Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2020/C 196/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Mór/Móri”

Numărul de referință: PDO-HU-A1333-AM02

Data comunicării: 10.3.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Introducerea tipului de produs vin de Mór premium

(a)	Capitole vizate din caietul de sarcini: — II. Descrierea vinurilor — III. Practici oenologice specifice — V. Randamente maxime — VI. Soiuri de viță-de-vie autorizate — VII. Legătura cu arealul geografic — VIII. Condiții suplimentare

(b)	Secțiuni vizate din documentul unic: — Descrierea vinului (vinurilor) — Practici vitivinicole – Practici oenologice specifice — Practici vitivinicole – Randament maxim — Legătura cu arealul geografic — Condiții suplimentare

(c)

Justificare: Regiunea viticolă Mór beneficiază de o tradiție seculară de producție a marilor vinurilor albe concentrate, dense și mature. Modificarea vizează protejarea acestei tradiții și a categoriilor de vin de calitate superioară vizate, precum și definirea acestor categorii prin utilizarea unor recolte medii mai mici și a anumitor practici oenologice, precum și prin utilizarea unor materii prime de calitate mai bună.

2.   Introducerea de noi soiuri de viță-de-vie autorizate (Generosa, Pinot blanc, Pinot noir, Syrah)

(a)	Capitol vizat din caietul de sarcini: — VI. Soiuri de viță-de-vie autorizate

(b)	Secțiunea vizată din documentul unic: — Soi sau soiuri de viță-de-vie principal (principale)

(c)

Justificare: După mai multe decenii de selecție, viticultorii maghiari au reușit să cultive noi soiuri de viță-de-vie, printre care se numără soiul Generosa, care ocupă deja numeroase parcele din arealul delimitat. În ultimii ani, vinurile produse din soiul Generosa au câștigat o recunoaștere solidă atât în cercurile profesionale, cât și în rândul consumatorilor, sporind astfel renumele regiunii viticole. Soiul Pinot blanc este prezent în regiune de câteva decenii, chiar dacă doar pe suprafețe mici, dar care permit mai multor producători să propună vinuri de înaltă calitate obținute exclusiv din acest soi de viță-de-vie. Datorită proprietăților soiului de viță-de-vie, exploatarea sa este, în mod indiscutabil, propice în regiunea viticolă. Autorizarea soiului Pinot noir în regiunea viticolă este importantă pentru producători, atât pentru fabricarea vinurilor roze, cât și a celor spumante. Vinul roze este o categorie care înglobează aproape în toate aspectele sale evoluția modernă a gusturilor în materie de vin. Or, acesta poate cunoaște o expansiune remarcabilă în regiunea viticolă Mór, pe lângă vinurile albe clasice, datorită climatului mai degrabă răcoros. Soiul Syrah nu este cultivat pe suprafețe mari, dar este prezent de mai mulți ani în regiunea viticolă. Înflorirea și maturarea sa relativ târzii pot reprezenta un avantaj în regiunea viticolă, în care soiul servește la producția unor vinuri mai lejere. Aromele sale piperate și condimentate și, uneori, mineralitatea sa îi conferă un loc special în regiunea viticolă.

3.   Modificări în urma unor schimbări de denumire și a unor precizări

(a)	Capitole vizate din caietul de sarcini: — VII. Legătura cu arealul geografic — VIII. Condiții suplimentare — IX. Controale, sondaje și clasificare organoleptică

(b)	Secțiunea vizată din documentul unic: — Documentul unic nu este afectat de această modificare.

(c)	Justificare: Modificări de natură tehnică

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Mór

Móri

2.   Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri albe

Vinurile albe au o culoare deschisă, care variază de la alb-verzui la galben-pai sau galben-auriu, și sunt caracterizate printr-o aciditate proaspătă și vivace, o aromă de flori sau de fructe și o anumită senzație de lejeritate și prospețime. De obicei, lipsesc notele de învechire în butoaie. Loturile cu o corpolență medie au arome caracteristice. Dacă acestea beneficiază de mențiunea unui soi, acesta este, în general, ușor de recunoscut.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă* (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Vinuri roze

Vinurile roze au o culoare roz, violet, roz-somon (culoarea cojii de ceapă) sau roșu deschis. Aceste vinuri sunt lejere și fructate și sunt destinate consumului în cursul anului de recoltă.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă* (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Vinuri roșii

Vinurile roșii produse printr-o macerare scurtă (între cinci și șapte zile) trebuie să fie consumate în cursul anului de recoltă ca vinuri tinere. Aceste vinuri sunt lejere și simple, iar aroma și gustul lor evocă fructele roșii. Vinurile au o culoare rubiniu deschis.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă* (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Vinuri premium

Aceste vinuri au o culoare aurie sau culoarea aurului vechi. Aciditatea lor marcată și tăria lor alcoolică mai mare le permite să fie maturate pentru o perioadă mai lungă de timp. Datorită perioadei de învechire mai mari, aromele secundare sunt dominante și oferă uneori mai multă mineralitate.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii.

**	În cazul vinurilor premium obținute din struguri recoltați târziu, din recoltă selecționată sau din struguri stafidiți, tăria alcoolică totală minimă în volume este de 12,83 %, iar aciditatea volatilă maximă este de 2 g/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă* (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă** (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici vitivinicole

(a)   Practici oenologice esențiale

Vin – aplicarea unei practici oenologice

Practică oenologică specifică

Utilizarea unei prese discontinue

Practici oenologice neautorizate

Restricție aplicabilă producerii vinurilor

Se interzice îndulcirea vinurilor premium și îmbogățirea mustului acestora.

Norme referitoare la viticultură

Practici de cultivare

1.

Norme referitoare la cultura viței-de-vie: (a) Podgoriile plantate înainte de data de 1 august 2010 pot servi la producerea vinurilor care beneficiază de denumire indiferent de metoda de cultivare autorizată anterior care a fost utilizată, cu condiția ca podgoriile să se afle în exploatare. (b) În ceea ce privește podgoriile plantate după data de 1 august 2010, acestea respectă următoarele reguli privind conducerea: (i) tăiere prin metoda „Gobelet” la înălțime mică; (ii) tăiere prin metoda „Gobelet” lung; (iii) palisare arcuită; (iv) tăiere în cordon jos; (v) tăiere în cordon la o înălțime medie; (vi) tăiere în cordon înalt.

2.

Norme referitoare la densitatea de plantare: (a) Podgoriile plantate înainte de data de 1 august 2010 pot servi la producerea vinurilor care beneficiază de denumire indiferent de densitatea de plantare autorizată anterior care a fost aplicată, cu condiția ca podgoriile să se afle în exploatare; (b) Podgoriile plantate după data de 1 august 2010 respectă o densitate minimă de 3 300 de butuci per hectar; (c) Podgoriile plantate după data de 1 august 2016 respectă o densitate minimă de 3 500 de butuci per hectar.

3.	Norme referitoare la încărcarea numărului de ochi: Pentru producția vinurilor din Mór, se autorizează un număr maxim de 10 ochi/m2.

4.

Metode de recoltare: Se autorizează recoltarea manuală și mecanică pentru toate vinurile care beneficiază de DOP, în timp ce pentru vinurile premium se autorizează doar recoltarea manuală. Conținut natural minim de zaharuri din struguri și tărie alcoolică minimă potențială Restricție aplicabilă producerii vinurilor Vinuri albe, roze și roșii: 9,0 % vol. –14,9 MM (grade ale mustului) În cazul vinurilor albe obținute din struguri recoltați târziu, din recoltă selecționată sau din struguri stafidiți, strugurii au o concentrație naturală minimă de zaharuri de 216 g/l și o tărie alcoolică potențială în volume de 12,83 %, adică 20 de grade în conformitate cu sistemul maghiar de măsură pentru must. Norme referitoare la datele culesului și la menționarea soiurilor de viță-de-vie Practici de cultivare Stabilirea datei recoltării: Data de începere a culesului este stabilită în fiecare an, înainte de data de 20 august, de către consiliul de administrație al comunității viticole. Produsele vitivinicole elaborate din struguri recoltați înainte de data de recoltare stabilită de consiliul de administrație menționat nu vor putea obține certificatul de origine cu denumirea „Mór” și nici nu vor putea fi comercializate cu denumirea de origine protejată Mór. Comunitățile viticole transmit data culesului prin intermediul unui anunț. În cazul unor circumstanțe extraordinare (de exemplu, în cazul unor intemperii sau al contaminării), se pot face excepții de la aceste reguli. Norme referitoare la menționarea soiurilor de viță-de-vie: Menționarea soiurilor de viță-de-vie și a sinonimelor lor, astfel cum sunt definite de reglementările naționale în vigoare referitoare la clasificarea soiurilor de viță-de-vie din care se pot produce vinuri, este autorizată pentru produsele vitivinicole din regiunea Mór pentru toate categoriile de produse, sub rezerva restricțiilor și precizărilor următoare: (a) dacă pe produs se menționează un singur soi de viță-de-vie, acest produs trebuie să fie fabricat din soiul respectiv în proporție de peste 85 %; (b) dacă pe produs se menționează mai multe soiuri de viță-de-vie, acest produs trebuie să fie fabricat în proporție de 100 % din soiurile respective; (c) menționarea soiurilor de viță-de-vie nu este autorizată pentru vinurile din Mór care poartă mențiunea cu utilizare limitată „muskotály” (Muscat).

(b)   Randamente maxime

Vinuri albe, roze și roșii

100 hl/ha

Vinuri albe, roze și roșii

13 600 kg de struguri per hectar

Vinuri premium

60 hl/ha

Vinuri premium

8 500 kg de struguri per hectar

Vinuri premium, obținute din struguri recoltați târziu și din recoltă selecționată

45 hl/ha

Vinuri premium, obținute din struguri recoltați târziu și din recoltă selecționată

8 000 kg de struguri per hectar

Vinuri premium obținute din struguri stafidiți, vinuri de gheață

20 hl/ha

Vinuri premium obținute din struguri stafidiți, vinuri de gheață

5 000 kg de struguri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Strugurii care provin din zonele viticole clasificate în clasele I și II din comunele Csákberény, Csókakő, Mór, Pusztavám, Söréd și Zámoly din județul Fejér, în conformitate cu cadastrul viticol (regiunea viticolă Mór), pot fi utilizați pentru fabricarea de produse vitivinicole care beneficiază de denumirea de origine protejată „Mór”.

7.   Soiurile principale de struguri de vin

Syrah – Blauer syrah

Tramini – Traminer

Syrah – Serine noir

Királyleányka – Fetească regală

Syrah – Marsanne noir

Sauvignon – Sovinjon

Pinot noir – Kék rulandi

Pinot noir – Savagnin noir

Pinot noir – Pinot cernii

Leányka – Leányszőlő

Olasz rizling – Nemes rizling

Tramini – Roter traminer

Cabernet franc – Carbonet

Tramini – Savagnin rose

Pinot blanc – Weissburgunder

Olasz rizling – Taljanska grasevina

Chardonnay – Kereklevelű

Pinot noir – Pignula

Sauvignon – Sauvignon bianco

Olasz rizling – Grasevina

Leányka – Dievcenske hrozno

Szürkebarát – Auvergans gris

Irsai olivér – Zolotis

Kékfrankos – Blaufränkisch

Királyleányka – Galbenă de Ardeal

Rizlingszilváni – Müller thurgau blanc

Szürkebarát – Pinot gris

Rizlingszilváni – Müller thurgau bijeli

Zenit

Sauvignon – Sauvignon blanc

Sárga muskotály – Weiler

Ezerjó – Korponai

Rizlingszilváni – Rizvanac

Pinot noir – Pinot tinto

Irsai olivér – Muskat olivér

Tramini – Gewürtztraminer

Pinot noir – Kisburgundi kék

Pinot noir – Spätburgunder

Zöld veltelíni – Zöldveltelíni

Szürkebarát – Pinot grigio

Sárga muskotály – Muscat lunel

Zöld veltelíni – Grüner muskateller

Tramini – Traminer rosso

Zöld veltelíni – Grüner veltliner

Pinot noir – Pino csernüj

Rizlingszilváni – Rivaner

Tramini – Tramin cervené

Kékfrankos – Moravka

Kékfrankos – Blauer lemberger

Irsai olivér – Irsai

Rajnai rizling – Rhine riesling

Cabernet franc – Cabernet

Chardonnay – Chardonnay blanc

Sárga muskotály – Muscat zlty

Ezerjó – Tausendachtgute

Királyleányka – Erdei sárga

Ezerjó – Szadocsina

Rajnai rizling – Rheinriesling

Királyleányka – Little princess

Cabernet franc – Kaberne fran

Rajnai rizling – Riesling

Cabernet franc – Gros vidur

Merlot

Királyleányka – Königstochter

Olasz rizling – Welschrieslig

Ottonel muskotály – Muskat ottonel

Leányka – Fetească albă

Rajnai rizling – Weisser riesling

Sárga muskotály – Muscat bélüj

Királyleányka – Königliche mädchentraube

Rajnai rizling – Johannisberger

Pinot noir – Rulandski modre

Pinot blanc – Pinot beluj

Syrah – Shiraz

Sárga muskotály – Muscat de lunel

Olasz rizling – Risling vlassky

Cabernet sauvignon

Chardonnay – Ronci bilé

Szürkebarát – Grauburgunder

Szürkebarát – Ruländer

Cabernet franc – Carmenet

Sárga muskotály – Muskat weisser

Cserszegi fűszeres

Ottonel muskotály – Muscat ottonel

Rizlingszilváni – Müller thurgau

Kékfrankos – Limberger

Sauvignon – Sauvignon bijeli

Sárga muskotály – Moscato bianco

Pinot blanc – Fehér burgundi

Ezerjó – Trummertraube

Leányka – Mädchentraube

Sárga muskotály – Muscat blanc

Sárga muskotály – Weisser

Sárga muskotály – Muscat de frontignan

Ezerjó – Tausendgute

Pinot noir – Pinot nero

Ottonel muskotály – Miszket otonel

Királyleányka – Dánosi leányka

Kékfrankos – Blauer limberger

Olasz rizling – Riesling italien

Pinot noir – Kék burgundi

Pinot blanc – Pinot bianco

Ezerjó – Kolmreifler

Generosa

Rajnai rizling – Riesling blanc

Syrah – Sirac

Chardonnay – Morillon blanc

Zöld veltelíni – Veltlinské zelené

Pinot noir – Blauer burgunder

Olasz rizling – Olaszrizling

Szürkebarát – Graumönch

Cabernet franc – Gros cabernet

Irsai olivér – Zolotisztüj rannüj

Sárga muskotály – Muscat sylvaner

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Vin (1)

1.   Descrierea arealului delimitat

(a)   Factori naturali și culturali

Regiunea viticolă Mór este una dintre cele mai mici regiuni viticole istorice din Ungaria, arcuită de-a lungul depresiunii Mór, pe versantul munților Vértes, în județul Fejér.

Configurația depresiunii Mór, linie de falie tectonică întinsă între munții Vértes și Bakony, este determinantă pentru microclimatul și direcția vânturilor dominante din regiunea viticolă. Geneza caracteristicilor sale morfologice actuale datează din Pliocenul superior și din Cuaternar, astfel cum o arată bancurile de roci acoperite de pietre sparte și relieful său de coaste abrupte care coboară de pe un versant în pantă lină. Munții Vértes formează un masiv carstic nu foarte înalt, cu ravene și mici insule stâncoase pe alocuri.

Solurile sale brune levigate și brune forestiere s-au format, în cea mai mare parte, pe o bază de loess acoperit sau nu de reziduuri calcaroase, precum și de nisipuri care datează din Oligocen. În unele locuri, dolomita și calcarul sunt acoperite de rendzine.

Deși este mai rece decât media națională, climatul din regiune este propice viticulturii. Iarna este blândă în areal, iar curenții de aer apar frecvent aproape pe tot parcursul anului. Vara, razele soarelui inundă pe durata întregii zile majoritatea parcelelor de pe coline. Temperatura medie anuală este de 10 °C. Peisajul este caracterizat printr-o luminozitate medie și precipitații cuprinse între 600 și 650 de milimetri. Ploile sunt mai frecvente în timpul verii, iar februarie și martie sunt lunile cele mai puțin ploioase. Vântul dominant suflă dinspre nord-vest. În general, vremea este răcoroasă și destul de ploioasă.

(b)   Factori umani

Probabil vița-de-vie era deja cultivată în regiune în epoca romană. După fondarea statului maghiar, unele scrisori de donație din secolul al XI-lea prezintă dovezi tangibile ale existenței viticulturii. Primul document scris datează din Evul Mediu, după instalarea triburilor maghiare: este vorba despre testamentul olograf redactat de Miklós Csák, în care podgoriile din Vajal (din Mór) sunt menționate pentru prima dată, în 1231.

Dominația otomană a reprezentat un adevărat dezastru pentru viticultura din regiune: garnizoana otomană care a evacuat fortăreața Csókakő a incendiat satele din împrejurimi și inclusiv podgoriile au căzut pradă flăcărilor.

Invitați de familia Hochburg și, mai târziu, de familia Lamberg, călugării din ordinul Capucinilor și coloniștii germani stabiliți în apropiere au jucat un rol considerabil în dezvoltarea care a urmat. De fapt, aceștia au adus cu ei instrumente mai moderne și au introdus metode de cultivare și de vinificare mai complexe. Călugării capucini din Mór – care au pus bazele mănăstirii lor în jurul anilor 1694-1696 – întrețineau relații strânse cu omologii lor stabiliți în Tokaj. Tradiția spune că aceștia din urmă le-au trimis curpeni din soiul Ezerjó, contribuind astfel la reînnoirea podgoriilor.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, după ravagiile provocate de filoxeră, soiul Ezerjó (denumit în prezent Hungaricum) a devenit soiul dominant în regiunea viticolă, fiind clasat în prezent în categoria produselor recunoscute tipice din Ungaria. Pe de altă parte, promovarea comunei Mór la rangul de „oraș agricol” în 1758 se datorează în parte dezvoltării viticulturii.

Documentele istorice disponibile raportează că în 1834 au fost recoltați pentru prima oară în regiunea viticolă struguri cu mucegai nobil destinați fabricării de vinuri licoroase. Vinurile produse în regiune, care rezistă bine la transport, au fost comercializate în cantitate tot mai mare în secolul al XIX-lea, în special pe piața austriacă.

Deși prima comunitate vitivinicolă a fost fondată în 1882 în Csákberény și cererea care a vizat stabilirea regiunii viticole distincte din Mór a fost introdusă în 1901, decretul care îi recunoaște actul de fondare nu a fost adoptat decât în 1928.

După cel de Al Doilea Război Mondial și până în anii 1980, producția, capacitățile de transformare și de stocare și gestiunea circuitelor de distribuție au fost asigurate în principal prin Ferma de stat din Mór. Spre jumătatea anilor 1980, podgoriile și-au atins suprafața maximă istorică. În acea perioadă, piața de desfacere principală a vinurilor din Mór, pe lângă piața internă, era Uniunea Sovietică.

După schimbarea de regim care a avut loc în 1990, ferma de stat a fost lichidată, iar capacitățile sale de producție vinicolă au fost destructurate. La finalizarea privatizărilor care au urmat, factorii de decizie locali și viticultorii individuali au putut să reia în mâini destinul podgoriilor din regiune. Prin urmare, structura economică s-a modificat în mod considerabil. Mai multe familii au ales viticultura prin vocație și mai multe crame din Mór și din împrejurimile sale se află astăzi în plină dezvoltare. În schimb, suprafața podgoriilor s-a diminuat și se întinde în prezent pe 685 de hectare.

Datorită dezvoltării cramelor familiale, experienței vechi de secole și competenței familiilor de viticultori, vinurile din regiunea Mór sunt din în ce mai populare în rândul consumatorilor. Drept dovadă, vinurile produse în regiune obțin cu regularitate medalia de aur la concursurile organizate în Ungaria și în străinătate și se pot găsi deja și pe piețe de desfacere din străinătate.

Vin (2)

2.   Descrierea vinurilor

Majoritatea vinurilor din Mór sunt seci și bogate în arome și gusturi, au o tărie alcoolică și o aciditate relativ mare și un gust agreabil. Caracterul lor generos, bine conturat, precum și aciditatea echilibrată le conferă un gust deosebit. În special în anii de recoltă buni, efectul armonios al acestor vinuri este garantat printr-o corpolență care însoțește o aciditate marcantă, care este un element esențial pentru obținerea vinurilor premium, pe lângă maturare și tehnici adecvate în cramă.

În literatura de specialitate, vinurile din Mór sunt adesea calificate drept tari, marcante, chiar „virile”. Conținutul de zaharuri și aciditatea, caracterul bine conturat, corpolența, trăsături specifice vinurilor de cea mai înaltă calitate, sunt caracteristice vinurilor din regiune. Aciditatea specifică vinurilor din Mór, care le conferă un gust deosebit, se datorează în principal solului calcaros. Chiar această aciditate este cea care oferă vinurilor premium o durată de conservare care le permite, atunci când sunt produse din soiuri de viță-de-vie selectate, să se dezvolte și să se îmbunătățească de-a lungul anilor.

Datorită vânturilor frecvente care suflă peste depresiunea Mór, butucii de viță-de-vie sunt rareori afectați de boli fungice. Prin urmare, strugurii transformați sunt sănătoși în majoritatea anilor de recoltă. Vinurile albe elaborate dintr-o producție sănătoasă sunt potrivite pentru o învechire prelungită și chiar pentru producția unor vinuri tipice și rare (denumite „vinuri de muzeu”).

Când vremea este destul de blândă, culoarea ciorchinilor din soiul Ezerjó devine galben-auriu, iar gustul devine foarte bun pe măsură ce se coc. În unii ani, boabele cu mucegai nobil permit elaborarea unui vin de calitate excepțională.

3.   Legătura dintre arealul de producție, factorii umani și produs

Datorită acestor factori naturali și umani, prestigiul vinurilor produse în regiunea Mór este un fapt bine cunoscut de mai multe secole în întreaga țară.

Mezoclimatul și microclimatul de pe versanții de sud și sud-vest ai colinelor sunt propice culturii viței-de-vie.

Datorită curenților de aer care suflă de-a lungul depresiunii Mór, bolile fungice atacă rareori butucii de viță-de-vie, acești curenți contribuind, de asemenea, la moderarea sau chiar la prevenirea riscului de îngheț, precum și la reducerea frecvenței acestuia. Expunerea favorabilă a coastelor abrupte cu orientare sud-vest și posibilitatea pe care o oferă de a exploata lumina soarelui se adaugă la toate aceste caracteristici avantajoase. În sfârșit, vinurile din regiunea Mór își datorează caracterul conținutului de calcar relativ mare din soluri.

Viticultura și vinificarea, astfel cum s-au dezvoltat în regiune, decurg din tradiții complexe care își fac încă resimțite efectele. Faptul că aceste tradiții vitivinicole diferă în numeroase aspecte de cele din alte regiuni ale țării se explică atât prin obiceiurile culturale aduse de coloniștii germanofoni și prin inovațiile vitivinicole introduse de călugării capucini, cât și prin izolarea regiunii în trecut, care explică evoluția locală a majorității tehnicilor caracteristice regiunii.

În podgoriile cultivate în mod tradițional, tăierea denumită „cheală”, Gobelet scurtă, cu palisare este încă practicată în zilele noastre: datorită acestui procedeu, ciorchinii sunt mai aproape de solul încălzit de soare, ceea ce le asigură o maturare mai bună și o calitate mai mare. Viticultorii din regiunea Mór au rămas fideli acestei tradiții viticole: cu toții au păstrat obiceiul de a conduce vița-de-vie pe butuci scurți.

Pe lângă acest procedeu, sistemul de cepi de rod aerisit obținut prin trierea atentă a cepilor de rod, denumit în mod curent „rărire” contribuie și la producția de ciorchini de struguri intacți și sănătoși, necesari pentru elaborarea vinurilor din Mór cu gust fructat.

Procedeele de producție menționate mai sus au ca rezultat o materie primă potrivită pentru o învechire prelungită a vinului, de exemplu, în cazul vinurilor premium, care se efectuează în mod tradițional în butoaie mari. Justificarea acestui lucru constă în faptul că dimensiunea redusă specifică arealului permite această maturare mai lungă în butoaiele din lemn.

Pe lângă soiul Ezerjó, practic singurul soi care a fost cultivat până în anii 1950 și care a devenit așa-zisa „etichetă a calității” din regiune, se adaugă în prezent alte soiuri de viță-de-vie, în general albe. Este vorba, în special, de Zöld veltelíni (Grüner veltliner), Rizlingszilváni (Müller thurgau), Rajnai rizling (Riesling), Chardonnay, Leányka (Fetească albă), Királyleányka (Fetească regală), Sauvignon, Szürkebarát (Pinot gris), Tramini (Gewürtztraminer) și, în mici cantități, produse în exploatații mici, câteva soiuri de struguri albaștri. Cu toate acestea, soiul numărul unu din regiune rămâne Ezerjó, care este cultivat în aproximativ o treime din podgoriile din regiune.

Astfel cum reiese din cele de mai sus, prin „vin de Mór” se înțelege, în general, chiar și în prezent, „Ezerjó din Mór”, care este considerat rodul unei întâlniri fericite dintre un terroir foarte propice și un soi de viță-de-vie extraordinar. Acest soi de viță-de-vie este cultivat în mai multe locuri din Ungaria, dar adevărata sa patrie se află pe coastele munților Vértes.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Norme privind indicațiile (1)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)	Este autorizată menționarea oricărei forme adjectivale derivate din expresia „oltalom alatt álló eredetmegjelölés” („denumire de origine protejată”) în limba maghiară și a oricărei formulări a acestei expresii într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.

(b)	Pe eticheta unui vin care beneficiază de denumirea de origine protejată Mór, mențiunea „oltalom alatt álló eredetmegjelölés” („denumire de origine protejată”) poate fi înlocuită cu mențiunea „védett eredetű bor” („vin de origine protejată”).

(c)	Denumirea de origine protejată „Mór” poate fi înlocuită cu cuvintele „Móri” (din Mór) sau „Móri borvidék” (regiunea viticolă Mór). Este autorizată menționarea pe etichetă a variantei cu sufix de apartenență „-i” a denumirii comunelor enumerate la punctul VIII/1.1.2.

(d)	Este obligatoriu să se menționeze pe etichetă anul de recoltă pentru vinurile tinere și vinurile noi.

(e)

În cazul menționării anului de recoltă pe etichetă, vinul respectiv trebuie să provină în proporție de cel puțin 85 % din anul de recoltă în cauză. Vinurile tinere, vinurile noi, precum și cele care poartă mențiunea „virgin vintage” sau „első szüret” (prima recoltă) constituie o excepție de la această regulă: în acest caz, vinul trebuie să provină în proporție de 100 % din anul de recoltă în cauză.

(f)	Mențiunile „termőhelyen palackozva” („îmbuteliat în arealul de producție”), „termelői palackozás” („îmbuteliat la producător”) și „pinceszövetkezetben palackozva” („îmbuteliat în cramele cooperativei”) pot figura pe eticheta oricărui vin din Mór.

(g)	Mențiunea „rozé” poate fi înlocuită cu „rosé”, iar mențiunea „küvé” poate fi înlocuită cu mențiunea „cuvée”.

Norme referitoare la denumiri (2)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(h)

La elaborarea, din mai multe soiuri de viță-de-vie, a unor vinuri care poartă mențiunea „küvé” sau „cuvée”, se pot menționa pe etichetă denumirile soiurilor de viță-de-vie în ordinea descrescătoare a proporției lor, pentru informarea consumatorilor. Dacă pe etichetă sunt menționate mai multe soiuri de viță-de-vie, este obligatoriu să se enumere toate soiurile de viță-de-vie care compun cuvée-ul respectiv.

(i)	Mențiunea „öreg tőkék bora” („vin obținut din butuci de viță-de-vie vechi”) poate figura pe etichetă atunci când vinul provine în proporție de cel puțin 85 % dintr-un terroir în care butucii de viță-de-vie au o vechime mai mare de 40 de ani.

(j)

Mențiunea „birtokbor” („vin de proprietate”) poate figura pe eticheta unui vin din Mór atunci când soiul de viță-de-vie din care este elaborat vinul provine în proporție de 100 % de pe parcele care aparțin aceleiași proprietăți viticole. În cazul întreprinderilor familiale, mențiunea „birtokbor” („vin de proprietate”) poate figura pe eticheta vinului care provine din podgorii cultivate de rude apropiate.

(k)	Mențiunile „vin obținut din struguri recoltați târziu”, „vin obținut din recoltă selecționată”, „vin obținut din struguri stafidiți” sau „vin de gheață” nu pot figura decât pe etichetele vinurilor premium.

(f)	Alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate:

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

—	muzeális bor (vin de muzeu): vinuri albe, premium;

—	birtokbor (vin de proprietate): toate vinurile;

—	öreg tőkék bora (vin obținut din butuci de viță-de-vie vechi): toate vinurile;

—	virgin vintage sau első szüret (prima recoltă): toate vinurile;

—	muskotály (Muscat): vinuri albe;

—	cuvée sau küvé (cuvée): toate vinurile;

—	szűretlen (nefiltrat): vinuri roșii;

—	primőr (vin tânăr) sau újbor (vin nou): vinuri albe, roze și roșii;

—	barrique: vinuri albe, roșii, premium.

Denumirile unităților geografice mai mici, care pot fi utilizate în același timp cu denumirea de origine protejată Mór:

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea comunelor:

—	Județul Fejér: Csákberény, Csókakő, Pusztavám, Söréd, Zámoly

În cazul vinurilor diferențiate prin denumirea unei comune, o proporție de cel puțin 85 % din struguri trebuie să provină din vița-de-vie (clasificată în clasele I și II) plantată pe teritoriul corespondent, iar cei 15 % rămași pot proveni din alte părți ale arealului geografic delimitat al denumirii Mór.

Norme referitoare la ambalarea produselor

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul de condiție suplimentară:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile premium nu pot fi comercializate decât în recipiente din sticlă.

Obligația de îmbuteliere nu vizează vinurile produse de viticultor pe teritoriul arealului de producție, care sunt comercializate și consumate în propria sa cramă.

Vinurile premium nu pot fi comercializate decât începând cu anul viticol următor anului de recoltă.

Producția în afara arealului geografic delimitat (1)

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Din motive istorice, este autorizată elaborarea vinurilor care beneficiază de denumirea de origine protejată Mór în afara comunelor enumerate în capitolul IV, respectiv în județele și comunele enumerate mai jos:

—	Județul Fejér: comunele Aba, Alcsútdoboz, Bicske, Csabdi, Etyek, Felcsút, Gárdony, Gyúró, Igar, Kajászó, Kápolnásnyék, Lajoskomárom, Martonvásár, Mezőkomárom, Nadap, Pákozd, Pázmánd, Seregélyes, Sukoró, Szabadhídvég, Székesfehérvár, Tordas, Vál, Velence

—

Județul Bács-Kiskun: comunele Ágasegyháza, Akasztó, Apostag, Bácsalmás, Bácsszőlős, Ballószög, Balotaszállás, Bátmonostor, Bócsa, Borota, Bugac, Császártöltés, Csengőd, Csátalja, Csávoly, Csikéria, Csólyospálos, Dunapataj, Dunavecse, Dusnok, Érsekcsanád, Érsekhalma, Felsőlajos, Fülöpháza, Fülöpjakab, Hajós, Harkakötöny, Harta, Helvécia, Imrehegy, Izsák, Jakabszállás, Jánoshalma, Jászszentlászló, Kaskantyú, Kecel, Kecskemét, Kelebia, Kéleshalom, Kerekegyháza, Kiskőrös, Kiskunfélegyháza, Kiskunmajsa, Kisszállás, Kunbaja, Kunbaracs, Kunfehértó, Kunszállás, Kunszentmiklós, Ladánybene, Lajosmizse, Lakitelek, Pirtó, Páhi, Rém, Solt, Soltszentimre, Soltvadkert, Sükösd, Szabadszállás, Szank, Szentkirály, Tabdi, Tázlár, Tiszaalpár, Tiszakécske, Tiszaug, Tompa, Vaskút, Zsana

Producția în afara arealului geografic delimitat (2)

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—	Județul Komárom-Esztergom: comunele Ászár, Baj, Bajót, Bársonyos, Császár, Csép, Dunaalmás, Dunaszentmiklós, Esztergom, Ete, Kerékteleki, Kesztölc, Kisbér, Kocs, Lábatlan, Mocsa, Mogyorósbánya, Nagyigmánd, Neszmély, Nyergesújfalu, Süttő, Szomód, Tát, Tata, Tokod, Vérteskethely, Vértesszőlős

—

Județul Pest: comunele Abony, Albertirsa, Bénye, Budajenő, Budakeszi, Cegléd, Ceglédbercel, Csemő, Dány, Dömsöd, Gomba, Hernád, Inárcs, Kakucs, Kerepes, Kisnémedi, Kocsér, Kóka, Mogyoród, Monor, Monorierdő, Nagykőrös, Ócsa, Őrbottyán, Örkény, Páty, Pilis, Pilisborosjenő, Ráckeve, Szada, Szigetcsép, Szigetszentmárton, Szigetújfalu, Tápiószele, Tápiószentmárton, Telki, Tóalmás, Tököl, Újlengyel, Üröm, Vác, Vácegres, Veresegyház

—

Județul Somogy: comunele Andocs, Balatonberény, Balatonboglár, Balatonendréd, Balatonkeresztúr, Balatonlelle, Balatonőszöd, Balatonszabadi, Balatonszemes, Böhönye, Csoma, Csurgó, Gyugy, Kaposhomok, Kaposkeresztúr, Karád, Kercseliget, Kéthely, Kötcse, Kőröshegy, Látrány, Lengyeltóti, Marcali, Mosdós, Ordacsehi

Producția în afara arealului geografic delimitat (3)

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—

Județul Tolna: comunele Alsónána, Alsónyék, Aparhant, Báta, Bátaapáti, Bátaszék, Bikács, Bölcske, Bonyhád, Bonyhádvarasd, Decs, Dunaföldvár, Dunaszentgyörgy, Dúzs, Fácánkert, Felsőnyék, Grábóc, Gyönk, Györe, Györköny, Harc, Hőgyész, Iregszemcse, Izmény, Kakasd, Kéty, Kisdorog, Kismányok, Kisszékely, Kisvejke, Kölesd, Lengyel, Madocsa, Magyarkeszi, Medina, Mőcsény, Mórágy, Mucsfa, Mucsi, Nagydorog, Nagymányok, Nagyszékely, Nagyszokoly, Ozora, Őcsény, Paks, Pincehely, Regöly, Sárszentlőrinc, Simontornya, Sióagárd, Szálka, Szekszárd, Tamási, Tengelic, Tevel, Tolna, Tolnanémedi, Váralja, Várdomb, Závod, Zomba

—

Județul Veszprém: comunele Ábrahámhegy, Alsóörs, Aszófő, Badacsonytomaj, Badacsonytördemic, Balatonakali, Balatonalmádi, Balatoncsicsó, Balatonederics, Balatonfüred, Balatonfőkajár, Balatonhenye, Balatonkenese, Balatonrendes, Balatonszepezd, Balatonszőlős, Balatonudvari, Balatonvilágos, Csopak, Csabrendek, Dörgicse, Felsőörs, Gyulakeszi, Hegyesd, Hegymagas, Káptalantóti, Kisapáti, Kővágóörs, Köveskál, Lesencefalu, Lesenceistvánd, Lesencetomaj, Lovas, Mencshely, Mindszentkálla, Monostorapáti, Monoszló, Nemesgulács, Nemesvita, Óbudavár, Örvényes, Paloznak, Pécsely, Raposka, Révfülöp, Salföld, Sáska, Sümeg, Sümegprága, Szentantalfa, Szentbékkálla, Szentjakabfa, Szigliget, Tagyon, Tapolca, Tihany, Uzsa, Vászoly, Zalahaláp, Zánka

Elaborarea vinurilor premium constituie o excepție de la regula menționată mai sus, nefiind autorizată decât în comunele enumerate în capitolul IV.

Link către caietul de sarcini

https://boraszat.kormany.hu/admin/download/2/6d/82000/Mor%20OEM_vv2_standard.pdf

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.