This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52018AE5386
Opinion of the European Economic and Social Committee on ‘Communication from the Commission to the European Parliament, the European Council, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions — Coordinated Plan on Artificial Intelligence’(COM(2018) 795 final)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul coordonat privind inteligența artificială[COM(2018) 795 final]
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul coordonat privind inteligența artificială[COM(2018) 795 final]
EESC 2018/05386
JO C 240, 16.7.2019, p. 51–56
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
16.7.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 240/51 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul coordonat privind inteligența artificială
[COM(2018) 795 final]
(2019/C 240/12)
Raportor: doamna Tellervo KYLÄ-HARAKKA-RUONALA
Sesizare |
Comisia Europeană, 18.2.2019 |
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum |
Data adoptării în secțiune |
2.4.2019 |
Data adoptării în sesiunea plenară |
15.5.2019 |
Sesiunea plenară nr. |
543 |
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
210/2/1 |
1. Concluzii și recomandări
1.1. |
CESE salută Planul coordonat privind inteligența artificială (IA) și solicită accelerarea procesului de punere în aplicare, având în vedere evoluțiile rapide înregistrate de dezvoltarea și introducerea IA în afara UE. Pentru a concura cu succes la nivel mondial, UE trebuie să se afle în avangarda inovării și a investițiilor, respectând principiul „omul deține controlul”și principiul credibilității IA. |
1.2. |
CESE subliniază că dezvoltarea și utilizarea IA trebuie să fie incluzivă în ceea ce privește actorii societății civile, inclusiv întreprinderile, lucrătorii și consumatorii. Prin urmare, punerea în aplicare a strategiei IA ar trebui să acorde o atenție deosebită modului în care se poate utiliza la maximum oportunitățile oferite de IA pentru întreaga societate. |
1.3. |
CESE susține inițiativele de majorare a fondurilor alocate pentru inovare, infrastructură, educație și formare în domeniul IA, prin intermediul instrumentelor de finanțare ale UE. De asemenea, Comitetul îndeamnă statele membre să adopte măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor comune. |
1.4. |
Pentru îmbunătățirea dezvoltării și adoptării IA de către sectorul privat, CESE solicită crearea unui mediu de afaceri favorabil, care să includă un cadru de reglementare și de politică favorabil și stabil, care să stimuleze inovarea și investițiile în domeniul IA, ținând seama de nevoile speciale ale IMM-urilor, ale întreprinderile nou-înființate și ale întreprinderilor care se extind. |
1.5. |
CESE consideră că este esențial să se asigure calitatea, disponibilitatea, accesibilitatea, interoperabilitatea și fluxul fluid de date pe piața unică, asigurând totodată protecția datelor și confidențialitatea. Comitetul îndeamnă la facilitarea accesului la date publice și solicită condiții favorabile pentru crearea unor platforme digitale europene. |
1.6. |
CESE susține inițiativele privind cooperarea, parteneriatele și rețelele la nivel transfrontalier pentru promovarea inovării și a adoptării IA și subliniază importanța unei cooperări pe scară largă între diferiți actori ai societății. |
1.7. |
CESE îndeamnă statele membre să își adapteze sistemele de învățământ la noile cereri de competențe, prin reformarea lor la toate nivelurile, de la școli primare până la universități. În plus, învățarea pe tot parcursul vieții și învățarea continuă reprezintă o necesitate și vor fi intensificate în contextul muncii. Dialogul social joacă un rol esențial în anticiparea schimbărilor și a nevoilor de la locul de muncă. |
1.8. |
În ceea ce privește gestionarea schimbărilor structurale legate de IA, CESE consideră că o consolidare a Fondului european de ajustare la globalizare ar fi un pas în direcția unui fond de tranziție european de sine stătător, care să contribuie la gestionarea transformării digitale. |
1.9. |
CESE subliniază faptul că dezvoltarea și utilizarea IA trebuie să se desfășoare în conformitate cu valorile UE și cu legislația în materie de protecție a consumatorilor și de muncă sau cu dreptul privind societățile comerciale. Reprezentanții societății civile și partenerii sociali trebuie să fie implicați în elaborarea politicilor și măsurilor legate de IA. Este nevoie și de punerea la dispoziție a unor cunoștințe despre IA, pentru a spori încrederea cetățenilor. |
1.10. |
Întrucât IA trebuie să fie utilă societății în ansamblu și să ia în considerare, concomitent, aspecte economice, sociale și de mediu, CESE sugerează ca UE să adopte cadrul de dezvoltare durabilă sub forma unei abordări care să ofere orientări pentru viitoarele evoluții în domeniul IA. În același timp, CESE consideră că IA ar trebui implementată la nivelul organizațiilor individuale într-un mod sustenabil și în urma unei informări și consultări corespunzătoare. |
2. Observații generale
2.1. |
În contextul strategiei privind inteligența artificială în Europa, publicată în aprilie 2018, Comisia Europeană a colaborat cu statele membre în scopul elaborării unui plan coordonat privind inteligența artificială, pentru a maximiza impactul global al măsurilor, în special al investițiilor, la nivelul UE și la nivel național și pentru a se asigura că UE poate concura la nivel mondial. |
2.2. |
Planul coordonat propune acțiuni comune în patru domenii: creșterea investițiilor, creșterea disponibilității și a accesibilității datelor, încurajarea talentelor și a competențelor și asigurarea încrederii. Planul coordonat prevede, de asemenea, ca, până la jumătatea anului 2019, statele membre să își pună în aplicare propriile strategii naționale în domeniul inteligenței artificiale. |
2.3. |
CESE salută planul coordonat ca fiind un pas important pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a strategiei. Comitetul și-a prezentat observațiile cu privire la strategie într-un aviz anterior (1). De asemenea, Comitetul a prezentat un aviz referitor la programul Europa digitală (2). În plus, CESE a elaborat avize din proprie inițiativă cu privire la diferite aspecte ale IA (3), precum și alte avize referitoare la IA. |
2.4. |
CESE consideră că este important ca măsurile de punere în aplicare să fie planificate atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, având în vedere că competențele UE și ale statelor membre variază în funcție de domeniile de politică. Cooperarea și coordonarea sunt, de asemenea, necesare pentru a maximiza rezultatele și eficiența la nivelul întregii UE. CESE îndeamnă toate statele membre să adopte măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor comune, recunoscând totodată condițiile diferite de la o țară la alta. |
2.5. |
Pe lângă cooperarea și coordonarea dintre factorii de decizie de la diferite niveluri, este necesară cooperarea între toți actorii societății. Acest lucru este necesar pentru a evita incoerențele, suprapunerile și lacunele în acțiuni și, astfel, pentru a crește eficiența și impactul măsurilor. |
2.6. |
CESE solicită accelerarea punerii în aplicare a strategiei, deoarece în afara UE se înregistrează evoluții rapide în ceea ce privește dezvoltarea și introducerea IA. În același timp, UE și statele membre ar trebui să respecte cu strictețe obiectivele pe termen lung ale strategiei. CESE susține ambiția ca Europa „să devină prima regiune din lume pentru dezvoltarea și implementarea IA de vârf, etică și sigură, promovând o abordare axată pe om în contextul mondial” (4). |
2.7. |
Pentru a putea concura cu succes la nivel mondial, UE trebuie să-și urmeze propria traiectorie cu hotărâre, recunoscând, totodată, evoluțiile și tendințele externe. CESE consideră că este important ca competitivitatea și încrederea să meargă mână în mână. Credibilitatea are potențialul de a deveni un avantaj competitiv pentru UE, deși trebuie să existe și alte componente ale competitivității. |
2.8. |
Întrucât IA trebuie să fie utilă societății în ansamblu, CESE sugerează ca UE să adopte cadrul de dezvoltare durabilă sub forma unei abordări care să ofere orientări pentru viitoarele evoluții în domeniul IA. Dezvoltarea durabilă, cu cele trei dimensiuni ale sale, necesită politici și măsuri care să consolideze economia și să genereze bunăstare pentru societate, contribuind, în același timp, la reducerea impactului asupra climei și mediului. |
2.9. |
CESE subliniază că politicile în domeniul IA trebuie să fie concepute din punctul de vedere al actorilor societății civile, inclusiv al întreprinderilor, al lucrătorilor și al consumatorilor. Trebuie să se acorde atenția cuvenită modului în care se poate utiliza la maximum oportunitățile oferite de IA pentru întreaga societate, precum și modului de reducere la minimum a riscurilor, inclusiv a riscului de manipulare a proceselor democratice. |
2.10. |
CESE subliniază importanța incluziunii și a principiului de „a nu lăsa pe nimeni în urmă”în dezvoltarea și adoptarea IA. Acest lucru se aplică accesibilității datelor și a infrastructurii, disponibilității unor produse ușor de utilizat și accesului la cunoștințe și competențe. Incluziunea este importantă atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Ar trebui luate măsuri speciale pentru a spori competențele femeilor în domeniul IA și pentru a le încuraja să accepte locuri de muncă și sarcini în domeniul inteligenței artificiale, inclusiv în industrie. |
2.11. |
În contextul provocărilor societale uriașe și al dezvoltării extrem de rapide a tehnologiilor, UE ar trebui să utilizeze pe deplin IA în analiza predictivă privind sectoare precum sănătatea și transporturile, inclusiv în ceea ce privește problema forței de muncă. În plus, UE ar trebui să anticipeze oportunitățile inerente tehnologiilor disruptive, cum ar fi tehnologiile cuantice. |
3. Facilitarea inovării și dezvoltarea întreprinderilor
3.1. |
Pe lângă faptul că sporește eficiența și productivitatea operațiunilor comerciale, IA generează, de asemenea, noi oportunități de afaceri pentru o gamă largă de sectoare industriale și servicii. Acest lucru se întâmplă atât în cazul întreprinderilor mari, cât și în cazul IMM-urilor, al întreprinderilor nou-înființate și al întreprinderilor care se extind. În plus, se vor înființa întreprinderi complet noi. |
3.2. |
Având în vedere că lucrurile evoluează rapid în afara UE în ceea ce privește dezvoltarea și introducerea IA, UE trebuie, de asemenea, să își intensifice eforturile pentru a-și consolida competitivitatea. Obiectivul nu este „alegerea câștigătorilor”, ci mai degrabă identificarea problemelor și a provocărilor care trebuie abordate, în scopul creării și menținerii condițiilor potrivite pentru a valorifica oportunitățile și pentru a reduce la minimum riscurile legate de IA. |
3.3. |
Investițiile în inovare și infrastructură, precum și dezvoltarea în continuare a pieței unice reprezintă domeniile principale de acțiune care necesită atenție. În plus, CESE subliniază importanța mediului de afaceri în ansamblu, cum ar fi impozitarea, reglementarea și disponibilitatea factorilor de producție, pentru activitățile de inovare și deciziile de investiții ale întreprinderilor. |
3.4. |
CESE susține inițiativele care vizează alocarea mai multor fonduri pentru dezvoltarea și adoptarea IA. Instrumente precum Orizont Europa, Europa digitală, InvestEU și Fondul european pentru investiții strategice reprezintă instrumente valoroase și necesare pentru stimularea inovării și a investițiilor în IA. |
3.5. |
Cu toate că sectorul public joacă un rol important datorită propriilor investiții și achiziții publice în domeniul IA, este nevoie de multe investiții ale sectorului privat pentru a genera progresele adecvate în ceea ce privește, deopotrivă, dezvoltarea și adoptarea IA în mai multe sectoare. Finanțarea publică asigură o pârghie pentru investițiile private și, prin urmare, este esențială. Cu toate acestea, practicile de finanțare ar trebui să fie mai simple. De asemenea, ar trebui elaborate norme privind finanțarea pentru a încuraja asumarea riscurilor. |
3.6. |
Ecosistemele de afaceri, care sunt compuse din întreprinderi de diferite dimensiuni, provenind din diferite sectoare și din diferite părți ale lanțurilor valorice, sunt necesare pentru dezvoltarea și adoptarea IA, iar colaborarea între întreprinderi și diverși actori implicați este la fel de necesară. CESE sprijină planurile Comisiei de a îmbunătăți cooperarea, parteneriatele și rețelele la nivel transfrontalier prin intermediul centrelor conectate de excelență în cercetare, al instalațiilor de testare și al centrelor de inovare digitală. CESE subliniază necesitatea de a facilita legăturile cu IMM-urile și solicită implicarea și cooperarea organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali în cadrul centrelor de inovare digitală. |
3.7. |
Competențele și aptitudinile joacă un rol semnificativ de catalizator al inovării și al dezvoltării întreprinderilor în domeniul IA. Există cerere nu numai pentru competențe IA specifice, ci și pentru competențe privind aplicarea IA în domenii economice specifice, inclusiv competențe antreprenoriale. Cel mai potrivit mod de promovare a noilor talente în întreprinderi și industrie este recurgerea la proiecte de cercetare. CESE îndeamnă UE și statele membre să asigure o finanțare adecvată pentru acest tip de cercetare. |
3.8. |
Ritmul rapid al evoluțiilor presupune o anumită agilitate în ceea ce privește facilitarea inovării în domeniul IA. Acest lucru necesită locuri de testare și „cutii cu nisip”de reglementare, care să permită experimentarea și testarea unor idei noi. În plus, este important să se asigure partajarea și recunoașterea reciprocă a rezultatelor testelor. |
3.9. |
CESE solicită creșterea investițiilor în tehnologia și infrastructura necesare IA și aplicațiilor care se bazează pe IA, inclusiv în calculatoare de înaltă performanță și în rețele mobile 5G, care să fie însoțite de măsuri de îmbunătățire a securității cibernetice. În plus, UE ar trebui să se afle în avangarda dezvoltării tehnologiei cuantice, în special a informaticii cuantice și a comunicațiilor cuantice. |
3.10. |
Întrucât IA se bazează în principal pe date, CESE consideră că este esențial să se asigure calitatea, disponibilitatea, accesibilitatea, interoperabilitatea și fluxul fluid de date, asigurând totodată protecția datelor și confidențialitatea. O piață unică funcțională a datelor este din ce în ce mai importantă, având în vedere că aceasta este interconectată cu piața unică a bunurilor, a capitalului și a serviciilor. |
3.11. |
CESE sprijină inițiativele Comisiei privind crearea unui spațiu european comun de date. Comitetul îndeamnă la deschiderea și facilitarea accesului la volumele mari de date generate de sectorul public pentru toți utilizatorii și la consolidarea interfețelor de programare a aplicațiilor (API). CESE solicită, de asemenea, crearea unor condiții favorabile pentru crearea unor platforme europene de schimb de date. Îmbunătățirea accesibilității datelor și reutilizarea acestora trebuie să țină seama de principiul concurenței loiale și de protecția adecvată a datelor și a proprietății intelectuale. |
3.12. |
Modelele de afaceri bazate pe date, platforme și ecosisteme devin „noua normalitate”. În timp ce platformele de tip „business-to-consumer”sunt în prezent dominate, în principal, de întreprinderi mari din afara Europei, UE ar avea un potențial semnificativ de a concura cu succes în domeniul platformelor de tip „public-to-citizen”și „business-to-business”. În orice caz, este esențială asigurarea unor condiții de concurență echitabile față de concurenții străini. |
3.13. |
CESE solicită crearea unui cadru favorabil, care să stimuleze inovarea și să evite crearea unor bariere în calea dezvoltării prin norme și cerințe prea detaliate, asigurând, totodată, credibilitatea IA. De asemenea, CESE invită Comisia să evalueze, împreună cu reprezentanții industriilor și părțile interesate, dacă există acte de reglementare care ar putea împiedica dezvoltarea sau adoptarea unei IA demne de încredere, cu includerea unei evaluări a adecvării legislației în materie de concurență. |
3.14. |
CESE solicită, de asemenea, factorilor de decizie politică să ia în considerare instrumentele de politică din punctul de vedere al sectorului în cauză. Nu există soluții universale, întrucât diferitele sectoare se confruntă cu propriile nevoi și provocări. Utilizarea pe deplin a oportunităților oferite de standardizare ar trebui să aibă loc, de exemplu, în promovarea interoperabilității, având în vedere viteza cu care se produc schimbările și necesitatea îmbunătățirii continue. |
4. Capacitarea oamenilor pentru a-i pregăti pentru viitor
4.1. |
Este evident că oamenii nu cunosc multe dintre oportunitățile pe care inteligența artificială li le pune la dispoziție pentru a-i ajuta, în timp ce preocupările legate de controlul mașinilor se evidențiază mult mai clar. Prin urmare, CESE consideră că este necesară sensibilizarea cu privire la oportunitățile oferite de IA pentru societate în general. Mai multe cunoștințe și o mai bună înțelegere a naturii și a funcționării IA sunt, la rândul lor, condiții necesare pentru a spori încrederea cetățenilor pe baza gândirii critice. Mai mult, CESE solicită îmbunătățirea datelor statistice și o cercetare mai aprofundată a implicațiilor AI pentru ocuparea forței de muncă și pentru muncă, incluzând studii privind impactul la nivel sectorial. |
4.2. |
Având în vedere că IA poate avea implicații semnificative pentru viața de zi cu zi a oamenilor, în calitate de consumatori, precum și pentru evoluția viitoare a locurilor de muncă și a muncii, este vital ca oamenii să beneficieze de cunoștințele și competențele necesare pentru a fi pregătiți pentru schimbări. Partenerii sociali joacă un rol esențial în anticiparea schimbărilor în muncă, în sprijinirea dezvoltării competențelor digitale și în consolidarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor pe piața forței de muncă. |
4.3. |
Implementarea IA implică schimbări considerabile în ceea ce privește cererea de competențe. Dată fiind natura profundă și rapidă a dezvoltării IA, trebuie să se identifice nevoile de formare și educație atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Educația trebuie să răspundă nevoilor de competențe digitale de bază și avansate deopotrivă. Pe lângă asigurarea cunoștințelor de bază în domeniul IA, competențele generale ar trebui să le ofere oamenilor capacitatea de a aplica IA în crearea și utilizarea unor soluții inovatoare în viața și munca lor de zi cu zi, asociate, de exemplu, cu sisteme de cooperare om-robot. |
4.4. |
CESE îndeamnă statele membre să răspundă noii cereri de competențe prin adaptarea sistemelor lor de învățământ. De asemenea, CESE subliniază importanța cooperării dintre guverne, instituțiile de învățământ, partenerii sociali, organizațiile pentru protecția consumatorilor și alte organizații ale societății civile implicate deopotrivă în conceperea și în punerea în aplicare a unor noi programe de educație și formare, în vederea dezvoltării competențelor relevante pe piața muncii și în societate în ansamblu. IA ar trebui, de asemenea, să fie utilizată pentru evaluarea nevoilor de competențe, precum și pentru organizarea și furnizarea de conținut pentru educație și formare. |
4.5. |
Este necesară reformarea programei de învățământ, începând cu cea a școlilor primare până la cea a universităților. Este necesară construirea unei baze solide în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, recunoscând totodată că atât dezvoltarea, cât și utilizarea IA necesită competențe sporite. Acest lucru evidențiază importanța educației în domeniul științelor sociale și al artelor, printre altele. |
4.6. |
Pe lângă dezvoltarea învățământului elementar, există o nevoie evidentă de actualizare a competențelor și de recalificare a persoanelor, inclusiv a cadrelor didactice. Învățarea continuă și pe tot parcursul vieții reprezintă o necesitate pentru toată lumea, pentru a putea ține pasul cu evoluțiile actuale și viitoare. Învățarea se va desfășura tot mai mult pe piața muncii și se va baza pe ambițiile fiecărui individ. |
4.7. |
CESE consideră că investițiile în educație și formare profesională ar trebui să fie un element central al strategiilor naționale în domeniul IA și că bunele practici ale inițiativelor naționale ar trebui să fie partajate la nivel european. CESE solicită o majorare a fondurilor UE alocate pentru sprijinirea reformelor și a noilor inițiative necesare în domeniul educației și formării. |
4.8. |
De asemenea, este important ca schimbările structurale din domeniul IA să fie abordate în regiunile și sectoarele cele mai afectate de implementarea IA. Statele membre ar trebui să elaboreze abordări cu privire la modul în care să reducă lacunele în materie de competențe și să atenueze impactul social negativ, inclusiv în ce privește protecția persoanelor care nu pot fi încadrate în muncă. Accesul la internet trebuie, de asemenea, să fie asigurat în toate domeniile, pentru a evita decalajul digital. CESE consideră că consolidarea Fondului european de ajustare la globalizare propusă de Comisie reprezintă un pas înainte în direcția instituirii unui fond de tranziție european de sine stătător, care să contribuie la gestionarea transformării digitale într-un mod responsabil din punct de vedere social. |
5. Promovarea încrederii în IA
5.1. |
CESE crede cu convingere că succesul în valorificarea oportunităților oferite de IA presupune o încredere solidă în IA. Consumatorii și angajații, precum și întreprinderile – angajatorii, antreprenorii, investitorii și finanțatorii – trebuie să aibă încredere în IA. |
5.2. |
Îngrijorările legate de IA se vor reduce, probabil, odată cu aprofundarea cunoștințelor și a înțelegerii cu privire la semnificația IA, la modul în care poate fi utilizată și la modul în care se iau deciziile referitoare la IA. Acest lucru va pune bazele încrederii în IA, făcând posibilă o gândire critică și luarea în considerare a aspectelor fundamentale, cum ar fi principiul „omul la comanda mașinii”și perspectivele de menținere a controlului asupra propriilor vieți. Pe de altă parte, încrederea depinde de aspecte foarte practice, cum ar fi ușurința de utilizare. |
5.3. |
Grupul de experți la nivel înalt privind IA a lansat recent orientări de etică privind utilizarea în condiții fiabile a inteligenței artificiale. CESE ia notă de aceste orientări și subliniază rolul esențial al datelor deschise, corecte și fiabile, transparența deciziilor privind IA și caracterul incluziv al dezvoltării și adoptării IA. CESE solicită, de asemenea, discuții ample cu privire la aspecte precum implicațiile creării de profiluri ale cetățenilor („profiling”) și condițiile în care pot fi contestate decizii luate cu ajutorul IA. |
5.4. |
Dacă sunt analizate în cadrul dezvoltării durabile, aspectele etice aflate în discuție includ în principal aspecte legate de om și, astfel, se încadrează în dimensiunea socială a durabilității. În plus, IA ar trebui să ia în considerare aspecte legate de mediu, precum cele legate de schimbările climatice și de resursele naturale, inclusiv utilizarea durabilă a energiei și a materiilor prime și evitarea obsolescenței premature a produselor, printre altele. În plus, durabilitatea economică impune ca soluțiile IA să fie viabile din punct de vedere economic, adică productive, profitabile și competitive. |
5.5. |
Impactul aplicațiilor IA constituie o altă componentă a credibilității. Dacă IA aduce avantaje pentru societate – în spiritul dezvoltării durabile – prin generarea prosperității economice și bunăstării sociale și promovarea sănătății, precum și beneficii pentru mediu, ea poate fi recunoscută ca fiind „benefică”. |
5.6. |
CESE consideră că încrederea în IA poate fi consolidată prin intermediul unei politici publice care pune în prim plan cetățenii, prin implicarea reprezentanților societății civile în elaborarea politicilor și măsurilor în domeniul IA. Sectorul public poate crește încrederea în IA și prin intermediul administrației care pune în prim plan cetățenii, în cadrul căreia IA ar putea juca un rol semnificativ prin simplificarea și personalizarea suplimentară a proceselor administrative. În plus, ar trebui să se țină seama de oportunitățile oferite, de exemplu, de tehnologiile blockchain pentru a îmbunătăți serviciile digitale de încredere. |
5.7. |
Dezvoltarea și adoptarea IA trebuie să se desfășoare în deplină conformitate cu legislația, indiferent dacă este vorba despre legislația în materie de protecție a consumatorilor, despre dreptul muncii sau despre dreptul societăților comerciale. Au fost elaborate numeroase acte legislative relevante pentru dezvoltarea și utilizarea IA. CESE invită Comisia să finalizeze și să completeze evaluarea actelor legislative relevante, de exemplu în domeniul siguranței și al răspunderii, în ceea ce privește aplicabilitatea acestora în domeniul IA demne de încredere. De asemenea, ar trebui revizuită fezabilitatea reglementării sectoriale relevante. |
5.8. |
Cu toate acestea, este foarte important ca abordarea și principiile IA demne de încredere să fie adoptate și introduse ca parte integrantă a culturii fiecărei organizații, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public. Etica în domeniul IA nu ar trebui considerată ca fiind separată sau diferită de etică în general. Organizațiile ar trebui să integreze etica IA în strategiile lor globale, în codurile de conduită generale și în practicile regulate de management, inclusiv în informarea și consultarea angajaților, precum și în sistemele de monitorizare și audit. |
5.9. |
Adoptarea proactivă a IA demne de încredere poate fi îmbunătățită prin includerea aspectelor etice în educația și formarea dezvoltatorilor și a utilizatorilor de IA, precum și prin furnizarea de orientări privind etica și punerea în aplicare a acestora. CESE este pregătit, la rândul său, să disemineze informații cu privire la aspectele etice în rândul actorilor societății civile. |
Bruxelles, 15 mai 2019.
Președintele
Comitetului Economic și Social European
Luca JAHIER
(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 51.
(2) JO C 62, 15.2.2019, p. 292.
(3) JO C 288, 31.8.2017, p. 43; JO C 440, 6.12.2018, p. 1; JO C 345, 13.10.2017, p. 52; JO C 190, 5.6.2019, p. 17.
(4) COM(2018) 795 final, anexa.