Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020XC1208(01)

    Comunicarea Comisiei Orientări privind transparența ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1150 a Parlamentului European și a Consiliului 2020/C 424/01

    C/2020/8579

    JO C 424, 8.12.2020, p. 1–26 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    8.12.2020   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 424/1


    COMUNICAREA COMISIEI

    Orientări privind transparența ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1150 a Parlamentului European și a Consiliului

    (2020/C 424/01)

    Cuprins

    1.

    INTRODUCERE 3

    1.1.

    Scopul orientărilo 3

    1.2.

    Transparența ierarhizării – context 4

    1.3.

    Obiective și considerații generale 4

    1.3.1.

    Abordare orientată spre utilizator 4

    1.3.2.

    Evaluare individuală și abordare neutră din punct de vedere tehnologic 5

    1.3.3.

    Nivelul adecvat de detaliere 5

    2.

    NATURA ȘI DOMENIUL DE APLICARE AL CERINȚELOR DE LA ARTICOLUL 5 6

    2.1.

    Servicii integrate 6

    2.1.1.

    Ierarhizare plătită 6

    2.1.2.

    Descrierea ierarhiei 7

    2.1.2.1.

    Abordare generală 7

    3.

    CARE SUNT PARAMETRII PRINCIPALI ȘI CUM POT FI SELECTAȚI? 8

    3.1.

    Exemple de parametri de ierarhizare 8

    3.2.

    Selectarea parametrilor principali 8

    3.3.

    Considerații specifice pentru identificarea parametrilor principali 9

    3.3.1.

    Personalizarea 9

    3.3.2.

    Comportamentul în materie de căutare și intențiile consumatorilor 10

    3.3.3.

    Istoricul utilizatorilor 10

    3.3.4.

    Setări implicite, mecanisme de sortare și de filtrare 10

    3.3.5.

    Prezența pe mai multe platforme 11

    3.3.6.

    Alți factori externi 11

    3.3.7.

    Notificările părților terțe 11

    3.3.8.

    Randomizare 11

    3.3.9.

    Activități de întreținere/ordonare 12

    3.3.10.

    Relația cu serviciile auxiliare 12

    3.3.11.

    Utilizarea instrumentelor tehnice ale furnizorilor 12

    3.3.12.

    Efectul învățării automate 12

    3.3.13.

    Evaluarea site-urilor 13

    3.3.14.

    Măsurile luate pentru a evita manipularea cu rea-credință de către părți terțe a rezultatelor ierarhizării 13

    3.3.15.

    Recenziile utilizatorilor 13

    3.3.16.

    Măsurile luate de furnizori împotriva conținutului ilegal 13

    4.

    CUM SĂ SE SELECTEZE PARAMETRII PRINCIPALI ȘI, TOTODATĂ, SĂ SE PREVINĂ MANIPULAREA CU REA-CREDINȚĂ A IERARHIZĂRII 13

    5.

    DESCRIERI SPECIFICE IMPUSE – REMUNERAȚIE DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ 14

    5.1.

    Abordare generală 14

    5.2.

    Remunerația directă 15

    5.3.

    Remunerația indirectă 15

    6.

    CUM AR TREBUI SĂ FIE DESCRIȘI PARAMETRII PRINCIPALI? 15

    6.1.

    Abordare generală 16

    6.2.

    Nivelul de detaliere 16

    6.3.

    Nivelul de detaliere privind remunerația directă și indirectă 16

    6.4.

    Cerința ca descrierea să fie redactată într-un limbaj simplu și inteligibil 17

    6.5.

    Instrumente de prezentare 17

    7.

    UNDE AR TREBUI SĂ FIE DESCRIȘI PARAMETRII PRINCIPALI 17

    7.1.

    Serviciile de intermediere online 17

    7.2.

    Motoarele de căutare 18

    8.

    CÂND AR TREBUI MODIFICATĂ DESCRIEREA PARAMETRILOR PRINCIPALI? 18

    8.1.

    Actualizarea descrierilor 18

    8.2.

    Modificări temporare 19

    8.3.

    Experimente 19

    9.

    PAȘII DE URMAT ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII DESCRIERII PARAMETRILOR PRINCIPALI 20

    9.1.

    Cerința ca serviciile de intermediere online să notifice modificările propuse 20

    9.2.

    Cerința ca motoarele de căutare online să actualizeze descrierea 20

    10.

    OBLIGAȚIILE SPECIFICE CA MOTOARELE DE CĂUTARE SĂ PERMITĂ UTILIZATORILOR PROFESIONALI DE SITE-URI SĂ EXAMINEZE CONȚINUTUL NOTIFICĂRILOR PĂRȚILOR TERȚE 20

    1.   INTRODUCERE

    1.1.   Scopul orientărilor

    1.

    Scopul prezentelor orientări este acela de a facilita respectarea de către furnizorii de servicii de intermediere online (1) și furnizorii de motoare de căutare online (2) a cerințelor prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (3) (denumit în continuare „regulamentul”), precum și de a sprijini asigurarea punerii în aplicare cerințelor respective. În conformitate cu articolul 5 alineatul (7) și cu considerentul 28 din regulament, prezentele orientări vizează, de asemenea, să ajute furnizorii în vederea aplicării cerințelor și să contribuie la optimizarea modului în care parametrii principali de ierarhizare sunt identificați și prezentați întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online (denumite în continuare „întreprinderi utilizatoare”) și utilizatorilor profesionali de site-uri (4).

    2.

    Articolul 5 alineatele (1) și (2) le impune, în esență, furnizorilor să indice parametrii principali pe baza cărora se stabilește ierarhia și argumentele în favoarea importanței relative a respectivilor parametri în raport cu alți parametri.

    3.

    Articolul 2 punctul 8 definește „ierarhia” drept „vizibilitatea relativă acordată bunurilor sau serviciilor oferite prin servicii de intermediere online sau relevanța acordată rezultatelor căutărilor de către motoarele de căutare online, astfel cum este prezentată, organizată sau comunicată de către furnizorii de servicii de intermediere online sau de către furnizorii de motoare de căutare online, indiferent de mijloacele tehnologice folosite pentru această prezentare, organizare sau comunicare”.

    4.

    În conformitate cu articolul 5 alineatul (5), fiecare furnizor trebuie să furnizeze o descriere care să le permită utilizatorilor să înțeleagă în mod adecvat dacă – și, în caz afirmativ, cum și în ce măsură – mecanismul de ierarhizare ține seama de: (a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor oferite prin intermediul serviciului furnizorului; (b) relevanța acestor caracteristici pentru consumatorii care utilizează serviciul respectiv: și (c) numai în ceea ce privește furnizorii de motoare de căutare online, caracteristicile de concepție a site-ului utilizat de utilizatorii profesionali de site-uri.

    5.

    Astfel cum se explică în considerentele 24 și 26, descrierea care trebuie oferită de furnizori are obiectivul de a spori previzibilitatea și de a ajuta utilizatorii să îmbunătățească prezentarea bunurilor și serviciilor lor sau o caracteristică a acestor bunuri și servicii.

    6.

    În același timp, regulamentul urmărește atingerea acestui obiectiv fără a le impune furnizorilor să divulge algoritmi sau vreo informație care, cu un grad rezonabil de certitudine, ar avea ca rezultat înșelarea consumatorilor sau prejudicierea consumatorilor prin manipularea rezultatelor căutării [articolul 5 alineatul (6)]. Prin urmare, furnizorilor nu li se cere să divulge funcționarea detaliată a mecanismelor lor de ierarhizare, inclusiv a algoritmilor, iar capacitatea lor de a acționa împotriva manipulării cu rea-credință a ierarhizării nu ar trebui să fie afectată (considerentul 27).

    7.

    Având în vedere cerințele juridice parțial divergente stabilite la articolul 5 pentru furnizorii de servicii de intermediere online, pe de o parte, și pentru furnizorii de motoare de căutare online, pe de altă parte și dată fiind natura diferită a serviciilor în cauză, conținutul descrierii necesare a parametrilor principali de ierarhizare pentru aceste două tipuri de servicii va fi în mod necesar diferit. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 25, conținutul, inclusiv numărul și tipul parametrilor principali, poate de asemenea să varieze foarte mult între furnizorii de servicii de intermediere online.

    8.

    Prezentele orientări nu ar trebui să fie aplicate mecanic, ci, mai degrabă, ținând seama în mod corespunzător de elementele și circumstanțele relevante în fiecare caz. Exemplele sunt prezentate în scopuri ilustrative pentru a facilita înțelegerea. În cazul în care descriu situații specifice, acestea nu ar trebui interpretate ca limitând domeniul de aplicare al obligației în cauză la situația specifică descrisă. În plus, exemplele oferite se pot referi la un anumit sector, dar conceptele pot fi transferabile și ar putea fi înțelese ca aplicându-se unor metode/situații similare utilizate în alte sectoare.

    9.

    Prezentele orientări nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Acestea nu aduc atingere propriilor responsabilități ale furnizorilor de a asigura conformitatea cu cerințele de la articolul 5 și nici competențelor și responsabilităților autorităților și instanțelor competente ale statelor membre în ceea ce privește asigurarea respectării acestor cerințe în conformitate cu dispozițiile regulamentului și cu alte dispoziții ale legislației UE. Interpretarea cerințelor îi revine în ultimă instanță exclusiv Curții de Justiție a UE.

    10.

    Comisia va continua să monitorizeze modul în care sunt aplicate cerințele de la articolul 5, astfel cum au fost clarificate prin prezentele orientări, și poate decide să revizuiască prezentele orientări, dacă este necesar, în lumina evoluțiilor viitoare și a cunoștințelor nou-apărute.

    1.2.   Transparența ierarhizării – context

    11.

    Ierarhizarea este definită la articolul 2 punctul 8, citat mai sus, și poate fi considerată, în esență, o formă de proces decizional algoritmic și bazat pe date. Atunci când furnizorii prezintă, organizează sau comunică informații privind bunuri sau servicii pentru consumatori sau rezultate ale unei căutări, aceștia „ierarhizează” rezultatele pe baza anumitor parametri.

    12.

    Astfel cum se explică în considerentele 24 și 26, ierarhizarea bunurilor și serviciilor de către furnizori are un impact important asupra alegerilor consumatorilor și, prin urmare, asupra succesului comercial al utilizatorilor care le oferă consumatorilor aceste bunuri și servicii. Pe măsură ce economia continuă să se mute online, ierarhizarea rezultatelor căutărilor efectuate pe motoarele de căutare și în cadrul serviciilor de intermediere online devine din ce în ce mai importantă pentru antreprenoriat, iar succesul comercial al întreprinderilor din UE va depinde din ce în ce mai mult de vizibilitatea acestora și de ușurința de a fi găsite online.

    13.

    Furnizorii își concep metodele de ierarhizare, inclusiv algoritmii lor proprietari, în diferite moduri. Aceste metode de ierarhizare sunt adaptate în mod frecvent și, în general, nu sunt divulgate. Din perspectiva consumatorilor, calitatea rezultatelor căutării poate diferenția serviciile și, prin urmare, funcționarea detaliată a metodelor de ierarhizare poate reprezenta avantajul competitiv sau secretul comercial al unui furnizor. Prin urmare, întreprinderile care fac comerț online nu cunosc întotdeauna motivele performanței lor în ceea ce privește ierarhizarea și nici dacă sau cum și-ar putea îmbunătăți performanțele, eventual cu ajutorul unei ierarhizări plătite, deși capacitatea lor de a ajunge la clienți depinde în mare măsură de aceste informații.

    14.

    Prin urmare, în timp ce regulamentul nu limitează alegerea parametrilor de ierarhizare pe care furnizorii pot alege să îi folosească, articolul 5 are obiectivul de a îmbunătăți previzibilitatea pentru utilizatori.

    1.3.   Obiective și considerații generale

    15.

    Astfel cum se explică în considerentele 24 și 26, descrierea care trebuie oferită de furnizori în temeiul articolului 5 are obiectivul de a spori previzibilitatea și de a ajuta utilizatorii să îmbunătățească prezentarea bunurilor și serviciilor lor sau o caracteristică a acestor bunuri și servicii. Conform considerentului 24, previzibilitatea implică faptul ca furnizorii să stabilească ierarhia într-un mod nearbitrar.

    16.

    Din acest standard de previzibilitate pot fi deduse o serie de „considerații generale”, care pot ajuta furnizorii să aplice cerințele de la articolul 5 și pot facilita asigurarea respectării acestor cerințe:

    1.3.1.   Abordare orientată spre utilizator

    17.

    Având în vedere obiectivul menționat anterior de a îmbunătăți previzibilitatea și de a proteja interesele legitime ale utilizatorilor, precum și cerința de a le permite utilizatorilor să obțină o înțelegere adecvată (considerentul 27), furnizorii ar trebui să ofere explicații semnificative cu privire la mecanismele lor de ierarhizare și în special cu privire la parametrii principali utilizați. Pentru ca explicațiile să le fie utile utilizatorilor, acestea ar trebui să țină seama de natura, capacitatea tehnică și nevoile utilizatorilor „medii” ai unui anumit serviciu, care pot varia în mod considerabil de la un tip de servicii la altul.

    18.

    În ceea ce privește furnizorii de servicii de intermediere online, în temeiul articolului 5 alineatul (1), informațiile necesare trebuie incluse în termenii și condițiile lor. Articolul 3 alineatul (1) litera (a) impune ca termenii și condițiile să fie redactate într-un limbaj simplu și inteligibil.

    19.

    În ceea ce privește furnizorii de motoare de căutare online, articolul 5 alineatul (2) impune, de asemenea, ca informațiile privind parametrii principali să fie redactate într-un limbaj simplu și inteligibil.

    1.3.2.   Evaluare individuală și abordare neutră din punct de vedere tehnologic

    20.

    Furnizorii ar trebui să determine în mod individual ce măsuri trebuie să ia pentru a se conforma cerințelor de la articolul 5. În cazul în care furnizează servicii multiple, aceștia ar trebui, în principiu, să facă acest lucru separat pentru fiecare serviciu care intră sub incidența regulamentului. La fel, utilizatorii, autoritățile competente și instanțele ar trebui să se bazeze pe o evaluare individuală, de la caz la caz, pentru a stabili dacă cerințele respective sunt sau nu respectate. Această abordare individuală este deosebit de importantă, având în vedere că unii furnizori oferă mai multe servicii (intermediere online și/sau căutări online) în cadrul unei singure structuri corporative sau chiar al unei interfețe unice pentru utilizatori, în timp ce descrierea necesară pentru ca utilizatorii să înțeleagă în mod adecvat mecanismele de ierarhizare utilizate poate varia în funcție de serviciul oferit.

    21.

    În plus, articolul 2 punctul 8, care definește termenul „ierarhie”, indică faptul că este irelevant care sunt mijloacele tehnologice folosite de furnizori pentru a prezenta, a organiza sau a comunica informații privind bunurile sau serviciile oferite de utilizatori prin intermediul serviciilor în cauză. Prin urmare, evaluarea individuală ar trebui să se desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic, în sensul că tehnologia specifică utilizată în cadrul procesului de ierarhizare nu are importanță.

    1.3.3.   Nivelul adecvat de detaliere

    22.

    Descrierile oferite de furnizori în conformitate cu articolul 5 ar trebui să ofere o valoare adăugată reală pentru utilizatorii în cauză. Articolul 5 alineatele (1) și (2) le impune furnizorilor să ofere informații nu numai cu privire la parametrii principali, ci și cu privire la argumentele în favoarea importanței relative a respectivilor parametri principali în raport cu alți parametri. În plus, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5), utilizatorii ar trebui să poată „înțelege în mod adecvat” dacă și, în caz afirmativ, în ce mod și în ce măsură sunt luați în considerare trei factori specifici (5). Aceasta înseamnă că descrierea care trebuie furnizată trebuie să nu constea doar într-o simplă enumerare a parametrilor principali, ci să furnizeze cel puțin un „al doilea strat” de informații explicative (6). Furnizorii ar putea, de exemplu, să aibă în vedere descrierea „raționamentului” intern al companiei care a fost utilizat pentru a identifica „parametrii principali”, ca modalitate de a determina, de asemenea, „argumentele în favoarea importanței relative” a acestora.

    23.

    Considerentul 27 clarifică faptul că descrierea care trebuie furnizată poate fi generală, dar că aceasta ar trebui să le ofere utilizatorilor o înțelegere adecvată și, în plus, ar trebui să se bazeze cel puțin pe „date reale referitoare la relevanța parametrilor de ierarhizare utilizați”. Considerentul respectiv clarifică, de asemenea, faptul că, deși nu este necesar să se divulge funcționarea detaliată a mecanismelor de ierarhizare, inclusiv a algoritmilor, interesele comerciale ale furnizorilor nu pot justifica refuzul de a divulga, în conformitate cu articolul 5, parametrii principali pe baza cărora se stabilește ierarhia.

    24.

    În temeiul articolului 5 alineatele (1) și (2), descrierea care trebuie oferită de către furnizori trebuie să se refere la toți parametrii principali pe baza cărora se stabilește ierarhia, respectiv care sunt cei mai semnificativi în stabilirea ierarhiei. Prin urmare, această obligație se aplică, de asemenea, factorilor cum ar fi modificările temporare, caracterul aleatoriu sau personalizarea, în măsura în care acești factori constituie parametri principali.

    25.

    Cu toate acestea, un exces de informații poate însemna că, în realitate, utilizatorilor nu le sunt furnizate informații utile. În consecință, furnizorii ar trebui, pe de o parte, să identifice și să explice în mod adecvat parametrii principali de ierarhizare, iar pe de altă parte să nu copleșească utilizatorii cu descrieri prea lungi sau complicate sau cu descrieri ale altor parametri decât cei principali. Excluderea detaliilor excesive ar trebui, de asemenea, să contribuie la evitarea riscului de a permite înșelarea sau prejudicierea consumatorilor, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (6).

    2.   NATURA ȘI DOMENIUL DE APLICARE AL CERINȚELOR DE LA ARTICOLUL 5

    2.1.   Servicii integrate

    26.

    Cerințele de la articolul 5 se aplică furnizorilor de servicii de intermediere online și de motoare de căutare online. În cazul în care furnizorii de motoare de căutare online sunt integrați (vertical sau orizontal), o parte din oferta lor poate consta în servicii de intermediere online. În mod similar, furnizorii „conglomerați” de servicii de intermediere online pot încorpora mai multe servicii de intermediere online în cadrul unei singure structuri corporative. Astfel cum se explică mai sus, în astfel de cazuri, obligațiile de la articolul 5 se vor aplica, în principiu, separat pentru fiecare motor de căutare online, precum și pentru fiecare serviciu de intermediere online oferit, deoarece altfel nu ar fi, în mod normal, posibil să se furnizeze explicații utile utilizatorilor în cauză. În această privință, ar putea apărea problemele descrise în continuare.

    27.

    Servicii oferite prin dispozitive diferite. Dacă furnizorii oferă servicii prin intermediul unor dispozitive diferite, aceștia ar trebui să evalueze dacă sunt necesare explicații separate pentru fiecare dispozitiv. Dacă serviciul funcționează în același mod pe toate dispozitivele și aceiași parametri principali se aplică unui mecanism de ierarhizare unic, în conformitate cu articolul 5, nu pare, în general, necesar să se ofere o explicație separată. Cu toate acestea, în cazul în care serviciul funcționează în mod independent și diferit pe dispozitive diferite, astfel încât parametrii principali utilizați sunt diferiți, în principiu pare necesar să se ofere o explicație separată.

    28.

    Servicii care funcționează la nivel transfrontalier prin intermediul unor interfețe fără întreruperi pentru consumatori. Pot exista situații în care un furnizor exploatează un punct de vânzare încorporat într-un serviciu de piață (un tip de servicii de intermediere online), iar serviciile de intermediere online sau motoarele de căutare online funcționează pe teritorii diferite utilizând nume de domenii diferite sau chiar multiple. În cazul în care încorporează un astfel de punct de vânzare în serviciul lor de piață, furnizorii ar trebui să evalueze dacă acesta face parte din serviciul de piață respectiv sau constituie o activitate distinctă. Acest lucru este relevant pentru a stabili dacă și în ce mod funcționarea punctului de vânzare trebuie inclusă într-o descriere în temeiul articolului 5. În funcție de situație, pot fi necesare una sau mai multe astfel de descrieri, iar prezența punctelor de vânzare poate fi descrisă în diferite moduri. Același lucru este valabil și pentru utilizarea unor nume de domenii diferite sau multiple.

    29.

    Sindicalizarea sau subsindicalizarea rezultatelor căutării. Ar putea apărea, de asemenea, situații în care un furnizor de motoare de căutare online utilizează sindicalizarea sau subsindicalizarea rezultatelor căutării, inclusiv „externalizarea” activităților relevante către motoare de căutare online ale unor terți (7). Chiar dacă rezultatele căutării provin de la furnizori terți de motoare de căutare online, furnizorii de motoare de căutare online în cauză nu ar trebui să fie scutiți de respectarea obligației prevăzute la articolul 5, în măsura în care activitatea relevantă intră în domeniul de aplicare al dispoziției respective.

    30.

    Integrarea ofertelor întreprinderilor utilizatoare în cadrul serviciilor de intermediere online ale unor terți. O altă situație care ar putea apărea este aceea în care un furnizor de servicii de intermediere online integrează ofertele întreprinderilor utilizatoare în cadrul serviciilor de intermediere online ale unor terți, de exemplu „motoare de metacăutare” care integrează linkuri către ofertele întreprinderilor utilizatoare privind „agenții de turism online”. Atunci când acest lucru este aplicabil, furnizorii ar trebui să evalueze dacă și în ce mod existența acestor oferte trebuie inclusă într-o descriere în temeiul articolului 5. În funcție de situație, pot fi necesare una sau mai multe astfel de descrieri, iar prezența ofertelor poate fi descrisă în diferite moduri.

    31.

    Utilizarea „butoanelor de cumpărare” pe platformele de comunicare socială. În serviciile platformelor sociale online pot fi integrate butoane de cumpărare utilizate de profesioniști. În acest caz, furnizorii ar trebui să evalueze dacă butoanele de cumpărare fac parte din servicii de intermediere online mai largi sau dintr-o activitate distinctă care poate constitui un serviciu de intermediere online în sine. Acest lucru este relevant pentru a stabili dacă și în ce mod funcționarea butoanelor de cumpărare trebuie inclusă într-o descriere în temeiul articolului 5. În funcție de situație, pot fi necesare una sau mai multe astfel de descrieri, iar prezența butoanelor de cumpărare poate fi descrisă în diferite moduri.

    2.1.1.   Ierarhizare plătită

    32.

    În ceea ce privește remunerarea directă sau indirectă, care poate fi unul dintre parametrii principali pe baza cărora se stabilește ierarhia („ierarhizare plătită”), articolul 5 alineatul (3) prevede obligația explicită de a oferi o descriere a eventualelor posibilități de ierarhizare plătită și a efectelor unei astfel de remunerații asupra poziției în ierarhie, în cazul în care astfel de posibilități se află printre parametrii principali de ierarhizare.

    33.

    În conformitate cu articolul 2 punctul 8, ierarhia se referă la „vizibilitatea relativă acordată bunurilor sau serviciilor oferite prin servicii de intermediere online” (8). În unele cazuri, bannerele sau mesajele publicitare pot influența în mod activ „vizibilitatea relativă” a bunurilor sau serviciilor oferite de utilizatori. În aceste cazuri, dacă celelalte cerințe de la articolul 2 punctul 8 sunt, de asemenea, îndeplinite și, în plus, acest parametru are o relevanță care îl califică drept parametru „principal”, se aplică articolul 5 alineatul (3). În alte cazuri, articolul 5 alineatul (3) nu se aplică acestui tip de publicitate. Faptul că aceleași instrumente de publicitate online sau schimburi publicitare online care sunt excluse din domeniul de aplicare al regulamentului (9) pot fi utilizate pentru a facilita publicitatea „pe platforme” și „în afara platformelor” nu ar trebui, în general, să fie considerat un factor decisiv în această privință.

    Exemplu ilustrativ

    Un furnizor de aplicații mobile plătește unul și același furnizor de servicii de publicitate online (rețele, instrumente de difuzare și schimburi publicitare) pentru a îmbunătăți vizibilitatea relativă a aplicației sale în cadrul unui magazin de aplicații mobile prin intermediul „ierarhizării plătite” și pentru a promova în același timp aplicația respectivă printr-un banner publicat pe o serie de site-uri ale unor terți care fac parte din rețeaua de publicitate online a aceluiași furnizor de servicii de publicitate. Simplul fapt că aceeași tehnologie de publicitate utilizată pentru difuzarea bannerului publicitar pe site-urile terților poate fi utilizată pentru a promova aplicația direct în cadrul serviciilor de intermediere online sau al motorului de căutare online în cauză nu exclude din domeniul de aplicare al articolului 5 „publicitatea” acestei aplicații realizată în cadrul acestor din urmă servicii. Promovarea aplicației în cadrul propriilor servicii de intermediere online sau al propriilor motoare de căutare online ale furnizorului relevant ar putea, în principiu, să constituie „ierarhizare plătită”.

    34.

    Având în vedere că articolul 5 alineatul (3) se aplică tuturor furnizorilor în cauză, același lucru este valabil și în ceea ce privește furnizorii de motoare de căutare online, context în care „ierarhizarea plătită” poate acoperi posibilitățile de publicitate care implică vizibilitatea contra cost a site-urilor sau a aplicațiilor digitale ale utilizatorilor profesionali de site-uri pe motorul de căutare în cauză.

    2.1.2.   Descrierea ierarhiei

    2.1.2.1.   Abordare generală

    35.

    Din articolul 2 punctul 8 rezultă că noțiunea „vizibilitate relativă” se referă la modul în care bunurile și serviciile sunt oferite prin intermediul serviciilor de intermediere online într-o varietate de circumstanțe (10). Acest lucru este confirmat de considerentul 24, conform căruia „[i]erarhia se referă la vizibilitatea relativă a ofertelor întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online sau la relevanța acordată rezultatelor căutărilor, astfel cum sunt acestea prezentate, organizate sau comunicate de către furnizorii de servicii de intermediere online [...], rezultând din utilizarea secvențierii algoritmice («algorithmic sequencing»), a unor mecanisme de evaluare sau notare, a efectelor vizuale distinctive sau a altor instrumente de scoatere în evidență ori a unor combinări ale acestora”.

    36.

    Astfel, secvențierea algoritmică a rezultatelor ca răspuns la o interogare de căutare este doar un exemplu al modului în care bunurile sau serviciile pot fi prezentate, organizate sau comunicate în cadrul unui mecanism de ierarhizare care intră sub incidența articolului 5. În această privință, bunurile și serviciile pot fi prezentate, organizate sau comunicate consumatorilor în numeroase moduri. Acestea includ ordonarea „implicită” a bunurilor și serviciilor pe care consumatorii le pot consulta fără a recurge la interogări de căutare, utilizând fără întreruperi diferite servicii de intermediere online prin intermediul butoanelor de cumpărare (a se vedea mai sus), al expunerii vizuale (inclusiv în cazul serviciilor de intermediere online sub formă de hărți sau anuare), al efectelor vizuale distinctive, al generării de leaduri, al intervențiilor editoriale etc.

    37.

    În funcție de ceea ce văd consumatorii atunci când caută bunuri și servicii utilizând un anumit serviciu care intră sub incidența regulamentului, informațiile prezentate, organizate sau comunicate pot fi informații de bază sau complexe. De exemplu, la nivelul cel mai de bază, acestea pot avea forma unei liste de bunuri, fără alte caracteristici. Pentru alte servicii, forma poate fi mai diversificată, iar consumatorii pot vizualiza o serie de bunuri sau servicii prezentate și grupate în diferite moduri, atunci când consultă o anumită pagină a serviciului sau când aplică „filtre” diferite. De exemplu, furnizorii de servicii de intermediere online pot combina listele ordonate ale rezultatelor căutării cu rezultatele ierarhizărilor plătite și cu caracteristici editoriale precum recomandările, într-o interfață unică, fără întreruperi. De asemenea, aceștia pot diferenția listele ordonate prin utilizarea, de exemplu, a unor diferite marcaje, adnotări sau rubrici, în poziții diferite de pe pagină (și anume indiferent de „poziția” în listă a produselor sau a serviciilor în cauză).

    38.

    Având în vedere gradele diferite de complexitate a ierarhizării și sfera potențial largă a noțiunii neutre din punct de vedere tehnologic de „vizibilitate relativă”, furnizorii ar trebui să ia în considerare toate caracteristicile relevante ale ierarhizării atunci când stabilesc care sunt „parametrii principali” pentru serviciul lor specific.

    3.   CARE SUNT PARAMETRII PRINCIPALI ȘI CUM POT FI SELECTAȚI?

    3.1.   Exemple de parametri de ierarhizare

    39.

    Odată ce furnizorii au evaluat de la caz la caz care sunt parametrii de ierarhizare, conform definiției de la articolul 2 punctul 8, aceștia vor trebui să identifice parametrii principali, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatele (1) și (2). În anexa A sunt prezentate exemple de tipuri de parametri de ierarhizare.

    3.2.   Selectarea parametrilor principali

    40.

    Pentru unele servicii poate exista un număr mare de parametri de ierarhizare. Pentru altele, numărul poate fi mai redus. În special în cazul în care există un număr mare de parametri, furnizorul va trebui să-i selecteze pe cei mai relevanți (a se vedea considerentul 24). Mai precis, în temeiul articolului 5 alineatul (1), în ceea ce privește serviciile de intermediere online, furnizorii în cauză trebuie să stabilească „principalii parametri pe baza cărora se stabilește ierarhia”, precum și „argumentele în favoarea importanței relative a respectivilor parametri principali”. În temeiul articolului 5 alineatul (2), în ceea ce privește motoarele de căutare online, furnizorii în cauză trebuie să stabilească „principalii parametri care, individual sau colectiv, sunt cei mai semnificativi în stabilirea ierarhiei”, precum și „importanța relativă a acelor parametri principali”.

    41.

    Pentru a determina parametrii „pe baza cărora se stabilește ierarhia” [articolul 5 alineatul (1)] sau care sunt „cei mai semnificativi în stabilirea ierarhiei” [articolul 5 alineatul (2)] și care trebuie considerați „principali”, furnizorii ar putea examina elementele care au determinat concepția inițială a algoritmului. De exemplu, poate fi vorba de dorința de a se asigura că consumatorii găsesc bunuri sau servicii locale, ieftine, de înaltă calitate etc. Această abordare reflectă unul dintre obiectivele de la articolul 5, care este explicat în considerentul 24: „să ajute întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online să își îmbunătățească prezentarea bunurilor și a serviciilor sau a anumitor caracteristici inerente ale acestor bunuri sau servicii”. Ca bună practică, acest proces intern de reflecție la nivelul companiei ar putea fi combinat cu examinarea a ceea ce furnizorul consideră drept principalul tip de rezultat pentru serviciul său. În mod similar, furnizorul ar putea examina care sunt elementele care ar asigura gradul cel mai ridicat de satisfacție a consumatorilor serviciilor. Aceste elemente se pot referi la măsurile luate de furnizor cu privire la serviciul său pentru a satisface interesele consumatorilor, de exemplu analizând motivele pentru care a ales filtrele oferite consumatorilor pentru a sorta rezultatele în cadrul serviciilor sale sau alte tehnici similare.

    42.

    În cazul în care un furnizor identifică un număr mare de parametri de ierarhizare, acesta ar putea avea în vedere să îi împartă în mai multe categorii generale și apoi să analizeze care sunt subcategoriile sau elementele specifice din cadrul acestora. În cazul în care există numeroase categorii diferite de parametri, furnizorii ar putea avea în vedere posibilitatea unui demers invers, pentru a-i exclude pe cei care au doar un rol marginal în stabilirea ierarhiei. Astfel ar rămâne doar parametrii principali, care ar trebui apoi clasificați și subclasificați, după caz. În acest mod, furnizorul ar putea să determine și să explice care este „importanța relativă” a „parametrilor principali” identificați.

    43.

    O bună practică pentru a ajuta utilizatorii să înțeleagă modul în care funcționează ierarhizarea este examinarea elementelor mai neprevăzute pe baza cărora se stabilește ierarhia. Acestea ar putea fi factori pe care un utilizator i-ar putea considera nerelevanți, deoarece nu au legătură cu calitatea produsului sau a serviciului oferit prin intermediul serviciului în cauză.

    44.

    O bună practică este aceea de a facilita înțelegerea de către utilizatori prin includerea unei descrieri de nivel înalt a procesului intern de la nivelul companiei desfășurat de furnizorul în cauză pentru a stabili parametrii „principali”. Acest lucru ar putea, de asemenea, să îi ajute pe furnizori să îndeplinească cerința prevăzută la articolul 5 alineatul (5) de a le permite utilizatorilor „să înțeleagă în mod adecvat” anumiți factori specifici referitori la ierarhizare (a se vedea secțiunea 6.2 de mai jos).

    45.

    În mod similar, atunci când stabilesc care sunt parametrii principali, furnizorii ar putea examina care sunt informațiile cele mai utile pentru utilizatorii în cauză. Pentru întreprinderile utilizatoare, transparența ierarhizării contribuie la îmbunătățirea previzibilității și la îmbunătățirea prezentării bunurilor și serviciilor lor sau a anumitor caracteristici inerente ale acestor bunuri sau servicii. Pentru utilizatorii profesionali de site-uri, transparența ierarhizării este necesară pentru a înțelege în mod adecvat dacă și, în caz afirmativ, în ce mod și în ce măsură sunt luate în considerare anumite caracteristici de concepție a site-ului utilizat, cum ar fi optimizarea pentru afișarea pe dispozitive pentru telecomunicații mobile.

    46.

    Este important de precizat că „importanța relativă” nu implică divulgarea ponderii exacte a parametrilor principali sau divulgarea algoritmilor utilizați de furnizori [a se vedea articolul 5 alineatul (6) și considerentul 27]. Cu toate acestea, furnizorii ar trebui să redea într-o anumită măsură, în cadrul unei descrieri mai statice, caracterul în mod inerent dinamic al ierarhizării (de obicei bazat pe algoritmi). Modificările temporare care sunt previzibile și regulate, precum vânzările promoționale sau influența condițiilor meteorologice, ar putea, în principiu, să fie descrise în mod general, fără a fi necesar să se adapteze descrierea ierarhizării de fiecare dată când intervine modificarea temporară. Modificările majore ale mecanismului de ierarhizare care determină modificarea „parametrilor principali”, inclusiv modificările „evolutive” care intervin în timp ca urmare a unui anumit nivel de învățare profundă, ar face necesară adaptarea descrierii oferite (11).

    47.

    La un nivel mai general, parametrii principali identificați ar trebui să reflecte în mod real elementele pe baza cărora se stabilește ierarhia în cadrul mecanismului în cauză. Elementele descrise ca fiind parametrii principali ar trebui să fie cele mai importante în stabilirea ierarhiei. Prin urmare, este irelevant dacă parametrii sunt sau nu factori care pot fi influențați de utilizatori. În mod similar, furnizorii nu pot menționa doar faptul că ierarhia este determinată de algoritmi care utilizează inteligența artificială. Pentru a înțelege mai bine relația dintre învățarea automată și obligația de a divulga parametrii principali, a se vedea secțiunea 3.3.12 de mai jos.

    3.3.   Considerații specifice pentru identificarea parametrilor principali

    48.

    Atunci când efectuează evaluarea necesară pentru a identifica principalii parametri de ierarhizare, în conformitate cu principiile generale prezentate mai sus, furnizorii și alte părți ar putea avea în vedere în mod specific considerațiile de mai jos.

    3.3.1.   Personalizarea

    49.

    Ierarhizarea personalizată a ofertelor este o trăsătură utilizată pe scară largă. Deși, ipotetic, rezultatele ierarhizării pot varia pentru fiecare consumator în parte, parametrii utilizați pentru personalizarea rezultatelor (care pot fi multipli) se aplică în mod normal în același mod tuturor ofertelor de bunuri sau servicii furnizate de utilizatori în cadrul serviciilor în cauză. Cu alte cuvinte, parametrii care personalizează rezultatele sunt stabiliți în mod obiectiv în prealabil, chiar dacă aplicarea acestora are ca rezultat vizualizarea unei ierarhii diferite de către un consumator în raport cu alt consumator care utilizează aceleași servicii de intermediere online sau același motor de căutare online.

    50.

    Astfel cum se explică în considerentul 24, previzibilitatea implică faptul ca furnizorii să stabilească ierarhia într-un mod nearbitrar. În cazul în care aceasta constituie un parametru principal, o explicație privind modul de utilizare a personalizării, caracteristicile sale esențiale, precum și impactul său asupra ierarhiei, inclusiv volatilitatea (gradul diferențelor de ierarhizare pentru consumatori diferiți) (12), ar putea contribui la îmbunătățirea previzibilității și la evitarea riscului ca ierarhia să fie stabilită în mod arbitrar. Prin urmare, ar putea fi necesar ca furnizorii să examineze modul și măsura în care personalizarea afectează ierarhizarea în cazul serviciilor lor specifice de intermediere online sau al motoarelor lor specifice de căutare online.

    51.

    Pentru aceasta, furnizorii ar putea fi nevoiți să analizeze lista potențial foarte lungă a factorilor utilizați pentru această personalizare, cum ar fi profilurile personale ale consumatorilor, interesele lor, comportamentul lor în materie de căutare, situarea lor geografică efectivă, momentul zilei în care are loc căutarea, utilizarea de către aceștia a unor instrumente de blocare a cookie-urilor sau a altor instrumente tehnice și, în general, multitudinea datelor deținute cu privire la un anumit consumator, precum și utilizarea de către consumatori a setărilor implicite [de exemplu, capacitatea lor de a anula setările implicite sau de a aplica mecanisme de filtrare (a se vedea secțiunea 3.3.4 de mai jos)].

    52.

    Având în vedere că anumiți furnizori își pot propune să atragă categorii unice de public în scopuri unice, pentru a-și diferenția modelele de afaceri (13), atunci când analizează impactul personalizării asupra ierarhiei aceștia ar putea ține seama, de asemenea, de componența grupului de consumatori care utilizează serviciile specifice.

    53.

    Furnizorii ar trebui să ia în considerare dacă și, în caz afirmativ, modul în care consumatorii pot utiliza și utilizează efectiv setările de protecție a confidențialității în cadrul serviciilor lor, având în vedere că utilizarea acestor setări poate afecta posibilitatea de a personaliza ierarhia.

    Exemplu ilustrativ

    O piață de comerț electronic „personalizează” ierarhia prin atribuirea a până la 10 000 de „caracteristici” predefinite consumatorilor individuali. Furnizorul consideră că acest lucru poate fi foarte eficace în ceea ce privește ordonarea (cu alte cuvinte ierarhizarea) ofertelor întreprinderilor care utilizează serviciile sale de intermediere online, deși eficacitatea mecanismului de personalizare este puternic afectată de setările de confidențialitate utilizate de consumatori. Prin urmare, rezultatele ierarhizării pot varia foarte mult, în funcție de numărul, eterogenitatea și preferințele în materie de confidențialitate ale consumatorilor serviciului în cauză. De asemenea, este posibil ca furnizorul să fi conceput mecanismul său de ierarhizare astfel încât acesta să atribuie o pondere mai ridicată altor factori, de exemplu ierarhiei plătite, în cazurile sau în momentele când personalizarea este mai puțin eficace. Într-o astfel de situație, ar putea fi necesar ca furnizorul să includă aceste informații factuale în descrierea parametrilor principali de ierarhizare și a argumentelor în favoarea importanței relative a acestora, pentru a le permite întreprinderilor utilizatoare să înțeleagă în mod adecvat mecanismul de ierarhizare, fără a le supraîncărca sau a le încurca prin enumerarea miilor de caracteristici individuale ale mecanismului utilizat.

    3.3.2.   Comportamentul în materie de căutare și intențiile consumatorilor

    54.

    Atunci când acest lucru este relevant pentru îndeplinirea cerințelor de la articolul 5, în special în ceea ce privește descrierea necesară a parametrilor principali, furnizorii ar putea examina cum și în ce măsură comportamentul în materie de căutare al consumatorilor afectează ierarhia, eventual ca element al ierarhizării personalizate (a se vedea secțiunea 3.3.1 de mai sus).

    3.3.3.   Istoricul utilizatorilor

    55.

    Atunci când acest lucru este relevant pentru îndeplinirea cerințelor de la articolul 5, în special în ceea ce privește descrierea parametrilor principali, furnizorii ar putea lua în considerare modul și măsura în care ierarhia este afectată de anumiți factori care nu sunt direct legați de bunurile sau serviciile pe care un utilizator le oferă prin intermediul serviciilor în cauză, cum ar fi istoricul sau performanța anterioară a unui utilizator.

    Exemplu ilustrativ

    În magazinele de aplicații mobile, dezvoltatorii sau editorii pot primi un punctaj de evaluare separat de cel al aplicațiilor lor, astfel încât, de exemplu, o aplicație nou-lansată de un dezvoltator cu experiență, cu o ofertă existentă în magazinul de aplicații respectiv, poate avea o performanță mai bună în ierarhie față de aplicația unui dezvoltator nou-venit. În acest caz, în măsura în care factorii respectivi constituie parametri principali de ierarhizare, furnizorul în cauză trebuie să se asigure că întreprinderile utilizatoare înțeleg acest lucru. Dacă este cazul, furnizorul poate, de asemenea, să informeze întreprinderile utilizatoare cu privire la posibilele mecanisme de „corecție”, cum ar fi promovarea temporară a vizibilității aplicațiilor dezvoltatorilor nou-veniți.

    3.3.4.   Setări implicite, mecanisme de sortare și de filtrare

    56.

    Ca tip de personalizare, setările implicite care pot fi reorganizate, anulate sau înlocuite de consumatori prin intermediul instrumentelor de sortare sau de filtrare pot avea un impact important asupra ierarhiei ofertelor de bunuri și servicii ale întreprinderilor utilizatoare. Aceste mecanisme ar putea fi „parametri principali” în sine, de exemplu în cazul în care utilizarea lor de către consumatori este foarte frecventă și acestea sunt deosebit de relevante pentru stabilirea ierarhiei. În acest caz, poate fi important ca întreprinderile utilizatoare să înțeleagă, de exemplu, dacă ierarhia după aplicarea filtrului se bazează pe toate ofertele sau aceasta depinde de faptul că oferta de bunuri sau servicii îndeplinește sau nu anumite criterii de includere, cum ar fi condiția unui număr minim de recenzii pentru ca bunurile sau serviciile vizualizate cu setările implicite să apară și după aplicarea filtrului „calitate”. Același lucru este valabil și pentru amploarea impactului posibil al diferitelor filtre asupra ierarhiei.

    57.

    În plus, având în vedere creșterea logică a importanței parametrului utilizat (și anume a filtrului) în anumite mecanisme de filtrare (de exemplu, în funcție de preț sau de nota obținută pe baza recenziilor), alți parametri care se aplică pe lângă filtrul respectiv ar putea, de asemenea, să obțină o pondere mai mare în raport cu situația în care nu se aplică niciun filtru. Aplicarea acestei ponderi mai mari poate fi necesară pentru a permite o ierarhizare eficace a unui număr mare de oferte care ar putea să nu difere în mod semnificativ în privința unor elemente precum prețul sau nota obținută pe baza recenziilor (filtrul aplicat). Acești alți parametri pot, după caz, să constituie „parametri principali” în sensul articolului 5. Pe lângă aceste situații, poate fi important pentru întreprinderile utilizatoare să înțeleagă implicațiile posibile ale utilizării filtrelor pentru ponderea relativă a altor parametri decât filtrul aplicat.

    3.3.5.   Prezența pe mai multe platforme

    58.

    Frecvent, întreprinderile utilizatoare își oferă bunurile sau serviciile prin intermediul a diferite servicii de intermediere online, pentru a maximiza vânzările („găzduire multiplă”). În plus, există furnizori terți independenți care colectează recenziile utilizatorilor cu privire la întreprinderi. În practică, unii furnizori pot considera că activitățile sau prezența întreprinderilor utilizatoare în cadrul unor servicii oferite de terți reprezintă un indicator al calității sau al relevanței întreprinderilor respective care utilizează serviciile de intermediere online în cauză. În acest caz și atunci când relevanța acestui factor pentru ierarhizare justifică includerea sa ca „parametru principal”, furnizorii respectivi ar trebui să informeze utilizatorii în legătură cu măsura și cu modul în care factorul respectiv este luat în considerare în ierarhizare.

    3.3.6.   Alți factori externi

    59.

    Utilizatorii, precum și bunurile și serviciile pe care aceștia le oferă pot fi, de asemenea, evaluați utilizând factori care nu țin de serviciile de intermediere online sau de motoarele de căutare online. Factori precum stelele pentru clasificarea hotelurilor, „atractivitatea mărcii” măsurată prin sondaje în rândul profesioniștilor din sectorul modei, mărcile de încredere atribuite de terți magazinului online al întreprinderii utilizatoare (de exemplu, „magazin de încredere”), premiile din sector (de exemplu, „cea mai bună cafenea din x”) sau menționarea în publicații ale unor terți (de exemplu, reportaje în ziare sau articole de revistă) ar putea constitui „parametri principali” pentru ierarhizare. În acest caz, trebuie să se descrie și factorii respectivi.

    60.

    În schimb, nu poate fi exclus faptul că pentru anumite întreprinderi utilizatoare sau anumiți utilizatori profesionali de site-uri poate părea uneori „surprinzător” faptul că anumiți factori externi care par să aibă o importanță deosebită având în vedere natura serviciului nu sunt luați în considerare la stabilirea ierarhiei. De exemplu, utilizatorii ar putea considera surprinzător faptul că un motor de căutare axat pe confidențialitate nu ține seama de evaluarea confidențialității site-urilor web sau că o piață online axată pe produse alimentare sănătoase nu ține seama de etichetele alimentare. Descrierea argumentelor în favoarea importanței relative a parametrilor principali sau a parametrilor principali care sunt, în mod colectiv, cei mai semnificativi pentru ierarhizare și a importanței relative a respectivilor parametri principali ar trebui să fie suficient de clară pentru ca utilizatorii să poată înțelege că acești alți factori nu sunt luați în considerare în stabilirea ierarhiei.

    61.

    Furnizorii de servicii de intermediere online și de motoare de căutare online ar trebui, de asemenea, să analizeze, ca bună practică, dacă descrierea ar trebui facă referință la normele sectoriale, care pot avea în mod direct sau indirect un impact asupra stabilirii parametrilor de ierarhizare. Sunt incluse norme de drept al Uniunii și de drept național care reflectă diverse obiective de interes public în diverse sectoare.

    3.3.7.   Notificările părților terțe

    62.

    În cazul în care notificările părților terțe cu privire la ofertele de bunuri și servicii sunt relevante pentru ierarhizare ca „parametri principali”, descrierile oferite de furnizorii în cauză trebuie să țină seama și de acest factor. O astfel de relevanță ar putea fi descrisă din perspectiva importanței sale potențiale în cazuri individuale, precum și din perspectiva oricăror efecte continue care pot rezulta, de exemplu, dintr-un volum mare de notificări sau din politicile furnizorilor adoptate în legătură cu tipurile de conținut ilegal la care se pot referi notificările părților terțe. În ceea ce privește obligația separată, prevăzută la articolul 5 alineatul (4), a motoarelor de căutare online de a permite examinarea conținutului notificărilor, a se vedea secțiunea 10.

    3.3.8.   Randomizare

    63.

    În practică, anumiți furnizori pot utiliza tehnici de reorganizare a vizibilității relative acordate ofertelor de bunuri și servicii (parțial) în mod aleatoriu, de exemplu pentru a actualiza aspectul primei pagini. Randomizarea poate fi aplicată, de exemplu, și pentru a dinamiza ierarhia, cu scopul de a distinge serviciul de intermediere online sau motorul de căutare online relevant de altele. În cazul în care acești factori constituie „parametri principali”, furnizorii în cauză trebuie să țină seama de acest lucru în descrierile lor. Furnizorii ar putea, de exemplu, să explice modul în care astfel de tehnici sunt aplicate (indicându-se momentul în care sunt utilizate, durata utilizării acestora, cât de semnificativă este utilizarea lor etc.), precum și impactul acestora. Astfel de explicații ar putea oferi o indicație bazată pe fapte privind „amploarea”, adică dimensiunea impactului potențial al randomizării asupra ierarhiei, ceea ce ar permite, de asemenea, utilizatorilor să înțeleagă importanța adoptării unor tehnici de optimizare a ierarhizării pentru diferitele servicii de intermediere online și motoare de căutare online pe care pot fi prezenți.

    3.3.9.   Activități de întreținere/ordonare

    64.

    Unii furnizori pot edita sau „ordona” ofertele de bunuri și servicii prezentate, organizate sau comunicate în cadrul serviciilor lor de către utilizatori. De exemplu, furnizorii pot „trata” sau califica drept „vechi” ofertele de bunuri prezentate o perioadă lungă de timp în cadrul serviciilor lor de intermediere online de comerț electronic fără să fie achiziționate și, prin urmare, să le prezinte mai jos în ierarhie. În cazul în care acești factori constituie „parametri principali”, va trebui să se furnizeze o descriere a practicilor relevante. Acest lucru ar putea fi important în scopuri de previzibilitate, nu în ultimul rând având în vedere impactul potențial ridicat asupra ierarhizării și, în consecință, asupra succesului comercial al utilizatorilor.

    3.3.10.   Relația cu serviciile auxiliare

    65.

    În anumite cazuri, furnizorii își concep mecanismul de ierarhizare astfel încât folosirea de către utilizatori a serviciilor auxiliare ale aceluiași furnizor (oferite împreună cu serviciile de intermediere online ori motoarele de căutare online relevante sau cele oferite separat) poate influența poziția acestor utilizatori în ierarhie. Această situație poate fi un exemplu de remunerație indirectă, care necesită o descriere suplimentară în temeiul articolului 5 alineatul (3). Chiar și în afară de acest aspect, însă, utilizarea serviciilor auxiliare poate fi, de asemenea, unul dintre parametrii principali utilizați pentru stabilirea ierarhiei, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatele (1) și (2). În aceste cazuri, furnizorii trebuie să explice, cu un grad de detaliere adecvat, că aceasta este situația, astfel încât utilizatorii să poată decide dacă să utilizeze astfel de servicii auxiliare, știind că aceste servicii auxiliare nu sunt, de exemplu, doar la îndemână (și anume faptul că toate sunt disponibile de la același furnizor prin intermediul unui „magazin unic”), ci și că utilizarea lor poate fi importantă pentru optimizarea vânzărilor. De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când serviciile de executare a comenzilor oferite de furnizorul în cauză sunt superioare serviciilor poștale sau de livrare obișnuite în ceea ce privește viteza, viteza de livrare fiind un „parametru principal” de stabilire a ierarhiei. Prin urmare, înțelegerea importanței utilizării și a efectului serviciilor auxiliare ca „parametri principali” poate fi relevantă în vederea îmbunătățirii previzibilității pentru utilizatori.

    3.3.11.   Utilizarea instrumentelor tehnice ale furnizorilor

    66.

    Ca și în cazul serviciilor auxiliare, unii furnizori pot oferi utilizatorilor instrumente tehnice, eventual în schimbul unei remunerații și, prin urmare, pot intra sub incidența articolului 5 alineatul (3). Utilizarea sau efectul acestor instrumente poate avea, de asemenea, un impact asupra ierarhiei și – în cazul în care relevanța este de așa natură încât acest factor constituie un „parametru principal” în sensul articolului 5 alineatele (1) și (2) – necesită, prin urmare, aceeași abordare ca cea descrisă în secțiunea precedentă.

    67.

    De exemplu, în anumite circumstanțe, utilizarea unui instrument de analiză a datelor disponibil pe un serviciu de intermediere online sau pe un motor de căutare online poate permite utilizatorilor să își îmbunătățească în mod semnificativ poziția în ierarhie. În acest caz, în măsura în care acest factor este un „parametru principal”, va fi important ca furnizorii să explice dacă efectul asupra poziției în ierarhie se datorează pur și simplu informațiilor obținute și apoi aplicate de către utilizatori sau dacă se ține cont și de simplul fapt că aceștia utilizează instrumentul de analiză. În acest din urmă caz, utilizarea instrumentului de analiză ar putea fi o formă de remunerație indirectă, caz în care se aplică, de asemenea, cerințele specifice prevăzute la articolul 5 alineatul (3). Importanța unui astfel de instrument analitic poate, de exemplu, să rezulte din faptul că informațiile oferite ar fi unice și ar permite utilizatorilor să își îmbunătățească bunurile sau serviciile mai mult decât ar putea să o facă pe baza cercetării proprii sau a altor soluții de pe piață ori din faptul că instrumentul ar putea contribui la optimizarea prezenței lor online, pe platformă sau în afara acesteia.

    3.3.12.   Efectul învățării automate

    68.

    Furnizorii vor trebui să stabilească dacă învățarea automată este un „parametru principal”. În caz afirmativ, chiar dacă este dinamic, acest parametru ar putea fi reflectat printr-o descriere mai „statică”. În conformitate cu principiile directoare de adoptare a unei abordări orientate spre utilizator, care să ofere nivelul adecvat de detaliere, furnizorii s-ar putea concentra pe explicarea „amplorii” preconizate, adică a dimensiunii impactului învățării automate asupra ierarhiei. În descriere se poate preciza dacă învățarea automată afectează toți parametrii principali în mod egal și, de exemplu, se poate indica momentul și frecvența cu care învățarea automată poate conduce la modificarea „parametrilor principali”. În cazul în care acești parametri principali se schimbă ca urmare a învățării automate, furnizorii trebuie să adapteze descrierea prevăzută la articolul 5.

    3.3.13.   Evaluarea site-urilor

    69.

    Furnizorul unui motor de căutare online poate lua în considerare anumite particularități ale site-urilor pentru a le evalua din perspectiva încrederii de care se bucură în rândul utilizatorilor sau a siguranței, a autenticității, a popularității sau a caracteristicilor lor tehnologice. Dacă un furnizor face acest lucru, ar trebui să analizeze și să explice în ce măsură evaluarea sa privind particularitățile unui site afectează poziția acestuia în ierarhie, în măsura în care acești factori constituie „parametri principali”.

    70.

    Acest lucru presupune ca furnizorii să analizeze de la caz la caz ce anume fac pentru a evalua site-urile și modul în care evaluarea afectează ierarhizarea. Aceasta poate include, de exemplu, modul în care furnizorii calculează punctaje specifice ale site-urilor pe baza mai multor variabile, cum ar fi faptul dacă un site se bucură de încredere în rândul utilizatorilor și dacă are un istoric de partajare a linkurilor sau de dezinformare. Prin urmare, calitatea conținutului sau autoritatea site-ului poate fi relevantă pentru poziția sa în ierarhie. În mod alternativ, accentul poate fi pus pe popularitatea site-ului, măsurată, de exemplu, prin numărul de vizitatori unici și de vizualizări de pagini într-o anumită perioadă. În mod similar, se pot lua în considerare anumite aspecte tehnice, cum ar fi viteza de încărcare, compatibilitatea cu dispozitivele mobile, vechimea domeniului sau securitatea și accesibilitatea site-ului.

    71.

    Dacă anumite particularități ale site-urilor web sunt mai importante decât altele, iar evaluarea acestor aspecte se reflectă în ierarhizare într-o asemenea măsură încât se califică drept „parametru principal”, este important ca utilizatorii să înțeleagă acest lucru. Aceste aspecte ar trebui să se reflecte, de asemenea, în nivelul de detaliere al descrierii, pentru a se asigura faptul că utilizatorii dispun de informații suficient de clare.

    3.3.14.   Măsurile luate pentru a evita manipularea cu rea-credință de către părți terțe a rezultatelor ierarhizării

    72.

    Furnizorii tind să utilizeze mecanisme sofisticate de prevenire a fraudelor, care pot constitui „parametri principali” în temeiul articolului 5.

    73.

    Prin urmare, furnizorii ar trebui să evalueze cu atenție dacă trebuie să descrie elementele constitutive ale mecanismelor lor de combatere a fraudelor. Deși, prin definiție, aceste mecanisme nu pot fi dezvăluite în detaliu fără a le submina în mod potențial scopul și eficacitatea, furnizorii ar trebui cel puțin să indice existența lor și să furnizeze informații de nivel înalt cu privire la modul în care mecanismele respective pot influența ierarhizarea, în cazul în care acestea reprezintă „parametri principali”.

    3.3.15.   Recenziile utilizatorilor

    74.

    În cazul în care recenziile consumatorilor reprezintă un „parametru principal” pentru un anumit mecanism de ierarhizare, furnizorii în cauză ar trebui să includă acest factor în descrierile prevăzute la articolul 5, cu un nivel suficient de detaliere și claritate. De exemplu, s-ar putea explica faptul că recenziile sunt generate în cadrul serviciului de intermediere online sau al motorului de căutare online relevant ori că recenziile sunt găzduite în afara acestor servicii. În astfel de cazuri, poate fi, de asemenea, important ca utilizatorii să știe ce măsuri se iau, dacă este cazul, pentru a verifica veridicitatea acestor recenzii.

    3.3.16.   Măsurile luate de furnizori împotriva conținutului ilegal

    75.

    În cazul în care furnizorii iau măsuri de combatere a conținutului ilegal online, aceștia trebuie să ia în considerare efectul pe care aceste măsuri îl pot avea asupra ierarhizării și ce anume ar putea fi necesar să fie inclus în descrierea „parametrilor principali” prevăzută la articolul 5. Efectul asupra ierarhizării poate varia de la un furnizor la altul, dar, în general, atât prezența și prezența temporară a conținutului ilegal, cât și eliminarea conținutului ilegal pot avea un impact direct asupra vizibilității ofertelor legitime ale întreprinderilor utilizatoare. În cazul în care astfel de măsuri reprezintă „parametri principali”, atunci când decid ce să descrie, furnizorii ar trebui să ia în considerare ce informații și ce măsuri de transparență referitoare, de exemplu, la tipurile și prevalența conținutului ilegal în cadrul serviciului în cauză ar putea ajuta întreprinderile utilizatoare să înțeleagă mai bine funcționarea respectivelor mecanisme de ierarhizare.

    4.   CUM SĂ SE SELECTEZE PARAMETRII PRINCIPALI ȘI, TOTODATĂ, SĂ SE PREVINĂ MANIPULAREA CU REA-CREDINȚĂ A IERARHIZĂRII

    76.

    La articolul 5 alineatul (6) se recunoaște că furnizorii „nu sunt obligați [...] să divulge algoritmi sau vreo informație care, cu un grad rezonabil de certitudine, ar avea ca rezultat înșelarea consumatorilor sau prejudicierea consumatorilor prin manipularea rezultatelor căutării”.

    77.

    Această dispoziție ar trebui coroborată cu considerentul 27, în care se recunoaște că „[p]entru a se asigura îndeplinirea obiectivului prezentului regulament, luarea în considerare a intereselor comerciale ale furnizorilor de servicii de intermediere online sau de motoare de căutare online nu ar trebui, prin urmare, să conducă niciodată la refuzarea divulgării principalilor parametri care determină ierarhia” (14).

    78.

    În consecință, există anumite limite în ceea ce privește cerințele de divulgare legate de ierarhizare prevăzute la articolul 5. Totuși, aceste limite nu vizează interesele comerciale ca atare, ci mai degrabă efectele negative potențiale asupra consumatorilor. Cu toate acestea, furnizorii dispun de mai multe garanții pentru „interesele lor comerciale”.

    79.

    În primul rând, cerința prevăzută la articolul 5 este de a furniza doar o descriere a parametrilor principali (precum și motivele importanței lor relative), fără ca furnizorii să fie obligați să divulge funcționarea detaliată a mecanismelor lor de ierarhizare (considerentul 27).

    80.

    În al doilea rând, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (6), regulamentul, în general, și articolul 5, în special, nu aduc atingere Directivei (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului (15) („Directiva privind secretele comerciale”).

    81.

    Pentru a explica acest al doilea punct, este important să se observe că la articolul 2 alineatul (1) din Directiva privind secretele comerciale, „secretul comercial” este definit drept „informațiile care îndeplinesc toate cerințele următoare: (a) sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză; (b) au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; (c) au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete.”

    82.

    Prin urmare, furnizorii nu pot refuza să dezvăluie, de exemplu, parametrii principali doar pe baza argumentului că nu au dezvăluit niciodată niciunul dintre parametri în trecut sau că informațiile în cauză sunt sensibile din punct de vedere comercial.

    83.

    În al treilea rând, furnizorii pot acționa împotriva manipulării cu rea-credință a ierarhiei de către părți terțe, inclusiv împotriva riscului de înșelare a consumatorilor (a se vedea considerentul 27).

    84.

    În acest sens, ar trebui observat faptul că această posibilitate se referă la manipularea „cu rea-credință”, la fel cum articolul 5 alineatul (6) se referă la faptul că furnizorii nu sunt obligați să divulge vreo informație care, „cu un grad rezonabil de certitudine”, ar avea ca rezultat o astfel de înșelare a consumatorilor sau de prejudiciere adusă acestora. Prin urmare, trebuie găsit un echilibru între combaterea comportamentului manipulator și dăunător, pe de o parte, și transparența impusă la articolul 5, pe de altă parte.

    5.   DESCRIERI SPECIFICE IMPUSE – REMUNERAȚIE DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ

    85.

    Articolul 5 alineatul (3), explicat în considerentul 25, impune în mod specific furnizorilor să descrie posibilitatea utilizatorilor de a influența poziția în ierarhie prin plata unei remunerații directe sau indirecte, în cazul în care o astfel de posibilitate constituie un „parametru principal”.

    86.

    Astfel cum se specifică la articolul 5 alineatul (3), în aceste cazuri, furnizorii trebuie să includă în descrierea lor, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) sau (2), depinde care se aplică furnizorului în cauză:

    (a)

    o explicație a oricărei posibilități ca întreprinderile utilizatoare să influențeze în mod activ poziția în ierarhie în schimbul unei remunerații; precum și

    (b)

    o explicație a efectelor relative ale unei astfel de remunerații asupra poziției în ierarhie.

    5.1.   Abordare generală

    87.

    În evaluarea impactului realizată de Comisie în scopul elaborării propunerii de regulament, s-a constatat, în ceea ce privește mecanismele de ierarhizare utilizate de furnizori, o lipsă de răspundere și previzibilitate semnificative pentru întreprinderile utilizatoare și utilizatorii profesionali de site-uri. În cazul ierarhizării plătite, s-a recunoscut faptul că întreprinderile, în special întreprinderile mici, ar putea beneficia de pe urma înțelegerii modului în care funcționează aceste oportunități. Această înțelegere ar putea să le permită întreprinderilor fie să aleagă să nu participe în cazul în care este puțin probabil ca poziția rezultată în ierarhie să fie satisfăcătoare, economisind astfel costul participării, fie să aleagă să participe și să câștige o expunere sporită (16).

    88.

    În această privință, termenul „remunerație” trebuie înțeles în sens larg. În considerentul 25, aceasta este descrisă drept „plăți efectuate cu scopul principal sau unic de a îmbunătăți poziția în ierarhie, precum și [...] plăți indirecte sub forma acceptării de către o întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online a unor obligații suplimentare de orice fel care pot avea acest efect concret, cum ar fi utilizarea serviciilor auxiliare sau a eventualelor caracteristici premium”. În plus, considerentul 25 oferă un exemplu de ce anume ar putea acoperi explicarea efectelor relative ale remunerației, și anume „amploarea impactului plăților asupra ierarhiei”.

    89.

    Atunci când se furnizează informațiile prevăzute la articolul 5 alineatul (3), o bună practică ar putea implica utilizarea combinată a unei explicații scrise cu instrumente tehnologice, cum ar fi, de exemplu, un simulator dinamic al efectelor anticipate ale remunerației asupra poziției în ierarhie.

    5.2.   Remunerația directă

    90.

    Remunerația directă este descrisă ca „plăți efectuate cu scopul principal sau unic de a îmbunătăți poziția în ierarhie” (17). Furnizorii ar trebui, prin urmare, să ia în considerare ce posibilități le sunt oferite utilizatorilor de a plăti pentru a-și îmbunătăți poziția în ierarhie și modul în care funcționează aceste posibilități. În anexa B sunt prezentate exemple de posibile tipuri de remunerații directe.

    5.3.   Remunerația indirectă

    91.

    Remunerația indirectă este descrisă drept „plăți [...] sub forma acceptării de către o întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online a unor obligații suplimentare de orice fel care pot avea acest efect concret [de îmbunătățire a poziției în ierarhie]” (18). Furnizorii ar trebui, prin urmare, să ia în considerare ce posibilități le sunt oferite utilizatorilor care ar putea avea în schimb efectul concret de îmbunătățire a poziției în ierarhie și modul în care funcționează aceste posibilități.

    92.

    Utilizarea serviciilor auxiliare, cum ar fi serviciile de plată, escrow, de executare a comenzilor etc. de către utilizatori ar putea avea un impact asupra poziției în ierarhie a bunurilor sau serviciilor lor, din diverse motive. Descrierea necesară prevăzută la articolul 5 ar trebui să includă aceste utilizări posibile ale serviciilor auxiliare în cazul în care acestea implică o remunerație indirectă în sensul articolului 5 alineatul (3) și constituie „parametri principali”. Mai precis, în cazul în care oricare efect sau toate aceste efecte asupra poziției în ierarhie rezultă din simpla participare a întreprinderii utilizatoare la un anumit serviciu auxiliar – indiferent de orice efect indirect al serviciului auxiliar asupra performanței întreprinderii, măsurat prin alți parametri – se pot aplica obligațiile suplimentare prevăzute la articolul 5 alineatul (3). În anexa B sunt prezentate alte exemple de posibile tipuri de remunerații indirecte.

    6.   CUM AR TREBUI SĂ FIE DESCRIȘI PARAMETRII PRINCIPALI?

    93.

    La articolul 5 alineatul (5) se prevede că descrierile „parametrilor principali” menționați la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3) trebuie să fie „suficiente pentru a permite întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online sau utilizatorilor profesionali de site-uri să înțeleagă în mod adecvat dacă mecanismul de ierarhizare ține seama de considerațiile enumerate în continuare și, în caz afirmativ, în ce mod și în ce măsură face acest lucru:

    (a)

    caracteristicile bunurilor și serviciilor oferite consumatorilor prin intermediul serviciilor de intermediere online sau al motorului de căutare online;

    (b)

    relevanța acestor caracteristici pentru consumatori;

    (c)

    în ceea ce privește motoarele de căutare online, caracteristicile de concepție a site-ului internet utilizat de utilizatorii profesionali de site-uri” (19).

    94.

    Ca observație generală, este important să se precizeze că, prin înțelegerea adecvată a modului în care funcționează ierarhizarea, utilizatorii vor putea să concureze în condiții de concurență mai echitabile atunci când își stabilesc strategiile de vânzări. Aceste strategii pot cuprinde atât optimizarea bunurilor și a serviciilor, cât și investiții în vizibilitatea online, inclusiv optimizarea motoarelor de căutare și ierarhizarea plătită. Utilizatorii ar trebui, în mod rezonabil, să fie în măsură să decidă dacă să investească sau nu mai mult în anumite elemente ale bunurilor și serviciilor lor și să stabilească mai bine dacă să investească în „strategii în materie de ierarhizare” și, în caz afirmativ, cum să facă acest lucru.

    6.1.   Abordare generală

    95.

    În conformitate cu articolul 5 alineatul (1), furnizorii de servicii de intermediere online trebuie să stabilească „argumentele în favoarea importanței relative a respectivilor parametri principali în raport cu alți parametri”. În mod similar, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), furnizorii de motoare de căutare online trebuie să prezinte „importanța relativă a acelor parametri principali” (20).

    96.

    Acest lucru presupune ca furnizorii să descrie motivele pentru care parametrii specifici au fost selectați ca parametri principali (a se vedea secțiunea 3.2 de mai sus). O bună practică ar putea fi ca furnizorii să explice cum și ce anume, în analiza lor individuală, i-a determinat să decidă modul în care este stabilită „importanța relativă” în cadrul serviciilor lor și care sunt „parametrii principali”.

    6.2.   Nivelul de detaliere

    97.

    Furnizorii ar trebui să stabilească nivelul adecvat de detaliere în funcție de obiectivul obligației prevăzute la articolul 5 și să includă atâtea detalii câte sunt necesare și adecvate pentru baza lor specifică de utilizatori profesionali, fără a-i supraîncărca sau a-i încurca. Nivelul de detaliere oferit ar trebui să nu constea doar într-o simplă enumerare a parametrilor principali și să furnizeze cel puțin un „al doilea strat” de informații explicative.

    98.

    Furnizorii nu ar trebui să furnizeze descrieri care sunt prea scurte sau care ar putea induce în eroare. De exemplu, dacă un furnizor stabilește „calitatea” drept parametru principal și știe că aceasta este determinată printr-o analiză complicată a mai multor factori, descrierea pe care o oferă ar trebui să reflecte acest fapt, utilizând un limbaj simplu și inteligibil. În mod similar, simpla descriere a faptului că parametrul principal poate fi afectat de „istoricul căutărilor” ar putea fi, de asemenea, considerată insuficient de specifică, mai ales în cazul în care furnizorul știe că sunt luate în considerare numai anumite elemente particulare ale istoricului căutărilor.

    99.

    Atunci când se elaborează descrierea parametrilor principali, inclusiv argumentele în favoarea importanței lor relative, este important ca furnizorii să fie clari și să evite confuzia. De exemplu, dacă unul dintre parametrii principali este „calitatea”, furnizorii ar trebui să aibă în vedere descrierea exactă a ce anume înseamnă „calitatea” în scopul mecanismelor lor de ierarhizare, deoarece aceasta este susceptibilă să fie înțeleasă și măsurată în moduri diferite de la serviciu la serviciu. Un alt exemplu ar putea fi cazul în care un parametru se bazează pe un punctaj primit, caz în care furnizorii ar trebui să aibă în vedere descrierea factorilor luați în considerare la acordarea punctajului. Aceste descrieri ar trebui, ori de câte ori este posibil, să se refere la factori obiectivi, de exemplu la categoriile de produse sau la unitățile/benzile de prețuri. În mod similar, în cazul recenziilor, ponderea diferitelor tipuri de recenzii în punctajul general și poziția utilizatorului în ierarhie pot varia în funcție, de exemplu, de produsul sau serviciul specific pe care îl caută consumatorul. Un exemplu ar putea fi restaurantele care oferă atât servire la masă, cât și livrări la domiciliu, servicii pentru care diferiți factori pot fi mai mult sau mai puțin importanți. Dacă este cazul, acest lucru ar trebui explicat, oferindu-se informații mai detaliate decât cele evidente. Același lucru este valabil și într-un scenariu în care recenziilor mai recente li se atribuie o pondere mai mare față de recenziile mai vechi.

    100.

    Atunci când acest lucru este relevant pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolul 5, furnizorii ar putea include și explicații bazate pe modul în care strategia internă a unei societăți poate afecta ce anume văd consumatorii în cadrul serviciului, de exemplu în cazul în care parametrii principali pot fi afectați prin stimularea ofertelor de anumite bunuri pe baza propriei evaluări a furnizorilor a următoarei mari tendințe în materie de consum. Descrierea furnizată ar trebui să conțină suficiente detalii cu privire la elementele luate în considerare pentru luarea unor astfel de decizii, astfel încât să li se ofere utilizatorilor explicații semnificative ale parametrilor principali.

    6.3.   Nivelul de detaliere privind remunerația directă și indirectă

    101.

    În cazul în care parametrii principali utilizați includ posibilitatea influențării poziției în ierarhie în schimbul unei remunerații, furnizorii în cauză ar trebui să ia în considerare modul în care au conceput aceste opțiuni. În astfel de cazuri, o bună practică ar putea fi ca descrierea opțiunilor de „ierarhizare plătită” și a amplorii impactului acestora să fie însoțită de o explicație a rațiunilor economice care stau la baza opțiunii respective, precum și a impactului potențial al acesteia.

    102.

    Dacă este cazul, descrierea opțiunilor de ierarhizare plătită ar putea, ca bună practică, să facă trimitere încrucișată la descrierile furnizate în temeiul articolului 7 alineatul (3) literele (c) și (d), referitoare la tratamentul diferențiat. Tratamentul diferențiat poate constitui un „parametru principal” în temeiul articolului 5. Pe lângă descrierea sa prevăzută de dispoziția respectivă, trimiterea încrucișată va indica utilizatorilor „principalele considerente economice, comerciale sau juridice” care stau la baza tratamentului diferențiat aplicat propriilor servicii sau bunuri ale furnizorilor, pe care furnizorii trebuie să le prezinte în temeiul articolului 7 alineatul (1).

    6.4.   Cerința ca descrierea să fie redactată într-un limbaj simplu și inteligibil

    103.

    Astfel cum s-a menționat anterior, în temeiul articolului 5 alineatele (1) și (2) coroborat cu articolul 3 alineatul (1), descrierile principalilor parametri de ierarhizare trebuie să fie redactate într-un limbaj simplu și inteligibil.

    104.

    Fiecare furnizor ar trebui să verifice dacă descrierea sa îndeplinește această cerință. Pentru ca descrierea să fie clară și ușor de citit, ar trebui să se acorde atenție modului în care aceasta este prezentată.

    105.

    În cursul redactării, furnizorii ar trebui, de asemenea, să aibă în vedere cui i se adresează descrierea. În anumite cazuri, pot fi adecvate și necesare descrieri mai tehnice, ținând cont de faptul că acestea sunt destinate utilizatorilor profesioniști. Fără a aduce atingere cerinței de utilizare a unui limbaj simplu și inteligibil, se poate presupune că, în principiu, profesioniștii necesită și sunt în măsură să înțeleagă informații mai detaliate și mai tehnice decât consumatorii.

    6.5.   Instrumente de prezentare

    106.

    Fiecare furnizor trebuie să decidă singur care este cel mai bun mod de a concepe descrierea parametrilor principali de ierarhizare în cadrul serviciilor sale. Ar putea fi necesar ca furnizorul să aibă în vedere și alte tehnici pe lângă descrierea scrisă și să includă acțiuni suplimentare care să îi poată ajuta pe utilizatori să înțeleagă adecvat modul în care funcționează mecanismul de ierarhizare în cauză. Aceste acțiuni suplimentare pot fi adaptate pentru a răspunde nevoilor diferite ale diferiților utilizatori.

    107.

    Pentru a explica efectul „remunerației directe și indirecte” asupra poziției în ierarhie în situații în care aceasta constituie un „parametru principal”, o explicație scrisă ar putea fi, de exemplu, combinată cu instrumente tehnologice precum un simulator dinamic al efectelor anticipate ale remunerației asupra poziției în ierarhie și a amplorii efectelor acesteia. Explicația oferită ar trebui, în principiu, să indice în mod clar care sunt efectele utilizării diferitelor tehnici în mod individual sau în combinație cu altele/mecanismul de ierarhizare normal, dacă acesta este modul în care funcționează opțiunile în cadrul serviciului în cauză. Ar putea fi util ca furnizorii să analizeze dacă acest lucru se poate realiza făcând comparație cu un scenariu de referință.

    108.

    O serie de tehnici de bază îi pot ajuta pe utilizatori să parcurgă informațiile furnizate. Se pot folosi tehnici simple precum utilizarea unei structuri clare, cu rubrici și subrubrici, care să poată face legătura cu acțiunile suplimentare descrise mai sus.

    109.

    Furnizorii pot lua în considerare posibilitatea de a utiliza instrumentele disponibile sau de a testa o abordare posibilă în cadrul unui grup de utilizatori pentru a se asigura că descrierea este înțeleasă în modul dorit sau de a încorpora un mijloc prin care să obțină feedback de la utilizatori cu privire la utilitatea descrierii și la adecvarea nivelului de detaliere a acesteia. Un alt mod de a obține acest feedback poate fi testarea descrierii în cadrul unui grup reprezentativ de utilizatori. Deși nu sunt necesare în mod expres, astfel de măsuri pot contribui la asigurarea respectării de către furnizori a cerințelor prevăzute la articolul 5.

    7.   UNDE AR TREBUI SĂ FIE DESCRIȘI PARAMETRII PRINCIPALI

    7.1.   Serviciile de intermediere online

    110.

    Articolul 5 alineatul (1) impune furnizorilor de servicii de intermediere online să stabilească descrierea principalilor parametri, inclusiv argumentele în favoarea importanței relative a respectivilor parametri principali, în termenii și condițiile lor.

    111.

    Ar trebui notat faptul că „termeni și condiții” reprezintă o noțiune largă, definită la articolul 2 punctul 10 ca incluzând: „toți termenii și condițiile sau specificațiile, indiferent de denumirea sau forma sub care sub prezentate, care reglementează relația contractuală” dintre furnizorul unor astfel de servicii și utilizatori, fiind stabilite în mod unilateral de către furnizorul respectiv. Cu alte cuvinte, deși descrierea poate lua forme diferite, aceasta poate fi considerată în continuare ca fiind stabilită în termenii și condițiile furnizorului, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).

    112.

    Deși descrierea parametrilor principali de ierarhizare trebuie să facă parte din termeni și condiții, furnizorii de servicii de intermediere online pot alege modul cel mai potrivit de a o comunica întreprinderilor utilizatoare ale serviciilor lor de intermediere online și de a o pune în evidență. Furnizorii ar putea, de exemplu, să ia măsuri care să direcționeze întreprinderile utilizatoare la locul exact al descrierii și/sau să o includă în secțiunile de întrebări și răspunsuri, tutoriale, instrucțiuni, ferestre pop-up, mesaje video sau pot opta pentru alte forme. În orice caz, informațiile nu ar trebui să fie lipsite de coerență, nici să fie împrăștiate în cadrul unor instrumente sau suporturi diferite, dacă rezultatul este că informațiile nu mai sunt disponibile cu ușurință sau nu mai sunt simple și inteligibile.

    113.

    Fără a aduce atingere soluțiilor de la caz la caz pe care furnizorii le pot utiliza, aceștia ar putea lua în considerare posibilitatea creării unui singur punct de comunicare (de exemplu, într-un „tablou de bord” al utilizatorului) care ar putea indexa toate instrumentele informaționale relevante disponibile pentru a explica transparența ierarhizării sau ar putea face trimitere la acestea. În mod alternativ, informațiile ar putea fi duplicate în cadrul diferitelor instrumente informaționale – cu condiția ca cerințele legale prevăzute la articolele 3 și 5 să fie îndeplinite.

    114.

    În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b), termenii și condițiile furnizorilor de servicii de intermediere online trebuie să fie ușor accesibile pentru întreprinderile utilizatoare pe parcursul tuturor etapelor relației lor, inclusiv înainte de încheierea unui contract cu respectivii furnizori. Prin urmare, toate aceste informații ar trebui să fie disponibile și pentru întreprinderile utilizatoare potențiale.

    7.2.   Motoarele de căutare

    115.

    Articolul 5 alineatul (2) impune furnizorilor de motoare de căutare online să furnizeze „o descriere ușor accesibilă publicului [...] cu privire la motoarele de căutare online ale furnizorilor în cauză”.

    116.

    Acest lucru implică faptul ca descrierea să fie amplasată într-un loc accesibil cu ușurință de pe pagina web a motorului de căutare online, care poate fi o zonă care nu impune utilizatorilor să se conecteze sau să se înregistreze pentru a putea citi descrierea.

    117.

    În limitele stabilite la articolul 5 alineatul (2), furnizorului de motoare de căutare online îi revine sarcina de a evalua și de a decide locul în care furnizează descrierea necesară privind ierarhizarea. În vederea luării acestei decizii, furnizorul ar putea avea în vedere cum se comportă utilizatorii serviciului său, pentru a găsi o soluție care să corespundă acestui comportament. De exemplu, dacă utilizatorii folosesc serviciul deoarece produce rezultate cu un singur clic, același principiu ar putea fi aplicat și în cazul descrierii. Acest lucru ar putea însemna că, dacă o descriere este accesată prin intermediul unui link, linkul ar trebui să ducă direct la descriere, fără să fie nevoie de o navigare suplimentară pentru a o găsi.

    118.

    În mod similar, furnizorul de motoare de căutare online ar putea avea în vedere, de asemenea, metodele utilizate cu succes în cadrul serviciului său pentru a atrage atenția utilizatorilor asupra anumitor caracteristici care există deja. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin utilizarea de pictograme, tabulatoare sau bannere. Prin urmare, utilizarea unei metode similare ar putea să asigure faptul că descrierea este accesibilă cu ușurință și amplasată într-un mod la care utilizatorii serviciului se așteaptă sau cu care sunt obișnuiți.

    119.

    Furnizorii de motoare de căutare online ar putea avea în vedere, de asemenea, modul în care serviciile lor sunt accesate de către utilizatori. Dacă accesarea se face, de exemplu, prin utilizarea asistenților vocali, furnizorii ar putea avea în vedere modul în care utilizatorii serviciului lor ar putea găsi soluții pentru a avea acces la alte informații despre serviciu. Dacă aceasta este o modalitate eficace, furnizorii ar putea să o reproducă pentru a le permite utilizatorilor profesionali de site-uri să găsească descrierea în același mod.

    8.   CÂND AR TREBUI MODIFICATĂ DESCRIEREA PARAMETRILOR PRINCIPALI?

    8.1.   Actualizarea descrierilor

    120.

    Cu toate că doar articolul 5 alineatul (2) conține o cerință expresă privind actualizarea descrierii parametrilor principali de ierarhizare, o cerință similară este implicită la articolul 5 alineatul (1). Această din urmă dispoziție impune, la urma urmei, o descriere a principalilor parametri pe baza cărora se stabilește ierarhia, nu a principalilor parametri pe baza cărora s-a stabilit ierarhia. În plus, în această situație, descrierea trebuie să fie stabilită în termenii serviciului, pe care furnizorul îi va actualiza. În caz contrar, obiectivul de îmbunătățire a previzibilității nu ar putea fi atins, iar descrierea nu ar fi bazată pe date reale, contrar explicațiilor din considerentul 27.

    121.

    În consecință, furnizorii trebuie să actualizeze descrierile necesare. În acest scop, furnizorii pot fi nevoiți să analizeze în mod regulat dacă îndeplinesc în continuare această cerință juridică sau dacă descrierile trebuie să fie actualizate. Furnizorii au libertatea de a elabora sisteme proprii pentru a stabili dacă, când și cum vor face acest lucru, având în vedere elemente precum frecvența efectuării modificărilor, efectele unor astfel de modificări și momentele în care experimentele (de exemplu, testarea de tip A/B) și alte tehnici (de exemplu, învățarea automată) utilizate în cadrul serviciilor lor pot determina schimbări ale „principalilor parametri” pe baza cărora se stabilește ierarhia.

    122.

    În cazul în care rezultatul analizei individuale arată că este necesară o actualizare a descrierii principalilor parametri de ierarhizare, furnizorii de servicii de intermediere online trebuie să notifice în prealabil modificările respective întreprinderilor utilizatoare, în conformitate cu articolul 3 (a se vedea secțiunea 9.1 de mai jos). Pentru furnizorii de motoare de căutare online nu există o astfel de cerință, deoarece aceștia trebuie să asigure accesul public la descrierile lor [articolul 5 alineatul (2)].

    8.2.   Modificări temporare

    123.

    Furnizorii ar trebui să stabilească, de la caz la caz, dacă modificările aduse mecanismelor lor de ierarhizare, inclusiv cele cu caracter temporar, duc la o modificare a „parametrilor principali” și necesită o modificare a descrierilor acestora pentru a asigura respectarea articolului 5.

    124.

    Furnizorii nu ar trebui să presupună că natura temporară a modificărilor aduse parametrilor, ponderării sau altor elemente ale ierarhizării înseamnă neapărat că nu este necesară modificarea descrierii parametrilor principali. De exemplu, evenimentele cu caracter excepțional, cum ar fi evenimentele sportive, pot genera o creștere semnificativă a cererii din partea consumatorilor, ceea ce poate duce la modificări temporare ale parametrilor principali pe baza cărora se stabilește ierarhia. Același lucru este valabil și pentru evenimente promoționale precum „Black Friday”, sezonul sărbătorilor sau perioadele de vânzări sezoniere, cum ar fi cea dinainte de Crăciun. Atunci când furnizorii își modifică metodele de ierarhizare „standard” în astfel de cazuri, de exemplu prin acordarea unei ponderi mai mari anumitor parametri (de exemplu „viteza de livrare”, „prețul” sau alte noțiuni, cum ar fi „atractivitatea mărcii” sau „calitatea”, care ar putea combina mai mulți factori), adăugând parametri noi sau eliminând unii parametri, iar modificările respective afectează parametrii principali, furnizorii ar trebui să adapteze descrierea acestora.

    125.

    De asemenea, ca bună practică, furnizorii pot încerca să reflecte în descrierea principalilor parametri de ierarhizare eventualele caracteristici dinamice „regulate” ale mecanismelor lor de ierarhizare. Faptul că acestea sunt o caracteristică „regulată” poate însemna că ele sunt un „parametru principal” sau un argument în favoarea importanței relative a parametrilor principali. De exemplu, un furnizor al unei piețe de comerț electronic online poate dori să mărească din punct de vedere structural ponderea parametrului „preț” în timpul unui anumit eveniment comercial recurent.

    8.3.   Experimente

    126.

    În cazul în care furnizorii utilizează experimente, inclusiv testarea de tip A/B a unor modificări sau mecanisme de combatere a fraudei care se schimbă regulat, aceștia trebuie să analizeze, de la caz la caz, dacă și, în caz afirmativ, în ce mod acest lucru afectează ierarhizarea în cadrul serviciilor lor și, în special, dacă se impune modificarea descrierii principalilor parametri de ierarhizare prevăzute la articolul 5. Ca regulă generală, furnizorii ar putea lua în considerare în acest context elemente precum frecvența și impactul experimentelor, precum și dimensiunea publicului testat sau a regiunii geografice afectate de testare.

    127.

    În cazurile în care experimentele sunt efectuate „în direct” (ceea ce înseamnă că „publicul testat” nu poate fi neapărat diferențiat de „restul” bazei de utilizatori), este posibil ca experimentele să afecteze vizibilitatea relativă a bunurilor și serviciilor oferite de toți utilizatorii. În consecință, ca prim pas, furnizorii ar trebui să se gândească dacă experimentele lor se desfășoară sau nu într-un mediu de testare cu adevărat izolat. Dacă experimentele individuale nu sunt izolate, furnizorii ar trebui să analizeze în special (a) dacă experimentul în sine are un impact asupra ierarhizării și, în caz afirmativ, dacă parametrul testat este un „parametru principal” care trebuie descris, precum și (b) dacă și când implementarea completă a experimentului va însemna că parametrul testat va modifica mecanismul de ierarhizare și va fi un „parametru principal” care trebuie descris.

    9.   PAȘII DE URMAT ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII DESCRIERII PARAMETRILOR PRINCIPALI

    9.1.   Cerința ca serviciile de intermediere online să notifice modificările propuse

    128.

    Descrierea parametrilor principali pe baza cărora se stabilește ierarhia trebuie să fie inclusă în termenii și condițiile furnizorilor de servicii de intermediere online [articolul 5 alineatul (1)]. În temeiul articolului 3 alineatul (2), atunci când furnizorii respectivi intenționează să își modifice termenii și condițiile, aceștia trebuie să notifice modificările propuse întreprinderilor utilizatoare cu cel puțin 15 zile înainte de a le aplica. Singura excepție de la aplicarea perioadei de preaviz este cazul în care furnizorul de servicii de intermediere online: (a) face obiectul unei obligații juridice sau regulamentare de a modifica termenii și condițiile într-un mod care nu îi permite să respecte perioada de preaviz; sau (b) trebuie în mod excepțional să-și modifice termenii și condițiile pentru a face față unui pericol neprevăzut și iminent legat de apărarea serviciilor de intermediere online, a consumatorilor săi sau a întreprinderilor utilizatoare de fraudă, de programe malware, de mesaje spam, de încălcări ale securității datelor sau de alte riscuri în materie de securitate cibernetică. În plus, perioada de preaviz nu se aplică în cazul unor modificări care sunt doar de natură editorială (și anume modificări care nu schimbă conținutul sau sensul termenilor și condițiilor). Noțiunea de „modificări editoriale” exclude în mod necesar modificările aduse „parametrilor principali”, întrucât acestea vor schimba conținutul sau sensul termenilor și condițiilor.

    129.

    Acest lucru înseamnă că, în cazul în care descrierea parametrilor principali se schimbă, în principiu trebuie să se acorde un preaviz de cel puțin 15 zile întreprinderilor utilizatoare înainte ca modificările să poată produce efecte. Este important să se ia act de faptul că notificarea cu 15 zile înainte este cerința minimă legală. Conform articolului 3 alineatul (2), se impun perioade mai lungi de preaviz dacă acest lucru este necesar pentru a le permite întreprinderilor utilizatoare să efectueze adaptări tehnice sau comerciale pentru a se conforma modificărilor în cauză.

    130.

    De asemenea, conform articolului 3 alineatul (2), furnizorii de servicii de intermediere online trebuie să notifice, pe un suport durabil, întreprinderilor utilizatoare orice astfel de modificări propuse. „Suport durabil” este definit în regulament ca: „orice instrument care permite întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online să stocheze informații adresate lor personal, într-un mod accesibil pentru consultări ulterioare și pentru o perioadă de timp adecvată scopurilor informației respective, și care permite reproducerea, fără modificări, a informațiilor stocate” (21).

    131.

    Pentru a îmbunătăți claritatea, furnizorii de servicii de intermediere online ar putea dori să se asigure că modificările aduse descrierii parametrilor principali sunt ușor de identificat. Bunele practici în acest sens ar putea include menținerea unei pagini dedicate care să permită accesul la versiunile anterioare ale descrierilor sau care să țină evidența modificărilor aduse de-a lungul timpului. Separat, o bună practică datorită căreia întreprinderile utilizatoare pot să obțină o înțelegere adecvată este explicarea implicațiilor practice ale modificărilor.

    9.2.   Cerința ca motoarele de căutare online să actualizeze descrierea

    132.

    Conform articolului 5 alineatul (2), furnizorii de motoare de căutare online trebuie să se asigure că descrierea principalilor parametri de ierarhizare este actualizată.

    133.

    În ceea ce privește orice astfel de actualizare a descrierilor, a se vedea bunele practici menționate în secțiunea 9.1 de mai sus.

    10.   OBLIGAȚIILE SPECIFICE CA MOTOARELE DE CĂUTARE SĂ PERMITĂ UTILIZATORILOR PROFESIONALI DE SITE-URI SĂ EXAMINEZE CONȚINUTUL NOTIFICĂRILOR PĂRȚILOR TERȚE

    134.

    Conform articolului 5 alineatul (4), furnizorii de motoare de căutare online trebuie să ofere utilizatorilor profesionali de site-uri posibilitatea de a examina notificările părților terțe în cazul în care acestea au determinat furnizorul să modifice ierarhia sau să delisteze site-ul relevant.

    135.

    În considerentul 26 se explică faptul că această obligație va contribui la atenuarea eventualelor abuzuri care iau forma unor notificări anticoncurențiale și reflectă dificultățile potențiale cu care se pot confrunta furnizorii de motoare de căutare online în ceea ce privește notificarea tuturor utilizatorilor profesionali de site-uri relevanți în absența unei relații contractuale.

    (1)  „Furnizorii de servicii de intermediere online” sunt definiți la articolul 2 punctul 3 din regulament drept „orice persoană fizică sau juridică care furnizează sau se oferă să furnizeze servicii de intermediere online întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online”. „Serviciile de intermediere online” sunt definite la articolul 2 punctul 2 drept „servicii care îndeplinesc toate cerințele următoare: (a) sunt servicii ale societății informaționale în sensul articolului 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului; (b) le permit întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online să ofere bunuri sau servicii consumatorilor, cu scopul de a facilita inițierea unor tranzacții directe între respectivele întreprinderi și consumatori, indiferent de locul în care se încheie în final respectivele tranzacții; (c) sunt furnizate întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online pe baza unei relații contractuale între furnizorul respectivelor servicii și întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online care oferă bunuri sau servicii consumatorilor”.

    (2)  „Furnizorii de motoare de căutare online” sunt definiți la articolul 2 punctul 6 din regulament drept „orice persoană fizică sau juridică care furnizează sau care se oferă să furnizeze motoare de căutare online consumatorilor”. „Motoarele de căutare online” sunt definite la articolul 2 punctul 5 drept „un serviciu digital care permite utilizatorilor să introducă interogări pentru a căuta, în principiu, în toate site-urile internet sau site-urile internet într-o anumită limbă pe baza unei interogări privind orice subiect sub forma unui cuvânt, a unei solicitări vocale, a unei fraze sau a unui alt element introdus și care revine cu rezultate în orice format în care se pot găsi informații legate de conținutul căutat”.

    (3)  JO L 186, 11.7.2019, p. 57.

    (4)  Din motive de concizie, în prezentele orientări, termenul „furnizori” este utilizat pentru a desemna atât furnizorii de servicii de intermediere online, cât și furnizorii de motoare de căutare online, cu excepția cazului în care se indică altfel. La fel, termenul „utilizatori” se referă atât la întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, cât și la utilizatorii profesionali de site-uri, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctele 1 și, respectiv, 7 din regulament, cu excepția cazului în care se indică altfel. Cu excepția cazului în care se indică altfel, articolele și considerentele menționate în prezentele orientări sunt cele din regulament.

    (5)  Considerentul 25 reflectă efectele care trebuie obținute prin intermediul criteriului de referință privind înțelegerea adecvată: „În consecință, conținutul descrierii, inclusiv numărul și tipul parametrilor principali, poate varia foarte mult în funcție de serviciile specifice de intermediere online, dar ar trebui să le ofere întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online o înțelegere adecvată a modului în care mecanismul de ierarhizare ține seama de caracteristicile bunurilor sau serviciilor efective oferite de acestea și de relevanța lor pentru consumatorii respectivelor servicii de intermediere online.”

    (6)  În acest sens, considerentul 25 prezintă mai multe exemple de elemente de design ale unui mecanism de ierarhizare care ar trebui să ajute întreprinderile utilizatoare să obțină înțelegerea adecvată necesară, inclusiv: „indicatorii utilizați pentru a măsura calitatea bunurilor sau a serviciilor întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online”, „utilizarea de editori și abilitatea lor de a influența ierarhia respectivelor bunuri sau servicii”, „amploarea impactului plăților asupra ierarhiei” și „elemente care nu au legătură sau au numai o legătură îndepărtată cu bunul sau serviciul în sine, cum ar fi caracteristicile de prezentare ale ofertei online”.

    (7)  Pentru mai multe informații, a se vedea, de exemplu: https://en.wikipedia.org/wiki/Search_syndication

    (8)  Subliniere adăugată.

    (9)  Articolul 1 alineatul (3) din regulament.

    (10)  Obligația de transparență a ierarhizării include și faptul că furnizorii trebuie să descrie „importanța relativă” a parametrilor principali; acest aspect este abordat în secțiunea 6.2.

    (11)  Astfel cum s-a menționat mai sus, pentru furnizorii de servicii de intermediere online, care trebuie să includă parametrii principali și motivele aferente în termenii și condițiile lor, cerințele de la articolul 3 se aplică oricăror astfel de modificări ale termenilor și condițiilor.

    (12)  Acest lucru poate varia, de exemplu, de la cazuri în care există doar o modificare marginală a importanței relative a unei serii de produse sau servicii numai într-un număr limitat de ocazii, la cazurile în care produse sau servicii total diferite sunt prezentate în mod regulat unor consumatori diferiți.

    (13)  A se vedea, de asemenea, Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care a evaluat impactul Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, SWD(2018) 138 final, secțiunile 1.6, 2.2 și 7.1.

    (14)  Subliniere adăugată.

    (15)  Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO L 157, 15.6.2016, p. 1).

    (16)  A se vedea nota de subsol 5.

    (17)  Considerentul 25 din regulament.

    (18)  Considerentul 25 din regulament, adăugire introdusă pentru claritate.

    (19)  Subliniere adăugată.

    (20)  Subliniere adăugată.

    (21)  Articolul 2 punctul 13 din regulament.


    ANEXA I

    Exemple ilustrative de parametri de ierarhizare

    Calitatea hărții site-ului

    Viteza de încărcare a paginii

    Securitatea (de exemplu, HTTPS)

    Imaginile (de exemplu, tip, număr, calitate)

    Recenziile consumatorilor (de exemplu, număr, rating, recente)

    Interacțiunea dintre comerciant și consumator (de exemplu, întrebări care au primit răspuns, viteza de reacție)

    Istoricul soluționării litigiilor (de exemplu, numărul de plângeri ale consumatorilor, soluțiile găsite)

    Vânzările finalizate (de exemplu, număr, recente)

    Prețul

    Traficul pe internet, performanța de căutare

    Indicatorii „offline” ai calității serviciilor (de exemplu, evaluarea cu stele a hotelurilor, performanța în materie de livrare, măsura în care locurile, mărcile etc. sunt familiare sau bine cunoscute în societate)

    Măsurile fiduciare (de exemplu, participarea la serviciile de tip escrow ale platformelor, identitatea înregistrată, sisteme/pictograme de certificare din cadrul sectorului, sigilii/certificări privind protecția datelor)

    „Punctajul” privind protecția datelor, de exemplu, pe baza analizării politicilor de confidențialitate ale aplicațiilor de către un magazin de aplicații

    Accesibilitatea web

    Adaptabilitatea la (diverse) dispozitive

    Calitatea conținutului (de exemplu, pe baza linkurilor dintre site-uri, a bogăției conținutului, a calității limbajului, a numărului de limbi etc.)

    Etichetarea cuvintelor-cheie (parametru pozitiv – număr, nivel de detaliere și parametru negativ – „utilizare în exces”)

    Corectitudinea și relevanța titlului (de exemplu, marca, specificațiile tehnice etc.)

    Data intrării pe piață

    Răspunsurile concise, de exemplu în ceea ce privește produsele sau serviciile oferite sau ca răspuns la întrebările frecvente

    Ierarhizarea plătită (inclusiv de către serviciile de intermediere online pe motoarele de căutare online)

    oferta

    calitatea anunțului, contextul

    credibilitatea entității care își face publicitate

    Dimensiunea ofertei (de exemplu, diversitatea ofertei de produse sau servicii ori achizițiile integrate în aplicații prezentate separat în ierarhia magazinelor de aplicații)

    Procesele editoriale și criteriile de selecție specifice (de exemplu, aplicații sau proiecte artistice verificate de platforme)

    Algoritmi de ajustare (referitori, de exemplu, la spam, actualitate, calitate)

    Ratele de dezinstalare a aplicației pentru dispozitive mobile

    Ratele de respingere

    Testarea de tip A/B (impactul poate fi influențat de anumite elemente, cum ar fi momentul testării – încărcare maximă, durata și dimensiunea eșantionului)

    Randomizarea

    Personalizarea

    gradul de personalizare (numărul și tipurile de caracteristici care intervin), măsura și modul în care acesta poate depinde de setările de confidențialitate ale utilizatorilor etc.

    localizarea geografică, momentul căutării

    istoricul căutărilor utilizatorilor, istoricul achizițiilor

    debifarea setărilor implicite

    impactul filtrelor (și al celorlalți parametri)

    Prezența pe mai multe platforme (de exemplu, impactul negativ al prețurilor mai scăzute de pe o platformă concurentă asupra poziției în ierarhie, „punctajul” de pe platformele de comunicare socială, rata de referențiere/linkuri a site-ului, frecvența referențierii, reputația site-urilor sau a blogurilor de referențiere)

    „Atractivitatea mărcii” noilor întreprinderi utilizatoare, măsurată cu ajutorul unor factori din afara serviciilor de intermediere online în cauză (de exemplu, sondaje în cadrul unei comunități specializate)

    Soliditatea ofertei, de exemplu:

    competitivitatea comparabilă (de exemplu, ratinguri, recenzii ale consumatorilor)

    relevanța

    disponibilitatea

    urmărirea respingerilor

    anulările

    rezervările duble (specifice anumitor sectoare)

    Cursurile de schimb

    Proximitatea geografică

    Nivelul comisionului plătit

    Neparticiparea la anumite programe (care cauzează retrogradarea în ierarhie) sau participarea la un anumit program/achiziționarea de servicii suplimentare (care conduce la o poziție mai bună în ierarhie)

    Profunzimea stocului întreprinderii utilizatoare de servicii de intermediere online (denumită în continuare „întreprindere utilizatoare”)

    Caracterul sezonier și abaterile temporare (de exemplu, un eveniment de vânzări de o zi)

    Abordarea națională (diferențele culturale transfrontaliere)

    Metodologia specială de ponderare a recenziilor utilizatorilor (de exemplu, utilizarea recenzenților de încredere)

    Experimentarea (de exemplu, platformele promovează în mod proactiv noile întreprinderi utilizatoare)

    „Compatibilitatea cu dispozitivele mobile” a unui site

    Intervenții editoriale („sugestiile” redactorului-șef, „ofertele zilei”, corecturile aduse rezultatelor căutării care sunt specifice unei întreprinderi utilizatoare sau unui utilizator profesional de site-uri, indiferent dacă acestea sunt „manuale/umane” sau „algoritmice” etc.)

    Practicile de întreținere (de exemplu, ștergerea aplicațiilor vechi)

    Ratele clicurilor

    Regulile în materie de acces

    Mecanismele de prevenire a fraudelor

    Pachetele de servicii ale întreprinderilor utilizatoare sau ale utilizatorilor profesionali de site-uri (de exemplu, transport gratuit, politică simplă de returnare a produselor etc.)

    Calitatea descrierii ofertei (descriere scrisă, utilizarea de imagini etc.)

    Utilizarea opțiunilor de optimizare a vizibilității/promovare temporară a vizibilității (de exemplu, utilizarea unui astfel de mecanism pentru generarea de venituri suplimentare și/sau pentru facilitarea lansării unor produse/servicii sau a intrării pe piață), combinată eventual cu, sau sub formă de, mecanisme sau acțiuni care reduc importanța parametrilor „aplicabili în mod obișnuit” pentru vizibilitatea relativă

    Importanța reputației/încrederii, de exemplu, pe baza recenziilor sau evaluărilor utilizatorilor

    Calitatea conținutului, inclusiv actualizarea sa regulată

    Utilizarea unor titluri clare și scurte

    Viteza și ușurința de utilizare pe toate dispozitivele

    Numărul de listări care corespund interogării efectuate de cumpărător

    Vechimea domeniului

    Unicitatea conținutului

    Datele furnizate de utilizator (cuvinte dactilografiate sau rostite, sex, vârstă, cultură, limbă, adresă, interacțiuni anterioare etc.)

    Date „obiective” din afara platformei (data, ora, condițiile meteorologice etc.)

    Date cu caracter personal referitoare la alți utilizatori (like-uri, cuvintele cele mai căutate, produsele cele mai vândute etc.)

    Numărul de „distribuiri”/numărul de vizualizări/număr de „salvări”, „preferințe”

    Mijloacele/suportul tehnologic (de exemplu, modul în care consumatorul accesează ierarhia)

    Linkurile multiple

    Remunerația

    Relația comercială cu întreprinderea utilizatoare (durata relației istorice, relație de afaceri privilegiată, orice investiție legată de platformă etc.)

    Calitatea serviciului de relații cu clienții

    Rata anulărilor

    Caracteristici legate de piață (cererea generală, prețuri competitive, disponibilitate competitivă etc.)

    Criterii negative, cum ar fi punctajul privind incidența plângerilor consumatorilor sau ipotezele conform cărora anumite caracteristici nu sunt apreciate de către consumatori

    Punctajele privind soluționarea problemelor ridicate de consumatori

    Paritatea (de exemplu, compararea ratelor intermediare cu ratele din cadrul altor canale de distribuție)

    Rata de conversie

    Aplicația nu răspunde (Application Not-Responding – ANR)

    Retenția

    Instalări și linkuri de întoarcere către site-uri externe

    Disponibilitatea stocurilor

    Calitatea și caracteristicile produsului

    Relevanța produsului pentru sortiment

    Filtrele aplicate de consumatori pentru a restrânge căutarea

    Date legate de căutare (conținutul listării, atributele listării, cuvinte-cheie/etichete)

    Relevanța bazată pe concordanța dintre datele utilizatorilor finali și datele întreprinderilor utilizatoare

    Popularitatea ofertelor

    Demonstrarea preferinței de ierarhizare de către utilizatorii finali (cele mai recente, cele mai relevante, cu cele mai bune recenzii etc.)

    Cerințe legale (inclusiv aspecte legate de fraudă/combaterea contrafacerii)

    Nou-incluse pe listă

    Preferința față de întreprinderile utilizatoare care optează pentru posibilitatea de a utiliza clauzele națiunii celei mai favorizate, de exemplu, dacă acestea nu sunt impuse în general

    Oferte care expiră în curând

    Afișarea prioritară a rezultatelor celor mai apropiate

    Licitație versus cumpărare pe loc

    Marca

    Starea articolului (nou versus folosit)

    Exemple de parametri specifici care pot fi utilizați în sectorul de cazare:

    Disponibilitatea minimă indicată de unitatea de cazare

    Volumul realizat de unitatea de cazare

    Servicii și utilități (de exemplu, restaurant, parcare, instalații de fitness, recepție și servicii de concierge, Wi-fi și centre de afaceri, proximitatea față de transportul public și atracțiile locale)

    Numărul de rezervări legate de numărul de vizite pe pagina relevantă a unității de cazare de pe platformă (rate de conversie)

    Calitatea hotelului în comparație cu calitatea promovată

    Confirmarea rezervării la hotel sau la restaurant

    Distanța dintre restaurant și client sau modelele anterioare ale utilizatorului

    Politicile (în ceea ce privește, de exemplu, înregistrarea anticipată, plecarea târzie și privilegiile în materie de anulare)

    Parametri legați de proprietate (numărul și calitatea recenziilor consumatorilor, nivelul comisionului, punctualitatea plății facturilor, promoțiile, participarea la programe preferate etc.)

    Scopul călătoriei (profesional/de agrement)


    ANEXA II

    Exemple ilustrative de remunerare directă și indirectă

    Plata unui comision mai mare de către o întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online („întreprindere utilizatoare”) pentru îmbunătățirea vizibilității relative, de exemplu în cadrul licitațiilor desfășurate ca parte a programelor premium/partenere

    Angajamente periodice ale întreprinderilor utilizatoare sau ale utilizatorilor profesionali de site-uri în ceea ce privește ierarhizarea plătită sau eforturi comune de promovare în cadrul serviciilor de intermediere online sau al motoarelor de căutare online în cauză

    Plată directă pentru promovarea sau poziționarea privilegiată de către furnizorul relevant de servicii de intermediere online sau de motoare de căutare online

    Plată directă pentru optimizarea vizibilității paginilor întreprinderii pe platformele de comunicare socială, în anuarele online sau în cadrul altor servicii de intermediere online

    Plată directă (unică) pentru o vizibilitate sporită în perioade specifice

    Plată directă (periodică) pentru ca un produs să fie scos în evidență într-o ierarhie

    Programe de fidelizare sau premium

    Întreprinderile utilizatoare pot plăti pentru anumite caracteristici premium prin intermediul programelor de fidelizare sau al programelor premium oferite de platforme. Simplul fapt de a fi membru al unor astfel de programe, mai degrabă decât posibilele efecte obiective ale calității de membru asupra performanței măsurate în cadrul diferiților parametri principali (de exemplu viteza de livrare pentru comerțul electronic), poate îmbunătăți indirect poziția în ierarhie a întreprinderilor utilizatoare, din cauza configurării mecanismelor de ierarhizare, care pot favoriza întreprinderile membre.

    Achiziții integrate în aplicații

    Achizițiile integrate în aplicații reprezintă conținut suplimentar sau abonamente oferite de aplicațiile instalate pe dispozitivele mobile sau pe calculatoare, disponibile după descărcarea inițială. Nu toate aplicațiile oferă achiziții integrate, însă pentru a utiliza unele sau toate caracteristicile unei aplicații utilizatorii pot fi nevoiți să efectueze o achiziție unică integrată în cadrul aplicației respective sau să se aboneze (cu plată). Exemplele includ funcționalități suplimentare ale aplicației, versiuni premium, versiuni fără reclame etc.

    De obicei, întreprinderile utilizatoare care oferă aplicații cu achiziții integrate plătesc platformei un comision pentru aceste achiziții. Acest lucru poate îmbunătăți vizibilitatea aplicațiilor lor în rezultatele căutării. Uneori, operatorii magazinelor de aplicații pot chiar să includă în ierarhie achizițiile integrate în aplicații, separat și în plus față de aplicația de bază, ceea ce sporește de asemenea „vizibilitatea relativă” globală a aplicației respective.

    Servicii auxiliare

    La fel ca în cazul programelor de fidelitate sau premium, simplul fapt de a utiliza serviciile auxiliare ale furnizorului de servicii de intermediere online, cum ar fi plata în avans, serviciile de tip escrow, serviciile de executare a comenzilor, serviciile de cloud, reducerile, logistica, asigurările etc. ar putea avea un impact asupra poziționării în ierarhie.

    Recompense/stimulente

    Programele de recompensare care oferă credite pentru publicitatea gratuită pe platformă (ceea ce influențează vizibilitatea relativă) cu condiția, de exemplu, ca întreprinderile utilizatoare să își extindă, ca diversitate și/sau ca amploare, gama de produse sau servicii oferite prin intermediul serviciilor de intermediere online în cauză sau cu condiția angajamentului de a efectua reduceri într-o perioadă specifică în care creșterea vizibilității relative nu rezultă numai din diferențele de preț relative – în cazul în care prețul este un parametru principal.

    Mărci de încredere

    Taxe de licență pentru mărci de încredere, în cazul în care furnizorul relevant de servicii de intermediere online sau de motoare de căutare online este implicat într-o anumită măsură în acordarea mărcii de încredere în cauză.

    Exclusivitate

    Acorduri de exclusivitate, atunci când acestea pot îmbunătăți poziția în ierarhie. Acesta ar putea fi cazul atunci când acordurile respective sunt voluntare – nefiind impuse în mod unilateral de serviciile de intermediere online întreprinderilor utilizatoare – și sunt încheiate doar de un subgrup de întreprinderi utilizatoare.

    Participarea la profit

    Într-o situație de participare la profit poate exista o remunerație indirectă atunci când compensația este plătită, de exemplu, ca procent din linkurile accesate pe motorul de căutare online de referențiere. De exemplu, o întreprindere poate avea o poziție mai bună pe lista rezultatelor căutării dacă îi permite furnizorului motorului de căutare online să afișeze conținutul întreprinderii respective în cadrul unui serviciu de agregare de știri sau al unui serviciu de podcasturi oferit de același furnizor.

    Accesarea și utilizarea datelor

    Întreprinderile utilizatoare pot accepta să le acorde furnizorilor de servicii un acces extins la datele pe care le generează prin utilizarea serviciilor respective sau alte drepturi contractuale ori legale în ceea ce privește aceste date. Un astfel de angajament contractual referitor la date, în cazul în care este încheiat numai de un subgrup de întreprinderi utilizatoare, ar putea afecta ierarhizarea în diferite moduri, inclusiv datorită sfaturilor/informațiilor oferite în schimb de furnizor cu privire la modalitățile de optimizare a ierarhizării. Aceste date sunt informații valoroase, care le pot oferi furnizorilor de servicii de intermediere online un puternic avantaj comercial sau competitiv, inclusiv în cazul în care aceștia desfășoară ei înșiși activități de vânzare prin intermediul acelorași servicii de intermediere online.

    Pachete de oferte/relații comerciale

    Remunerarea face parte din acordurile comerciale mai ample cu furnizorii de servicii de intermediere online. Într-o astfel de situație, plata directă pentru un singur serviciu, chiar dacă acesta nu are legătură cu serviciile de intermediere online sau cu motorul de căutare online în cauză, ar putea avea impact asupra situației și, eventual, a poziției în ierarhie a întreprinderii relevante pentru ansamblul schimbului de servicii dintre cele două entități.


    Top