(1)

La 21 noiembrie 2018, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european de coordonare a politicilor economice pentru anul 2019. Aceasta a ținut cont de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile Analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 21 martie 2019. De asemenea, la 21 noiembrie 2018, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Danemarca printre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)

Raportul de țară privind Danemarca pentru 2019 a fost publicat la 27 februarie 2019. Acesta a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 13 iulie 2018 (3), măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice țării adoptate în anii anteriori, precum și progresele realizate de Danemarca în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(3)

La 15 martie 2019, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2019, iar la 10 aprilie 2019, Programul de convergență pentru anul 2019. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost luate în considerare în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care se va prevala de dispoziția menționată anterior în orientările sale privind aplicarea măsurilor prin care se stabilește o corelație între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(5)

În prezent, Danemarca face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul de convergență pentru 2019, guvernul preconizează un deficit total de 0,1 % din produsul intern brut (PIB) în 2019 și 2020. Pe baza soldului structural recalculat (5), obiectivul bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – continuă să fie depășit pe parcursul perioadei de programare, până în 2025. În conformitate cu Programul de convergență pentru 2019, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 33,4 % în 2019 și va rămâne stabilă în 2020, înainte de a urca la 37,8 % din PIB în 2025. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil pentru perioada de programare. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, se preconizează că soldul structural va înregistra un excedent de 0,9 % din PIB în 2019 și de 1,0 % din PIB în 2020, situându-se peste obiectivul bugetar pe termen mediu. Riscurile se referă la diminuarea veniturilor provenite din elemente volatile, în special impozitul pe randamentul fondurilor de pensii. Consiliul consideră că, în ansamblu, Danemarca ar urma să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2019 și 2020.

(6)

Sistemul de cercetare și inovare al Danemarcei se caracterizează prin niveluri ridicate de investiții, o bază solidă de resurse umane și excelență științifică. Cu toate acestea, peisajul cercetării și al inovării din Danemarca este concentrat în jurul unui număr relativ mic de actori, cum ar fi întreprinderile mari și fundațiile, mai ales din sectorul farmaceutic și cel al biotehnologiei, ceea ce face ca sistemul de cercetare și inovare să fie potențial vulnerabil la șocurile externe. Prin urmare, par să existe posibilități de îmbunătățire în materie de investiții în extinderea întreprinderilor foarte inovatoare.

(7)

Este esențială asigurarea ofertei de forță de muncă în această perioadă de schimbări demografice și tehnologice, precum și remedierea deficitului de forță de muncă, în special de lucrători calificați și de specialiști în TIC, în scopul promovării unei creșteri durabile și favorabile incluziunii în Danemarca. Este probabil ca reformele și investițiile în îmbunătățirea atractivității educației și formării profesionale, care ar putea conduce la creșterea ratelor de participare la aceste forme de educație, să aibă un impact pozitiv asupra ofertei de lucrători calificați. Investițiile continue în educația pentru adulți, învățarea pe tot parcursul vieții și competențele digitale ar putea, de asemenea, contribui la abordarea acestei provocări. În plus, ar fi util să se pună accentul pe o mai bună integrare a grupurilor marginalizate și defavorizate pe piața forței de muncă. Acest lucru se referă în special la tinerii cu un nivel de educație scăzut, la persoanele provenite dintr-un context de migrație, la persoanele cu capacitate redusă de muncă și la persoanele cu handicap. În plus, performanța educațională a copiilor proveniți dintr-un context de migrație rămâne o provocare.

(8)

În pofida calității foarte bune a drumurilor, congestionarea rutieră este în creștere, în special în jurul marilor orașe. În plus, necesitatea decarbonizării sectorului transporturilor creează oportunități de investiții în infrastructurile de transport durabile pentru a reduce emisiile de carbon din sectorul transporturilor și a combate congestionarea rutieră, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurilor pentru combustibili alternativi. Guvernul aflat la sfârșit de mandat a prezentat un plan de reducere a congestionării în jurul orașelor mari. Adoptarea planului, prin care se alocă 112 miliarde DKK (aproape 6 % din PIB) în perioada 2020-2030, este în curs.

(9)

Deși nivelul productivității în economia daneză rămâne printre cele mai ridicate din Uniune, creșterea productivității este în scădere de mai multe decenii. Societățile exportatoare beneficiază de o creștere mai mare a productivității decât întreprinderile protejate de concurența societăților străine. Deși Danemarca a luat măsuri pentru a sprijini creșterea productivității întreprinderilor din sectoarele serviciilor orientate spre piața națională, creșterea productivității și concurența în aceste sectoare înregistrează încă întârzieri. Danemarca a pus în aplicare măsuri de intensificare a concurenței în sectorul financiar și a continuat să pună în aplicare strategia privind serviciile de utilitate publică.

(10)

După câțiva ani de creștere economică ridicată, prețurile locuințelor par să fie supraevaluate, în special în principalele zone urbane. Cu toate acestea, prețurile locuințelor au cunoscut o creștere moderată în 2018. În plus, în ciuda unui declin continuu, raportul dintre datoria gospodăriilor și venitul disponibil rămâne cel mai ridicat din Uniune. Procentul de credite ipotecare cu rate ale dobânzii variabile și perioadă fără plăți este în scădere, însă rămâne ridicat. Noile măsuri macroprudențiale par să fi redus creșterea creditelor ipotecare noi cu un raport datorii/venituri și un raport între valoarea creditului acordat și cea a garanției aferente creditului ridicate. În ultimii ani, autoritățile daneze au activat, de asemenea, amortizorul anticiclic de capital și au pus în aplicare măsuri pentru creșterea rezilienței băncilor, adoptând totodată o reformă a impozitului pe proprietate (în vigoare din 2021) pentru a pune capăt regimului prociclic al impozitului pe proprietate. Cu toate acestea, combinația dintre raportul foarte ridicat datorii/venituri, volumul ridicat al datoriilor foarte sensibile la rata dobânzii și prețurile supraevaluate ale locuințelor prezintă riscuri pentru stabilitatea economică și financiară și, prin urmare, este justificată o monitorizare continuă.

(11)

Prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului a devenit o prioritate pentru Danemarca în contextul unui important scandal legat de spălarea banilor în care a fost implicată cea mai mare instituție financiară din Danemarca. Parlamentul danez a ajuns la acorduri politice privind consolidarea supravegherii și un nou pachet de combatere a spălării banilor, cuprinzând o strategie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Strategia se bazează pe opt piloni, printre care se numără consolidarea cooperării dintre autoritățile de supraveghere, unitatea de informații financiare și alte părți interesate relevante. Cu toate acestea, există în continuare provocări, iar autoritatea de supraveghere financiară trebuie să adopte în continuare măsuri și orientări suplimentare cu privire la modalitățile de consolidare a supravegherii în aceste domenii. Ar trebui să se acorde atenție punerii în aplicare efective a acestor măsuri, odată ce sunt adoptate.

(12)

Programarea fondurilor Uniunii pentru perioada 2021-2027 ar putea contribui la eliminarea unora dintre lacunele identificate în recomandări, în special în domeniile vizate de anexa D la raportul de țară. Acest lucru i-ar permite Danemarcei să utilizeze în mod optim fondurile respective pentru sectoarele identificate, ținând seama de disparitățile regionale.

(13)

În contextul semestrului european 2019, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Danemarcei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2019. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2019, Programul național de reformă pentru 2019 și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Danemarcei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(14)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2019 prin prisma acestei evaluări și consideră că (6) este de așteptat ca Danemarca să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere,