în mod nediscriminatoriu. În plus, calitatea datelor și o structură de guvernanță adecvată sunt, de asemenea, condiții prealabile esențiale pentru succes. CESE consideră că este esențial să fie monitorizate în mod constant calitatea datelor și guvernanța sistemului CT și, dacă este necesar, să fie revizuite.

3.2.3.

CESE sprijină propunerea bine echilibrată de a acorda Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe un rol central în monitorizarea în curs a sistemului european centralizat de raportare. CESE speră că ESMA – dar și autoritățile naționale în domeniul supravegherii valorilor mobiliare – vor dispune, de asemenea, de resursele financiare, materiale și umane necesare în acest scop.

3.2.4.

Procedurile de selectare a unui operator de sistem centralizat pentru fiecare clasă de active sunt foarte importante. CESE pune preț pe proceduri de selecție armonioase și transparente, în principal datorită faptului că primii operatori vor avea un avantaj competitiv semnificativ în ceea ce privește organizarea de noi licitații după cinci ani. Prin urmare, este de dorit ca cererile de oferte să abordeze un mediu concurențial larg. Comitetul salută faptul că criteriile de selecție sunt stabilite în detaliu și că cerințele organizatorice pentru furnizorii de sisteme centralizate de raportare sunt, de asemenea, definite. CESE consideră că este o bună abordare ca furnizorii de CT să publice statistici de performanță și rapoarte privind incidentele legate de calitatea datelor, pe site-urile lor, în mod gratuit, la sfârșitul fiecărui trimestru.

3.2.5.

Sistemul european centralizat de raportare va fi, de asemenea, un pas și un instrument esențial pentru a permite furnizorilor de servicii de investiții să își îndeplinească obligația de executare optimă [best execution, articolul 27 alineatul (2) din MiFID II] într-un mod mai bine informat, mai cuprinzător și mai simplu. În special pentru investitorii de retail, criteriul principal va fi obținerea celui mai bun preț. În mod profilactic, CESE dorește însă să sublinieze că sistemele centralizate de raportare nu ar trebui să înlocuiască principiul celei mai bune executări (best execution).

3.2.6.

Sistemul centralizat de raportare european poate fi eficace numai dacă diferitele platforme de execuție de pe piață sunt supuse unor condiții de concurență echitabile. Prin urmare, CESE sprijină propunerile Comisiei Europene de a asigura transparența deplină a platformelor de tranzacționare, în special interzicerea platformelor anonime (dark pools), unde traderii nu fac obiectul niciunei cerințe de transparență.

3.3.   Obligația locului de tranzacționare pentru instrumentele financiare derivate, articolul 28 din propunerea MiFIR

3.3.1.

CESE salută faptul că propunerea Comisiei Europene corectează o eroare sistematică apărută odată cu publicarea „EMIR-refit”. Contrapărțile financiare mici vor fi de acum înainte scutite din punct de vedere juridic de obligația locului de tranzacționare și – ca și înainte – de obligația de compensare.

3.4.   Locul de tranzacționare pentru acțiuni, articolul 23 din propunerea MiFIR

3.4.1.

Propunerea limitează obligația locului de tranzacționare pentru acțiuni la valorile cu un număr internațional de identificare a valorilor mobiliare (ISIN) din Uniunea Europeană. Chiar și acestea sunt exceptate de la obligația locului de tranzacționare atunci când tranzacționarea în afara Uniunii Europene are loc în moneda locală. Propunerea este benefică din punctul de vedere al investitorului, deoarece este probabil ca într-un loc de tranzacționare din afara Uniunii Europene să poată fi obținute cele mai bune prețuri în acel loc. Acest lucru este valabil în special pentru valorile care au un ISIN UE, dar care sunt tranzacționate în principal în lire sterline, la Bursa de Valori din Londra. Prin urmare, CESE este de acord în mod expres cu această propunere.

3.5.   Plăți pentru fluxul de ordine (PFOF), articolul 39 litera (a) din propunerea MiFIR

3.5.1.

Propunerea interzice modelul de remunerare cunoscut sub denumirea de PFOF, în care intermediarii financiari primesc de la partenerii lor comerciali comisioane pentru direcționarea activității clienților lor către partenerul comercial respectiv. PFOF este, în primul rând, un model de finanțare pentru brokerii online, care este adesea o alternativă eficientă din punctul de vedere al costurilor la tranzacționarea tradițională pentru investitorii de retail. În special în cazul așa-numiților „brokeri cu comision zero”, practica este de a percepe clienților doar o mică taxă pentru comandă și de a obține (de către brokeri) venituri din reduceri în locul de tranzacționare. În multe cazuri, toate ordinele de tranzacționare sunt concentrate pe un singur partener comercial. Aceste „rambursări” nu sunt comunicate clienților. CESE împărtășește opinia ESMA (7), conform căreia această practică este incompatibilă cu obligația de bună executare și cu transparența necesară a prețurilor. Pe de altă parte, acești brokeri online oferă un acces ieftin și cu un prag redus la serviciile de investiții, în special pentru investitorii de retail. Comitetul consideră că este esențial să se asigure o transparență egală a costurilor și condiții de concurență echitabile între societățile de tehnologie financiară și furnizorii convenționali. CESE recomandă să se acorde o atenție deosebită acestei chestiuni în cadrul procesului legislativ ulterior.

3.5.2.

În opinia CESE, va fi, de asemenea, necesar să se discute dacă, în pofida preocupărilor juridice (cea mai bună executare posibilă), PFOF nu ar trebui să fie indezirabil din motive de structură a pieței pentru simplul motiv că va deturna prea multe volume de tranzacționare de la bursele de valori și, prin urmare, va pune în pericol funcționarea generală a burselor. O reducere a lichidității pieței ar fi total contrară obiectivelor uniunii piețelor de capital. În special, acestea ar afecta grav transparența necesară a pieței (în special transparența pre-tranzacționare) și ar avea un impact negativ asupra clienților.

3.6.   Cea mai bună executare (best execution)

3.6.1.

Comisia Europeană propune derogarea de la obligația locurilor de executare de a publica informații privind calitatea executării ordinelor prevăzute la articolul 27 alineatul (1) din MiFID II. Prezenta propunere a Comisiei Europene are sens, deoarece este cert că rapoartele nu au fost utilizate în practică ca sursă utilă de informații de către investitori și că, în viitor, prin intermediul sistemului centralizat european de raportare, vor fi disponibile și informațiile post-tranzacționare privind tranzacțiile. CESE înțelege și sprijină acest lucru.

3.6.2.

Cu toate acestea, nu are sens ca ESMA să organizeze consultări cu privire la adaptarea standardelor tehnice de reglementare (RTS 27 și RTS 28), care precizează norma propusă de Comisia Europeană prin propunerea de eliminare [articolul 27 alineatul (2) din MiFID II]. Nu numai că aceasta nu are sens, dar astfel s-ar și crea, în mod inutil, o sarcină administrativă pentru părțile în cauză, care, în cele din urmă, nu servește la nimic. În interesul unor reglementări de calitate și sustenabile, CESE consideră că astfel de practici trebuie evitate.

---

(1)  COM(2020) 590 final.

(2)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Uniunea piețelor de capital – rezultate obținute la un an după adoptarea planului de acțiune; Propunerea privind un punct unic de acces european (ESAP); Revizuirea Regulamentului privind fondurile europene de investiții pe termen lung (FEITL); Revizuirea Directivei privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA) și Revizuirea Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(4)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(5)  Directiva (UE) 2021/338 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2021 de modificare a Directivei 2014/65/UE în ceea ce privește cerințele în materie de informații, guvernanța produselor și limitele pozițiilor, precum și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/878 în ceea ce privește aplicarea acestora în cazul firmelor de investiții, pentru a contribui la redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 68, 26.2.2021, p. 14).

(6)  JO C 155, 30.4.2021, p. 20 și următoarele.

(7)  Declarația publică a ESMA, documentul ESMA35-43-2749, din 13.7.2021: „ESMA avertizează firmele și investitorii cu privire la riscurile care decurg din plățile pentru fluxurile de ordine” [disponibil numai în limba engleză].