52021IP0416

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52021IP0416 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52021IP0416

Rezoluția Parlamentului European din 7 octombrie 2021 referitoare la reformarea politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare (inclusiv reforma Grupului de lucru pentru codul de conduită) (2020/2258(INI))

JO C 132, 24.3.2022, p. 167–178 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

24.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/167

P9_TA(2021)0416

Reformarea politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare (inclusiv reforma Grupului de lucru pentru codul de conduită)

(2022/C 132/13)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolele 113, 115 și 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—	având în vedere Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre referitoare la Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor, adoptată la 1 decembrie 1997 (1), cu scopul de a reduce concurența fiscală dăunătoare în Uniunea Europeană,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 aprilie 2009 intitulată „Promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale” (COM(2009)0201),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 17 iunie 2015 intitulată „Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie” (COM(2015)0302),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2016 privind o strategie externă pentru impozitarea eficace (COM(2016)0024),

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 8 martie 2016 privind Codul de conduită pentru impozitarea companiilor (2),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 iulie 2016 privind măsuri suplimentare de sporire a transparenței și de întărire a luptei împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale (COM(2016)0451), care include o explicație a procesului de includere pe lista UE a jurisdicțiilor fiscale necooperante,

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind criteriile pentru întocmirea listei UE de jurisdicții necooperante în scopuri fiscale și procesul de întocmire a acestei liste,

—	având în vedere rezultatul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 5 decembrie 2017,

—	având în vedere lucrările Grupului de lucru privind codul de conduită pentru impozitarea companiilor: programul de lucru în timpul președinției portugheze (3) din 9 februarie 2021,

—	având în vedere actualizarea cea mai recentă de către Consiliu a listei UE de jurisdicții necooperante în scopuri fiscale din 26 februarie 2021 (4),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 15 iulie 2020 intitulată „Plan de acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare” (COM(2020)0312),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2020 referitoare la buna guvernanță fiscală, atât în UE, cât și în afara acesteia (COM(2020)0313),

—	având în vedere poziția sa referitoare la propunerea Comisiei de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților (CCTB) (5) și la propunerea Comisiei de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (6),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 mai 2021 intitulată „Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI” (COM(2021)0251),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (7), rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (8), și rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (9),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune (10),

—	având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (11),

—	având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la reformarea listei UE a paradisurilor fiscale (12) și întrebările adresate Comisiei și Consiliului referitoare la reformarea listei UE a paradisurilor fiscale (O-000082/2020 – B9-0002/2021 și O-000081/2020 B9-0001/2021),

—	având în vedere acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a rezoluțiilor și recomandărilor Parlamentului European susmenționate (13),

—	având în vedere raportul elaborat pentru Comisie de Centrul de Cercetare Economică Europeană (ZEW) GmbH intitulat „The Impact of Tax Planning on Forward-Looking Effective Tax Rates” („Impactul planificării fiscale asupra ratelor de impozitare reale pe termen lung”) (14),

—	având în vedere raportul pregătit pentru Comisie intitulat „Aggressive tax planning indicators” („Indicatori de planificare fiscală agresivă”) (15),

—	având în vedere studiul intitulat „O prezentare a companiilor fictive din Uniunea Europeană”, publicat de Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară a Parlamentului European, la 17 octombrie 2018 (16),

—

având în vedere raportul din februarie 2021 al Grupului la nivel înalt al Organizației Națiunilor Unite privind responsabilitatea, transparența și integritatea financiară internațională pentru realizarea Agendei 2030, intitulat „Financial Integrity for Sustainable Development” („Integritatea financiară pentru o dezvoltare durabilă”) (17),

—	având în vedere activitatea în curs a Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS) cu privire la provocările fiscale generate de digitalizare,

—	având în vedere evaluările inițiale ale impactului privind „Combaterea utilizării entităților de tip «cutie poștală» și a înțelegerilor în scopuri fiscale” (18),

—	având în vedere raportul Fondului Monetar Internațional intitulat „Impozitarea multinaționalelor în Europa” (19),

—

având în vedere Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (ATAD I – directiva privind combaterea evitării obligațiilor fiscale) (20) și a Directivei (UE) 2017/952 a Consiliului din 29 mai 2017 de modificare a Directivei (UE) 2016/1164 în ceea ce privește tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică țări terțe (ATAD II) (21);

—	având în vedere Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare, aplicabil plăților de dobânzi și de redevențe efectuate între societăți asociate din state membre diferite („Directiva privind dobânzile și redevențele”) (22),

—	având în vedere Directiva 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre (Directiva privind societățile-mamă și filialele) (23),

—

având în vedere Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directiva 77/799/CEE („Directiva privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal” – „DAC 1”) (24), Directiva (UE) 2015/2376 a Consiliului din 8 decembrie 2015 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal („DAC 3”) (25), Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directiva 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal („DAC 4”) (26) și Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului din 25 mai 2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în ceea ce privește regimurile fiscale transfrontaliere („DAC 6”) (27),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0245/2021),

întrucât, din 1997, Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor este principalul instrument al Uniunii pentru prevenirea măsurilor fiscale dăunătoare; întrucât măsurile fiscale dăunătoare sunt definite în Codul de conduită ca măsuri (inclusiv practici administrative) care afectează sau pot afecta într-un mod semnificativ localizarea activității comerciale în cadrul Uniunii și care prevăd un nivel de impozitare cu mult mai scăzut decât nivelurile care se aplică în general în statul membru implicat;

B.	întrucât, potrivit Raportului anual al Comisiei privind fiscalitatea 2021, se estimează că anual se pierd venituri din impozitul pe profit în valoare de 36-37 miliarde EUR din cauza practicilor de evitare a obligațiilor fiscale în UE (28);

întrucât politicile de combatere a evitării obligațiilor fiscale au condus la o rarefiere a regimurilor preferențiale în întreaga lume, în special în Uniune; întrucât, în conformitate cu Acțiunea 5 a OCDE privind BEPS, un regim preferențial este un regim care oferă o anumită formă de preferință fiscală în comparație cu principiile generale de impozitare din țara în cauză; întrucât preferința oferită de un regim poate lua o gamă largă de forme, inclusiv o reducere a ratei de impozitare sau a bazei de impozitare sau condiții preferențiale pentru plata sau rambursarea impozitelor (29); întrucât au apărut noi forme de practici fiscale dăunătoare (PFD), de exemplu prin transformarea regimurilor preferențiale în regimuri generale agresive;

întrucât planificarea fiscală agresivă constă în a profita de detaliile tehnice ale unui sistem fiscal, sau de neconcordanțele dintre două sau mai multe sisteme fiscale, în scopul reducerii obligațiilor fiscale; întrucât măsurile fiscale nu ar trebui să împiedice inițiativele din sectorul privat care permit o creștere durabilă; întrucât, potrivit cercetărilor empirice, nivelul efectiv de impozitare este mai scăzut pentru marile întreprinderi multinaționale decât pentru IMM-urile naționale (30);

întrucât activitatea desfășurată de Uniune împotriva PFD include adoptarea de acte legislative, de instrumente juridice fără caracter obligatoriu și cooperarea interguvernamentală; întrucât Parlamentul este consultat în domeniul impozitării directe și respectă suveranitatea statelor membre în acest domeniu;

întrucât preocupările legate de PFD au apărut în Uniune la începutul anilor 1990, când a fost înființat un comitet de experți independenți, care a prezentat un raport conținând recomandări privind impozitarea întreprinderilor în UE („Raportul Ruding”) (31); întrucât, în 1997, Consiliul Uniunii Europene a instituit un cod de conduită privind impozitarea întreprinderilor; întrucât în cadrul Consiliului a fost instituit un Grup de lucru pentru codul de conduită pentru a evalua măsurile fiscale care ar putea intra sub incidența Codului; întrucât cercetările empirice (32) sugerează că statele membre ale UE pierd împreună majoritatea veniturilor din impozitul pe profit din cauza altor state membre ale UE, nu din cauza țărilor terțe; subliniază că principala cauză a acestei pierderi de venituri o reprezintă lipsa de acțiuni legislative împotriva practicilor fiscale agresive și a concurenței fiscale dăunătoare din interiorul UE;

întrucât Grupul de lucru pentru codul de conduită are ca obiectiv să evalueze măsurile fiscale care ar putea fi vizate de codul de conduită și este un spațiu de cooperare și evaluări inter pares cu privire la regimuri potențial dăunătoare în UE; întrucât Codul de conduită a dobândit o anumită autoritate în rândul statelor membre exercitând o presiune reciprocă pentru reformare asupra acestora și, printr-un efect de oglindă, asupra țărilor terțe pentru a coopera în procesul de includere pe lista UE;

întrucât Grupul de lucru s-a dovedit eficient în descurajarea regimurilor fiscale preferențiale; întrucât competiția fiscală din Europa pare să fi influențat scăderea ratelor impozitului pe profit care a adus rata medie europeană a impozitului pe profit sub rata medie din țările OCDE (33); întrucât Codul de conduită a contribuit la prevenirea concurenței fiscale agresive între statele membre prin stabilirea unor principii pentru o concurență loială; întrucât Grupul de lucru pentru codul de conduită nu a reușit să elimine acordurile fiscale neloiale oferite de unele state membre întreprinderilor mari, cum ar fi acordurile de preț în avans dăunătoare („decizii fiscale”) și avantajul concurențial neloial generat în consecință; întrucât cele mai recente evaluări inter pares ale Grupului s-au axat pe regimurile de proprietate intelectuală (PI); întrucât acest grup își păstrează natura pur interguvernamentală;

întrucât ambii piloni ai viitorului acord global sunt în conformitate cu viziunea Comisiei privind un cadru de impozitare a întreprinderilor, exprimată în recenta comunicare intitulată „Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI”; întrucât Comisia a anunțat în respectiva comunicare o propunere de directivă care va reflecta normele model ale OCDE cu adaptările necesare pentru punerea în aplicare a pilonului II privind impozitarea efectivă minimă;

întrucât Grupul de lucru a reușit să inițieze un dialog cu jurisdicțiile acelor țări terțe care sunt îndemnate să abroge PFD pentru a evita astfel includerea pe o listă UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale („lista UE”); întrucât lista UE trebuie să fie un instrument menit să descurajeze PFD utilizate de jurisdicțiile țărilor terțe, pentru a menține o concurență fiscală loială la nivel mondial; întrucât lista actuală a UE cuprinde doar 12 jurisdicții din țări terțe (34), nu însă și anumite paradisuri fiscale notorii, din păcate; întrucât lista UE este stabilită pe baza criteriilor definite în Codul de conduită;

întrucât criteriile pentru lista UE diferă în continuare de cele utilizate în contextul evaluării inter pares din UE a PFD, deși ambele evaluări sunt efectuate de Grupul de lucru pentru codul de conduită; întrucât șase state membre au primit recomandări specifice fiecărei țări cu privire la consolidarea sistemului lor fiscal împotriva riscului de planificare fiscală agresivă;

L.	întrucât Comisia a adoptat o Comunicare referitoare la buna guvernanță fiscală, atât în UE, cât și în afara acesteia, care prevede o reformă a Codului de conduită și îmbunătățiri ale listei UE;

ÎNTRUCÂT pandemia de COVID-19 a împins economia UE în cea mai profundă recesiune din epoca modernă, cu semne de redresare manifestate abia recent; întrucât, în cadrul răspunsului lor la pandemia de COVID-19, guvernele din UE au introdus rapid măsuri fiscale pentru a furniza lichidități atât întreprinderilor, cât și gospodăriilor (35), rezultatul fiind venituri fiscale mai mici pentru statele membre; întrucât impozitarea activităților economice ar trebui să fie un instrument de sprijinire a redresării prin norme fiscale simple, stabile și favorabile IMM-urilor, norme care nu împiedică redresarea economică prin introducerea de măsuri fiscale excesive;

Politicile actuale ale UE de combatere a practicilor fiscale dăunătoare din Uniune

ia act de faptul că mai multe scandaluri fiscale, în special LuxLeaks, Panama Papers, Paradise Papers și, mai recent, dezvăluirile OpenLux, precum și presiunea publică și parlamentară au stimulat agenda politică a UE privind PFD; subliniază că evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale duc la o pierdere inacceptabilă de venituri substanțiale pentru statele membre, necesare, în prezent, pentru a aborda consecințele devastatoare ale pandemiei; reamintește estimările prudente ale OCDE privind BEPS (erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor), anume aproximativ 4--10 % din veniturile din impozitul pe profit la nivel mondial sau 100--240 de miliarde USD anual (circa 84-202 miliarde EUR) (36); reamintește că estimările Parlamentului cu privire la practicile de eludare fiscală ale întreprinderilor variază între 160 și 190 miliarde EUR atunci când se însumează BEPS și alte regimuri fiscale (37); invită Comisia să efectueze o evaluare periodică a amplorii evaziunii fiscale și a practicilor evitării obligațiilor fiscale;

salută acțiunile importante întreprinse la nivelul UE și la nivel internațional în vederea consolidării principiilor privind transparența fiscală, a combaterii concurenței fiscale dăunătoare și în vederea asigurării respectării măsurilor împotriva PFD; salută acordul interinstituțional la care s-a ajuns cu privire la directiva de modificare a Directivei 2013/34/UE (38) în ceea ce privește comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit (raportare publică pentru fiecare țară în parte); așteaptă cu interes adoptarea rapidă de către Consiliu a poziției sale în primă lectură, astfel încât directiva să poată fi adoptată și să intre în vigoare cât mai curând posibil; evidențiază varietatea instrumentelor UE adoptate pentru a aborda PFD în interiorul Uniunii, printre care ATAD I și II, Directiva privind dobânzile și redevențele, Directiva privind societățile-mamă și filialele acestora, Directiva privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și, în special, DAC 3, 4 și 6 (privind deciziile fiscale, raportarea pentru fiecare țară în parte și normele obligatorii de comunicare a informațiilor pentru intermediari), diferitele recomandări ale Comisiei către Consiliu, Codul de conduită și recomandările Consiliului în cadrul semestrului european privind planificarea fiscală agresivă;

reamintește că legislația Uniunii prevede standarde minime pentru acțiunile de cooperare și schimbul de informații în domeniul fiscal; sprijină continuarea discuțiilor între statele membre în vederea consolidării cooperării administrative în domeniul fiscal; subliniază că accentul ar trebui pus, mai degrabă pe implementarea și monitorizarea corespunzătoare a normelor în vigoare; subliniază că, în economia de piață socială a UE, existența unor niveluri fiscale adecvate și a unor reglementări fiscale simple și clare determină crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea competitivității Europei și contribuie la lupta împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale; admite că statele membre dispun de libertatea de a decide cu privire la politica lor fiscală, având în vedere propriile circumstanțe; reamintește, în acest sens, că statele membre ar trebui să își exercite competențele în temeiul dreptului Uniunii;

observă că Codul de conduită funcționează pornind de la premisa că, deși concurența fiscală între țări nu este problematică în sine, trebuie să existe principii comune cu privire la măsura în care țările își pot utiliza regimurile fiscale și politicile de atragere a întreprinderilor și a profiturilor; subliniază că Comisia recunoaște că atât natura, cât și forma concurenței fiscale s-au schimbat substanțial în ultimele două decenii și că Codul de conduită nu a evoluat pentru a face față noilor provocări, fiind la limita echității (39);

felicită Grupul de lucru pentru codul de conduită pentru dimensiunea internă și externă a activității privind PFD; ia act de faptul că dimensiunea externă a PFD este tratată de Grupul de lucru pentru codul de conduită în principal prin aplicarea criteriului „impozitării echitabile”; consideră că procesul de alcătuire a listei UE trebuie reformat; recomandă ca procesul său să fie formalizat în legislația europeană, în special printr-un instrument obligatoriu; invită Comisia să furnizeze informații suplimentare pentru a evalua coerența între criteriile slabe privind PFD aplicate statelor membre și criteriile mai stricte, în special în ceea ce privește substanța economică, aplicate altor jurisdicții pentru includerea pe listă; subliniază că criteriul „transparenței” ar trebui și el respectat de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei DAC; ia act de faptul că influența Uniunii în combaterea evaziunii fiscale și a practicilor fiscale dăunătoare la nivel mondial depinde de exemplul pe care îl dă „acasă”; salută, în acest sens, anunțul privind intensificarea luptei împotriva utilizării abuzive a societăților fictive și așteaptă cu interes propunerea privind normele de fond referitoare la societățile de tip „cutie poștală”, menționată în Comunicarea Comisiei privind impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI, care vizează abordarea oportunităților de planificare fiscală agresivă legate de utilizarea societăților fără prezență substanțială sau cu o prezență minimă și fără activitate economică reală pe un teritoriu dat;

observă faptul că, din 1997, Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor este principalul instrument al Uniunii pentru prevenirea concurenței fiscale dăunătoare; reamintește că, în 1998, a fost creat în cadrul OCDE un Forum privind practicile fiscale dăunătoare cu sarcina de a monitoriza și de a revizui astfel de practici, cu accent pe caracteristicile regimurilor fiscale preferențiale; subliniază că evaluările operate de acest forum au un impact hotărâtor asupra calificării regimurilor dăunătoare în procesul de includere pe lista UE; solicită Grupului de lucru pentru codul de conduită să rămână independent de Forumul privind practicile fiscale dăunătoare atunci când evaluează PFD;

Recomandări pentru activitatea viitoare a UE în domeniul PFD

evidențiază propunerea de reformă a pilonului II al Cadrului cuprinzător OCDE/G20 privind BEPS (cadru cuprinzător), care urmărește să rezolve problemele rămase în materie de BEPS și să stabilească norme care să confere dreptul de a impozita în cazul în care alte jurisdicții nu și-au exercitat drepturile fiscale primare sau impozitele percepute sunt prea mici, pentru a combate practicile fiscale dăunătoare și a impune o rată de impozitare efectivă (40); așteaptă cu interes, în acest sens, să se ajungă la un consens agreat la nivel mondial, care să fie în conformitate cu interesul Uniunii de a dispune de principii și standarde fiscale simple și echitabile;

ia act de noul avânt în negocierile privind cadrul incluziv al OCDE/G20 creat de propunerile recente ale administrației SUA, precum și de recentul acord-cadru incluziv și de comunicatul miniștrilor de finanțe ai G20, care ar putea facilita încheierea unui acord privind pilonul II până la jumătatea anului 2021, reunind peste 130 de țări; împărtășește angajamentul G7 de la 13 iunie 2021„de a avea la nivel mondial o taxă minimă de cel puțin 15 % pentru fiecare țară în parte” ca bază pentru viitoarele negocieri, reiterat la 1 iulie 2021 în „Declarația privind o soluție bazată pe doi piloni pentru abordarea provocărilor fiscale care decurg din digitalizarea economiei”;

invită Comisia să prezinte o evaluare de impact a viitorului rezultat al negocierilor fiscale internaționale; reamintește angajamentul Comisiei de a propune o soluție similară la soluția pilonului II privind impozitarea efectivă minimă, indiferent dacă s-a ajuns sau nu la un acord la nivelul Cadrului cuprinzător al OCDE;

10.

solicită adoptarea unei definiții a „nivelului minim de activitate economică substanțială”, compatibilă cu standardul global al OCDE și cu lucrările ulterioare legate de acțiunea 5 din BEPS, de preferință pe baza unei abordări matematice, care ar evolua progresiv pe măsură ce veniturile raportate cresc; propune ca acest criteriu să fie utilizat pentru a evalua dacă un regim fiscal este dăunător; reamintește că, în comunicarea sa privind impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI, Comisia avea în vedere posibile noi cerințe de fond și indicatori ai activității economice reale în scop fiscal; subliniază cerința privind desfășurarea de activitate economică deja inclusă în criteriul „impozitării echitabile” din lista UE; consideră însă că acest criteriu lasă loc de interpretare și rămâne prea vag, deoarece permite încă ca paradisuri fiscale notorii să fie eliminate de pe listă după ce efectuează reforme minimale;

11.

invită Comisia să elaboreze orientări privind modul de concepere a stimulentelor fiscale corecte și transparente cu mai puține riscuri de denaturare a pieței unice, și care să asigure concurența loială și să încurajeze crearea de locuri de muncă, în special analizând tipul (bazat pe profit sau bazat pe costuri), natura temporală (temporar sau permanent), limitarea geografică (zone economice) și intensitatea (scutiri totale sau parțiale) acestor stimulente; ia act de un studiu comandat de Comitetul Economic și Social European privind reducerea ratelor impozitului pe profit și impactul acesteia asupra veniturilor și creșterii economice (41);

12.

felicită Comisia pentru intenția de a crea viitor standard minim de impozitare globală în cadrul Codului de conduită, indiferent dacă se ajunge la un consens la nivel mondial sau nu, pentru a se asigura că toate întreprinderile își plătesc în mod echitabil impozitele atunci când generează profituri pe piața unică (42); observă că Comisia a anunțat recent în comunicarea sa intitulată „Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI” propuneri legislative care vor fi necesare pentru punerea în aplicare a pilonului II la nivelul Uniunii, inclusiv o revizuire a ATAD pentru a adapta normele privind societățile străine controlate la regula convenită privind includerea veniturilor în cadrul pilonului II, reformarea Directivei privind dobânzile și redevențele, reforma Codului de conduită și introducerea pilonului II în criteriile utilizate pentru evaluarea țărilor terțe în lista UE a jurisdicțiilor necooperante; invită, în acest sens, Comisia să garanteze că normele de aplicare privind o rată minimă efectivă vor fi elaborate fără costuri de conformare fiscală excesive; înțelege că, în general, rata fiscală efectivă la nivel național a unei întreprinderi mari nu ar trebui să scadă sub rata minimă, aplicând raționamentul din propunerea actuală din pilonul II;

13.

reamintește că propunerea de modificare a Directivei privind dobânzile și redevențele este blocată în Consiliu din 2012, în special din cauza unui dezacord cu privire la impozitul minim reținut la sursă; invită Consiliul și președinția să redeschidă negocierile în acest sens;

14.

subliniază că este necesar ca întreprinderile multinaționale să fie impozitate pe baza unei formule echitabile și eficiente de alocare a drepturilor de impozitare între țările membre; regretă, în acest sens, faptul că Consiliul nu a fost de acord cu propunerile privind CCTB și CCCTB; solicită Comisiei să adapteze calendarul viitoarei propuneri legislative adaptate la agenda fiscală internațională; este preocupat de lipsa unei strategii clare care să asigure că noul cadru de impozitare a întreprinderilor din UE va obține sprijin din partea statelor membre;

15.

subliniază că, potrivit Fondului Monetar Internațional (43), chiar dacă ratele impozitului pe profit au urmat o tendință descendentă, colectarea veniturilor din impozitul pe profit în procente din PIB a rămas remarcabil de constantă în timp, având în vedere ciclul economic;

16.

insistă asupra faptului că viitoarea introducerea a noilor instrumente ale UE împotriva PFD ar trebui să acorde prioritate recurgerii la instrumente obligatorii și să analizeze toate posibilitățile oferite de TFUE care permit eficientizarea procesului decizional; reamintește că procedura prevăzută la articolul 116 din TFUE poate fi aplicată atunci când practicile fiscale dăunătoare denaturează condițiile de concurență pe piața internă și că această dispoziție din tratat nu modifică repartizarea competențelor între Uniune și statele membre;

17.

invită Comisia să evalueze eficacitatea regimurilor fiscale favorabile pentru brevete și a altor regimuri de proprietate intelectuală în noua abordare definită de acțiunea 5 din Planul de acțiune BEPS privind PFD, inclusiv impactul asupra pierderilor de venituri; invită Comisia să prezinte propuneri în cazul în care evaluarea stabilește că regimurile PI nu au impact asupra activităților economice reale; ia act de faptul că guvernul SUA propune abrogarea venitului său necorporal obținut din străinătate (FDII);

18.

subliniază că politicile fiscale ale statelor membre sunt monitorizate prin intermediul semestrului european; consideră că semestrul european ar putea fi extins ca instrument de sprijinire a reducerii planificării fiscale agresive în UE prin recomandările specifice fiecărei țări;

Reforma Codului de conduită privind impozitarea întreprinderilor

19.

felicită Grupul de lucru pentru Codul de conduită, pentru cele 480 de evaluări efectuate de la crearea sa, din care aproximativ 130 (44) au fost declarate dăunătoare (45); admite că evaluarea inter pares a regimurilor fiscale naționale efectuată în cadrul Codului a dus la reducerea concurenței fiscale dăunătoare și la o scădere a regimurilor fiscale preferențiale în Uniune; anticipează un posibil impact similar pe plan mondial prin intermediul procesului de includere pe lista UE; avertizează însă cu privire la dezvoltarea unor regimuri nepreferențiale dăunătoare; consideră, prin urmare, că criteriile actuale care definesc PFD în Codul de conduită sunt parțial perimate, având în vedere atenția pe care o acordă regimurilor preferențiale; subliniază că este necesar să se îmbunătățească eficacitatea codului în lumina recentelor scandaluri fiscale și provocări precum globalizarea, digitalizarea și importanța tot mai mare a activelor necorporale;

20.

solicită ca Codul de conduită să facă pe deplin uz de aplicabilitatea actuală a mandatului său; invită însă Consiliul să revadă în continuare domeniul de aplicare al mandatului cu promptitudine și acolo unde este cazul și, în special, să analizeze toți indicatorii de planificare fiscală agresivă pentru fiecare stat membru, inclusiv caracteristicile generale ale unui sistem fiscal, pentru a stabili dacă legislația sa cuprinde măsuri fiscale dăunătoare; invită Consiliul să asigure o monitorizare a Comunicării Comisiei din iulie 2020 referitoare la buna guvernanță fiscală, atât în UE, cât și în afara acesteia, care pledează pentru o reformă a Codului de conduită în vederea asigurării unei impozitări echitabile în Uniune; ia act de faptul că acest lucru este deja parțial realizat de Grupul de lucru pentru codul de conduită, în special în ceea ce privește regimurile de deducere a dobânzilor nominal și regimurile de scutire a veniturilor din resurse străine și în cadrul procesului de întocmire a listei UE;

21.

subliniază că Codul de conduită este un instrument legislativ neobligatoriu al cărui scop este de a menține un cadru fiscal al UE care să permită condiții de concurență loială în domeniul fiscal, pe baza evaluării inter pares și a presiunii inter pares; regretă însă că acest cod nu are caracter juridic obligatoriu; ia act de faptul că statele membre pot amâna abrogarea unui regim dăunător sau chiar îl pot menține în vigoare, fără a se confrunta cu niciun fel de repercusiuni; evidențiază că acest cod nu are caracter juridic obligatoriu; insistă asupra faptului că documentele care vizează procesul decizional privind Codul de conduită ar trebui să fie accesibile publicului;

22.

solicită o revizuire a criteriilor, a guvernanței și a domeniului de aplicare al Codului printr-un instrument obligatoriu bazat pe acordurile interguvernamentale în vigoare și cu o procedură decizională mai eficientă; consideră că revizuirea Codului ar trebui să se desfășoare printr-un proces democratic, transparent și responsabil și să implice un grup de experți din rândul societății civile, al Comisiei și al Parlamentului; solicită ca instrumentul revizuit să fie aplicat într-un mod mai transparent și mai eficient și să prevadă o participare adecvată a Parlamentului la procesul de elaborare și adoptare de noi politici și criterii de combatere a PFD;

23.

consideră că reforma criteriilor Codului de conduită este o chestiune urgentă și că aceasta ar trebui să includă, ca un prim pas, un criteriu al ratei efective de impozitare în conformitate cu viitoarea rată minimă efectivă de impozitare convenită la nivel internațional în cadrul pilonului II al cadrului favorabil incluziunii, precum și cerințe solide și progresive privind activitatea economică substanțială, permițând în același timp o concurență loială, care este un rezultat ideal și posibil al unui efort ambițios, condus în principal de Uniune și SUA ca cel mai important partener al acesteia;

24.

consideră că o gamă largă de potențiali factori de risc ar putea facilita transferul profiturilor, cum ar fi numărul de entități cu scop special, relocarea activelor necorporale și nivelurile ridicate ale veniturilor pasive (redevențe, dobânzi, dividende etc.);

25.

sprijină intenția Comisiei, astfel cum a fost prezentată în Planul său de acțiune pentru o impozitare echitabilă și simplificată, care sprijină strategia de redresare, de a extinde domeniul de aplicare al Codului pentru a acoperi și alte tipuri de regimuri și aspecte generale ale sistemelor naționale de impozitare a societăților; recomandă includerea unor regimuri preferențiale de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, pentru a include sisteme speciale de acordare a cetățeniei sau măsuri de atragere a persoanelor foarte mobile înstărite și a persoanelor cu mobilitate din domeniul informatic, ceea ce ar putea duce la denaturări semnificative ale pieței unice;

26.

invită Comisia și statele membre să analizeze posibilitatea introducerii unui „Cadru privind regimurile fiscale agresive și ratele reduse” (FATAL) care să înlocuiască actualul Cod de conduită, ținând seama de următoarele aspecte:

fără a aduce atingere domeniilor de competență respective ale statelor membre și ale Uniunii, acest cadru vizează măsurile care afectează sau pot afecta în mod semnificativ localizarea activității economice în UE și relocalizarea impozitului veniturilor personale și a capitalului (regimuri de impozitare individuală).

Activitatea economică, în acest sens, include, de asemenea, toate activitățile întreprinse în cadrul unui grup de întreprinderi.

Măsurile fiscale acoperite de acest cadru includ atât legi sau reglementări, cât și practici administrative;

În domeniul de aplicare precizat la punctul (a), măsurile fiscale care prevăd un nivel efectiv de impozitare considerabil mai scăzut, inclusiv egal cu zero, față de nivelurile care se aplică în general în statul membru în cauză sau sub orice nivel minim efectiv de impozitare convenit în Cadrul cuprinzător privind BEPS sau în forumul internațional în care este reprezentată UE, trebuie considerate potențial dăunătoare și, prin urmare, trebuie reglementate de prezentul cod (criteriul de acces).

Un astfel de nivel de impozitare poate funcționa în virtutea ratei nominale de impozitare și/sau a bazei de impozitare sau a oricărui alt factor relevant care determină rata efectivă de impozitare.

Atunci când se evaluează dacă astfel de măsuri sunt dăunătoare, ar trebui să se examineze, printre altele:

1.	dacă avantajele se acordă doar nerezidenților ori pentru tranzacții efectuate cu nerezidenți; sau

2.	dacă avantajele sunt total izolate de piața internă, astfel încât să nu afecteze baza impozabilă națională; sau

dacă avantajele se acordă chiar și în absența oricărei activități economice reale și a unei prezențe economice substanțiale în statul membru care oferă aceste avantaje fiscale, astfel cum sunt definite de Comisia Europeană și pe baza unei cerințe proporționale privind activitatea economică care evoluează progresiv pe măsură ce veniturile raportate cresc în statul membru în cauză. Se va acorda, în acest sens, o atenție deosebită regimurilor de proprietate intelectuală;

4.	dacă normele pentru determinarea profitului din activitățile interne din cadrul unui grup multinațional de companii se îndepărtează de la principiile acceptate la nivel internațional, în special de la normele convenite în cadrul OCDE; sau

5.	dacă măsurile fiscale sunt lipsite de transparență, inclusiv atunci când dispozițiile legale sunt relaxate la nivel administrativ într-un mod netransparent;

în domeniul de aplicare precizat la punctul (a), regimurile preferențiale de impozitare a veniturilor personale și a capitalului care conduc la un nivel efectiv de impozitare considerabil mai scăzut, inclusiv egal cu zero, față de nivelurile care se aplică în general în statul membru în cauză trebuie considerate potențial dăunătoare și, prin urmare, trebuie reglementate de prezentul cod. În mod similar, regimurile generale de impozitare a veniturilor personale și a averii care ar duce la o denaturarea pieței unice pot fi acoperite de domeniul de aplicare și evaluate;

Statu-quo-ul și lichidarea Statu-quo-ului

Statu-quo

statele membre se angajează să nu introducă noi măsuri fiscale dăunătoare în sensul prezentului cadru. Prin urmare, statele membre vor respecta principiile care stau la baza cadrului atunci când vor stabili viitoarea politică și vor ține seama în mod corespunzător de procesul de revizuire menționat la punctele (e)-(i) atunci când vor evalua dacă noile măsuri fiscale sunt dăunătoare;

Lichidarea

Statele membre se angajează să își reexamineze legile existente și practicile stabilite, ținând seama de principiile care stau la baza cadrului și de procesul de revizuire menționat la punctele (e)-(i). Statele membre vor modifica aceste legi și practici, dacă este necesar, în vederea eliminării oricărei măsuri dăunătoare cât mai curând posibil, ținând seama de discuțiile Consiliului și ale Comisiei în urma procesului de revizuire;

Procesul de analiză

Furnizarea de informații relevante

în conformitate cu principiile transparenței și deschiderii, statele membre se vor informa reciproc și vor informa Comisia cu privire la măsurile fiscale existente și propuse care pot intra în domeniul de aplicare al cadrului. În special, statele membre sunt invitate să furnizeze, la cererea unui alt stat membru, informații privind orice măsură fiscală care pare să intre în domeniul de aplicare al cadrului. În cazul în care măsurile fiscale preconizate necesită aprobare parlamentară, astfel de informații nu trebuie furnizate decât după anunțarea lor în cadrul Parlamentului. Regimurile care vor fi evaluate în domeniul de aplicare al cadrului ar trebui notificate Parlamentului European spre informare;

Evaluarea măsurilor dăunătoare

orice stat membru poate solicita să i se acorde posibilitatea de a purta discuții și de a formula observații cu privire la o măsură fiscală a unui alt stat membru care ar putea intra în domeniul de aplicare al cadrului. Acest lucru va permite efectuarea unei evaluări menite să stabilească dacă măsurile fiscale în cauză sunt dăunătoare, în lumina efectelor pe care acestea le pot avea în cadrul UE. Evaluarea respectivă va ține seama de toți factorii identificați la punctele (b) și (c);

Consiliul subliniază, de asemenea, că în cadrul evaluării menționate, este necesar să se evalueze cu atenție efectele pe care măsurile fiscale le au asupra altor state membre, printre altele, în lumina modului în care activitățile vizate sunt supuse unei impozitări efective pe întreg teritoriul UE.

În măsura în care măsurile fiscale sunt utilizate pentru a sprijini dezvoltarea economică a anumitor regiuni, se va evalua dacă măsurile sunt proporționale cu scopurile urmărite și vizează aceste obiective. Pentru a evalua acest aspect, se va acorda o atenție deosebită caracteristicilor și constrângerilor specifice în cazul regiunilor ultraperiferice și insulelor mici, fără a submina integritatea și coerența ordinii juridice a Uniunii, inclusiv piața internă și politicile comune. O astfel de evaluare ar lua în considerare cerințele minime progresive privind prezența economică substanțială, astfel cum sunt definite la punctul (b);

Procedura

un grup va fi înființat prin eforturile comune ale Consiliului și Comisiei pentru a evalua măsurile fiscale care ar putea intra în domeniul de aplicare al prezentului cadru și pentru a supraveghea furnizarea de informații cu privire la aceste măsuri. Consiliul invită fiecare stat membru și Comisia să numească un înalt reprezentant și un membru supleant în acest grup, care va fi prezidat de un reprezentat al unui stat membru. Grupul, care se va reuni în mod regulat, va selecta și revizui măsurile fiscale în vederea unei evaluări, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctele (e)-(g). Grupul va prezenta în mod regulat rapoarte cu privire la măsurile evaluate. Aceste rapoarte vor fi transmise Consiliului în vederea deliberării și vor fi publicate, în cazul în care Consiliul decide astfel. Documentele ar trebui să fie comunicate, la cerere, Parlamentului și publicate de îndată ce se va finaliza procesul de evaluare.

Aplicare

statele membre au dreptul să pună în aplicare contramăsuri care ar reduce stimulentele pentru evitarea obligațiilor fiscale în cazul în care un stat membru nu decide anularea unui regim care a fost evaluat ca fiind dăunător în contextul prezentului cadru în termen de 2 ani și, în special:

(a)	nedeductibilitatea costurilor;

(b)	măsurile privind impozitul reținut la sursă;

(c)	derogări privind limitarea participării;

(d)	cerințe speciale privind documentația, în special în ceea ce privește prețurile de transfer;

Extinderea geografică

Consiliul consideră că este indicat ca principiile care vizează abolirea măsurilor fiscale dăunătoare să fie adoptate pe o bază geografică cât mai amplă posibil. În acest sens, statele membre se angajează să promoveze adoptarea lor în țările terțe; de asemenea, se angajează să promoveze adoptarea lor pe teritoriile la care nu se aplică tratatul. În acest context, Consiliul și Comisia ar trebui să se bazeze pe criterii de transparență fiscală, pe o impozitare echitabilă și pe punerea în aplicare a măsurilor împotriva BEPS pentru a stabili o listă a UE a jurisdicțiilor necooperante. Criteriul impozitării echitabile ar trebui să se bazeze pe factorii identificați la punctele (b) și (c) din prezentul cadru.

Statele membre cu teritorii dependente ori asociate sau care au responsabilități speciale sau prerogative fiscale în ceea ce privește alte teritorii se angajează, în cadrul acordurilor lor constituționale, să asigure aplicarea acestor principii pe teritoriile respective. În acest sens, statele membre respective vor face un bilanț al situației sub forma unor rapoarte pe care le vor transmite grupului menționat la punctul (h), care le va evalua în conformitate cu procedura de revizuire descrisă mai sus;

Monitorizarea și revizuirea

Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă și eficace a cadrului, Consiliul invită Comisia să îl informeze anual cu privire la punerea în aplicare a acestuia și la aplicarea ajutorului de stat fiscal. Raportul ar trebui să fie pus la dispoziția publicului. Consiliul și statele membre vor revizui dispozițiile cadrului la doi ani de la adoptarea acestuia;

27.

Salută schimbul de opinii cu Liudmila Petkova, președinta Grupului de lucru pentru codul de conduită, la 19 aprilie 2021; o invită să compară cel puțin anual în fața Parlamentului într-o audiere publică și să raporteze Consiliului cu privire la progresele înregistrate;

28.

salută publicarea de rapoarte bianuale de către Grup, adresate Consiliului; consideră că ar trebui creat un instrument online dedicat pentru a evita situația în care concluziile Consiliului sunt unica sursă de informații esențiale cu privire la politica fiscală la nivelul UE; apreciază eforturile depuse pentru publicarea documentelor și lucrărilor Grupului de lucru pentru codul de conduită; solicită ca informațiile publice să fie puse la dispoziție pe o platformă ușor de utilizat;

29.

invită Grupul de lucru pentru codul de conduită să invite deputați în Parlamentul European la discuții, ca observatori; încurajează Grupul să transmită public o parte din reuniunile sale atunci când acestea nu necesită deliberări confidențiale;

o o

30.

îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Anexa I la Concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) din 1 decembrie 1997 privind politica fiscală – Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 1 decembrie 1997 referitoare la Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor (JO C 2, 6.1.1998, p. 2).

(2) https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/03/08/ecofin-conclusions-code-conduct-business-taxation/

(3) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-6004-2021-INIT/en/pdf

(4) JO C 331, 7.10.2020, p. 3 și JO C 66, 26.2.2021, p. 40.

(5) JO C 162, 10.5.2019, p. 182.

(6) JO C 162, 10.5.2019, p. 152.

(7) JO C 366, 27.10.2017, p. 51.

(8) JO C 101, 16.3.2018, p. 79.

(9) JO C 108, 26.3.2021, p. 8.

(10) JO C 399, 24.11.2017, p. 74.

(11) JO C 369, 11.10.2018, p. 132.

(12) Texte adoptate, P9_TA(2021)0022.

(13) Acțiunile comune întreprinse ca urmare a rezoluției Parlamentului European (Comisia pentru afaceri economice și monetare) conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune și a rezoluției Parlamentului European [Comisia specială pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAXE 1)] referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, adoptată de comisie la 16 martie 2016; acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției Parlamentului European [Comisia specială pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAX2)] referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, adoptată de comisie la 16 noiembrie 2016; acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției fără caracter legislativ a Parlamentului European (Comisia sa de anchetă pentru a investiga presupusele încălcări ale normelor de drept și administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (Comisia PANA)) din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de recomandare a Parlamentului European către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, adoptată de comisie în aprilie 2018; și acțiunile întreprinse în urma rezoluției Parlamentului European din 27 august 2019 [Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (TAX3)] referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale.

(14) Taxation Papers, Documentul de lucru nr. 64, 31 august 2016, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/taxation_customs/system/files/2016-11/taxation_paper_64.pdf

(15) Taxation Papers, Documentul de lucru nr. 71, Institute for Advanced Studies în colaborare cu CPB și DONDENA, 2017, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/taxation_customs/system/files/2018-03/taxation_papers_71_atp_.pdf

(16) Kiendl Krišto, I. și E. Thirion, An overview of shell companies in the European Union („O prezentare a companiilor fictive în Uniune Europeană”), Parlamentul European, Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, Unitatea de evaluare ex post și Unitatea pentru valoarea adăugată europeană, 17 octombrie 2018, disponibil la adresa: https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/155724/EPRS_STUD_627129_Shell%20companies%20in%20the%20EU.pdf

(17) https://www.un.org/pga/75/wp-content/uploads/sites/100/2021/02/FACTI_Panel_Report-compressed.pdf

(18) https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12999-Tax-avoidance-fighting-the-use-of-shell-entities-and-arrangements-for-tax-purposes_en

(19) Crivelli, E., De Mooij, R., De Vrijer, J.E.J., Hebous, S., Klemm, A., Taxing Multinationals in Europe, 2021 (https://www.imf.org/en/Publications/Departmental-Papers-Policy-Papers/Issues/2021/05/25/Taxing-Multinationals-in-Europe-50129)

(20) JO L 193, 19.7.2016, p. 1.

(21) JO L 144, 7.6.2017, p. 1.

(22) JO L 157, 26.6.2003, p. 49.

(23) JO L 345, 29.12.2011, p. 8.

(24) JO L 64, 11.3.2011, p. 1.

(25) JO L 332, 18.12.2015, p. 1.

(26) JO L 146, 3.6.2016, p. 8.

(27) JO L 139, 5.6.2018, p. 1.

(28) Raportul anual privind fiscalitatea 2021 — Analiza politicilor fiscale în statele membre ale UE (https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/db46de2a-b785-11eb-8aca-01aa75ed71a1/language-en).

(29) OCDE (2015), Combaterea practicilor fiscale dăunătoare într-un mod mai eficace, luând în considerare transparența și substanța, Acțiunea 5 – Raport final 2015, proiectul OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor, editura OCDE, Paris http://dx.doi.org/10.1787/9789264241190-en

(30) Raportul FMI, Taxing Multinationals in Europe, 2021: https://www.imf.org/en/Publications/Departmental-Papers-Policy-Papers/Issues/2021/05/25/Taxing-Multinationals-in-Europe-50129

(31) Disponibil la: https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/0044caf0-58ff-4be6-bc06-be2af6610870

(32) Tørsløv, T., Wier, L., și Zucman, G., The Missing Profits of Nations („Veniturile lipsă ale statelor”), document de lucru, aprilie 2020, disponibil la adresa https://missingprofits.world/

(33) FMI, op.cit. 2021.

(34) Samoa Americană; Anguilla; Dominica; Insulele Fiji; Guam; Palau; Panama; Samoa; Trinidad și Tobago; Insulele Virgine Americane; Vanuatu; Seychelles.

(35) Comisia Europeană, Raport anual privind fiscalitatea 2021.

(36) https://www.oecd.org/tax/beps/

(37) Drover, R., Ferrett, B., Gravino, D., Jones, E. și Merler, S., „Bringing transparency, coordination and convergence to corporate tax policies in the European Union” („Transparență, coordonare și convergență în politicile de impozitare a companiilor în Uniunea Europeană”), Parlamentul European, Direcția Generală Cercetare Parlamentară, Unitatea pentru valoarea adăugată europeană, 24 noiembrie 2015. Disponibil la: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/558773/EPRS_STU(2015)558773_EN.pdf

(38) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(39) COM(2020)0313.

(40) Proiectul OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor, „Provocările fiscale care rezultă din digitalizare — Raport privind proiectul «Pilonul 1»: cadrul inclusiv privind BEPS” (Tax Challenges Arising from Digitalisation – Report on Pillar One Blueprint: Inclusive Framework on BEPS), Editura OCDE, Paris, 2020, p. 12. Disponibil la: https://www.oecd.org/tax/beps/tax-challenges-arising-from-digitalisation-report-on-pillar-two-blueprint.pdf

(41) Baert, P., Lange. F., Watson, J., The Role of Taxes on Investment to Increase Jobs in the EU – An Assessment of Recent Policy Developments in the Field of Corporate Taxes, („Rolul fiscalității asupra investițiilor de creare de locuri de muncă în UE – o evaluare a ultimelor evoluții în domeniul impozitării marilor societăți”), mai 2019.

(42) COM(2020)0313.

(43) https://www.elibrary.imf.org/view/journals/087/2021/012/article-A001-en.xml

(44) Schimb de opinii al Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) cu Liudmila Petkova, președinta Grupului de lucru pentru Codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor, 19 aprilie 2021.

(45) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2018-REV-4/en/pdf

Top

Choose the experimental features you want to try