(1a)

În conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei, instituind principiul integrării perspectivei de gen.

(2)

În conformitate cu articolele 9 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), la definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

(2)

În conformitate cu articolele 9 , 114, 168 și 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), la definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

(3)

Articolul 168 din TFUE prevede că Uniunea trebuie să completeze și să sprijine politicile naționale în domeniul sănătății, să încurajeze cooperarea între statele membre și să promoveze coordonarea între programele acestora, respectând pe deplin responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicilor lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de asistență medicală.

(3)

Articolul 168 din TFUE prevede că Uniunea trebuie să completeze și să sprijine politicile naționale în domeniul sănătății, să încurajeze cooperarea între statele membre , în special în regiunile de frontieră, și să promoveze coordonarea între programele acestora, respectând pe deplin responsabilitățile fiecărui stat membru de a-și defini propria politică de sănătate, precum și de a organiza, a presta și a gestiona serviciile de sănătate și de asistență medicală.

(5)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat epidemia cauzată de noul coronavirus (COVID-19 ) drept pandemie mondială. Această pandemie a cauzat o criză sanitară mondială fără precedent, cu grave consecințe socioeconomice și intensă suferință umană.

(5)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) , din cauza unei creșteri exponențiale a cazurilor, a declarat epidemia de COVID-19 (boala cauzată de noul coronavirus SARS-CoV2 ) și a bolii respiratorii asociate drept pandemie mondială. Pandemia de COVID-19 și, mai exact, cazurile moderate și grave ale bolii, care necesită îngrijiri medicale intermediare și intensive, au împins mai multe sisteme de sănătate, din interiorul și din afara Uniunii, până la punctul critic, și au cauzat o criză sanitară mondială fără precedent, cu grave consecințe socioeconomice și intensă suferință umană , afectând îndeosebi persoanele cu afecțiuni cronice, provocând atât decesul prematur, cât și afecțiuni cronice și lovind cel mai puternic categoriile cele mai vulnerabile ale populației, pacienții, femeile, copiii, îngrijitorii și persoanele în vârstă. Gravitatea crizei demonstrează, de asemenea, importanța acțiunii Uniunii și a reacției adecvate la amenințările provocate de bolile infecțioase și, în general, a consolidării acțiunilor Uniunii de completare a politicilor naționale în domeniul sănătății publice.

(5a)

Cadrele medicale, care au fost esențiale în timpul crizei provocate de COVID-19, sunt predominant femei și au fost expuse unor riscuri mai mari pentru sănătate în timpul crizei.

(5b)

Dat fiind faptul că efectele bolilor pot fi diferite de la bărbați la femei, așa cum reiese clar în cazul Covid-19, care prezintă o rată mai ridicată a mortalității la bărbați, programul ar trebui să studieze cauzele comportamentului bolii pentru a realiza progrese în ceea ce privește patologia, tratarea și vindecarea.

(6)

Deși statele membre sunt responsabile pentru politicile lor în domeniul sănătății, acestea ar trebui să protejeze sănătatea publică într-un spirit de solidaritate europeană (8). Experiența dobândită în urma actualei crize cauzate de COVID - 19 a demonstrat că este necesară o acțiune suplimentară fermă la nivelul Uniunii pentru a sprijini cooperarea și coordonarea între statele membre, cu scopul de a îmbunătăți prevenirea și controlul răspândirii bolilor umane grave la nivel transfrontalier, de a combate alte amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate și de a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor Uniunii.

(6)

Deși statele membre sunt responsabile pentru politicile lor în domeniul sănătății, acestea ar trebui să protejeze sănătatea publică într-un spirit de solidaritate europeană (8). Experiența dobândită în urma actualei crize cauzate de COVID - 19 a demonstrat că este necesară o acțiune suplimentară fermă la nivelul Uniunii pentru a sprijini cooperarea și coordonarea între statele membre, în special între regiunile frontaliere învecinate, precum și între autorități și părțile interesate relevante. Această cooperare ar trebui să îmbunătățească pregătirea, prevenirea și controlul răspândirii bolilor și infecțiilor umane grave la nivel transfrontalier, pentru a dezvolta și a pune la dispoziție produse pentru prevenirea și tratamentul bolilor, a combate alte amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate , precum și pentru a proteja și a ameliora sănătatea și bunăstarea tuturor cetățenilor Uniunii. Pregătirea este esențială pentru îmbunătățirea rezilienței la viitoarele amenințări și, având în vedere responsabilitatea lor pentru asigurarea îngrijirilor medicale, statele membre ar trebui să își supună sistemele de sănătate unor teste de rezistență pentru a identifica deficiențele și a verifica dacă acestea sunt pregătite pentru o posibilă criză sanitară viitoare.

(6a)

Deși acțiunea Uniunii în domeniul sănătății este limitată, Uniunea ar trebui să urmeze o strategie de sănătate publică coerentă pentru a răspunde epidemiei existente, ținând seama de specificitățile regionale și naționale, și pentru a avea capacitatea de a face față viitoarelor realități îngrijorătoare și amenințări la adresa sănătății, precum pandemiile și amenințările transfrontaliere, inclusiv rezistența la antimicrobiene și efectele pe care le are criza climatică asupra sănătății. Uniunea ar trebui să sprijine statele membre pentru reducerea inegalităților în materie de sănătate și obținerea acoperirii universale cu servicii de sănătate, inclusiv furnizarea de servicii de sănătate sexuală și reproductivă, abordarea infecțiilor asociate asistenței medicale, abordarea provocărilor cu care se confruntă grupurile vulnerabile, cum ar fi îngrijirea mamei și a copilului, îmbătrânirea populației, bolile cronice și prevenirea bolilor, promovarea unui stil de viață sănătos, serviciile de prevenire și pregătirea sistemelor lor de sănătate pentru tehnologiile emergente pentru a beneficia pe deplin de revoluția digitală, căutând în același timp sinergii cu alte programe relevante ale Uniunii, cum ar fi Orizont Europa, Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei sau Programul spațial al Uniunii.

(7)

Prin urmare, este oportun să se instituie un nou program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății, denumit programul „UE pentru sănătate” („programul”) pentru perioada 2021-2027. În conformitate cu obiectivele acțiunii Uniunii și cu competențele sale în domeniul sănătății publice, programul ar trebui să pună accentul pe acțiuni în legătură cu care există avantaje și câștiguri de eficiență provenite din colaborarea și cooperarea la nivelul Uniunii și din acțiuni cu impact asupra pieței interne.

(7)

Prin urmare, este oportun să se instituie un nou program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății publice , denumit programul „UE pentru sănătate” („programul”) pentru perioada 2021-2027. În conformitate cu obiectivele acțiunii Uniunii și cu competențele sale în domeniul sănătății publice, programul ar trebui să pună accentul pe acțiuni în legătură cu care există avantaje și câștiguri de eficiență provenite din colaborarea la nivelul Uniunii, precum și din cooperarea transfrontalieră la nivel regional și din acțiuni cu impact asupra pieței interne. O abordare holistică este necesară pentru a îmbunătăți rezultatele în domeniul sănătății, iar responsabilii de elaborarea politicilor din UE ar trebui să asigure că principiul „Sănătatea în toate politicile” este aplicat în toate procesele de elaborare a politicilor.

(10)

Având în vedere natura gravă a amenințărilor transfrontaliere pentru sănătate, programul ar trebui să sprijine măsuri de sănătate publică coordonate la nivelul Uniunii, pentru a aborda diferite aspecte ale unor astfel de amenințări. În vederea consolidării capacității Uniunii de a se pregăti, de a răspunde la criza sanitară și de a  o gestiona, programul ar trebui să sprijine acțiunile întreprinse în cadrul mecanismelor și al structurilor instituite în temeiul Deciziei 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și al altor mecanisme și structuri relevante instituite la nivelul Uniunii. Aceasta ar putea include stocarea strategică de materiale medicale esențiale sau consolidarea capacităților în materie de răspuns la criză, măsuri preventive legate de vaccinare și imunizare, programe de supraveghere consolidate. În acest context, programul ar trebui să favorizeze prevenirea intersectorială a crizelor, pregătirea, supravegherea, gestionarea și capacitatea de răspuns a părților implicate la nivelul Uniunii, la nivel național, regional și local, inclusiv exerciții de planificare și pregătire pentru situațiile de urgență, conform abordării de tip „O singură sănătate”. Programul ar trebui să faciliteze instituirea unui cadru integrat de comunicare transversală a riscurilor, care să funcționeze în toate etapele unei crize sanitare – prevenire, pregătire și răspuns.

(10)

Având în vedere natura gravă a amenințărilor transfrontaliere pentru sănătate, programul ar trebui să sprijine măsuri de sănătate publică coordonate la nivelul Uniunii, precum și între regiunile învecinate pentru a aborda diferite aspecte ale unor astfel de amenințări. În vederea consolidării capacității Uniunii de a se pregăti, de a răspunde la orice crize sanitare viitoare și de a  le gestiona, programul ar trebui să sprijine acțiunile întreprinse în cadrul mecanismelor și al structurilor instituite în temeiul Deciziei nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și al altor mecanisme și structuri relevante instituite la nivelul Uniunii. Aceasta ar putea include consolidarea capacităților în materie de răspuns la criză, măsuri preventive legate de vaccinare și imunizare, programe de supraveghere consolidate , informații privind sănătatea și platforme de schimb de cele mai bune practici . În acest context, programul ar trebui să favorizeze prevenirea intersectorială a crizelor, pregătirea, supravegherea, gestionarea și capacitatea de răspuns a părților implicate la nivelul Uniunii, la nivel național, regional și local, inclusiv exerciții de planificare și pregătire pentru situațiile de urgență, conform abordării de tip „O singură sănătate” și abordării de tip „Sănătatea în toate politicile” . Programul ar trebui să faciliteze instituirea unui cadru integrat de comunicare transversală a riscurilor, care să funcționeze în toate etapele unei crize sanitare – prevenire, pregătire și răspuns.

(11)

Dat fiind că în timpul unei crize sanitare, evaluarea tehnologiilor medicale de urgență , precum și trialurile clinice pot contribui la dezvoltarea rapidă a contramăsurilor medicale , programul ar trebui să ofere sprijin pentru facilitarea unor astfel de acțiuni . Comisia a adoptat o propunere (11) privind evaluarea tehnologiilor medicale (HTA), pentru a sprijini cooperarea în materie de evaluare a tehnologiilor medicale la nivelul Uniunii.

(11)

În contextul crizelor sanitare publice , evaluarea tehnologiilor medicale de urgență și trialurile clinice pot contribui la dezvoltarea , identificarea și disponibilitatea rapidă a contramăsurilor medicale. Comisia a adoptat o propunere (11) privind evaluarea tehnologiilor medicale (HTA), pentru a sprijini cooperarea în materie de evaluare a tehnologiilor medicale la nivelul Uniunii. Programul ar trebui să ofere sprijin pentru facilitarea unor astfel de acțiuni.

(12)

În vederea protejării persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv a celor care suferă de boli mintale și de boli cronice, programul ar trebui să promoveze, de asemenea, acțiuni care să abordeze efectele colaterale ale crizei sanitare asupra persoanelor care aparțin unor astfel de grupuri vulnerabile.

(12)

În vederea protejării persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv a celor care suferă de boli mintale , boli transmisibile sau netransmisibile și boli cronice sau care sunt afectate grave de acestea, precum obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare și tulburări neurologice , programul ar trebui să promoveze, de asemenea, acțiuni care să abordeze efectele colaterale ale crizei sanitare asupra persoanelor care aparțin unor astfel de grupuri vulnerabile. În vederea garantării unor standarde ridicate și constante în ceea ce privește serviciile de asistență medicală esențiale, inclusiv de prevenire, programul ar trebui, în special în perioade de criză și de pandemii, să încurajeze o tranziție către servicii de telemedicină accesibile și la un preț abordabil, administrarea medicamentației la domiciliu și punerea în aplicare a unor planuri de prevenire și de autoîngrijire, atunci când este posibil și oportun, asigurând, în același timp, accesul pacienților care suferă de boli cronice și al pacienților din grupuri de risc la servicii medicale și de prevenire.

(13)

Criza cauzată de COVID-19 a evidențiat numeroase provocări în ceea ce privește asigurarea aprovizionării cu medicamente, dispozitive medicale și echipamente individuale de protecție necesare în Uniune în timpul pandemiilor. Prin urmare, programul ar trebui să ofere sprijin pentru acțiunile care favorizează fabricarea , achiziționarea și gestionarea de produse necesare în situații de criză, asigurând complementaritatea cu alte instrumente ale Uniunii.

(13)

Criza cauzată de pandemia de COVID-19 a evidențiat numeroase provocări , inclusiv dependența Uniunii față de țări terțe în ceea ce privește asigurarea aprovizionării cu materii prime chimice și materiale de start chimice, principii active, medicamente, dispozitive medicale și echipamente individuale de protecție necesare în Uniune în timpul pandemiilor. Prin urmare, programul ar trebui să ofere sprijin pentru acțiunile care vor spori siguranța producției, achiziției, gestionării și distribuției de medicamente și dispozitive medicale în Uniune și vor reduce dependența față de țări terțe prin încurajarea diversificării lanțurilor de aprovizionare , favorizarea producției în Uniune, a achiziționării și gestionării comune de produse necesare în situații de criză, asigurând complementaritatea cu alte instrumente ale Uniunii pentru a atenua riscul apariției unor deficite, în special în vremuri de criză sanitară .

(14)

Pentru a reduce la minimum consecințele amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate asupra sănătății publice, ar trebui să fie posibil ca acțiunile sprijinite în cadrul programului să acopere coordonarea activităților care consolidează interoperabilitatea și coerența sistemelor de sănătate ale statelor membre prin analiză comparativă, cooperare și schimb de cele mai bune practici și să asigure capacitatea acestora de a răspunde la urgențele din domeniul sănătății, inclusiv planificarea pentru situațiile de urgență, exercițiile de pregătire și perfecționare a personalului medical și al personalului din domeniul sănătății publice, precum și instituirea unor mecanisme pentru monitorizarea și distribuirea eficientă sau alocarea bunurilor și serviciilor necesare în perioade de criză.

(14)

Pentru a reduce la minimum consecințele amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate asupra sănătății publice, ar trebui să fie posibil ca acțiunile sprijinite în cadrul programului să acopere coordonarea activităților care consolidează interoperabilitatea și coerența sistemelor de sănătate ale statelor membre prin analiză comparativă, cooperare și schimb de cele mai bune practici , inclusiv printr-un număr mai mare de acțiuni comune, și să asigure capacitatea acestora de a răspunde la urgențele din domeniul sănătății, inclusiv planificarea pentru situațiile de urgență, exercițiile de pregătire și perfecționare a personalului medical și al personalului din domeniul sănătății publice, precum și instituirea unor mecanisme pentru monitorizarea și distribuirea eficientă sau alocarea bunurilor și serviciilor necesare în perioade de criză , ceea ce ar fi deosebit de benefic într-un context transfrontalier .

(14a)

Crearea unui portal de comunicare pentru public ar permite Uniunii să împărtășească informații validate, să transmită alerte cetățenilor europeni și să combată dezinformarea. Portalul ar putea include o gamă largă de informații, campanii de prevenire și programe de educare a tinerilor. Acest portal ar putea fi folosit și pentru a promova, în cooperare cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), o rată solidă de imunizare la nivel european.

(15)

Experiența acumulată ca urmare a crizei cauzate de COVID-19 a arătat că există o nevoie generală de sprijin pentru transformarea structurală a sistemelor de sănătate și pentru efectuarea de reforme sistemice ale acestora în întreaga Uniune, cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea, accesibilitatea și reziliența acestora. În contextul unei asemenea transformări și al unor astfel de reforme, programul ar trebui să promoveze, în sinergie cu Programul Europa digitală, acțiuni care duc la dezvoltarea transformării digitale a serviciilor de sănătate și care sporesc interoperabilitatea acestora, care contribuie la creșterea capacității sistemelor de sănătate de a favoriza prevenirea bolilor și promovarea sănătății, de a oferi noi modele de asistență medicală și de a furniza servicii integrate, de la servicii de sănătate publică și de sănătate primară la servicii extrem de specializate, bazate pe nevoile cetățenilor, precum și care asigură o forță de muncă eficientă în domeniul sănătății publice, dotată cu competențele adecvate, inclusiv cu competențe digitale. Dezvoltarea unui spațiu european al datelor privind sănătatea ar oferi sistemelor de sănătate, cercetătorilor și autorităților publice mijloace de îmbunătățire a disponibilității și a calității asistenței medicale. Dat fiind dreptul fundamental de a avea acces la asistență medicală preventivă și la tratament medical, înscris la articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ținând cont de valorile și principiile comune specifice Sistemelor de sănătate ale Uniunii, astfel cum sunt stabilite în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006 (12), programul ar trebui să sprijine acțiuni care să asigure universalitatea și caracterul incluziv al asistenței medicale, ceea ce înseamnă că nimeni nu trebuie să fie privat de accesul la asistență medicală, precum și acțiuni care să garanteze că drepturile pacienților, inclusiv cele referitoare la protecția datelor lor, sunt respectate în mod corespunzător.

(15)

Experiența acumulată ca urmare a crizei cauzate de COVID-19 a arătat că există o nevoie generală de sprijin pentru transformarea structurală a sistemelor de sănătate și pentru efectuarea de reforme sistemice ale acestora în întreaga Uniune, cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea, accesibilitatea , sustenabilitatea și reziliența acestora. În contextul unei asemenea transformări și al unor astfel de reforme, programul ar trebui să promoveze, în sinergie cu Programul Europa digitală, acțiuni care duc la dezvoltarea transformării digitale a serviciilor de sănătate și care sporesc interoperabilitatea acestora, care contribuie la creșterea capacității sistemelor de sănătate de a favoriza prevenirea bolilor primordiale, primare, secundare, terțiare și cuaternare și promovarea sănătății, de a oferi noi modele de asistență medicală bazate pe rezultate și de a furniza servicii integrate, de la servicii de sănătate publică și de sănătate primară la servicii extrem de specializate, bazate pe nevoile cetățenilor, consolidând nivelurile cetățenilor de cunoștințe în domeniul sănătății și competențele lor digitale în domeniul sănătății, precum și care asigură o forță de muncă eficientă în domeniul sănătății publice, dotată cu competențele adecvate, inclusiv cu competențe digitale , actualizate periodic în lumina evoluțiilor științifice și tehnologice, astfel cum se prevede în Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (11a) . Sinergia între programul european de sănătate și programul Europa digitală ar trebui să contribuie la implementarea și extinderea e-sănătății, reducând deplasările inutile și nevoile de asistență medicală nesoluționate . Dezvoltarea unui spațiu european al datelor privind sănătatea și a unei fișe medicale electronice europene ar oferi sistemelor de sănătate, cercetătorilor și autorităților publice mijloace de îmbunătățire a  accesibilității, inclusiv financiare, a disponibilității și a calității asistenței medicale , sporind volumul de date disponibile pentru pacienți și personalul medical, îmbunătățind, astfel, calitatea asistenței medicale și libera circulație pacienților în Uniune . Dat fiind dreptul fundamental de a avea acces la asistență medicală preventivă și la tratament medical, înscris la articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ținând cont de valorile și principiile comune specifice Sistemelor de sănătate ale Uniunii, astfel cum sunt stabilite în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006 (12), programul ar trebui să sprijine acțiuni care să asigure universalitatea și caracterul incluziv al asistenței medicale, ceea ce înseamnă că nimeni nu trebuie să fie privat de accesul la asistență medicală, precum și acțiuni care să garanteze că drepturile pacienților, inclusiv cele referitoare la protecția datelor lor, sunt respectate în mod corespunzător. Programul ar trebui să sprijine accesul la datele medicale personale și partajarea acestora, fără a aduce atingere aplicării RGPD, și să dezvolte competențele digitale ale pacienților.

(15a)

Conștientizarea aspectelor privind genul și sexul și cunoștințele referitoare la acestea trebuie îmbunătățite în cadrul educației cadrelor medicale, al cercetării, al diagnosticării, al tratamentelor și al impactului medicamentelor și terapiilor, pentru o mai bună înțelegere și tratare a ambelor sexe.

(15b)

În temeiul articolului 153 din TFUE, Uniunea trebuie să sprijine și să completeze activitățile statelor membre referitoare la îmbunătățirea mediului de lucru și la protecția sănătății, siguranței și condițiilor de lucru ale lucrătorilor. Este important să se aibă în vedere timpul îndelungat pe care îl petrec lucrătorii la locurile lor de muncă și potențialele riscuri pentru sănătate la care pot fi expuși, precum substanțele periculoase pentru sănătate, substanțele cancerigene și mișcările repetate, conducând la o problemă gravă de incapacitate și de zile de lucru pierdute, ceea ce, la rândul său, are consecințe pentru persoana în cauză, familie și societate. Programul ar trebui să reflecte, de asemenea, importanța sănătății în muncă și impactul acesteia asupra lucrătorilor din domeniul sănătății și a societăților. Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre pentru a elabora noi acte legislative destinate îmbunătățirii condițiilor de sănătate ale lucrătorilor, optimizării condițiilor lor de lucru și a echilibrului între viața profesională și cea privată, promovării bunăstării și a unei sănătăți mintale mai bune, precum și prevenirii pensionării timpurii determinate de starea deficitară de sănătate și de gestionarea proastă a sănătății.

(15c)

Programul ar trebui să faciliteze revizuirea mandatului EU-OSHA pentru a promova locuri de muncă sănătoase și în condiții de siguranță în Uniune și a sprijini activitățile și analiza agenției cu privire la securitatea și sănătatea în muncă. Comisia ar trebui să propună un nou cadru strategic al Uniunii privind securitatea și sănătatea în muncă pentru perioada 2021-2027 și să continue să actualizeze Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (12a) . Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine acțiuni de facilitare a revenirii persoanelor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și să integreze mai bine în cadrul forței de muncă persoanele care suferă de o boală cronică sau au un handicap.

(16)

Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să atingă obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în „Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite”, în special obiectivul de dezvoltare durabilă 3 „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă” (13). Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la acțiunile întreprinse pentru atingerea acestor obiective .

(16)

Sănătatea este o investiție și programul ar trebui să se axeze asupra acestui concept. Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, prin îmbunătățirea cunoștințelor în materie de sănătate, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților și inechității în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor și sistemelor de sănătate naționale. Programul ar trebui să sprijine și acțiunile pentru reducerea inegalităților în acordarea asistenței medicale în zone rurale și cele îndepărtate, în scopul de a obține creșterea favorabilă incluziunii. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să atingă obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în „Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite”, în special obiectivul de dezvoltare durabilă 3 „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă” (13). Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la acțiunile întreprinse pentru atingerea ODD și ar trebui, în consecință, să îmbunătățească factorii determinanți sociali ai sănătății și să întărească sănătatea cetățenilor Uniunii .

(17)

Bolile netransmisibile sunt rezultatul unei combinații de factori genetici, fiziologici, de mediu și comportamentali . Aceste boli netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice și diabetul , reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii, pensionării din motive de boală și decesului prematur în Uniune, provocând costuri sociale și economice considerabile. Pentru a reduce impactul bolilor netransmisibile asupra persoanelor și societății în Uniune și pentru a atinge obiectivul 3 din obiectivele de dezvoltare durabilă, obiectivul 3.4, și anume de a reduce mortalitatea prematură cauzată de bolile netransmisibile cu o treime până în 2030, este esențial să se furnizeze un răspuns integrat care să se axeze pe prevenire în toate sectoarele și în domeniile de politică, alături de eforturi de consolidare a sistemelor de sănătate.

(17)

Bolile netransmisibile sunt rezultatul unei combinații de factori determinanți genetici și factori determinanți ai sănătății ( fiziologici, comportamentali și de mediu). Aceste boli netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, obezitatea, bolile respiratorii cronice , diabetul, bolile mintale și tulburările neurologice , reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii, pensionării din motive de boală și decesului prematur în Uniune, în timp ce bolile netransmisibile sunt responsabile pentru 87 % din anii de viață ajustați pentru dizabilitate în UE în 2017, provocând costuri afective, sociale și economice considerabile. Pentru a reduce impactul bolilor netransmisibile asupra persoanelor și societății în Uniune și pentru a atinge obiectivul 3 din obiectivele de dezvoltare durabilă, în special, dar nu în mod exclusiv obiectivul 3.4, și anume de a reduce mortalitatea prematură cauzată de bolile netransmisibile cu o treime până în 2030, este esențial să se furnizeze un răspuns integrat care să se axeze pe promovarea sănătății și prevenirea în toate sectoarele , specializările și domeniile de politică, ținând seama de natura interconectată a majorității bolilor netransmisibile, alături de eforturi de consolidare a sistemelor de sănătate și asigurare a medicamentelor adecvate și axată, de asemenea, pe o mai bună implementare a Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului, care este crucială pentru asigurarea unei reduceri efective și sustenabile a bolilor netransmisibile care pot fi prevenite. Programul ar trebui să sprijine acțiunile care vizează integrarea sănătății mintale în toate domeniile, inclusiv la locul de muncă și în școli, și să promoveze acțiuni de combatere a depresiei și a sinuciderii și să pună în aplicare măsuri integrative de îngrijire a sănătății mintale.

(18)

Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor pe parcursul întregii vieți a unei persoane și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc pentru sănătate, cum ar fi utilizarea tutunului și a produselor conexe și expunerea la emisiile acestora, utilizarea nocivă a alcoolului, consumul de droguri ilegale . Programul ar trebui să contribuie la reducerea efectelor nocive ale drogurilor asupra sănătății, a obiceiurilor alimentare nesănătoase și a lipsei de activitate fizică și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, cu scopul de a veni în completarea acțiunilor întreprinse de statele membre în aceste domenii. De asemenea, programul ar trebui să contribuie la obiectivele Pactului verde european, ale Strategiei „De la fermă la consumator” și ale Strategiei în domeniul biodiversității.

(18)

Promovarea sănătății și prevenția sunt mult mai rentabile decât tratarea, atât financiar, cât și în ceea ce privește anii de viață suplimentari ajustați în funcție de calitate, prin urmare, programul ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor pe parcursul întregii vieți a unei persoane și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor determinanți ai sănătății, cum ar fi utilizarea tutunului și a produselor conexe și expunerea la emisiile acestora, utilizarea nocivă a alcoolului, un mediu alimentar nesănătos și consumul de droguri ilegale și substanțe psihoactive. Pentru a obține cea mai bună stare de sănătate posibilă, programul ar trebui să abordeze toți factorii determinanți ai sănătății. Promovarea sănătății, protecția sănătății și prevenirea bolilor pe parcursul întregii vieți a unei persoane ar trebui să se afle în centrul programului prin abordarea factorilor de risc pentru sănătate și sănătatea mintală , cum ar fi utilizarea tutunului și a produselor conexe și expunerea la emisiile acestora, utilizarea nocivă a alcoolului, consumul de droguri și alte comportamente care produc dependență . Programul ar trebui să contribuie la reducerea efectelor nocive ale drogurilor asupra sănătății , a obezității , a obiceiurilor alimentare nesănătoase și a lipsei de activitate fizică și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, cu scopul de a veni în completarea acțiunilor întreprinse de statele membre în aceste domenii. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și de prevenție, pe întreaga durată a vieții unei persoane, inclusiv prin promovarea activității fizice, îngrijirea nutrițională și promovarea educației în domeniul sănătății. Programul ar trebui, de asemenea, să consolideze și să sprijine implementarea legislației UE în domeniul sănătății, inclusiv în sectorul sănătății mediului, precum și să promoveze integrarea abordării „Sănătatea în toate politicile”. De asemenea, programul ar trebui să contribuie la obiectivele Pactului verde european, ale Strategiei „De la fermă la consumator”, ale Strategiei în domeniul biodiversității și ale Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice .

(18a)

Programul ar trebui să sprijine în continuare acțiuni în domeniul reducerii și prevenirii afecțiunilor legate de alcool în perspectiva unei strategii revizuite a Uniunii privind alcoolul. Protejarea copiilor împotriva expunerii la alcool ar trebui să constituie una dintre prioritățile programului.

(18b)

Povara bolilor cronice încă este importantă în Uniune. Bolile cronice se instalează lent, durează mult și sunt adesea incurabile. În multe cazuri, bolile cronice sunt asociate cu mai mult de o comorbiditate, ceea ce face ca tratarea și gestionarea acestora să fie și mai dificile. Acestea au provocat o mare suferință umană și au adus o povară enormă asupra sistemelor de sănătate. Cu toate acestea, multe boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2, ar putea fi prevenite alegând un stil de viață sănătos, în timp ce alte boli, de exemplu bolile neurologice, pot fi gestionate pentru a încetini instalarea, dacă sunt detectate în mod timpuriu, sau pentru a ajuta pacienții să se simtă mai bine și să rămână activi mai mult timp. Astfel Uniunea și statele membre pot reduce semnificativ povara statelor membre printr-o colaborare pentru a gestiona mai bine și mai eficient bolile, iar programul ar trebui să sprijine acțiunile din acest domeniu. Programul ar trebui să sprijine elaborarea orientărilor europene privind prevenirea și gestionarea bolilor, atât în domeniul bolilor transmisibile, cât și al bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, bolile neurodegenerative, bolile respiratorii și diabetul.

(19)

Cancerul este a doua cauză a mortalității în statele membre, după bolile cardiovasculare. De asemenea, cancerul este una dintre bolile netransmisibile cu factori de risc comuni, iar prevenirea și controlul său ar aduce beneficii majorității cetățenilor. În 2020, Comisia a anunțat „Planul european de luptă împotriva cancerului”, care ar urma să acopere întregul ciclu al bolii, de la prevenirea și diagnosticarea timpurie , la tratamentul și calitatea vieții pacienților și supraviețuitorilor . Măsurile ar trebui să beneficieze de program și de Misiunea de cercetare privind cancerul din cadrul programului Orizont Europa.

(19)

Cancerul este a doua cauză a mortalității în statele membre, după bolile cardiovasculare. Cancerul este cauzat de mulți factori și, prin urmare, necesită o nouă paradigmă de prevenire, care abordează factorii determinanți individuali ai sănătății (genetică, stil de viață) și factori determinanți mai ampli (populații) legați de factorii ocupaționali, de mediu și de expunere socială. De asemenea, cancerul este una dintre bolile netransmisibile cu factori de risc comuni cu alte boli , iar prevenirea și controlul său ar aduce beneficii majorității cetățenilor. Nutriția deficitară, lipsa activității fizice, obezitatea, tutunul și alcoolul sunt factori de risc comuni cu alte boli cronice, precum bolile cardiovasculare și, prin urmare, programele de prevenire a cancerului ar trebui implementate în contextul unui program integrat de prevenire a bolilor cronice. În 2020, Comisia a anunțat „Planul european de luptă împotriva cancerului”, care ar urma să acopere fiecare stadiu-cheie al bolii : prevenire , diagnosticare, tratament, viața ca supraviețuitor al cancerului, reintegrare, îngrijiri paliative și gestionarea durerii. Programul ar trebui să promoveze acțiuni care să completeze planul european de combatere a cancerului și să îmbunătățească, astfel, calitatea vieții pacienților care suferă de cancer . Măsurile ar trebui să beneficieze de program și de Misiunea de cercetare privind cancerul din cadrul programului Orizont Europa , în special prin inițiative care sprijină obiectivele pe termen mediu și lung ale planului, și să abordeze factorii de risc comuni ai cancerului și sinergiile cu alte boli netransmisibile importante .

(20)

Programul va funcționa în sinergie și în complementaritate cu alte politici, programe și fonduri ale UE, cum ar fi acțiunile puse în aplicare în cadrul Programului Europa digitală, al Programului Orizont Europa, al rezervei rescEU aferente Mecanismului de protecție civilă al Uniunii, al Instrumentului de sprijin de urgență, al Fondului social european+ (FSE+, inclusiv în ceea ce privește sinergiile referitoare la o protecție sporită a sănătății și siguranței a milioane de lucrători din UE), inclusiv componenta pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), al Fondului InvestEU, al programului privind piața unică, al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), al Mecanismului de redresare și reziliență inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor, al Erasmus, al Corpului european de solidaritate, al Instrumentului de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și al instrumentelor de acțiune externă ale UE, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și Instrumentul de asistență pentru preaderare III. După caz, se vor stabili norme comune, în vederea asigurării coerenței și complementarității dintre fonduri, garantând totodată respectarea particularităților acestor politici, precum și în vederea alinierii la cerințele strategice ale acestor politici, programe și fonduri, cum ar fi condițiile favorizante stabilite în temeiul FEDR și FSE+.

(20)

Programul va funcționa în sinergie și în complementaritate cu alte politici, programe și fonduri ale UE, cum ar fi acțiunile puse în aplicare în cadrul Programului Europa digitală, al Programului Orizont Europa, al rezervei rescEU aferente Mecanismului de protecție civilă al Uniunii, al Instrumentului de sprijin de urgență, al Fondului social european+ (FSE+, inclusiv în ceea ce privește sinergiile referitoare la o protecție sporită a sănătății și siguranței a milioane de lucrători din UE), inclusiv componenta pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), al Fondului InvestEU, al programului privind piața unică, al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), inclusiv Interreg, al Mecanismului de redresare și reziliență inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor, al Erasmus, al Corpului european de solidaritate, al Instrumentului de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și al instrumentelor de acțiune externă ale UE, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și Instrumentul de asistență pentru preaderare III. După caz, se vor stabili norme comune, în vederea asigurării coerenței și complementarității dintre fonduri, evitând suprapunerile sau dublarea finanțării, garantând totodată respectarea particularităților acestor politici, precum și în vederea alinierii la cerințele strategice ale acestor politici, programe și fonduri, cum ar fi condițiile favorizante stabilite în temeiul FEDR și FSE+.

(20a)

Programul ar trebui să contribuie la crearea unei rezerve de produse esențiale pentru situațiile de criză din domeniul sănătății, cum ar fi medicamentele esențiale, vaccinurile și dispozitivele medicale, în sinergie și complementaritate cu rescEU, Instrumentul pentru sprijin de urgență, Instrumentul pentru reziliență și alte politici, programe și fonduri ale Uniunii.

(21)

În conformitate cu articolul 114 din TFUE, ar trebui să se asigure un nivel înalt de protecție a sănătății în legislația adoptată de Uniune pentru instituirea și funcționarea pieței interne. În temeiul articolului 114 din TFUE și al articolului 168 alineatul (4) litera (c) din TFUE, a fost dezvoltat un corpus considerabil de acquis al Uniunii care garantează standardele ridicate de calitate și de siguranță a medicamentelor și a dispozitivelor medicale. Având în vedere creșterea cererii în materie de asistență medicală, sistemele de sănătate din statele membre se confruntă cu provocări în ceea ce privește disponibilitatea și accesibilitatea medicamentelor și a dispozitivelor medicale. Pentru a asigura o mai bună protecție a sănătății publice, precum și siguranța și autonomizarea pacienților din Uniune, este esențial ca pacienții și sistemele de sănătate să aibă acces la produse medicale de înaltă calitate și să beneficieze pe deplin de acestea.

(21)

În conformitate cu articolul 114 din TFUE, ar trebui să se asigure un nivel înalt de protecție a sănătății în legislația adoptată de Uniune pentru instituirea și funcționarea pieței interne. În temeiul articolului 114 din TFUE și al articolului 168 alineatul (4) litera (c) din TFUE, a fost dezvoltat un corpus considerabil de acquis al Uniunii care garantează standardele ridicate de calitate și de siguranță a medicamentelor și a dispozitivelor medicale. Având în vedere creșterea cererii în materie de asistență medicală, sistemele de sănătate din statele membre se confruntă cu provocări în ceea ce privește disponibilitatea și accesibilitatea medicamentelor și a dispozitivelor medicale. Pentru a asigura o mai bună protecție a sănătății publice, precum și siguranța și autonomizarea pacienților din Uniune, este esențial ca pacienții și sistemele de sănătate să aibă acces la produse medicale de înaltă calitate , la prețuri accesibile, echitabile, eficiente și sustenabile, inclusiv într-un context transfrontalier, și să beneficieze pe deplin de acestea , pe baza unor informații medicale transparente, consecvente și orientate către pacient .

(22)

Prin urmare, programul ar trebui să sprijine acțiuni de monitorizare a deficitelor de medicamente, de dispozitive medicale și de alte produse medicale și să asigure o mai mare disponibilitate și accesibilitate a acestor produse, limitând, în același timp, dependența lanțurilor lor de aprovizionare față de țările terțe. În special, pentru a răspunde nevoilor medicale nesatisfăcute, programul ar trebui să sprijine trialurile clinice , cu scopul de a accelera dezvoltarea, autorizarea și accesul la medicamente inovatoare și eficiente , să promoveze stimulentele pentru dezvoltarea unor astfel de medicamente ca antimicrobiene și să încurajeze transformarea digitală a produselor din domeniul asistenței medicale și a platformelor de monitorizare și colectare a informațiilor privind medicamentele.

(22)

Programul ar trebui să sprijine dezvoltarea unui sistem european de monitorizare , raportare și notificare a deficitelor de medicamente, de dispozitive medicale , de vaccinuri, de instrumente de diagnosticare și de alte produse medicale , pentru a evita fragmentarea pieței unice și pentru a asigura o mai mare disponibilitate și accesibilitate a acestor produse, limitând, în același timp, dependența lanțurilor lor de aprovizionare față de țările terțe. Programul ar trebui, așadar, să încurajeze producția de medicamente și dispozitive medicale în Uniune. În special, pentru a răspunde nevoilor medicale nesatisfăcute, programul ar trebui să sprijine generarea de dovezi clinice și din practica medicală reală care să permită dezvoltarea, autorizarea , evaluarea și accesul la medicamente eficiente, inclusiv medicamente generice și biosimilare, dispozitive medicale și tratamente, să promoveze cercetarea și dezvoltarea de noi medicamente, acordând o atenție deosebită medicamentelor antimicrobiene și vaccinurilor pentru a combate rezistența la antimicrobiene (RAM) și bolile care pot fi prevenite prin vaccinare , să promoveze stimulente pentru a stimula capacitatea de producție a antimicrobienenelor, a tratamentelor personalizate și vaccinurilor și să încurajeze transformarea digitală a produselor din domeniul asistenței medicale și a platformelor de monitorizare și colectare a informațiilor privind medicamentele. Programul ar trebui să consolideze, de asemenea, procesul decizional vizând medicamentele, permițând accesul autorităților de reglementare și al organismelor care efectuează evaluări ale tehnologiilor medicale la datele medicale reale, precum și analiza datelor de către respectivele autorități și organisme. Programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la asigurarea utilizării optime a rezultatelor cercetării și să faciliteze adoptarea, extinderea și implementarea inovării în materie de sănătate în sistemele de sănătate și în practica clinică.

(22a)

Ar trebui stabilite definiții armonizate la nivelul Uniunii pentru următorii termeni: „penurie”, „tensiune”, „întreruperi ale aprovizionării”, „epuizare a stocurilor” și „stocare excesivă”. Comisia ar trebui să depună eforturi în vederea elaborării unor astfel de definiții armonizate, în strânsă cooperare cu statele membre și cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile pacienților. În plus, Comisia ar trebui, în special, să consolideze definiția conceptului de „penurie” propusă în 2019 de grupul operativ comun al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și al Rețelei directorilor agențiilor pentru medicamente (DAM).

(23)

Deoarece utilizarea optimă a medicamentelor și a antimicrobienelor în special generează beneficii pentru persoane și pentru sistemele de sănătate, programul ar trebui să promoveze utilizarea prudentă și eficientă a acestora. În conformitate cu Planul de acțiune european „O singură sănătate” împotriva rezistenței la antimicrobiene (14), adoptat în iunie 2017 ca urmare a solicitării statelor membre, și având în vedere experiența în ceea ce privește infecțiile secundare bacteriene legate de COVID-19 , este esențial ca programul să sprijine acțiuni care vizează utilizarea prudentă a antimicrobienelor la oameni, animale și culturi, în cadrul unei politici integrate privind siguranța pacienților și prevenirea erorilor medicale.

(23)

Deoarece utilizarea optimă a medicamentelor și a antimicrobienelor în special generează beneficii pentru persoane și pentru sistemele de sănătate, programul ar trebui să promoveze utilizarea prudentă și eficientă a acestora. În conformitate cu Planul de acțiune european „O singură sănătate” împotriva rezistenței la antimicrobiene (14), adoptat în iunie 2017 ca urmare a solicitării statelor membre, și având în vedere că infecțiile și sepsisul cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice au fost responsabile de un număr mare de decese în Uniune , este esențial ca programul să sprijine acțiuni care vizează utilizarea prudentă a antimicrobienelor la oameni, animale și culturi, precum și acțiuni care includ utilizarea tratamentelor integrative fără antibiotice, în cadrul unei politici integrate privind siguranța pacienților și prevenirea erorilor medicale. Programul ar trebui să sprijine programele de monitorizare și supraveghere privind utilizarea antimicrobienelor și RAM și să susțină punerea în aplicare a planurilor locale, regionale și naționale de combatere a RAM, cu ajutorul strategiilor bazate pe dovezi și al partajării de bune practici în cadrul Uniunii.

(24)

Întrucât poluarea mediului cauzată de substanțe farmaceutice umane și veterinare este o problemă de mediu emergentă care poate avea un impact asupra sănătății publice, programul ar trebui să promoveze măsuri de consolidare a evaluării și a gestionării adecvate a riscurilor de mediu asociate cu producția, utilizarea și eliminarea medicamentelor în conformitate cu Abordarea strategică a Uniunii Europene privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului (15).

(24)

Întrucât poluarea cauzată de substanțe farmaceutice umane și veterinare este o problemă de mediu emergentă care poate avea un impact asupra sănătății publice, programul ar trebui să promoveze măsuri de consolidare a evaluării și a gestionării adecvate a riscurilor de mediu asociate cu producția, utilizarea și eliminarea medicamentelor în conformitate cu Abordarea strategică a Uniunii Europene privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului (15).

(25)

Legislația Uniunii în domeniul sănătății are un impact imediat asupra sănătății publice, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate sunt esențiale pentru protecția sănătății în Uniune. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine elaborarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației Uniunii în domeniul sănătății și să furnizeze date de înaltă calitate, comparabile și fiabile pentru a sprijini elaborarea de politici și monitorizarea.

(25)

Legislația Uniunii în domeniul sănătății are un impact imediat asupra sănătății și siguranței publice, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate sunt esențiale pentru protecția sănătății în Uniune. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine elaborarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației Uniunii în domeniul sănătății și , în colaborare cu parteneri-cheie precum EMA și ECDC, să furnizeze date de înaltă calitate , imparțiale , comparabile și fiabile , inclusiv date din practica medicală reală colectate la nivel local în întreaga Europă, printr-o metodologie omogenă bine definită, pentru a sprijini elaborarea de politici și monitorizarea , a stabili obiective și a dezvolta instrumente de evaluare a progreselor .

(26)

Cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește furnizarea de asistență medicală pacienților care circulă între statele membre, colaborarea în domeniul evaluărilor tehnologiei medicale (HTA) și rețelele europene de referință (ERN) sunt exemple de domenii în care activitatea integrată a statelor membre a demonstrat o valoare adăugată puternică și un potențial ridicat de creștere a eficienței sistemelor de sănătate și, prin urmare, a sănătății în general. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine activitățile care permit o astfel de activitate integrată și coordonată , care servește, de asemenea, la promovarea punerii în aplicare a unor practici cu impact puternic care vizează să distribuie în modul cel mai eficient resursele disponibile pentru populația și zonele vizate , cu scopul de a maximiza impactul acestora.

(26)

Cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește furnizarea de asistență medicală pacienților care circulă între statele membre sau locuiesc în zone frontaliere , colaborarea în domeniul evaluărilor tehnologiei medicale (HTA) și rețelele europene de referință (ERN) sunt exemple de domenii în care activitatea integrată a statelor membre a demonstrat o valoare adăugată puternică și un potențial ridicat de creștere a eficienței sistemelor de sănătate și, prin urmare, a sănătății în general. Prin urmare, programul ar trebui să urmărească asigurarea faptului că o astfel de activitate integrată și coordonată este dezvoltată și pusă în aplicare la întregul său potențial în domenii precum HTA și ERN. Această activitate ar servi la promovarea punerii în aplicare a unor practici cu impact puternic care vizează să distribuie în modul cel mai eficient resursele disponibile pentru grupurile relevante ale populației , cu scopul de a maximiza impactul acestora.

(26a)

Solidaritatea și unitatea sunt principii ale Uniunii și programul ar trebui să asigure că Uniunea are o abordare coerentă pentru combaterea amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății. În temeiul articolului 168 din TFUE, programul ar trebui să sprijine crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pregătit să răspundă la amenințările la adresa sănătății publice, coordonat de ECDC și condus de comisarul pentru sănătate și comisarul pentru gestionarea crizelor, în deplină colaborare cu alte agenții ale UE în domeniul sănătății. Acest mecanism care dispune de propriile sale resurse medicale în baza unui mecanism al Uniunii de protecție civilă ar trebui să aibă pregătit un plan de urgență în caz de pandemie, pentru a avea un răspuns coordonat și capacitatea de a extinde rapid răspunsul la viitoare crize sanitare, pe baza informațiilor standardizate.

(27)

Rețelele europene de referință, instituite în conformitate cu Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16), sunt rețele virtuale care implică participarea furnizorilor de servicii medicale din întreaga Europă. Scopul lor este de a facilita discuțiile privind bolile sau afecțiunile complexe sau rare, care necesită un tratament foarte specializat, precum și cunoștințe și resurse concentrate. Întrucât rețelele pot îmbunătăți accesul la diagnostic și furnizarea de asistență medicală de înaltă calitate pacienților care suferă de boli rare și pot constitui puncte de contact pentru formarea și cercetarea medicală, precum și pentru diseminarea de informații, programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea rețelelor prin intermediul rețelelor europene de referință și al altor rețele transnaționale. Programul ar trebui să ia în considerare extinderea rețelelor europene de referință dincolo de bolile rare, la bolile transmisibile și netransmisibile, cum ar fi cancerul .

(27)

Rețelele europene de referință, instituite în conformitate cu Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16), sunt rețele virtuale care implică participarea furnizorilor de servicii medicale din întreaga Europă. Scopul lor este de a facilita discuțiile privind bolile sau afecțiunile complexe sau rare, care necesită un tratament foarte specializat, precum și cunoștințe și resurse concentrate. Rețelele europene de referință constituie o platformă inovatoare care reprezintă o oportunitate unică și care, prin intermediul partajării și al utilizării inovatoare a cunoștințelor și a datelor medicale la nivel transfrontalier, are drept scop îmbunătățirea diagnosticării și a îngrijirii persoanelor care suferă de o boală rară sau complexă. Programul ar trebui, așadar, să furnizeze o finanțare adecvată pentru a sprijini activitățile de coordonare și de colaborare ale rețelelor europene de referință, atât ale celor existente, cât și ale celor viitoare, prin intermediul granturilor sau al altor instrumente adecvate scopului. Programul ar trebui să suplimenteze finanțarea actuală pentru a se asigura că ERN îndeplinesc obiectivele stabilite în cadrul misiunii lor. Întrucât rețelele pot îmbunătăți accesul la diagnostic și furnizarea de asistență medicală de înaltă calitate pacienților care suferă de boli rare și pot constitui puncte de contact pentru formarea și cercetarea medicală, precum și pentru diseminarea de informații, programul ar trebui să contribuie , de asemenea, la dezvoltarea rețelelor prin intermediul rețelelor europene de referință și al altor rețele transnaționale. Programul ar trebui să ia în considerare consolidarea ERN, sprijinind crearea de noi ERN pentru a aborda bolile transmisibile, sarcinile complexe și bolile mintale rare și complexe. Consolidarea ERN poate juca un rol esențial în sprijinirea adoptării la nivelul Uniunii a unui cadru comun nou de depistare, primele elemente ale acestuia fiind criteriile și mecanismele de selecție a bolilor, cu scopul de a depăși inegalitățile existente la nivelul statelor membre în ceea ce privește acoperirea programelor de depistare. Programul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, dezvoltarea de rețele de excelență în domeniul bolilor transmisibile și netransmisibile, inclusiv al cancerului și cancerului pediatric, bolilor cardiovasculare, bolilor respiratorii cronice, diabetului, bolilor mintale, bolilor neurodegenerative și al altor boli cronice grave, precum și în domeniul gestionării crizelor sanitare .

(27a)

ERN se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește asigurarea sustenabilității lor financiare și a capacității de a funcționa într-o manieră eficace în cadrul sistemelor naționale de sănătate și între acestea, astfel cum a subliniat Curtea de Conturi Europeană în raportul său special nr. 07/2019: „Acțiunile UE în domeniul asistenței medicale transfrontaliere”  (16a).

(30)

Pentru a optimiza valoarea adăugată și impactul ca urmare a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui să se urmărească realizarea de sinergii în special între Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății și alte programe ale Uniunii, inclusiv cele realizate prin gestiune partajată. Pentru a maximiza aceste sinergii, ar trebui să se asigure mecanisme generice esențiale, inclusiv finanțarea cumulativă a unei acțiuni din cadrul Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății și un alt program al Uniunii, atât timp cât astfel de finanțări cumulate nu depășesc costurile eligibile totale ale acțiunii. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara aceleași costuri sau aceleași cheltuieli într-un mod proporțional cu Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății și un alt program al Uniunii.

(30)

Pentru a optimiza valoarea adăugată și impactul ca urmare a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui să se urmărească realizarea de sinergii în special între Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății și alte programe ale Uniunii, inclusiv cele realizate prin gestiune partajată , îndeosebi programul Interreg, care abordează deja cooperarea transfrontalieră în domeniul sănătății și contribuie la facilitarea mobilității transfrontaliere a pacienților și a cadrelor medicale și la extinderea accesului la servicii medicale de înaltă calitate prin utilizarea echipamentelor comune, a serviciilor partajate și a facilităților comune în zonele transfrontaliere . Pentru a maximiza aceste sinergii și a se evita dublarea eforturilor , ar trebui să se asigure mecanisme generice esențiale, inclusiv finanțarea cumulativă a unei acțiuni din cadrul Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății și un alt program al Uniunii, atât timp cât astfel de finanțări cumulate nu depășesc costurile eligibile totale ale acțiunii. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara aceleași costuri sau aceleași cheltuieli într-un mod proporțional cu Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății și un alt program al Uniunii , garantând o raportare detaliată și transparentă .

(31)

Având în vedere natura specifică a obiectivelor și a acțiunilor care fac obiectul programului, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai bine plasate, în anumite cazuri, pentru a pune în aplicare activitățile aferente. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului 195 din Regulamentul financiar, iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.

(31)

Având în vedere natura specifică a obiectivelor și a acțiunilor care fac obiectul programului, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai bine plasate, în anumite cazuri, pentru a pune în aplicare activitățile aferente. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului 195 din Regulamentul financiar, iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri. Investițiile din program ar trebui puse în aplicare în strânsă cooperare cu statele membre, în special în domeniile care intră sub incidența competențelor naționale.

(31a)

Pentru a se asigura aplicarea fiecăruia dintre aceste obiective la nivelul Uniunii, Comisia ar trebui să majoreze bugetul și să prezinte o propunere de consolidare a mandatelor ECDC și EMA, care urmăresc deja unele dintre obiectivele programului „UE pentru sănătate” la nivelul lor, și ar trebui să aibă un rol mai important în guvernanța programului.

(33)

Date fiind valorile comune ale solidarității în vederea unei acoperiri echitabile și universale a unor servicii de sănătate de calitate ca bază pentru politicile Uniunii în acest domeniu, precum și faptul că Uniunea joacă un rol central în accelerarea progreselor legate de provocările globale în materie de sănătate (19), programul ar trebui să sprijine contribuția Uniunii la inițiativele internaționale și globale în domeniul sănătății, în vederea îmbunătățirii sănătății, a reducerii inegalităților și a sporirii protecției împotriva amenințărilor globale la adresa sănătății.

(33)

Date fiind valorile comune ale solidarității în vederea unei acoperiri accesibile, echitabile și universale a unor servicii de sănătate de calitate , inclusiv într-un context transfrontalier, ca bază pentru politicile Uniunii în acest domeniu, precum și faptul că Uniunea joacă un rol central în accelerarea progreselor legate de provocările globale în materie de sănătate (19), programul ar trebui să sprijine contribuția Uniunii la inițiativele internaționale și globale în domeniul sănătății, în vederea îmbunătățirii sănătății, a reducerii inegalităților și a sporirii protecției împotriva amenințărilor globale la adresa sănătății.

(34)

Pentru a maximiza eficacitatea și eficiența acțiunilor de la nivelul Uniunii și de la nivel internațional, ar trebui să se intensifice cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale specializate, în special OMS, Banca Mondială, precum și cu Consiliul Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în vederea punerii în aplicare a programului. În temeiul articolului 94 din Decizia nr.  2013/755/UE a Consiliului (20), persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare, fiind supuse normelor și obiectivelor programului și măsurilor posibile aplicabile statului membru de care țin TTPM-urile relevante.

(34)

Pentru a maximiza eficacitatea și eficiența acțiunilor de la nivelul Uniunii și de la nivel internațional, ar trebui să se intensifice cooperarea cu statele membre și cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale specializate, în special OMS, Banca Mondială, precum și cu Consiliul Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în vederea punerii în aplicare a programului. În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (20), persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare, fiind supuse normelor și obiectivelor programului și măsurilor posibile aplicabile statului membru de care țin TTPM-urile relevante.

(34a)

Programul ar trebui să garanteze o puternică implicare a societății civile, în special a asociațiilor de pacienți și a mediului academic, îndeosebi a asociațiilor cadrelor medicale, pentru a asigura o reprezentare și o participare echilibrată la atingerea obiectivelor privind sănătatea publică. Organizațiile de sănătate europene ar trebui să contribuie la punerea în aplicare și la evaluarea programului.

(34b)

Pentru a se asigura o punere în aplicare coerentă a acțiunilor incluse în program, ar trebui să se instituie un Grup de coordonare al programului „UE pentru sănătate”.

(39a)

Potrivit OMS, schimbările climatice afectează factorii determinanți sociali și de mediu ai sănătății, inclusiv aer curat, apă potabilă sigură, alimente suficiente și locuințe sigure, și în fiecare an, în perioada 2030-2050, se așteaptă 250 000  de decese suplimentare cauzate de malnutriție, malarie, diaree și stres termic, temperaturile extrem de ridicate ale aerului contribuind direct la decese, îndeosebi în rândul persoanelor în vârstă și al celor vulnerabile. Prin inundații, valuri de căldură, secete și incendii, schimbările climatice au un impact considerabil asupra sănătății umane, inclusiv prin subnutriție, bolile cardiovasculare și respiratorii și infecțiile cu transmitere prin vectori.

(40)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programului și vor fi reexaminate în contextul evaluării sale intermediare.

(40)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii și la atingerea țintei globale ca 30 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programului și vor fi reexaminate în contextul evaluării sale intermediare.

(40a)

Recunoscând importanța realizării egalității de gen, acest program ar trebui să contribuie la integrarea egalității de gen în politicile Uniunii. Programul ar trebui să utilizeze instrumente de integrare a dimensiunii de gen și de bugetare de gen pentru a se asigura că se dă răspuns crizelor sanitare într-un mod sensibil la dimensiunea de gen și transformator și că nevoile specifice în materie de sănătate ale femeilor și fetelor sunt abordate în timpul și în urma unei crize sanitare.

(43)

Având în vedere natura și amploarea potențială a amenințărilor transfrontaliere pentru sănătatea umană, obiectivul de a proteja populația Uniunii de astfel de amenințări și de a crește gradul de pregătire pentru situații de criză nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând singure. În conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, se pot lua măsuri la nivelul Uniunii pentru a sprijini eforturile statelor membre de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, de a îmbunătăți disponibilitatea și accesibilitatea în Uniune a medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a altor produse necesare în situații de criză, de a sprijini inovarea și de a sprijini activitatea integrată și coordonată și punerea în aplicare a celor mai bune practici între statele membre, precum și de a reduce inegalitățile în ceea ce privește accesul la sănătate în întreaga UE, într-un mod care să genereze o creștere a eficienței și un impact cu valoare adăugată care nu ar putea fi generate prin acțiuni întreprinse la nivel național, cu respectarea competenței și a responsabilității statelor membre în domeniile acoperite de program. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(43)

Având în vedere natura și amploarea potențială a amenințărilor transfrontaliere pentru sănătatea umană, obiectivul de a proteja populația Uniunii de astfel de amenințări și de a crește gradul de pregătire pentru situații de criză nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând singure. În conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, ar trebui să se ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a sprijini eforturile statelor membre de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, de a îmbunătăți disponibilitatea , sustenabilitatea, acceptabilitatea, accesibilitatea , siguranța și prețul abordabil în Uniune a medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a altor produse și servicii necesare în situații de criză sanitară , de a sprijini inovarea și de a sprijini activitatea integrată și coordonată și punerea în aplicare a celor mai bune practici între statele membre și între regiunile acestora , precum și de a reduce inegalitățile și inechitățile în ceea ce privește accesul la sănătate în întreaga UE, într-un mod care să genereze o creștere a eficienței și un impact cu valoare adăugată care nu ar putea fi generate prin acțiuni întreprinse la nivel național, cu respectarea competenței și a responsabilității statelor membre în domeniile acoperite de program. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

3)

„criză sanitară” înseamnă orice criză sau incident grav care rezultă dintr-o amenințare de origine umană, animală, vegetală, alimentară sau de mediu, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea de măsuri urgente de către autorități;

(3)

„criză sanitară” înseamnă orice criză sau incident grav care rezultă dintr-o amenințare de origine umană, animală, vegetală, alimentară , chimică, biologică, radiologică, nucleară, de mediu sau necunoscută , care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea de măsuri urgente de către autorități;

(4)

„produse necesare în situații de criză” înseamnă produse și substanțe necesare, în contextul unei crize sanitare, pentru prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unei boli și a consecințelor acesteia, inclusiv, dar fără a se limita la: medicamente, inclusiv vaccinuri, și produsele lor intermediare, principiile lor active și materiile prime; dispozitive medicale; echipamente spitalicești și echipamente medicale (cum ar fi ventilatoarele, îmbrăcămintea și echipamentele de protecție, materialele și instrumentele de diagnosticare); echipamente individuale de protecție; dezinfectanți și produsele lor intermediare și materiile prime necesare pentru producerea acestora;

(4)

„produse necesare în situații de criză” înseamnă produse , instrumente și substanțe necesare, în contextul unei crize sanitare, pentru prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unei boli și a consecințelor acesteia și pentru monitorizarea și supravegherea epidemiologică a bolilor și infectărilor , inclusiv, dar fără a se limita la: medicamente, inclusiv vaccinuri, și produsele lor intermediare, principiile lor active și materiile prime; dispozitive medicale; echipamente spitalicești și echipamente medicale (cum ar fi ventilatoarele, îmbrăcămintea și echipamentele de protecție, materialele și instrumentele de diagnosticare); echipamente individuale de protecție; dezinfectanți și produsele lor intermediare și materiile prime necesare pentru producerea acestora;

(5)

„abordare de tip «O singură sănătate»” înseamnă o abordare care recunoaște că sănătatea oamenilor și a animalelor sunt interconectate , că bolile pot fi transmise de la om la animale și invers și, prin urmare, măsurile de combatere trebuie să vizeze atât oamenii, cât și animalele, și că mediul, oamenii și animalele sunt interdependente ;

(5)

„abordare de tip «O singură sănătate»” înseamnă o abordare care recunoaște interconexiunea dintre sfera umană, cea a animalelor și cea a mediului , că bolile pot fi transmise de la un pilon la altul și, prin urmare, trebuie abordate într-un mod holistic ;

(9)

„amenințare transfrontalieră gravă pentru sănătate” înseamnă un pericol care amenință viața sau sănătatea de origine biologică, chimică, de mediu sau necunoscută, care se răspândește sau implică un risc semnificativ de răspândire dincolo de frontierele naționale ale statelor membre și care poate necesita coordonarea la nivelul Uniunii în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane;

(9)

„amenințare transfrontalieră gravă pentru sănătate” înseamnă un pericol care amenință viața sau sănătatea de origine biologică, chimică, radiologică, nucleară, de mediu sau necunoscută, care se răspândește sau implică un risc semnificativ de răspândire dincolo de frontierele naționale ale statelor membre și care poate necesita coordonarea la nivelul Uniunii în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane;

(9a)

(9b)

1)

protejarea cetățenilor Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate;

(1)

îmbunătățirea și favorizarea sănătății în Uniune, prin sprijinirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și asigurarea accesului egal și deplin la sănătate;

(1a)

(2)

îmbunătățirea disponibilității în Uniune a  medicamentelor , a  dispozitivelor medicale și a  altor produse necesare în situații de criză , asigurarea contribuției la accesibilitatea acestora și sprijinirea inovării ;

(2)

sprijinirea legislației și politicilor existente și viitoare ale Uniunii, printre altele, pentru a restabili independența farmaceutică și a  soluționa penuriile , a  îmbunătăți disponibilitatea, accesibilitatea și prețul abordabil al asistenței medicale și serviciilor de sănătate în Uniune și a  susține cercetarea și inovarea, precum dezvoltarea în domeniul sănătății și al asistenței medicale , fără dublarea eforturilor din alte programe, inclusiv Orizont Europa ;

(3)

consolidarea sistemelor de sănătate și a forței de muncă din domeniul sănătății, inclusiv prin transformarea digitală și printr-o activitate integrată și coordonată sporită a statelor membre, prin punerea în aplicare susținută a celor mai bune practici și prin schimbul de date, pentru a crește nivelul general de sănătate publică.

(3)

consolidarea sistemelor de sănătate și a  sustenabilității acestora, precum și a forței de muncă din domeniul sănătății, inclusiv prin transformarea digitală și printr-o activitate integrată și coordonată sporită a statelor membre, inclusiv la nivel național, regional și local, prin punerea în aplicare susținută a celor mai bune practici și prin schimbul de date comparabile și interoperabile , cu scopul de a crește nivelul general de sănătate publică , de a îmbunătăți cunoștințele în materie de sănătate și de a face sistemele de sănătate mai reziliente și mai reactive .

(1)

consolidarea capacității Uniunii de prevenire, pregătire și răspuns la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și gestionarea crizelor sanitare, inclusiv prin coordonarea, furnizarea și desfășurarea capacității de asistență medicală de urgență, colectarea de date și supravegherea;

(1)

consolidarea capacității Uniunii de prevenire, pregătire și răspuns rapid la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și gestionarea crizelor sanitare, inclusiv prin coordonarea, furnizarea și desfășurarea capacității de asistență medicală de urgență, colectarea de date și supravegherea , coordonarea testelor de rezistență a sistemelor naționale de sănătate și elaborarea unor standarde pentru o asistență medicală de calitate ;

(2)

asigurarea disponibilității în Uniune a  rezervelor sau a  stocurilor de produse necesare în situații de criză, precum și a unei rezerve de cadre medicale , de personal medico-sanitar și de personal de sprijin care să fie mobilizat în caz de criză;

(2)

în sinergie cu alte instrumente, programe și fonduri ale Uniunii, sprijinirea acțiunilor care să faciliteze mobilizarea cadrelor medicale, a  personalului medico-sanitar și a  personalului de sprijin în caz de criză, cum ar fi personalul din cadrul Corpului medical european , inclusiv prin îmbunătățirea formării personalului și actualizarea cunoștințelor acestora, precum și sprijinirea acțiunilor menite să contribuie la disponibilitatea în Uniune, în timpul unei crize, a produselor esențiale pentru situațiile de criză din domeniul sănătății, cum ar fi medicamentele esențiale, vaccinurile și dispozitivele medicale ;

(3)

sprijinirea acțiunilor menite să asigure disponibilitatea, accesibilitatea și caracterul abordabil adecvate ale produselor necesare în situații de criză și ale altor materiale sanitare necesare;

(3)

consolidarea pieței europene a medicamentelor pentru a asigura în mod sustenabil disponibilitatea, accesibilitatea și prețul abordabil ale medicamentelor, soluțiilor de e-sănătate, dispozitivelor medicale și ale altor materiale sanitare necesare și produse medicale relevante pentru situații de criză ;

(4)

consolidarea eficacității, a accesibilității, a durabilității și a rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv prin sprijinirea transformării digitale, a adoptării de instrumente și servicii digitale, a unor reforme sistemice, a punerii în aplicare de noi modele de îngrijire și a unei asigurări de sănătate universale, precum și reducerea inegalităților în materie de sănătate;

(4)

consolidarea eficacității, a accesibilității, a durabilității și a rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv prin sprijinirea transformării digitale, inclusiv crearea și implementarea unui spațiu european al datelor privind sănătatea, reforme sistemice, punerea în aplicare de noi modele de îngrijire , creșterea accesului egal și în timp util la servicii de asistență medicală și la servicii de îngrijire conexe bazate pe rezultate, axate pe persoană, la prețuri abordabile, sustenabile și de bună calitate, precum și obținerea unei asigurări de sănătate universale, care să includă accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente și care să reducă inegalitățile și inechitățile în materie de sănătate;

(4a)

(5)

sprijinirea acțiunilor menite să consolideze capacitatea sistemului de sănătate de a favoriza prevenirea bolilor și promovarea sănătății, drepturile pacienților și asistența medicală transfrontalieră, precum și menite să promoveze excelența cadrelor medicale și a personalului medico-sanitar ;

(5)

sprijinirea acțiunilor menite să consolideze capacitatea sistemului de sănătate de a favoriza prevenirea , depistarea și diagnosticarea timpurie a bolilor și implementarea promovării sănătății, abordarea factorilor determinanți ai sănătății, ameliorarea cunoștințelor în materie de sănătate, drepturile pacienților și siguranța, precum și asistența medicală transfrontalieră ;

(6)

sprijinirea acțiunilor de supraveghere, prevenire, diagnosticare, tratare și îngrijire a bolilor netransmisibile, în special a cancerului;

(6)

sprijinirea acțiunilor de supraveghere, prevenire, diagnosticare, tratare și îngrijire a bolilor netransmisibile, diagnosticarea timpurie a bolilor neurodegenerative și a altor afecțiuni cerebrale, în special a cancerului;

(6a)

(6b)

(6c)

(7)

favorizarea și sprijinirea utilizării prudente și eficiente a medicamentelor, în special a antimicrobienelor, și a unei producții și eliminări mai ecologice a medicamentelor și a dispozitivelor medicale;

(7)

favorizarea și sprijinirea utilizării prudente , eficiente și în cunoștință de cauză a medicamentelor, în special a antimicrobienelor, dezvoltarea de medicamente care sunt, în mod intrinsec, mai puțin dăunătoare mediului, a unei producții mai ecologice a medicamentelor și a eliminării sigure din punct de vedere ecologic a medicamentelor și a dispozitivelor medicale;

(8)

sprijinirea dezvoltării, a punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației Uniunii în domeniul sănătății și furnizarea de date de înaltă calitate, comparabile și fiabile, care să stea la baza elaborării de politici și a monitorizării, precum și promovarea utilizării evaluărilor de impact ale politicilor relevante asupra sănătății ;

(8)

sprijinirea dezvoltării, a punerii în aplicare și a asigurării respectării și, dacă este necesar, a revizuirii, legislației Uniunii în domeniul sănătății, furnizarea de date de înaltă calitate, comparabile și fiabile, care să stea la baza elaborării de politici și a monitorizării acestora , sprijinirea asigurării de servicii de îngrijire, satisfacerea nevoilor medicale nesoluționate și promovarea utilizării evaluărilor de impact asupra sănătății ale celorlalte politici relevante ale Uniunii ;

(9)

sprijinirea activităților integrate ale statelor membre și, în special, a sistemelor lor de sănătate, inclusiv punerea în aplicare a unor practici de prevenire cu impact puternic, precum și dezvoltarea includerii în rețea prin intermediul rețelelor europene de referință și al altor rețele transnaționale;

(9)

sprijinirea activităților integrate ale statelor membre și, în special, a sistemelor lor de sănătate, inclusiv punerea în aplicare a unor practici de prevenire cu impact puternic, susținerea identificării tehnologiilor din domeniul sănătății care trebuie supuse evaluării Uniunii, consolidarea și dezvoltarea includerii în rețea prin rețelele europene de referință , dezvoltarea și implementarea rețelelor de excelență în domeniul bolilor transmisibile și netransmisibile cu prevalență mare și a altor rețele transnaționale , printre care rețeaua Orphanet, în deplină sinergie cu Orizont Europa și cu misiunile și parteneriatele sale, precum și creșterea considerabilă a numărului de pacienți asigurați și întărirea răspunsului la boli și probleme de sănătate ;;

(10)

sprijinirea contribuției Uniunii la inițiativele internaționale și globale în domeniul sănătății.

(10)

sprijinirea contribuției Uniunii la angajamentele și inițiativele internaționale și globale în domeniul sănătății , inclusiv accesul la sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente.

(1a)

(a)

asigură complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența între diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, dacă este cazul, de la nivel regional, în special în ceea ce privește măsurile finanțate din fondurile Uniunii, atât în faza de planificare, cât și în timpul punerii în aplicare;

(b)

optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita dublarea eforturilor;

(c)

asigură o cooperare strânsă între autoritățile responsabile cu punerea în aplicare la nivelul Uniunii, la nivel național și, dacă este cazul, la nivel regional pentru a întreprinde acțiuni de sprijin coerente și raționalizate în cadrul instrumentului.

(a)

consecvența cu obiectivele specifice prevăzute la articolul 4;

(b)

contribuția la accesibilitatea și la caracterul abordabil ale sistemului de sănătate;

(c)

dimensiunea transfrontalieră;

(d)

contribuția la transformarea digitală;

(e)

impactul social (beneficii și costuri);

(f)

consecvența cu dispozițiile din anexa 1;

(g)

contribuția la prevenirea bolilor, în special a cancerului;

(h)

contribuția la accesul la medicamente;

(i)

gradul de maturitate a acțiunii în dezvoltarea proiectului;

(j)

soliditatea planului de punere în aplicare propus.

(b)

orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională.

(b)

orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională relevantă, cum ar fi autorități publice, organisme din sectorul public, instituții de sănătate, institute de cercetare, universități și instituții de învățământ superior, asociații ale pacienților .

(i)

furnizează informații, sub forma unei strategii cuprinzătoare, coordonează și contribuie la planurile de lucru anuale ale programului;

(ii)

elaborează un model de direcționare a măsurilor de coordonare, cooperare și a sinergiilor dintre acest program și alte programe în care este integrată o dimensiune privind sănătatea;

(iii)

desfășoară acțiuni sanitare axate pe valoare, sustenabilitate, soluții mai bune în materie de sănătate, promovează accesul la sănătate și reducerea inegalităților în materie de sănătate, încurajează implicarea pacienților și a societății.

(a)

informații privind tipurile de finanțare și tipurile de beneficiari, care permit urmărirea în mod transparent a alocărilor financiare; o prezentare detaliată a sinergiilor cu alte programe ale Uniunii, inclusiv cu activitățile implementate de agențiile Uniunii, permițând o analiză adecvată a complementarității între diferitele activități care trebuie să fie desfășurate.

(b)

nivelurile de cheltuieli defalcate la nivel de proiect, pentru a permite efectuarea de analize specifice, inclusiv în fiecare domeniu de intervenție definit la articolul 13 și în anexa I.

(ii)

infrastructuri de sănătate critice relevante în contextul crizelor sanitare, instrumente, structuri, procese, producție și capacități ale laboratoarelor, inclusiv instrumente de supraveghere, de modelare, de prognoză, de prevenire și de gestionare a epidemiilor.

(ii)

măsuri coordonate relevante în contextul crizelor sanitare, instrumente , mecanisme , structuri, procese, producție și capacități ale laboratoarelor, inclusiv instrumente de supraveghere, de modelare, de prognoză, de prevenire și de gestionare a epidemiilor.

(b)

Transferul, adaptarea și punerea în aplicare a celor mai bune practici și a soluțiilor inovatoare cu valoare adăugată stabilite la nivelul Uniunii între statele membre, precum și sprijinul personalizat specific fiecărei țări pentru țări sau grupuri de țări cu cele mai mari nevoi, prin finanțarea unor proiecte specifice, inclusiv programe de înfrățire, consultanță de specialitate și sprijin inter pares.

(b)

Transferul, adaptarea și punerea în aplicare a celor mai bune practici și a soluțiilor inovatoare cu valoare adăugată stabilite la nivelul Uniunii între statele membre sau între regiuni , precum și sprijinul personalizat specific fiecărei regiuni, țări sau grup de regiuni ori țări cu cele mai mari nevoi, prin finanțarea unor proiecte specifice, inclusiv programe de înfrățire, consultanță de specialitate și sprijin inter pares.

(i)

anchetele, studiile, colectarea de date și statistici, metodologiile, clasificările, microsimulările, indicatorii, intermedierea cunoștințelor și exercițiile de referință;

(i)

anchetele, studiile, colectarea de date și statistici comparabile, în cazul în care sunt relevante, inclusiv date defalcate pe criterii de gen și vârstă , metodologiile, clasificările, microsimulările , studiile-pilot , indicatorii, intermedierea cunoștințelor și exercițiile de referință;

(iii)

grupuri și comitete de experți care oferă consultanță, date și informații pentru a sprijini elaborarea și punerea în aplicare a politicii în domeniul sănătății;

(iii)

grupuri și comitete de experți , inclusiv reprezentanți ai factorilor interesați relevanți, după caz, care oferă consultanță , evaluări , date și informații pentru a sprijini elaborarea și punerea în aplicare a politicii în domeniul sănătății, inclusiv evaluarea ulterioară a punerii în aplicare a politicilor în domeniul sănătății;

(iv)

studii și analiză, precum și consultanță științifică pentru a susține elaborarea de politici și sprijinirea comitetelor științifice privind „Siguranța consumatorilor” și „Riscurile asupra sănătății, mediului și riscurile emergente”.

(iv)

studii și analiză, evaluarea sistematică a impactului celorlalte măsuri de politică ale Uniunii asupra sănătății, precum și consultanță științifică pentru a susține elaborarea de politici bazate pe dovezi și sprijinirea comitetelor științifice privind „Siguranța consumatorilor” și „Riscurile asupra sănătății, mediului și riscurile emergente” , precum și a grupului de experți în domeniul „Evaluării performanței sistemelor de sănătate” .

(d)

Dezvoltarea și punerea în aplicare a legislației și a acțiunii UE în domeniul sănătății, în special prin sprijin pentru:

(d)

Dezvoltarea, punerea în aplicare și evaluarea legislației și a acțiunii UE în domeniul sănătății, în special prin sprijin pentru:

(i)

punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației și acțiunii UE în domeniul sănătății; și asistență tehnică pentru punerea în aplicare a cerințelor juridice;

(i)

punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației și acțiunii UE în domeniul sănătății , inclusiv promovarea sănătății ; și asistență tehnică pentru punerea deplină în aplicare a cerințelor juridice și operaționale în toate statele membre ;

(iv)

dezvoltarea și funcționarea bazelor de date și a instrumentelor digitale, precum și interoperabilitatea acestora, inclusiv, după caz, împreună cu alte tehnologii de detecție, cum ar fi tehnologiile spațiale;

(iv)

dezvoltarea , funcționarea și întreținerea bazelor de date și a instrumentelor digitale, precum și interoperabilitatea acestora, inclusiv a proiectelor deja existente , după caz, împreună cu alte tehnologii de detecție, cum ar fi tehnologiile spațiale și inteligența artificială ;

(v)

activitățile de audit și de evaluare în conformitate cu legislația Uniunii;

(v)

activitățile de audit , de evaluare și de inspecție în conformitate cu legislația Uniunii;

(x)

punctele naționale de contact care oferă orientări, informații și asistență legate de punerea în aplicare a legislației Uniunii în domeniul sănătății și a programului;

(x)

punctele naționale de contact care oferă orientări, informații și asistență legate de promovarea și punerea în aplicare a legislației Uniunii în domeniul sănătății și a programului;

(xi)

părțile interesate, în vederea cooperării transnaționale.

(xi)

părțile interesate, în vederea cooperării transnaționale și regionale .

(e)

Stoc structural și pregătirea pentru crize:

(i)

acțiuni pentru promovarea, la nivelul întregii Uniuni și în toate sectoarele, a capacității de prevenire și gestionare a crizelor sanitare, precum și de pregătire și răspuns la acestea la nivelul Uniunii, la nivel național și local, inclusiv exerciții de planificare și pregătire pentru situații de urgență și perfecționarea competențelor cadrelor medicale, ale personalului medico-sanitar și ale personalului din domeniul sănătății publice;

(i)

acțiuni pentru promovarea, la nivelul întregii Uniuni și în toate sectoarele, a capacității de prevenire și gestionare a crizelor sanitare, precum și de pregătire și răspuns la acestea la nivelul Uniunii, la nivel național și local, inclusiv teste de rezistență, exerciții de planificare și pregătire pentru situații de urgență , elaborarea unor standarde pentru o asistență medicală de calitate și perfecționarea competențelor cadrelor medicale, ale personalului medico-sanitar și ale personalului din domeniul sănătății publice;

(ia)

instituirea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății (EHRM) pentru a răspunde tuturor tipurilor de amenințări și crize sanitare și a consolida coordonarea operațională la nivel european, coordonată de ECDC, cu sprijinul agențiilor relevante;

(ib)

contribuția la stabilirea unei rezerve de produse esențiale pentru situațiile de criză din domeniul sănătății, în complementaritate cu rescEU, Instrumentul pentru sprijin de urgență, Instrumentul pentru reziliență și alte instrumente, programe și fonduri ale Uniunii și asigurarea disponibilității unor astfel de produse în perioade de criză;

(iii)

sprijinirea și/sau achiziționarea în regim de urgență de contramăsuri medicale, inclusiv substanțe chimice și substanțe active esențiale, precum și finanțarea cooperării privind evaluări ale tehnologiilor medicale și trialurile clinice în situații de urgență;

(iv)

acțiunile preventive menite să protejeze grupurile vulnerabile împotriva amenințărilor la adresa sănătății și acțiunile de adaptare a răspunsului la criză și a gestionării crizei la nevoile acestor grupuri vulnerabile;

(iv)

acțiunile preventive menite să protejeze toți cetățenii, în special grupurile vulnerabile împotriva amenințărilor la adresa sănătății și acțiunile de adaptare a răspunsului la criză și a gestionării crizei la nevoile acestor grupuri vulnerabile , cum ar fi asigurarea asistenței medicale de bază pentru pacienții care suferă de boli cronice și care au nevoie de îngrijiri paliative sau de tratamente pentru controlul durerii ;

(iva)

acțiuni de sprijinire a e-sănătății, cum ar fi tranziția către telemedicină, a administrării de medicamente la domiciliu și a punerii în aplicare a unor planuri preventive și de autoîngrijire, atunci când acest lucru este posibil și justificat;

(ivb)

acțiuni de susținere a cooperării transfrontaliere pentru a asigura accesul la tratament rapid al tuturor pacienților din Uniune, în special al celor care suferă de o boală rară;

(v)

acțiuni de abordare a consecințelor colaterale ale unei crize sanitare asupra sănătății, în special a celor privind sănătatea mintală, asupra pacienților care suferă de boli cronice și asupra altor grupuri vulnerabile ;

(v)

acțiuni de abordare și de gestionare a consecințelor colaterale ale unei crize sanitare asupra sănătății, în special a celor privind sănătatea mintală, asupra pacienților care suferă de boli cronice și alte situații vulnerabile, inclusiv persoanele care au dependențe, cu HIV/SIDA, sau cu tuberculoză ;

(viiia)

acțiuni de sprijin privind supravegherea epidemiologică, cu accent pe entitățile naționale din domeniul sănătății, contribuind astfel la evaluarea factorilor care afectează sau determină sănătatea cetățenilor;

(viiib)

acțiuni pentru a se asigura că accesul la medicamente este neafectat și că există o continuitate a îngrijirii și a tratamentului, în special pentru pacienții care suferă de afecțiuni cronice;

(g)

Consolidarea sistemelor naționale de sănătate:

(g)

Consolidarea sistemelor naționale de sănătate , promovarea și protejarea sănătății și prevenirea bolilor :

(i)

sprijinirea acțiunilor de transfer de cunoștințe și a cooperării la nivelul Uniunii, pentru a spori eficacitatea, accesibilitatea, durabilitatea și reziliența proceselor naționale de reformă, în special pentru a răspunde provocărilor identificate în cadrul Semestrului european și pentru a consolida asistența medicală primară, pentru a spori integrarea asistenței medicale și pentru a realiza acoperirea universală cu servicii de sănătate și accesul egal la asistență medicală;

(i)

sprijinirea acțiunilor de transfer de cunoștințe și a cooperării la nivelul Uniunii, pentru a spori eficacitatea, accesibilitatea, durabilitatea și reziliența proceselor naționale de reformă, corelând totodată finanțările disponibile din partea Uniunii, în special pentru a răspunde provocărilor identificate în cadrul Semestrului european și în recomandările specifice fiecărei țări privind sănătatea și pentru a consolida asistența medicală primară, pentru a spori integrarea asistenței medicale și pentru a realiza acoperirea universală cu servicii de sănătate și accesul egal la asistență medicală de calitate ;

(ia)

sprijinirea punerii în aplicare a politicilor și măsurilor de reducere a inegalităților în materie de sănătate și a inechităților în domeniul sistemului de sănătate;

(ii)

programe de formare pentru cadrele medicale și pentru personalul medico-sanitar și programe de schimb temporar de personal;

(ii)

sprijin acordat, în sinergie cu alte programe, programelor de formare , educaționale și de mobilitate pentru cadrele medicale și pentru personalul medico-sanitar , inclusiv programe online, și programe de schimb temporar de personal , în special cu scopul de a îmbunătăți programa de învățământ și competențele digitale ;

(iii)

sprijinirea îmbunătățirii distribuției geografice a personalului medico-sanitar și evitarea „deșerturilor medicale”;

(iii)

sprijinirea sinergiei cu alte programe pentru a îmbunătăți distribuția geografică a personalului medico-sanitar , garantând, în același timp, că o astfel de repartizare a forței de muncă este, de asemenea, proporțională cu populația zonei sau a regiunii în cauză, evitând astfel „deșerturile medicale” și promovând și punând în aplicare politici de păstrare a forței de muncă ;

(iv)

sprijinirea înființării și coordonării de laboratoare și centre de referință ale Uniunii, precum și de centre de excelență ;

(iv)

sprijinirea înființării , coordonării și implementării de laboratoare și centre de referință ale Uniunii, centre de excelență, precum și platforme ale Uniunii privind anumite boli pentru schimbul, compararea și evaluarea comparativă a celor mai bune practici între statele membre ;

(v)

auditul măsurilor de pregătire și răspuns ale statelor membre (cum ar fi gestionarea crizelor, rezistența la antimicrobiene, vaccinarea);

(v)

auditul măsurilor de pregătire și răspuns ale statelor membre (cum ar fi gestionarea crizelor, rezistența la antimicrobiene, vaccinarea) și punerea în aplicare a strategiilor sau programelor naționale de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor ;

(viiia)

sprijinirea unui cadru al Uniunii și a instrumentelor digitale interoperabile aferente pentru a consolida cooperarea în materie de evaluare a tehnologiilor medicale între statele membre și în rețele, inclusiv rețelele necesare care să permită statelor membre să realizeze și să facă schimb de evaluări clinice comune rapide, fiabile și de înaltă calitate, precum și consultări științifice comune și alte activități relevante cu scopul de a sprijini factorii de decizie să facă schimb de rezultate ale cooperării în materie de ETM;

(ix)

sprijinirea instituirii și a punerii în aplicare a programelor care oferă asistență statelor membre și a acțiunilor acestora, care au drept scop îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor (în cazul bolilor transmisibile și netransmisibile);

(ix)

sprijinirea instituirii și a punerii în aplicare a programelor și, în special, a programelor naționale și europene, inclusiv a programelor digitale și bazate pe dovezi, care oferă asistență statelor membre și a acțiunilor acestora, care au drept scop îmbunătățirea promovării sănătății , a educației în domeniul sănătății și a prevenirii bolilor (în cazul bolilor transmisibile și netransmisibile) în cadrul unităților sanitare și al comunităților, și atenuarea principalilor factori de risc ai bolilor cronice ;

(ixa)

sprijinirea instituirii și funcționării unor platforme ale Uniunii pentru schimbul, compararea și evaluarea comparativă a celor mai bune practici între statele membre, sub forma unor rețele de excelență în domeniul bolilor transmisibile și netransmisibile, în special în domeniul bolilor cronice;

(ixb)

sprijinirea dezvoltării unor orientări privind prevenirea și gestionarea bolilor, atât în domeniul bolilor transmisibile, cât și al celor netransmisibile;

(x)

sprijinirea acțiunilor statelor membre de a crea un mediu urban, de lucru și școlar sănătos și sigur, de a face alegeri sănătoase în viață și de a promova o alimentație sănătoasă, ținând seama de nevoile grupurilor vulnerabile ;

(x)

sprijinirea acțiunilor întreprinse de statele membre pentru a crea un mediu urban, de lucru și școlar sănătos și sigur, pentru a  promova sănătatea mintală, educația în domeniul sănătății, a face alegeri privind o viață sănătoasă și a promova activitatea fizică regulată și o alimentație sănătoasă, ținând seama de nevoile persoanelor în fiecare etapă a vieții lor cu scopul de a promova sănătatea pe tot parcursul vieții ;

(xa)

sprijinirea acțiunilor statelor membre legate de abordarea factorilor determinanți pentru sănătate, inclusiv reducerea efectelor nocive ale alcoolului și ale consumului de tutun;

(xb)

sprijinirea acțiunilor statelor membre de asigurare a accesului la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și a produselor medicamentoase conexe, precum și sprijinirea abordărilor integrate și intersecționale în materie de prevenire, diagnosticare, tratament și îngrijire;

(xc)

măsuri de promovare a îngrijirii și sprijinirii victimelor violenței bazate pe gen;

(xd)

măsuri de promovare a accesului egal la serviciile de sănătate și la infrastructurile aferente și de îngrijire a persoanelor cu dizabilități;

(xia)

sprijinirea statelor membre în revizuirea planurilor lor naționale privind bolile rare în vederea instituirii măsurilor financiare și organizatorice necesare pentru a integra în mod eficient sistemul rețelelor europene de referință în sistemele naționale de sănătate, sprijinind, de asemenea, elaborarea și punerea în aplicare a setului de politici, norme și proceduri necesare pentru ancorarea sistemului RER la nivel național;

(xib)

sprijinirea implementării sistemului RER pentru a asigura evaluarea, monitorizarea, analizarea și îmbunătățirea calității acestuia în mod permanent;

(xic)

acordarea de finanțare pentru crearea de mecanisme eficace și permanente de colaborare a rețelelor europene de referință pentru a răspunde nevoilor multiple care apar ca urmare a bolilor cu prevalență redusă și a bolilor rare și pentru a facilita crearea de rețele diagonale între diferite specialități și discipline;

(xid)

sprijinirea statelor membre în consolidarea centrelor lor de expertiză pentru boli rare pentru creșterea capacităților sistemelor naționale de sănătate de a diagnostica, trata și gestiona aceste boli, a cooperării transnaționale în materie de codificare, informații și cunoștințe în domeniul bolilor rare, în special baza de date Orphanet;

(xiia)

sprijinirea cooperării și coordonării între statele membre pentru a crea o rețea europeană de excelență pentru spitale, îmbunătățind tratamentul transfrontalier al bolilor rare și crescând accesul la tratament pentru toți cetățenii Uniunii;

(h)

Acțiuni de luptă împotriva cancerului:

(h)

Acțiuni de luptă împotriva cancerului , în special a cancerului pediatric :

(i)

sprijinirea statelor membre și a ONG-urilor în promovarea și punerea în aplicare a recomandărilor Codului european împotriva cancerului;

(i)

sprijinirea statelor membre , a IARC și a ONG-urilor în promovarea și implementarea recomandărilor Codului european împotriva cancerului; sprijinirea revizuirii și actualizării continue a actualei ediții a Codului european împotriva cancerului;

(ia)

sprijinirea înființării unui institut european în domeniul cancerului (IEC) ca platformă de implementare a rețelelor europene de referință în domeniul cancerului, de colectare de date clinice de la centrele din toate țările participante din Uniune, precum și de aducere în prim-plan a programelor de cercetare academică și clinică de excelență în domeniul cancerului, inclusiv al cancerului pediatric;

(iii)

sprijinirea prevenirii programelor privind principalii factori de risc de cancer;

(iii)

sprijinirea programelor de prevenire privind principalii factori de risc de cancer care au eficacitate demonstrată și sunt susținute de dovezi solide ;

(iva)