EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018AE5252

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Piața unică într-o lume în schimbare – Un atu unic ce necesită un angajament politic reînnoit”[COM(2018) 772 final]

EESC 2018/05252

JO C 240, 16.7.2019, p. 44–50 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

16.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/44


Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Piața unică într-o lume în schimbare – Un atu unic ce necesită un angajament politic reînnoit”

[COM(2018) 772 final]

(2019/C 240/11)

Raportor: Gonçalo LOBO XAVIER

Coraportor: Juan MENDOZA CASTRO

Sesizare

Comisia Europeană, 18.2.2019

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune

2.4.2019

Data adoptării în sesiunea plenară

15.5.2019

Sesiunea plenară nr.

543

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

153/1/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută mesajul puternic al Comisiei privind consolidarea pieței unice și necesitatea unui angajament din partea tuturor statelor membre și a cetățenilor. Piața unică necesită un echilibru între așteptările populației și politicile coordonate pentru adaptarea Europei la provocările diverse generate de globalizare, noile tendințe și progresul tehnologic.

1.2.

CESE pledează pentru o piață unică care să fie aceeași pentru toate statele membre și care să fie percepută ca o oportunitate de reafirmare a valorilor europene, a drepturilor fundamentale și a obligațiilor de a face progrese și de a asigura bunăstarea tuturor statelor membre și cetățenilor.

1.3.

Asigurarea unui proces de integrare fără dificultăți, dar concret, este un argument important pentru a evita și pentru a combate amenințarea protecționismului, a individualismului și a societăților extremiste. Realizările fundamentale ale pieței unice trebuie să fie comunicate în mod mai eficient în rândul statelor membre și al cetățenilor.

1.4.

Există exemple grăitoare de beneficii ale pieței unice pentru cetățenii europeni, în virtutea eforturilor și angajamentului diferiților actori. Valori precum libertatea, creșterea economică, democrația, pacea, știința și inovarea, stabilitatea politică, drepturile consumatorilor și drepturile sociale trebuie să fie percepute de cetățeni ca rezultate ale unui proces care a început acum 60 de ani. Dificultățile întâmpinate în realizarea acestor obiective nu pot fi uitate, ci dimpotrivă, ar trebui să servească drept lecții pentru viitor.

1.5.

CESE își reiterează sprijinul pentru limitarea ajutoarelor de stat și combaterea abuzurilor de poziție dominantă, subliniind dificultățile cu care se confruntă întreprinderile europene pe piețele mondiale dominate de oligopoluri sau monopoluri care, în anumite cazuri, sunt întreprinderi deținute de stat.

1.6.

CESE subliniază, de asemenea, rolul crucial al pieței unice ca instrument de stimulare a unei strategii industriale europene mai ambițioase, cu obiective clare pentru 2030. Următoarea Comisie Europeană ar trebui să-și stabilească ca prioritate esențială o integrare a pieței unice mai cuprinzătoare și la scară mai largă, alături de o strategie industrială cu adevărat europeană, concentrându-se în același timp pe investiții mai mari în inovare și tehnologii, pe un cadru de reglementare mai flexibil și mai ușor de utilizat, care să permită concurența la scară globală, dar fără a trece cu vederea respectarea normelor și a procedurilor durabile de concurență loială la nivel mondial.

1.7.

CESE își reiterează solicitarea de a dezvolta dimensiunea socială a Uniunii Europene, cu scopul de a stimula crearea de locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți abilitățile și competențele, de a majora investițiile sociale și de a dezvolta economia socială, punând accentul pe întreprinderile responsabile din punct de vedere social și acționând totodată pentru prevenirea sărăciei, a inegalităților, a discriminării și a excluziunii sociale, cu un accent special pe incluziunea tinerilor în societate. CESE consideră oportună punerea în aplicare a unor politici sociale pentru a face față acestei situații, care provoacă o atitudine ostilă față de UE, creșterea populismului și proliferarea xenofobiei în anumite segmente ale populației.

1.8.

CESE constată că, în ciuda eforturilor uriașe legate de punerea în aplicare și aplicarea normelor privind piața unică, datele (1) arată că normele naționale pot genera sarcini disproporționate pentru cetățeni și întreprinderi. Pentru CESE, este o prioritate să solicite statelor membre să evite aceste practici.

1.9.

CESE a sprijinit economia digitală pe parcursul anilor, fiind conștient de faptul că viitorul pieței unice este legat de aceasta. CESE este de acord cu Comisia că Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) (2) este esențial pentru a asigura încrederea în piața unică în domeniul datelor cu caracter personal, însă este nevoie de măsuri suplimentare pentru un cadru mai bun, mai clar și mai ușor de utilizat, pentru a evita sarcinile inutile și neînțelegerile. Acest lucru este vital și pentru creșterea mobilității în vederea îmbunătățirii sectorului serviciilor, aflat în plină dezvoltare; de asemenea, are o importanță majoră pentru creșterea economică și noi locuri de muncă. Sectorul serviciilor, în plină dezvoltare, și lipsa tot mai acută de competențe fac necesară o mai bună funcționare a pieței unice.

1.10.

Comitetul sprijină obiectivul de a institui un cadru propice pentru tranziția spre un model circular și reiterează faptul că un sistem solid de finanțare a creșterii durabile pe termen lung reprezintă factorul cel mai important pentru restabilirea încrederii în piețe și pentru corelarea economiilor cu investițiile durabile.

1.11.

CESE salută progresele vizibile înregistrate în ceea ce privește transformarea Mecanismului european de stabilitate (MES) în Fondul Monetar European, care ar putea oferi lichidități în mod preventiv, reducând astfel programele de condiționalitate. Cu toate acestea, pentru a aborda amenințările viitoare la adresa sistemului financiar, CESE sprijină urmărirea obținerii unui consens între statele membre în vederea finalizării uniunii bancare. De asemenea, realizarea piețelor financiare complet integrate și a uniunii piețelor de capital ar trebui să rămână o prioritate pe ordinea de zi.

2.   Context

2.1.

Prin Strategia privind piața unică (3), uniunea piețelor de capital (4) și Strategia privind piața unică digitală (5), Comisia a prezentat, în ultimii patru ani, un set de măsuri ambițioase și echilibrate menite să aprofundeze și mai mult piața unică și să o facă mai echitabilă.

2.2.

Au fost deja adoptate mai multe propuneri, însă Parlamentul European și Consiliul încă trebuie să ajungă la un acord cu privire la 20 dintre cele 67 de propuneri prezentate în aceste strategii.

2.3.

În martie 2018, Consiliul European a solicitat Comisiei să evalueze situația pieței unice din perspectiva punerii în aplicare, a transpunerii în practică și a asigurării respectării legislației în vigoare, precum și din perspectiva barierelor care mai trebuie eliminate și a oportunităților care trebuie valorificate pentru a avea o piață unică pe deplin funcțională.

2.4.

Această comunicare este adoptată împreună cu analiza anuală a creșterii (6) și cu o comunicare care face bilanțul Planului de investiții (7).

2.5.

În contextul Strategiei privind piața unică digitală, Comisia a prezentat o serie de inițiative menite să abordeze obstacolele cele mai importante din calea comerțului electronic. Câteva dintre acestea au fost deja adoptate, de exemplu cele privind geoblocarea (8), serviciile de livrare transfrontalieră de colete (9), taxa pe valoarea adăugată pentru comerțul electronic (10) și privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (11).

2.6.

Platformele online au devenit actori importanți în cadrul pieței unice, permițând unui număr de peste un milion de întreprinderi să aibă acces la consumatorii din întreaga Uniune. Comisia a prezentat o propunere privind noi norme armonizate pentru practicile „de tipul platformelor pentru întreprinderi” (12), care a fost convenită la nivel politic de către PE și Consiliu în februarie 2019.

3.   Observații generale

3.1.

CESE sprijină mesajul puternic al Comisiei privind consolidarea pieței unice, care reprezintă o realizare importantă și un element esențial al procesului de integrare europeană. Ea ar trebui să constituie piatra de temelie a prosperității în Europa.

3.2.

Introducerea monedei euro și Acordul Schengen au reprezentat etape decisive pentru crearea pieței unice. Există însă multe alte diferențe între statele membre, care se cer abordate. Toate statele membre trebuie să-și ia un angajament ferm în vederea schimbării acestei situații și menținerii coeziunii.

3.3.

Piața unică necesită un echilibru între așteptările populației și politicile coordonate pentru a îndeplini nevoia permanentă de a adapta Europa la provocările diverse generate de globalizare, noile tendințe, progresul tehnologic și digitalizarea.

3.4.

Piața unică – care oferă acces pentru peste 512 milioane de consumatori – este un succes evident: obstacolele legate de reglementare au fost eliminate pentru mai mult de 80 % din produsele industriale prin adoptarea unor norme comune, însă acest proces nu este de la sine înțeles. Diferențele în ce privește angajamentul statelor membre și nevoia de a pune mai bine în aplicare legislația aferentă trebuie să fie o prioritate politică. Piața unică trebuie să se aplice, de asemenea, și comercianților online.

3.5.

Recunoașterea de către Comisie a necesității de a conveni asupra propunerilor legislative și de a reduce decalajul dintre retorică și punere în practică este un semn bun. Statele membre trebuie să trateze acest lucru ca pe un „proces cotidian”.

3.6.

Integrarea completă a pieței unice nu va fi realizată niciodată dacă statele membre nu înțeleg valoarea reală a procesului și nu comunică despre acest lucru cu cetățenii lor. Liderii politici trebuie să pună în evidență realizările, transmițând un mesaj pozitiv pentru bunăstarea populației.

3.7.

Proiectul european se întemeiază pe pace, prosperitate și dezvoltare socială. Costurile non-Europei trebuie să fie un avertisment pentru cei care au îndoieli. Cetățenii europeni trebuie să aprecieze rezultatele obținute pentru a-și asuma un rol activ în cadrul acestui proces, evitând neînțelegerile și radicalismul. Procesul privind piața unică a contribuit la dezvoltarea Europei și ar putea fi folosit ca un exemplu bun pentru promovarea valorilor europene.

3.8.

Nu poate exista o piață unică în condițiile comercializării în acest spațiu de produse cu „două niveluri de calitate”, respectiv produse vândute pe piețele țărilor care au aderat recent la UE sub aceeași marcă, dar cu alt nivel de calitate (cu un conținut inferior de materii prime de calitate) față de cel al produselor vândute în țările cu vechime în UE. CESE consideră această practică inacceptabilă.

4.   Observații specifice

4.1.   Piața unică ca instrument de comunicare a valorilor și realizărilor Europei

4.1.1.

CESE consideră că trebuie utilizat un limbaj comun pentru a comunica mai eficient realizările pieței unice. Există aspecte care ar trebui valorificate, cum ar fi mobilitatea cetățenilor pentru activități de agrement și în scop profesional, serviciile financiare sau chiar aspecte sociale referitoare la securitate, oportunitățile de muncă sau protecția consumatorilor.

4.1.2.

CESE consideră că există o retorică comună în rândul câtorva actori care subminează procesul de dezvoltare europeană. Această retorică este susținută prin expunerea diferențelor dintre statele membre și a unor fapte izolate care nu ilustrează pe deplin realitatea pieței unice. Evitarea și combaterea acestui tip de discurs în rândul cetățenilor sunt esențiale, pur și simplu pentru că politica de integrare este foarte dinamică și se desfășoară în ritm diferit. Rezultatul general trebuie să fie pus în evidență, iar necesitatea de a evita inegalitățile la diferite niveluri (economic, social, educațional etc.) trebuie să constituie o prioritate.

4.2.   Mai multe oportunități și beneficii pentru cetățeni

4.2.1.

Politica UE în domeniul concurenței și politica UE privind protecția consumatorilor au jucat un rol important în dezvoltarea pieței unice. Pentru ca consumatorii să poată beneficia de avantajele acesteia, piața unică ar trebui să funcționeze în mod eficient, iar consumatorii trebuie să poată avea încredere în bunuri și servicii, atât online, cât și offline, indiferent dacă ele sunt furnizate la nivel local sau de către un alt stat membru. Statele membre trebuie să se asigure că întreprinderile respectă normele în materie de concurență și de protecție a consumatorilor și că nu există nicio discriminare a concurenților în detrimentul bunăstării consumatorilor.

4.2.2.

Politica UE în domeniul concurenței, care se bucură de prestigiu la nivel mondial, a jucat un rol important în dezvoltarea pieței unice. După cum a subliniat CESE de-a lungul anilor, limitarea ajutorului de stat și combaterea abuzurilor de poziție dominantă au contribuit la dinamismul pieței UE și au generat avantaje pentru consumatori și întreprinderi.

4.2.3.

În ceea ce privește normele în materie de concurență economică, comercianții online trebuie să respecte și ei piața unică; de asemenea, trebuie determinată poziția întreprinderilor internaționale.

4.3.   Beneficii pentru întreprinderi

4.3.1.

Piața unică oferă antreprenorilor un sistem comercial reglementat, deschis și multilateral, care asigură accesul la lanțurile valorice internaționale.

4.3.2.

Obiectivele uniunii piețelor de capital sunt mobilizarea capitalului în Europa și canalizarea lui către ansamblul întreprinderilor, infrastructură și proiectele durabile pe termen lung, cu urmări pozitive pentru crearea de locuri de muncă (13).

4.3.3.

Cu toate acestea, mai rămâne un drum lung de parcurs: întreprinderile europene se bazează mult mai mult pe împrumuturi bancare decât întreprinderile din SUA.

4.3.4.

Datorită anvergurii pieței unice, Uniunea este în măsură să modeleze sistemul comercial reglementat, deschis și multilateral. Întreprinderile din țările terțe trebuie să respecte legislația Uniunii pentru a avea acces la piața unică, inclusiv în ceea ce privește sănătatea, mediul, siguranța alimentară și a produselor și protecția consumatorilor.

4.3.5.

CESE evidențiază dificultățile cu care se confruntă întreprinderile europene pe piețele mondiale dominate de oligopoluri sau monopoluri care, în anumite cazuri, sunt întreprinderi deținute de stat. Exemple în acest sens sunt industria feroviară, transportul aerian, dispozitivele eoliene și altele, în care societățile europene se confruntă cu o concurență acerbă (din partea societăților din țări terțe, în special din partea Chinei).

4.4.   Dimensiunea socială

4.4.1.

CESE i-a adresat deja Comisiei solicitarea de a dezvolta dimensiunea socială a Uniunii Europene, cu scopul de a stimula crearea de locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți abilitățile și competențele, de a crește investițiile sociale și de a dezvolta economia socială, acționând totodată pentru prevenirea sărăciei, a inegalităților, a discriminării și a excluziunii sociale, cu un accent special pe incluziunea tinerilor în societate.

4.4.2.

Pare să existe percepția că lucrătorii au fost marii perdanți ai crizei economice, care a dus la creșterea șomajului și a sărăciei, la stagnarea sau scăderea salariilor reale și la reducerea prestațiilor sociale. CESE consideră că este oportună punerea în aplicare a politicilor sociale pentru a face față acestei situații, care provoacă o atitudine ostilă față de UE, creșterea populismului și proliferarea xenofobiei în anumite segmente de populație. În timp ce consecințele acestei crize sunt departe de a fi soluționate, cercetările Institutului European al Sindicatelor (14) arată că lucrătorii din nouă state membre au câștigat mai puțin în 2017 decât în 2010. CESE reamintește că în șase state membre ale UE nu există salariu minim obligatoriu, iar în altele salariul minim este foarte mic (15).

4.4.3.

CESE salută progresele legate de adaptarea Actului european privind accesibilitatea, prin care sunt promovate drepturile persoanelor cu handicap, și încurajează statele membre să adopte o abordare ambițioasă și echilibrată în etapa de transpunere. De asemenea, CESE invită viitoarea Comisie să prezinte un plan de acțiune european pentru sectorul economiei sociale, care să asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din economia socială și să stimuleze dezvoltarea acestui sector.

4.5.   Punerea în aplicare și transpunerea și aplicarea mai eficientă a normelor privind piața unică

4.5.1.

CESE constată că, în ciuda eforturilor uriașe legate de punerea în aplicare a directivelor privind piața unică, datele (16) arată că normele naționale pot genera sarcini disproporționate pentru cetățeni și întreprinderi (17). Statele membre, în special, trebuie să abordeze această problemă, iar crearea unor instrumente noi pentru a evita aceste situații trebuie să constituie o prioritate.

4.5.2.

CESE subliniază că semnalele recente privind transpunerea legislației UE „nu au fost întotdeauna încurajatoare”, ceea ce necesită un angajament mai susținut din partea statelor membre.

4.6.   Exploatarea întregului potențial al pieței unice

4.6.1.   Piața unică digitală și economia serviciilor

4.6.1.1.

CESE a sprijinit economia digitală pe parcursul anilor, fiind conștient de faptul că viitorul pieței unice este legat de aceasta (18).

4.6.1.2.

Din acest motiv, CESE salută acordul politic (19) privind primul program Europa digitală 2021-2027 (20), dotat cu un buget de 9,2 miliarde EUR, menit să orienteze și să sprijine transformarea digitală a societăților și economiilor din Europa, asigurând utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în economie și în societate, pentru a consolida rolul de lider al Europei în tehnologia industrială.

4.6.1.3.

Întrucât sectorul serviciilor contribuie din ce în ce mai mult la economia globală a UE (21) și la crearea de locuri de muncă în UE, este mai necesar ca oricând să se exploateze pe deplin potențialul acestui sector, cu atât mai mult cu cât, conform estimărilor, el va înregistra o creștere considerabilă (22).

4.6.2.   Economia europeană a datelor

4.6.2.1.

Miza principală pentru piața unică este aceea de a crea un ecosistem de date în Europa ca vector indispensabil al progreselor economice și sociale, precum și o competitivitate solidă într-o lume care se află într-un proces de transformare radicală, cu concurenți puternici în Statele Unite și în Asia. Investițiile de tip public-privat în infrastructură sunt foarte necesare pe continent pentru a stimula oportunitățile de conectivitate și de stocare (23).

4.6.2.2.

CESE este de acord cu Comisia că RGPD (24) este esențial pentru a asigura încrederea în piața unică în domeniul datelor cu caracter personal (25), dar propunerea de Regulament privind viața privată și comunicațiile electronice (26) trebuie clarificată pentru a se asigura aplicarea Cartei drepturilor fundamentale și a drepturilor omului (articolele 5, 8 și 11), precum și posibilitățile de restricționare introduse de legislația națională (27).

4.6.3.   Economia circulară și finanțarea sustenabilă

4.6.3.1.

Comitetul susține obiectivul de a institui un cadru propice pentru tranziția către un model circular, care să acopere întregul ciclu de viață al produselor (28).

4.6.3.2.

Un sistem solid de finanțare a creșterii durabile pe termen lung reprezintă un factor important pentru restabilirea încrederii în piețe și pentru corelarea economiilor cu investițiile durabile. Planul de acțiune al UE (29) în acest domeniu trebuie să promoveze o creștere economică susținută, favorabilă incluziunii și durabilă, ocuparea integrală și productivă a forței de muncă, precum și munca decentă pentru toți (obiectivul de dezvoltare durabilă 8) (30).

4.6.4.   Piețele de produse și servicii

4.6.4.1.

Grație modelului său de standardizare, UE ocupă un rol de lider la nivel mondial. CESE subliniază activitatea Comisiei în acest domeniu. Uniformitatea și coerența corpusului de standarde europene sunt asigurate prin principiul de bază „un standard, un test – acceptat în întreaga Europă”. Acest lucru asigură investiții, precum și securitate juridică și financiară pentru întreprinderi (31).

4.6.4.2.

Pachetul „Energie curată pentru toți cetățenii europeni” are ca scop accelerarea, transformarea și consolidarea tranziției economiei UE către o energie curată, concomitent cu păstrarea importantelor obiective referitoare la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă (32).

4.6.4.3.

După cel de al patrulea pachet feroviar (2013) (33), al șaselea raport de monitorizare a pieței feroviare (34) indică faptul că lungimea totală a rețelei feroviare din UE a crescut.

4.6.4.4.

„Rețele 5G în Europa: un plan de acțiune” (35) abordează unul dintre cele mai cruciale elemente ale economiei și societății digitale; serviciile comerciale vor fi furnizate în 2020. În opinia CESE, factorii determinanți vor fi succesul proiectelor derulate în cadrul PPP-5G în timpul fazei de cercetare și integrarea rețelelor fronthaul cu rețelele backhaul în transportul de date prin realizarea de switch-uri de capacitate mare, prin legături eterogene de transmisie și prin unități de procesare localizate în cloud utilizând mai mulți furnizori de internet (36).

4.6.5.   Piețe de capital mai integrate și o uniune bancară deplină

4.6.5.1.

Grație măsurilor adoptate ca urmare a crizei financiare, băncile europene sunt acum mai bine pregătite pentru a face față viitoarelor turbulențe. CESE salută progresele vizibile în ceea ce privește transformarea MES în Fondul Monetar European, care ar putea oferi lichidități în mod preventiv, reducând astfel programele de condiționalitate.

Cu toate acestea, pentru a aborda amenințările viitoare la adresa sistemului financiar, CESE sprijină urmărirea obținerii unui consens între statele membre privind instituirea unei uniuni bancare solide, axate pe măsuri care întăresc încrederea cetățenilor și întreprinderilor.

4.6.6.   Reducerea sarcinii administrative și facilitarea respectării obligațiilor fiscale

4.6.6.1.

Normele moderne privind dreptul societăților comerciale în UE sunt vitale pentru piața unică. În acest sens, pachetul privind dreptul societăților comerciale din Europa constituie o abordare globală ce vizează echilibrarea și protejarea intereselor și necesităților legitime ale tuturor părților interesate, ale IMM-urilor, ale acționarilor minoritari, ale creditorilor și ale angajaților (37).

4.6.6.2.

Cerința privind unanimitatea în Consiliu face ca adoptarea unor norme comune în anumite aspecte ale impozitării să fie mai dificilă, îndeosebi în ce privește baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) și un spațiu unic al UE pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA). CESE sprijină pachetul privind reformarea sistemului de TVA (38).

4.6.7.   Mobilitate durabilă

4.6.7.1.

Patru din zece conducători auto europeni care au făcut obiectul sondajului (39) au declarat că preconizează că următorul autoturism pe care îl vor achiziționa va fi unul electric. Standardele privind vehiculele ecologice și stimulentele pentru vehiculele electrice îi vor ajuta pe producătorii europeni de autovehicule să rămână competitivi pe o piață globală unde electrificarea avansează rapid.

4.6.7.2.

CESE salută Alianța europeană pentru baterii ca pe un bun exemplu de lanț valoric strategic din Europa. Cu toate acestea, trebuie depuse mult mai multe eforturi, deoarece mărcile europene au rămas mult în urma producătorilor din Asia și din Statele Unite în cursa furnizării de vehicule electrice pe piața de masă.

4.7.   Calea de urmat

4.7.1.

Procesul semestrului european trebuie utilizat ca unul dintre instrumentele necesare pentru o tranziție mai eficientă și mai rapidă către o piață unică mai bună, acolo unde este cazul.

4.7.2.

Statele membre pot obține avantaje în urma unui dialog mai cuprinzător bazat pe așteptările societății civile. Semestrul european face parte din acest dialog, iar capacitatea statelor membre de a valorifica avantajele oferite de recomandările specifice fiecărei țări, care pot îmbunătăți, dar nu pot impune reforme la nivel național, pare să fie un pas crucial pentru obținerea succesului și implicarea societății.

4.7.3.

Eforturile menite să sprijine realizările pieței unice trebuie să fie prezente în politicile și angajamentele tuturor statelor membre, alături de implicarea cetățenilor și angajamentul societăților. Este vital să se garanteze că o comunicare eficientă între cetățeni și „proiectul european bazat pe piața unică” sunt priorități pentru statele membre. În acest fel, liderii europeni vor contribui la evitarea extremismului și a acțiunilor radicale împotriva pieței unice.

4.7.4.

CESE salută solicitările și invitațiile Comisiei adresate Consiliului European, în special apelul de a se asigura că există o colaborare promptă între Consiliu și Parlamentul European în vederea adoptării cât mai curând posibil a inițiativelor legislative propuse în cadrul Strategiei privind piața unică, al pieței unice digitale, al uniunii piețelor de capital și al uniunii bancare (40).

Bruxelles, 15 mai 2019.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER


(1)  COM(2018) 772 final, capitolul 2.1.

(2)  JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(3)  COM(2015) 550 final, JO C 177, 18.5.2016, p. 1.

(4)  COM(2015) 468 final, JO C 133, 14.4.2016, p. 17.

(5)  COM(2015) 192 final, JO C 71, 24.2.2016, p. 65.

(6)  COM(2018) 770 final.

(7)  COM(2018) 771 final.

(8)  Regulamentul (UE) 2018/302.

(9)  Regulamentul (UE) 2018/644.

(10)  Directiva (UE) 2017/2455.

(11)  Regulamentul (UE) 2017/2394.

(12)  COM(2018) 238 final.

(13)  JO C 81, 2.3.2018, p. 117.

(14)  Benchmarking Working Europe („Decalajele din Europa muncitoare”), 2018.

(15)  Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă.

(16)  COM(2018) 772 final, capitolul 2.1.

(17)  A se vedea inițiativa din Franța: https://ue.delegfrance.org/suppression-de-sur-transpositions

(18)  JO C 71, 24.2.2016, p. 65; JO C 440, 6.12.2018, p. 57; JO C 75, 10.3.2017, p. 119; JO C 125, 21.4.2017, p. 51; JO C 288, 31.8.2017, p. 1; JO C 81, 2.3.2018, p. 102.

(19)  IP/19/528.

(20)  COM(2018) 434 final, JO C 62, 15.2.2019, p. 292.

(21)  Sectorul serviciilor este în prezent cel mai important sector din UE, reprezentând aproximativ 75 % din PIB-ul UE.

(22)  A se vedea COM(2018) 772 final: Comunicare a Comisiei privind Piața unică într-o lume în schimbare, punctul 3.4.

(23)  JO C 345, 13.10.2017, p. 130.

(24)  JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(25)  JO C 229, 31.7.2012, p. 90.

(26)  COM(2017) 10 final.

(27)  JO C 345, 13.10.2017, p. 138.

(28)  JO C 230, 14.7.2015, p. 91.

(29)  COM(2018) 97 final; JO C 62, 15.2.2019, p. 73; JO C 62, 15.2.2019, p. 103; JO C 62, 15.2.2019, p. 97.

(30)  JO C 62, 15.2.2019, p. 73.

(31)  JO C 197, 8.6.2018, p. 17.

(32)  JO C 246, 28.7.2017, p. 64.

(33)  JO C 327, 12.11.2013, p. 122.

(34)  COM(2019) 51 final.

(35)  COM(2016) 588 final.

(36)  JO C 125, 21.4.2017, p. 74.

(37)  JO C 62, 15.2.2019, p. 24.

(38)  JO C 237, 6.7.2018, p. 40.

(39)  https://www.euractiv.com/section/electric-cars/opinion/dont-let-european-automakers-lose-the-race-to-electrification

(40)  COM(2018) 772 final.


Top