Avizul Comitetului Economic și Social European privind impactul societal și ecologic al ecosistemului 5G

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 105/06)

Raportor:

Dumitru FORNEA

Decizia Adunării Plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	7.10.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	20.10.2021
Sesiunea plenară nr.	564
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	210/2/19

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE observă că digitalizarea rapidă și dezvoltarea comunicațiilor electronice au un puternic impact asupra economiei și a societății în sens larg. Prin utilizarea responsabilă a acestor tehnologii, omenirea are șansa istorică de a construi o societate mai bună. Cu toate acestea, fără asigurarea diligenței necesare și a controlului democratic, comunitățile noastre s-ar putea confrunta în viitor cu provocări serioase în ceea ce privește administrarea acestor sisteme tehnologice.

1.2.

CESE recunoaște că infrastructura de comunicații electronice poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții cetățenilor și are o influență directă asupra combaterii sărăciei. Tehnologia 5G reprezintă o oportunitate enormă de îmbunătățire a serviciilor de sănătate umană prin dezvoltarea telemedicinei și prin îmbunătățirea accesului la asistență medicală. Rolul important pe care l-a jucat telemedicina în timpul pandemiei este recunoscut la nivelul societății.

1.3.

CESE constată că dezbaterea privind implementarea rețelelor 5G s-a transformat într-o discuție controversată și politică, însă aspectele sociale, de mediu și de sănătate trebuie clarificate, cu implicarea cetățenilor și a tuturor actorilor relevanți.

1.4.

CESE încurajează Comisia Europeană să avanseze în procesul de evaluare a impactului multisectorial al noilor tehnologii 5G și 6G, ținând cont că este nevoie de instrumente și de măsuri pentru evaluarea riscurilor și a vulnerabilităților. Prin urmare, CESE recomandă să se aloce fonduri europene și naționale pentru desfășurarea de cercetări multidisciplinare și studii de impact mai aprofundate axate atât pe oameni, cât și pe mediu, precum și pentru diseminarea acestor rezultate, pentru a educa publicul larg și factorii de decizie.

1.5.

CESE propune ca Comisia Europeană să se consulte cu cetățenii și cu organizațiile societății civile și, prin implicarea tuturor instituțiilor publice relevante, să fie în măsură să contribuie la procesul decizional cu privire la impactul societal și ecologic al comunicațiilor electronice mobile.

1.6.

CESE consideră că UE are nevoie de un organism european independent, cu metodologii actualizate, în conformitate cu contextul tehnologic actual și cu o abordare multidisciplinară, pentru a institui orientări pentru protecția publicului larg și a lucrătorilor în cazul expunerii la radiații electromagnetice de frecvență radio.

1.7.

CESE recomandă ca toate stațiile de transmisie de frecvență radio și benzile de frecvență pe care funcționează acestea să fie inventariate, iar aceste informații să fie publicate, în vederea unei mai bune gestionări teritoriale și a protejării intereselor cetățenilor, în special ale grupurilor vulnerabile (copii, femei însărcinate, bolnavi cronic, vârstnici, persoane electrohipersensibile). De asemenea, trebuie să se țină seama de sănătatea și securitatea lucrătorilor.

1.8.

CESE sprijină ideea că echipamentele rețelelor 5G trebuie să fie proiectate, din fabrică, cu capacități de a furniza informații publice și în timp real asupra puterii de emisie și a altor parametri tehnici relevanți pentru organizațiile consumatorilor și pentru publicul interesat. Aceste date trebuie să fie centralizate, gestionate și divulgate de autoritățile competente.

1.9.

CESE consideră că monitorizarea și controlul poluării electromagnetice trebuie să se desfășoare pe baza unei abordări științifice interinstituționale și interdisciplinare riguroase, sprijinite de furnizarea de echipamente moderne pentru măsurarea parametrilor rețelelor de comunicații electronice, astfel încât efectele cumulate pe perioade mai îndelungate să fie evidențiate și evaluate în mod corespunzător.

1.10.

Deși nu există date științifice recunoscute care să indice un impact negativ al tehnologiei 5G asupra sănătății umane, CESE consideră că aspectele sociale, de sănătate și de mediu ale rețelelor 5G trebuie monitorizate în permanență, în conformitate cu principiul precauției. CESE recunoaște că există preocupări în ceea ce privește efectele în materie de sănătate, inclusiv aspectele termice și nontermice, intensitatea expunerii și efectele pe termen lung ale acestei expuneri. Unele regiuni/zone vor concentra o expunere mai mare decât altele și, în astfel de cazuri, ar trebui luate în considerare măsuri specifice, inclusiv recomandarea de a extinde aplicarea principiului ALARA pentru a limita efectele radiației electromagnetice generate de rețelele 5G.

1.11.

CESE constată că expunerea populației la o varietate de câmpuri electromagnetice este aproape imposibil de evitat. Partenerii sociali ar trebui să fie implicați încă de la începutul procesului de evaluare a valorilor-limită de expunere prevăzute în Directiva europeană privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) (1). O atenție specială ar trebui acordată efectelor nontermice.

1.12.

Măsurile de protecție a sănătății și securității trebuie îmbunătățite și consolidate printr-o monitorizare riguroasă a nivelurilor de radiații și printr-o aplicare strictă a standardelor de siguranță pentru persoanele care lucrează în apropierea surselor de radiații electromagnetice.

1.13.

CESE constată că trebuie actualizate mecanismele instituționale menite să asigure respectarea tuturor drepturilor omului în noul context al hiperdigitalizării, al hiperautomatizării și al hiperconectivității, facilitat de punerea în aplicare a tehnologiei 5G, ținând cont de faptul că orice dezvoltare tehnologică trebuie să integreze aceste valori universale, care reprezintă o dimensiune validă și necesară în evaluarea raportului cost-beneficiu.

1.14.

CESE înțelege îngrijorarea cetățenilor cu privire la asigurarea faptului că le sunt respectate drepturile de proprietate în ceea ce privește distribuția antenelor sau dreptul de a-și deține propriile corpuri în contextul extinderii rețelelor 5G pretutindeni, de la domiciliile cetățenilor până la sateliții orbitali. Dreptul la proprietate și alegerile persoanelor trebuie respectate. Ar trebui garantată definiția consimțământului informat, astfel încât cetățeanul să aibă un drept real la consimțământ liber, complet informat și valid.

1.15.

CESE sprijină consolidarea capacităților europene pentru prevenirea riscurilor cibernetice, pentru educație și pentru protecție, atât prin consolidarea instituțiilor relevante precum ENISA, cât și prin crearea de instrumente tehnologice, instituționale și juridice pentru a asigura respectarea drepturilor cetățenilor. Pentru a remedia anumite amenințări la adresa securității, UE ar trebui să investească mai mult în construirea propriilor tehnologii și în sprijinirea industriei tehnologice și a dezvoltatorilor. Aspectul cel mai important este că aceste acțiuni ar trebui să fie astfel concepute încât să stimuleze IMM-urile europene să dezvolte o infrastructură 5G sigură și fiabilă.

2.   Introducere

2.1.

5G nu este o tehnologie nouă în sine, ci mai degrabă o evoluție a tehnologiilor deja existente (de la 1G la 4G), cu care va coexista. Acest lucru va avea ca rezultat o rețea mixtă de rețele – benzi de frecvențe radio mai multe și mai variate, o gamă de dispozitive care fac schimb de date și o multitudine de interacțiuni cu utilizatorii. Unele dintre noile echipamente și noile tehnologii utilizate ar putea avea efecte diferite în comparație cu generațiile anterioare.

2.2.

Tehnologia 5G ar trebui să asigure hiperconectivitate fără fir (wireless), posibilitatea de acoperire și conectare a unui număr imens de dispozitive și viteză de transfer mult mai mare, măsurată în Gbps. Ea va realiza acest lucru prin formarea fasciculului prin agregare de spectru și prin conexiuni multiple în paralel, utilizând atât antene Massive MIMO (stația de bază cu rețea fazată a operatorului), cât și antene MIMO obișnuite (dispozitivul clientului) și o latență mică (de ordinul milisecundelor pentru infrastructura operatorului, dar nu și cu restul internetului).

2.3.

Într-un studiu al GSMA din 2019 se arată că noile capabilități ale rețelelor 5G sunt necesare pentru a face posibilă conducerea autonomă, realitatea virtuală, realitatea augmentată și „internetul tactil”, restul aplicațiilor fiind realizabile și cu tehnologia actuală (4G LTE și fibră optică). De asemenea, tehnologia 5G va accelera tranziția către Industria 4.0 și va facilita dezvoltarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială și, prin urmare, această tehnologie este considerată un element esențial și necesar pentru dezvoltarea unei economii moderne, tot mai automatizate și digitalizate.

2.4.

O serie de comunități științifice din întreaga lume au prezentat dovezi (2) ale unor motive întemeiate de îngrijorare cu privire la expunerea îndelungată și ubicuă a corpului uman și a altor organisme biologice la multitudinea de frecvențe ale microundelor exploatate de rețelele 5G și ale fasciculelor și frecvențelor radio de ordinul zecilor de gigaherți specifice tehnologiilor 5G, precum și cu privire la potențialele efecte adverse asupra sănătății umane, biodiversității și mediului înconjurător. Totuși, până acum, autoritățile publice relevante de la nivelul UE și de la nivel național au comunicat că nu există dovezi științifice privind impactul negativ al tehnologiei 5G asupra sănătății umane. OMS precizează că „până în prezent, după efectuarea multor cercetări, nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate între efectele nocive asupra sănătății și expunerea la tehnologii wireless”.

2.5.

Împreună cu tehnologiile emergente pe care le facilitează, 5G generează incertitudini și, la fel ca orice tehnologie nouă, unele efecte care ar putea să fie încă invizibile. Pentru a aborda în mod adecvat orice întrebare legată de impactul tehnologiei 5G asupra sănătății publice și pentru ca opinia publică să nu fie victimă a dezinformării, societatea civilă consideră că este nevoie de o guvernanță anticipativă adecvată, care să aplice principiul precauției în procesul legislativ european de reglementare a acestei noi generații tehnologice de comunicații electronice.

3.   Observații generale

3.1.

În general, instituțiile internaționale, corporațiile și autoritățile naționale nu-și ascund entuziasmul cu privire la avantajele pe care le va aduce tehnologia 5G. Cu toate acestea, este necesar să se studieze posibila apariție a unor efecte negative odată cu dezvoltarea ecosistemului 5G și, implicit, condițiile necesare pentru acceptarea socială a acestor infrastructuri și servicii cu impact societal semnificativ.

3.2.

Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiilor de comunicații electronice și a infrastructurii de internet, au apărut tot mai multe dezbateri în rândul cetățenilor și al societății civile organizate din țările dezvoltate cu privire la necesitatea și beneficiile accelerării exponențiale a dezvoltării rețelelor TIC. Autoritățile publice trebuie să recunoască provocările asociate modurilor în care aceste sisteme tehnologice ar putea afecta mediul, organismele vii sau drepturile civile ale cetățenilor.

3.3.

La nivel european, preocuparea pentru potențialele efecte ale poluării electromagnetice asupra sănătății se reflectă în considerentul 31 din Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3): „O abordare coerentă a autorizării privind spectrul radio în Uniune ar trebui să ia pe deplin în considerare protecția sănătății publice împotriva câmpurilor electromagnetice, care este esențială pentru bunăstarea cetățenilor. Asigurând respectarea Recomandării 1999/519/CE a Consiliului din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului la câmpuri electromagnetice (0 Hz-300 GHz), este esențial să se asigure monitorizarea permanentă a efectelor de natură ionizantă și neionizantă asupra sănătății ale utilizării spectrului radio, inclusiv a efectelor cumulate în situații reale în care diferite frecvențe ale spectrului radio sunt utilizate de un număr din ce în ce mai mare de tipuri de echipamente.”

4.   Observații specifice

Tehnologia 5G și impactul asupra drepturilor civile ale cetățenilor

4.1.

În ultimii ani, mai multe organizații ale societății civile din UE și din alte țări au tras un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive și la crizele complexe și grave care ar putea fi declanșate de lipsa controlului democratic și a transparenței și de amenințările la adresa securității ca urmare a dependenței de tehnologiile furnizate de țări terțe.

4.2.

Industria comunicațiilor electronice și aplicațiile sale cu impact disruptiv de tipul tehnologiei 5G au la bază exploatarea a două resurse deosebit de importante. În primul rând, este vorba despre utilizarea spectrului de frecvențe radio. Aceasta este o resursă naturală limitată, aflată în proprietatea popoarelor și gestionată în numele lor de către guverne, prin intermediul unor agenții naționale sau al altor organisme publice care încheie contracte de leasing pentru aceste resurse în beneficiul operatorilor de comunicații electronice.

4.3.

O altă resursă esențială este accesul la datele și la metadatele consumatorilor și ale persoanelor. În urma dezvoltării pieței serviciilor digitale, aceste date sunt extrem de valoroase și oferă beneficii enorme întreprinderilor care le folosesc. Unele dintre provocările întâmpinate în acest sens au fost evidențiate în avizul CESE pe tema „Strategia privind datele” (4).

4.4.

Ținând cont de aspectele de mai sus, trebuie subliniat faptul că tehnologia 5G și partajarea și agregarea datelor, la fel ca multe alte tehnologii, constituie un instrument puternic, care poate fi folosit pentru consolidarea societății civile, pentru creșterea eficacității și fiabilității serviciilor publice și pentru reducerea inegalităților prin stimularea creșterii economice. Prin urmare, UE și statele membre ar trebui să profite de tehnologia 5G pentru a îmbunătăți accesul la date de înaltă calitate și pentru a dezvolta o mai bună infrastructură de administrare digitală (e-administrație), aducând astfel instituțiile publice și democratice mai aproape de cetățeni.

4.5.

În consecință, dezvoltarea responsabilă și durabilă a infrastructurii de comunicații electronice ar trebui să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor obișnuiți, în special în regiunile și în țările mai puțin dezvoltate. Dezvoltarea acestor tehnologii are, astfel, o influență directă asupra combaterii sărăciei.

4.6.

Pentru a se asigura o desfășurare rapidă a rețelelor 5G, Uniunea Europeană a creat, prin Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (5) (articolele 42, 43 și 44), un cadru normativ care facilitează accesul operatorilor de comunicații electronice pe proprietățile pe care trebuie instalate echipamentele și elementele de infrastructură absolut necesare dezvoltării acestor rețele. Societatea civilă monitorizează interpretarea acestei dispoziții, astfel încât transpunerea directivei să nu conducă la derogări neconstituționale de la garantarea drepturilor de proprietate ale cetățenilor.

Impactul ecosistemului 5G asupra mediului înconjurător

4.7.

Unele organizații ale societății civile au evidențiat impactul potențial al noilor rețele 5G asupra mediului. Unele dintre afirmațiile acestora se referă la realizarea unui număr insuficient de studii privind impactul asupra mediului sau la adoptarea unor mecanisme și măsuri necorespunzătoare pentru reducerea amprentei energetice a infrastructurii rețelelor 5G sau pentru promovarea reciclării deșeurilor electronice (6).

4.8.

Pentru a efectua o evaluare corespunzătoare a impactului tehnologiei 5G asupra mediului și a climei, autoritățile publice trebuie să țină cont de aspecte precum emisiile de GES (7), disponibilitatea și consumul materiilor prime critice, volumul (și sursele) de energie folosită de toate obiectele conectate și utilizate în cadrul IoT, precum și de volumul (și sursele) de energie folosită pentru a transporta date wireless și a organiza puncte de centralizare și de tranzit de date.

4.9.

Odată cu implementarea tehnologiei 5G și a internetului lucrurilor (IoT), miliarde de elemente noi ale rețelei 5G și obiecte de uz casnic (electronice și electrocasnice, instalații, etc.) se vor adăuga categoriei de reziduuri electronice (e-waste) (8), care trebuie luate în considerare în contextul conceptului de economie circulară și al politicilor privind zero deșeuri.

Preocupările privind impactul rețelelor 5G asupra sănătății umane și a organismelor vii

4.10.

Tehnologia 5G reprezintă o oportunitate enormă de a îmbunătăți sănătatea umană. Dezvoltarea infrastructurii TIC și încorporarea tehnologiei 5G vor accelera progresul telemedicinei, inclusiv prin conceptul de internet al obiectelor. Tehnologia 5G va permite efectuarea de intervenții chirurgicale complexe de la distanță, îmbunătățind astfel în mod semnificativ accesul la asistență medicală de înaltă calitate, în special pentru cei care nu își pot permite să călătorească în străinătate pentru a beneficia de tratamentul de care au nevoie.

4.11.

Dezvoltarea telemedicinei este deosebit de importantă în perioadele de pandemie, în care accesul staționar la asistență medicală este redus considerabil. În plus, tehnologia 4G a permis dezvoltarea teleradiologiei. Infrastructura TIC a permis pacienților să fie diagnosticați de la distanță (IRM, CT) și să beneficieze de un serviciu medical de calitate, indiferent de locul în care se află. Tehnologia 5G va dezvolta în continuare acest proces, permițând oamenilor să aibă un acces mai bun la diagnosticare și la servicii medicale directe care sunt furnizate de la distanță.

4.12.

Pe de altă parte, dezvoltarea tehnologică rapidă din ultimii 20 de ani a condus la creșterea câmpurilor electromagnetice și, implicit, la creșterea poluării ca urmare a acestui electrosmog. Impactul electrosmogului trebuie analizat printr-o abordare bazată pe dovezi pentru a evalua riscul real.

4.13.

Hipersensibilitatea electromagnetică sau intoleranța electromagnetică este o boală ce a fost recunoscută de Parlamentul European (9), de CESE (10) și de Consiliul Europei (11). Aceasta afectează un anumit număr de persoane, iar în contextul desfășurării tehnologiei 5G (care are nevoie de o rețea electronică mult mai densă), este posibil ca acest număr să crească.

4.14.

La nivel mondial s-au efectuat studii care concluzionează că efectele biologice ale radiațiilor electromagnetice nu prezintă niciun risc pentru sănătate, cu condiția respectării standardelor naționale sau ale ICNIRP. Totodată, există și studii din anii 1970 până în prezent (12) care au concluzionat că există pericole pentru sănătatea umană (13).

4.15.

Comisia Europeană și Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) (14), în rapoartele realizate în 2019 și în 2020 cu privire la preocupările legate de expunerea pe termen lung a oamenilor la câmpurile electromagnetice generate de tehnologia 5G, susțin că nu există dovezi științifice solide sau credibile privind problemele de sănătate cauzate de expunerea la energia de frecvență radio emisă de telefoanele mobile.

4.16.

În urmă cu mai mulți ani, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat câmpul electromagnetic generat de frecvențele radio ca fiind posibil cancerigen; în prezent, OMS adoptă o poziție similară cu cea a autorităților din UE și din SUA. Totuși, având în vedere desfășurarea rețelelor 5G, aceasta a anunțat că în 2022 va efectua o altă evaluare a riscurilor pe care le prezintă câmpurile electromagnetice pentru spectrul de frecvențe radio (între 3 kHz și 3 000 GHz) (15).

4.17.

Versiunea finală a Rezoluției 1815 din 27 mai 2011 a Consiliului Europei pe tema „Pericolele potențiale ale câmpurilor electromagnetice și efectul acestora asupra mediului” avertizează cu privire la impactul poluării electromagnetice asupra sănătății oamenilor și include un set de recomandări generale și specifice pentru o abordare coerentă pe termen mediu și lung a provocărilor generate de proliferarea telefoniei mobile. În acest document se subliniază nevoia de a se lua toate măsurile rezonabile pentru a reduce expunerea la câmpurile electromagnetice conform principiului ALARA (16), care trebuie aplicat în cazul radiației ionizante.

4.18.

Există studii care susțin că efectele radiațiilor emise de telefoanele mobile și de infrastructura de comunicații wireless (chiar și emisiile non-termice) prezintă riscuri pentru sănătatea umană din perspectivă neuronală, reproductivă, oncologică și genotoxică. (17) Totuși, instituțiile relevante consideră, pe baza evaluărilor și a metodologiilor proprii, că radiațiile emise de telefoanele mobile și de infrastructura de comunicații wireless sunt sigure pentru oameni.

4.19.

După cum s-a menționat anterior, există studii care au examinat impactul radiațiilor electromagnetice asupra sănătății oamenilor și a animalelor. În ceea ce privește însă efectele complexe pe care ar putea să le aibă expunerea la radiații electromagnetice neionizante, ca efect nontermic, asupra florei și faunei, se cunoaște foarte puțin și se comunică și mai puțin pe această temă. Cele mai cunoscute studii fac referire la impactul semnificativ și imediat asupra polenizatorilor și asupra păsărilor, dar oamenii de știință sunt extrem de preocupați de impactul pe termen lung al emisiilor electromagnetice asupra ecosistemelor vii.

Observații privind orientările ICNIRP (18)

4.20.

Comisia Europeană și marea majoritate a guvernelor naționale din lumea întreagă utilizează orientările ICNIRP la stabilirea limitelor de expunere a populației la radiațiile câmpurilor electromagnetice. De asemenea, orientările ICNIRP actualizate și publicate în 2020 au luat în considerare și formarea fasciculelor (beamforming) și frecvențele – parametri specifici tehnologiei 5G –, însă nu s-a ținut cont de agregarea frecvențelor și de creșterea densității conexiunilor.

4.21.

În ciuda faptului că ICNIRP face eforturi considerabile pentru a comunica metodele științifice folosite la stabilirea orientărilor de protecție, aceasta recunoaște ca fiind potențial dăunătoare doar efectele termice produse de radiațiile electromagnetice.

4.22.

Studiul STOA realizat de Parlamentul European (19), în acord cu recomandările Rezoluției nr. 1815 din 2011 a Consiliului Europei, pledează pentru respectarea principiului precauției, reconsiderarea limitelor propuse de ICNIRP și adoptarea unor măsuri tehnice și administrative care să asigure o reducere a impactului poluării electromagnetice generate de comunicațiile electronice.

4.23.

Măsurile propuse vizează o arhitectură mai responsabilă a infrastructurii de comunicații (amplasarea antenelor și a altor echipamente specifice), pentru a asigura informarea corectă a populației cu privire la efectele potențiale ale poluării electromagnetice și la opțiunile disponibile pentru reducerea impactului expunerii la radiații electromagnetice, pentru a dezvolta capacitatea de monitorizare a câmpurilor electromagnetice etc. Ar trebui să se asigure fonduri europene și naționale pentru a desfășura cercetări multidisciplinare și studii de impact mai aprofundate, atât asupra oamenilor, cât și a mediului și pentru a disemina rezultatele, în scopul educării publicului larg și a factorilor de decizie.

Securitatea cibernetică 5G – instrumente, măsuri și eficacitatea acestora

4.24.

CESE a evidențiat deja multe dintre provocările în materie de securitate cibernetică în avizul său pe tema „Implementarea rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE – Punerea în aplicare a setului de instrumente al UE” (20). Vulnerabilitățile cibernetice nerezolvate la nivelul tehnologiilor 4G vor fi amplificate în cazul tehnologiilor 5G. Aceste vulnerabilități se află la nivelul tehnic al arhitecturii, topologiei și protocoalelor, conform cartografierilor ENISA (21) și, potrivit raportului NIS (22), nu pot fi combătute deocamdată cu măsuri eficiente.

4.25.

Pentru a remedia anumite amenințări la adresa securității, UE ar trebui să investească mai mult în construirea propriilor tehnologii și în sprijinirea industriei tehnologice și a dezvoltatorilor. Aspectul cel mai important este că aceste acțiuni ar trebui să fie astfel concepute încât să stimuleze IMM-urile europene să dezvolte o infrastructură 5G sigură și fiabilă.

---

(1)  Directiva 2013/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] și de abrogare a Directivei 2004/40/CE (JO L 179, 29.6.2013, p. 1).

(2)  https://ehtrust.org/environmental-health-trust-et-al-v-fcc-key-documents/

(3)  Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).

(4)  TEN/708 (JO C 429, 11.12.2020, p. 290).

(5)  Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

(6)  https://www.greenpeace.org/static/planet4-eastasia-stateless/2021/05/a5886d59-china-5g-and-data-center-carbon-emissions-outlook-2035-english.pdf

(7)  https://www.hautconseilclimat.fr/wp-content/uploads/2020/12/rapport-5g_haut-conseil-pour-le-climat.pdf

(8)  https://www.itu.int/en/ITU-D/Climate-Change/Pages/Global-E-waste-Monitor-2017.aspx

(9)  Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la problemele de sănătate provocate de câmpurile electromagnetice [2008/2211(INI)] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-6-2009-0216_RO.html?redirect

(10)  Avizul CESE pe tema „Implementarea rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE – Punerea în aplicare a setului de instrumente al UE”: TEN/704 (JO C 429, 11.12.2020, p. 281).

(11)  Rezoluția 1815 (2011), versiunea finală, articolul 8.1.4 http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=17994

(12)  https://bioinitiative.org/updated-research-summaries/

(13)  Defence Intelligence Agency – Biological Effects of Electromagnetic Radiation (Radiowaves and Microwaves) – martie 1976.

(14)  Poziția FCC a fost contestată în instanță de organizațiile societății civile din SUA: https://ehtrust.org/eht-takes-the-fcc-to-court/

(15)  Conform Regulamentului radiocomunicațiilor al Uniunii Internaționale de Telecomunicații (UIT).

(16)  As Low As Reasonably Achievable – Principiul ALARA stă la baza stabilirii programelor de protecție împotriva radiațiilor ionizante.

(17)  De exemplu, studiul European REFLEX (2004), desfășurat în numele UE de către 12 instituții academice, cu un buget total de peste 3 milioane EUR, cu o contribuție de 2,059 milioane EUR din partea Comisiei Europene.

(18)  Comisia internațională pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante.

(19)  https://www.home-biology.com/images/emfsafetylimits/EuropeanParliamentSTOA.pdf

(20)  JO C 429, 11.12.2020, p. 281.

(21)  https://www.enisa.europa.eu/publications/enisa-threat-landscape-report-for-5g-networks/at_download/fullReport

(22)  https://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=64468