AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 1 iunie 2022

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 în ceea ce privește sporirea transparenței datelor de piață, eliminarea obstacolelor din calea instituirii unui sistem centralizat de raportare, optimizarea obligațiilor de tranzacționare și interzicerea primirii de plăți pentru transmiterea ordinelor clienților

(CON/2022/19)

(2022/C 286/03)

Introducere și temei juridic

La 3 și 4 februarie 2022, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 în ceea ce privește sporirea transparenței datelor de piață, eliminarea obstacolelor din calea instituirii unui sistem centralizat de raportare, optimizarea obligațiilor de tranzacționare și interzicerea primirii de plăți pentru transmiterea ordinelor clienților (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”) și cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare (2) (denumită în continuare „directiva propusă”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât regulamentul propus și directiva propusă conțin dispoziții care au incidență (a) asupra misiunii fundamentale a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a defini și pune în aplicare politica monetară a Uniunii în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) din tratat și (b) asupra contribuției SEBC la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

1.   Obiectivele regulamentului propus

1.1

BCE apreciază obiectivul principal al regulamentului propus de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „MiFIR”) pentru a spori transparența datelor de piață în toate locurile de tranzacționare din Uniunea Europeană (UE) prin crearea unui nou cadru de reglementare pentru crearea unui sistem centralizat de raportare pentru datele de tranzacționare, inclusiv a unui nou proces de selectare a unui singur furnizor de sistem centralizat de raportare pentru fiecare clasă de active.

1.2

Regulamentul propus include și modificări semnificative ale normelor UE privind transparența pretranzacționare și posttranzacționare pentru instrumentele financiare de capitaluri proprii și alte instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii, cum ar fi o mai bună armonizare a normelor privind amânarea publicării detaliilor tranzacțiilor, actualizări ale obligațiilor privind tranzacționarea de acțiuni și de instrumente financiare derivate la nivelul UE, interzicerea plăților pentru fluxul de ordine și alte modificări ale regimului UE pentru tranzacționarea titlurilor de valoare și a instrumentelor financiare derivate. Modificările propuse urmăresc să sprijine în continuare integrarea piețelor europene de capital și să armonizeze mai mult normele relevante de supraveghere a piețelor financiare în întreaga Uniune. BCE sprijină călduros obiectivul general de a sprijini în continuare integrarea piețelor de capital, în special prin îmbunătățirile propuse pentru transparența datelor de piață. Din mai multe perspective, sunt necesare piețe de capital mai profunde și mai integrate. Acestea nu numai că pot mobiliza resursele necesare pentru a sprijini economia zonei euro, ci și vor face sistemul financiar, în general, mai rezilient. În plus, se poate preconiza că integrarea piețelor europene de capital va îmbunătăți transmiterea politicii monetare unice către toate părțile zonei euro și va facilita accesul participanților la piață la finanțarea verde și la finanțare pentru tranziția către o economie digitală. În acest scop, BCE reiterează importanța adoptării prompte a noilor inițiative din cadrul planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital (UPC) al Comisiei Europene din 2020, precum și a punerii în aplicare depline a acestora, atunci când acest lucru este obligatoriu din punct de vedere juridic, la nivel național.

1.3

Creșterea transparenței datelor de piață va contribui la dezvoltarea piețelor de capital din UE, prin disponibilitatea pe scară mai largă a informațiilor privind prețurile și lichiditățile pentru investitori și emitenți, ceea ce va crea mai multe oportunități de investiții și de finanțare și va reduce costul mobilizării de capital pentru emitenți. În același timp, se reamintește faptul că nivelurile mai ridicate de transparență pot permite anumitor comercianți, în anumite circumstanțe, să profite mai mult de informațiile privind ordinele existente pe piață prin capacitatea lor de a tranzacționa mai rapid aceste informații utilizând cele mai recente tehnologii.

1.4

BCE este interesată în mod special de aceste propuneri legislative, având în vedere participarea SEBC pe alte piețe decât cele ale titlurilor de capital (obligațiuni, inclusiv obligațiuni suverane) în îndeplinirea politicii monetare a SEBC și a altor sarcini prevăzute în tratat, precum și necesitatea de a proteja confidențialitatea acestor tranzacții sensibile. Prin urmare, BCE ar dori, de asemenea, să formuleze observații cu privire la alte dispoziții ale MiFIR (4) care, deși nu fac obiectul regulamentului propus, afectează băncile centrale din SEBC și tranzacțiile acestora pe piață cu instrumente financiare (a se vedea punctul 7).

2.   Obiectivele directivei propuse

Întrucât directiva propusă prevede doar modificări limitate ale Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) (denumită în continuare „MiFID II”) care decurg în mare parte din modificările propuse la MiFIR, BCE nu consideră că este necesar să își exprime opinia cu privire la propunerea respectivă.

Observații specifice

3.   Sistemul centralizat de raportare

3.1

BCE apreciază introducerea regimului consolidat propus pentru sistemul centralizat de raportare (consolidated tape) (CT) și procedura concurențială de ofertare pentru selectarea unui furnizor de sisteme centralizate de raportare (consolidated tape provider ) (CTP) pentru fiecare clasă de active. Astfel cum a menționat anterior BCE, transparența adecvată poate fi asigurată în mod corespunzător numai prin stabilirea unui singur CTP (6) pentru fiecare clasă de active relevantă. CT are mai multe beneficii pentru investitori, iar acestea sprijină obiectivele uniunii piețelor de capital de a face finanțarea de pe piața de capital mai accesibilă investitorilor și de a reduce fragmentarea piețelor de capital din UE. Aceasta ar trebui să contribuie la creșterea transparenței și a accesului investitorilor la datele de piață, reducând astfel riscurile de lichiditate și de executare a tranzacțiilor, precum și fragmentarea pieței. De asemenea, aceasta poate reduce în mod substanțial costurile de tranzacție pentru investitori. Posibilitatea ca investitorii să aibă o imagine de ansamblu în timp real asupra activității de tranzacționare la un cost rezonabil ar trebui să sporească utilizarea piețelor de capital din UE de către investitorii corporativi și de retail pentru finanțare și investiții.

3.2

Regimul consolidat propus este complex din punct de vedere tehnic și operațional și include o schemă de remunerare a veniturilor. Prin urmare, pentru a orienta echilibrul dintre calitate și nivelul investițiilor sale în elaborarea setului de date consolidate pentru o anumită clasă de active, este esențial ca CTP să se poată baza pe calitatea, exhaustivitatea și furnizarea promptă a datelor care îi sunt transmise de către contribuitorii de date de piață (firme de investiții, locuri de tranzacționare, mecanisme de publicare aprobate și operatorii independenți). În acest sens, BCE înțelege că, în temeiul propunerii, CTP va fi responsabil numai de consolidarea datelor de piață de bază și de diseminarea comercială pe piață a acestora, iar calitatea datelor furnizate, care rămâne în întregime responsabilitatea contribuitorilor de date de piață, va fi reglementată de Comisie pe baza unui act delegat, pe baza avizului unui grup de experți ai părților interesate și al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

3.3

În cazul în care concesiunea CTP trebuie să fie reziliată de ESMA din orice motiv, pentru ca opțiunea de a organiza o nouă licitație să fie credibilă, standardele tehnice care urmează să fie elaborate de ESMA ar putea impune ca CTP să publice parametrii tehnici de conectare pentru contribuitorii de date de piață și dicționarele sale de date, astfel încât acestea să fie disponibile pentru alte entități care doresc să concureze pentru contract.

3.4

BCE înțelege că propunerile privind CT nu afectează confidențialitatea tranzacțiilor din cadrul politicii monetare, valutare sau de stabilitate financiară a SEBC, care continuă să fie exceptate de la obligația de divulgare prevăzută la articolul 1 alineatul (6) din MiFIR. În consecință, „datele de piață” care urmează să fie specificate de Comisie în temeiul articolului 22b alineatul (2) propus și „datele de piață de bază” pe care CTP le-ar vinde utilizatorilor nu ar include date din tranzacțiile de politică ale SEBC (cum ar fi cele privind prețul, volumul și momentul încheierii).

4.   Regimul de transparență pre-tranzacționare pentru titluri de capital: „tranzacțiile anonime”

BCE consideră binevenită simplificarea de către regulamentul propus a regimului de transparență pre-tranzacționare pentru titluri de capital, prin înlocuirea dublului plafon de volum cu un plafon de volum unic stabilit la 7 % din volumul total al tranzacțiilor care sunt executate cu instrumentul financiar relevant în Uniune în temeiul derogării de la prețul de referință sau al derogării de la tranzacția negociată (7). Acest lucru simplifică regimul de transparență și face ca monitorizarea nivelurilor tranzacțiilor anonime să fie mai puțin complexă. Plafonul de volum mai scăzut propus la nivelul UE este menit să compenseze eliminarea pragului specific locului de tranzacționare, astfel încât propunerea generală vizează creșterea nivelului de transparență pre-tranzacționare în ceea ce privește titlurile de capital. În același timp, se remarcă faptul că interacțiunea dintre eliminarea plafonului de volum specific locului de desfășurare și reducerea plafonului la nivelul UE este complexă, deoarece se preconizează că aceste modificări propuse vor avea efecte divergente asupra transparenței. Prin urmare, BCE sugerează ca regimul de transparență pre-tranzacționare pentru titluri de capital, în special calibrarea plafonului de volum, să fie revizuit în continuare.

5.   Interzicerea plăților pentru fluxul de ordine

Propunerea Comisiei (8) include o restricție suplimentară a plății pentru fluxul de ordine (payment for order flow) (PFOF). BCE consideră că PFOF poate împiedica eficiența pieței și transparența piețelor europene de capital.

6.   Încetarea accesului liber pentru instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă

Deși, în principiu, sprijină măsurile de consolidare a piețelor de compensare din UE, este important să se ia în considerare posibilele implicații pe care eliminarea furnizării accesului liber le-ar putea avea pentru concurență, inovare și integrarea pieței, precum și să se găsească un echilibru atent între obiectivele potențial concurente.

7.   Alte dispoziții ale MiFIR și impactul acestora asupra tranzacțiilor de piață ale BCE/SEBC

Dispozițiile MiFIR care afectează în principal tranzacțiile de piață ale BCE/SEBC nu fac obiectul regulamentului propus. Cu toate acestea, BCE profită de această ocazie pentru a propune ca formularea anumitor dispoziții MiFIR să fie îmbunătățită în continuare, având în vedere experiența BCE/SEBC în ceea ce privește desfășurarea operațiunilor de piață în locurile de tranzacționare din UE.

7.1   Exceptarea de la cerințele de transparență MiFIR a tranzacțiilor SEBC efectuate în temeiul Statutului SEBC

BCE consideră că formularea actuală a exceptării tranzacțiilor de politică ale SEBC de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare (9) în temeiul articolului 1 alineatul (6) din MiFIR ar trebui modificată, astfel încât, în loc să se prevadă că derogarea se aplică tranzacțiilor băncilor centrale din cadrul SEBC „în aplicarea politicii monetare, de schimb valutar și de stabilitate financiară”, care ar trebui să fie definită mai detaliat în Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei (10), derogarea ar fi extinsă astfel încât să se aplice în mod expres tuturor activităților desfășurate de băncile centrale din Eurosistem în conformitate cu capitolul IV din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”). BCE consideră că numai tipurile de tranzacții de investiții încheiate de băncile centrale din cadrul SEBC care sunt prevăzute la articolul 15 literele (a) și (c) din Regulamentul delegat (UE) 2017/583 trebuie să fie făcute publice de către contrapartea băncii centrale din SEBC. Aceste tipuri de tranzacții ar trebui să fie prevăzute în mod expres la articolul 1 alineatul (7) revizuit din MiFIR, și nu, ca în prezent, în Regulamentul delegat (UE) 2017/583.

7.2   Împuternicirea Comisiei de a extinde exceptarea de la cerințele de transparență prevăzute în MiFIR la alte bănci centrale

În cazul în care toate tranzacțiile Eurosistemului în temeiul capitolului IV din Statutul SEBC ar beneficia de exceptarea extinsă menționată anterior în temeiul articolul 1 alineatul (6) din MiFIR, indiferent de alte bănci centrale sau instituții care utilizează aceste servicii, competența Comisiei în temeiul articolului 1 alineatul (9) din MiFIR de a extinde domeniul de aplicare al derogării „la alte bănci centrale” ar deveni redundantă. În plus, nu ar mai fi necesar ca ESMA să fie mandatată să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica „operațiunile de politică monetară, de schimb valutar și de stabilitate financiară”. În consecință, articolul 1 alineatul (8) și alineatul (9) din MiFIR ar putea fi eliminate.

7.3   Exceptarea tranzacțiilor efectuate de băncile centrale din SEBC de la cerințele de raportare aplicabile operatorilor locurilor de tranzacționare în temeiul articolul 26 alineatul (5) din MiFIR

Articolul 26 alineatul (5) din MiFIR impune operatorilor locurilor de tranzacționare să raporteze autorității lor competente orice tranzacții cu instrumente financiare tranzacționate pe platformele lor și executate prin intermediul sistemelor lor de anumite firme. Mecanismul actual de raportare pentru locurile de tranzacționare în temeiul acestei dispoziții este bine stabilit, fiind instituite mecanisme operaționale pentru raportarea fără probleme a datelor provenite din astfel de tranzacții. Locurile de tranzacționare dețin înregistrări în scopul raportării datelor detaliate ale tranzacțiilor SEBC executate prin intermediul sistemelor locului de tranzacționare. În acest sens, BCE înțelege că legiuitorii Uniunii nu au intenționat ca obligația de raportare prevăzută la articolul 26 alineatul (5) din MiFIR să acopere tranzacțiile băncilor centrale din cadrul SEBC. Această înțelegere se bazează pe faptul că băncile centrale beneficiază de derogări explicite de la obligațiile de raportare MiFIR și, în plus, nu sunt „firme”, ci mai degrabă entități care desfășoară operațiuni de piață pe baza mandatelor lor publice, inclusiv în temeiul tratatului. Din motive de securitate juridică, articolul 26 alineatul (5) ar trebui clarificat suplimentar în această privință.

7.4   Menținerea exceptării totale a tranzacțiilor de finanțare prin titluri de valoare ale SEBC de la obligația de raportare în scopuri de supraveghere

BCE ia act de faptul că, deși operațiunile SEBC de finanțare prin titluri de valoare (securities financing transactions ) (SFT) sunt exceptate integral de la aplicarea Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului (11) și de la obligațiile sale de informare și raportare (12), Regulamentul delegat (UE) 2017/590 al Comisiei (13) prevede că SFT (14)la care o bancă centrală din cadrul SEBC este o contraparte trebuie considerate tranzacții în sensul articolul 26 din MiFIR (15). În consecință, aceste tranzacții sunt supuse obligațiilor de raportare prevăzute la articolul 26 din MiFIR. Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2017/590 are un impact asupra obligațiilor de raportare cu privire la astfel de tranzacții efectuate de băncile centrale din cadrul SEBC în temeiul MiFIR. Această subordonare efectivă a legislației de nivel 1 a Uniunii față de legislația de nivel 2 a Uniunii contrazice principiul juridic consacrat al lex superior derogat legi inferiori (16), conform căruia actele de punere în aplicare și actele delegate ale Uniunii nu pot contraveni legislației secundare a Uniunii. Prin acest aviz BCE subliniază că această contradicție ar trebui corectată în Regulamentul delegat (UE) 2017/590, deși nu face, în sine, obiectul propunerilor cu privire la care BCE a fost consultată.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM (2021) 727 final.

(2)  COM (2021) 726 final.

(3)  Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(4)  A se vedea articolul 1 alineatele (6), (7) și (9) și articolul 26 alineatul (5) din MiFIR.

(5)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(6)  A se vedea punctul 5.2 din Avizul CON/2012/21 al Băncii Centrale Europene din 22 martie 2012 privind: (i) o propunere de directivă privind piețele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului, (ii) o propunere de regulament privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului [EMIR] privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții, (iii) o propunere de directivă privind sancțiunile penale pentru utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței și (iv) o propunere de regulament privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței (abuzul de piață) (JO C 161, 7.6.2012, p. 3). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE.

(7)  Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul propus de modificare a articolului 5 din MiFIR.

(8)  Articolul 1 alineatul (26) din regulamentul propus care introduce noul articol 39a.

(9)  Articolele 8, 10, 18 și 21 din MiFIR.

(10)  Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei din 14 iulie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare cu privire la standarde tehnice de reglementare privind cerințele în materie de transparență pentru locurile de tranzacționare și firmele de investiții, în ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate (JO L 87, 31.3.2017, p. 229).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

(12)  Articolul 2 alineatul (2) litera (a) și articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2365.

(13)  Regulamentul delegat (UE) 2017/590 al Comisiei din 28 iulie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru raportarea tranzacțiilor către autoritățile competente (JO L 87, 31.3.2017, p. 449).

(14)  Astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (11) din Regulamentul (UE) nr. 2015/2365.

(15)  A se vedea articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 2017/590 al Comisiei.

(16)  Principiul juridic potrivit căruia un act juridic superior în ierarhia normelor juridice prevalează asupra unui act juridic inferior în această ierarhie.