Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Consiliului de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa”

[COM(2018) 437 final – 2018/0226 (NLE)]

(2019/C 110/24)

Raportor:

doamna Giulia BARBUCCI

Sesizare	Comisia Europeană, 12.7.2018 Consiliul Uniunii Europene, 13.7.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	20.11.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.12.2018
Sesiunea plenară nr.	539
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	208/3/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea de regulament privind programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru perioada 2021-2025, subliniind continuitatea sa cu programele anterioare în domeniul cercetării și dezvoltării fuziunii, fisiunii și siguranței nucleare și cu activitățile Centrului Comun de Cercetare (JRC), precum și abordarea unor noi domenii de acțiune, cum ar fi radioprotecția și dezafectarea centralelor nucleare.

1.2.

CESE consideră că bugetul Euratom este adecvat în raport cu obiectivele stabilite și că este esențial ca această alocare financiară să fie menținută, indiferent de rezultatul negocierilor privind Brexit. În acest sens, Comitetul consideră că este, de asemenea, esențial să se gestioneze cu foarte mare atenție ieșirea Regatului Unit din programul Euratom, în special în ceea ce privește liniile de cercetare deja demarate, infrastructurile comune și impactul social asupra personalului (de exemplu, condițiile de muncă), pe teritoriul britanic și în afara lui.

1.3.

CESE consideră experimentul Joint European Torus (JET) un factor-cheie pentru dezvoltarea proiectului ITER, care constituie, de altfel, o etapă ulterioară a evoluției științifice a JET. Din acest motiv, Comitetul consideră important ca JET să rămână operațional (ca proiect al UE sau ca proiect comun al UE și al Regatului Unit) până când va fi pus în aplicare proiectul ITER.

1.4.

CESE consideră că aspectele inovatoare introduse în program, cum ar fi simplificarea, extinderea obiectivelor (radiațiile ionizante și dezafectarea instalațiilor nucleare), sinergia mai bună cu programul Orizont Europa și posibilitatea de a finanța activități de educație și formare a cercetătorilor (de exemplu, acțiunile Marie Skłodowska-Curie), răspund așteptărilor cetățenilor și consolidează eficiența și eficacitatea programului.

1.5.

Comitetul consideră că siguranța nucleară trebuie înțeleasă ca un concept dinamic, care necesită o permanentă monitorizare și adaptare a legislației existente, pe baza celor mai recente descoperiri și inovații, acoperind întreaga gamă de instalații. O atenție deosebită trebuie acordată instalațiilor amplasate la granițele dintre țările UE, consolidând coordonarea dintre autoritățile naționale și locale și asigurând implicarea efectivă a cetățenilor și a lucrătorilor.

1.6.

CESE consideră că educația, începând cu învățământul obligatoriu, și formarea reprezintă factori esențiali de creștere a forței de atracție exercitate de știință și tehnologie asupra tinerilor. Acest lucru este esențial pentru a spori pe viitor numărul cercetătorilor europeni în domeniu, care, în prezent, nu sunt destul de mulți pentru a acoperi cererea sistemului de producție și de cercetare.

2.   Introducere

2.1.

Propunerea de regulament de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 (Euratom) face parte din pachetul legislativ al programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa” 2021-2027 (1). Programul propus va avea o durată de cinci ani, conform articolului 7 din Tratatul Euratom, cu posibilitatea prelungirii cu doi ani pentru alinierea acestuia la durata programului „Orizont Europa” și a cadrului financiar multianual (CFM).

2.2.

Programul „Orizont Europa” va avea un pachet financiar de 100 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, dintre care 2,4 miliarde EUR vor fi alocate programului Euratom. Programul-cadru „Orizont Europa” stabilește, de asemenea, cadrul referitor la instrumentele și metodele de participare, precum și dispozițiile privind punerea în aplicare, evaluarea și guvernanța. Sectoarele de cercetare susținute de Euratom nu sunt incluse în „Orizont Europa” atât din motive legale (tratate separat), cât și din motive de gestionare (evitarea duplicării), consolidând sinergiile dintre programe.

2.3.

CESE a destinat un aviz ad-hoc propunerii privind programul „Orizont Europa” (2), la care se referă prezentul aviz în viziunea și recomandările sale. De asemenea, CESE a elaborat două avize legate de acest program, unul referitor la proiectul ITER (3), iar celălalt la dezafectarea centralelor nucleare (4).

3.   Sinteza propunerii

3.1.

Programul pentru cercetare și formare Euratom se referă la diferitele aplicații ale energiei nucleare în Europa, atât pentru producția de energie, cât și pentru alte scopuri din alte sectoare (de exemplu, radiațiile ionizante din sectorul medical). Eforturile Uniunii Europene vizează promovarea inovării și dezvoltarea tehnologiilor sigure, prin reducerea riscurilor și asigurarea unei radioprotecții optime. Prin urmare, Euratom permite integrarea contribuțiilor statelor membre, prin punerea în comun a proceselor de inovare, cercetare și formare.

3.2.

Propunerea stabilește bugetul și obiectivele comune de cercetare atât pentru acțiunile directe (realizate direct de Comisie prin intermediul Centrului Comun de Cercetare), cât și pentru acțiunile indirecte (întreprinse de entități publice sau private finanțate prin program), care să fie puse în aplicare în conformitate cu programele de lucru convenite cu statele membre.

3.3.

Programul Euratom 2021-2025 va fi pus în aplicare prin gestiune directă. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia consideră că este adecvat și eficient, va putea recurge la un sistem de gestionare partajată și/sau indirectă, atribuind prin contract executarea anumitor părți din program statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor și statelor terțe, organizațiilor internaționale sau resortisanților țărilor terțe, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul Euratom.

3.4.

Programul propus va continua activitățile principale de cercetare ale actualului program Euratom, în curs de desfășurare (radioprotecția, siguranța nucleară, atât a instalațiilor, cât și în cadrul politicii internaționale, gestionarea deșeurilor radioactive și energia de fuziune), însă acordând mai multă atenție dezafectării și unor aplicații diferite de generarea de energie, cum ar fi radiațiile ionizante. Bugetul propus, de 1 675 000 000 EUR pentru perioada 2021-2025, este repartizat între cercetarea și dezvoltarea pentru fuziunea nucleară (724 563 000 EUR), fisiunea nucleară, securitatea nucleară și protecția împotriva radiațiilor (330 930 000 EUR) și JRC (619 507 000 EUR).

3.5.

Extinderea gamei de obiective sporește caracterul transversal al instrumentului, punându-l mai mult în slujba cetățenilor. În special, numărul din ce în ce mai mare al diverselor aplicații ale radiațiilor ionizante impune protecția persoanelor și a mediului împotriva unei expuneri inutile la radiații. Tehnologiile radiologice ionizante sunt utilizate în fiecare zi în Europa, în diferite sectoare, în special în sectorul medical. În consecință, cercetarea referitoare la radioprotecție va fi dezvoltată în mod transversal, atât în domeniul producerii energiei nucleare, cât și în sectorul medical, fără a exclude alte forme de utilizare în domeniul industrial, agricol, al mediului și al siguranței.

3.6.

Un alt element inovator îl reprezintă cercetarea pentru dezvoltarea și evaluarea tehnologiilor în materie de dezafectare și de reabilitare a instalațiilor nucleare, ca urmare a creșterii cererii acestora. Acest lucru este esențial pentru închiderea cercului care include și celelalte aspecte legate de siguranță, acoperite deja de programul în curs: siguranța nucleară (și anume, siguranța reactoarelor și a ciclului de combustibil), gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, radioprotecția și pregătirea pentru situații de urgență (accidente radioactive și cercetare în domeniul radioecologiei), precum și acțiunile de punere în aplicare a politicilor pentru siguranța nucleară, garanții și neproliferare.

3.7.

Aceste inițiative vor fi completate de o acțiune specifică, ce vizează sprijinirea dezvoltării unei energii de fuziune, care reprezintă o sursă potențial inepuizabilă de energie și cu un impact redus asupra mediului. În special, propunerea se concentrează pe asigurarea continuității punerii în aplicare a „foii de parcurs privind fuziunea”, care ar trebui să conducă la construirea primei centrale electrice în cea de-a doua jumătate a acestui secol. Din acest motiv, UE va continua să sprijine proiectul ITER, printr-un program specific (5), și, în viitor, proiectul DEMO.

3.8.

În cele din urmă, pe lângă activitățile de cercetare, propunerea prevede, pentru cercetătorii din domeniul nuclear, posibilitatea de a participa la programe de educație și formare (de exemplu, acțiunile Marie Skłodowska-Curie), pentru a menține un nivel ridicat de expertiză, precum și un sprijin financiar special pentru a permite accesul la infrastructurile de cercetare europene și internaționale (inclusiv JRC).

4.   Observații generale

4.1.

CESE salută propunerea de regulament de instituire a programului Euratom 2021-2025. În special, Comitetul apreciază interacțiunea tot mai mare în cadrul programului „Orizont Europa”, menită să asigure mecanisme comune de guvernanță, accesul și gestionarea fondurilor, precum și integrarea activităților de cercetare și de formare, pentru evitarea dublării eforturilor.

4.2.

CESE consideră că bugetul Euratom este adecvat în raport cu obiectivele pe care și le-a stabilit UE în domeniul nuclear. Din acest motiv, Comitetul crede că este esențial ca această alocare financiară să fie menținută, indiferent de rezultatul negocierilor privind Brexit. În acest sens, Comitetul consideră că este, de asemenea, esențial să se gestioneze cu foarte mare atenție ieșirea Regatului Unit din programul Euratom, în special în ceea ce privește liniile de cercetare deja demarate, infrastructurile comune și impactul social asupra personalului (de exemplu, condițiile de muncă), pe teritoriul britanic și în afara lui (6).

4.3.

În special, CESE subliniază că, pentru punerea în aplicare a proiectului ITER, este nevoie de sprijinul experimentului Joint European Taurus, ale cărui dotări, aflate în Regatul Unit, sunt finanțate de către Euratom. Într-adevăr, prin intermediul JET sunt testate, printre altele, componente ale instalațiilor ITER aflate în construcție, fapt care constituie, din punct de vedere științific, o evoluție a JET. Aceste instalații sunt unice în lume și nu pot fi înlocuite. Din acest motiv, Comitetul consideră important ca JET să rămână operațional (ca proiect al UE sau ca proiect comun al UE și al Regatului Unit) până când va fi pus în aplicare proiectul ITER.

4.4.

Comitetul sprijină punerea în aplicare a regulamentului propus, care urmărește, în special, continuarea activităților de cercetare și a proiectelor deja existente, cum ar fi ITER, care reprezintă un obiectiv important în procesele de decarbonizare (7), aprovizionare cu energie și dezvoltare industrială (8). În plus, noul program conține inovații interesante, extinzând gama de activități de cercetare și inovare care pot fi finanțate pentru dezvoltare și creștere.

4.5.

CESE apreciază propunerea de a include printre acțiunile eligibile, acțiunile privind radiațiile ionizante, extinzând caracterul transversal al programului, în conformitate cu prevederile programului „Orizont Europa” în ceea ce privește provocarea societală. În acest sens, este important ca rezultatele proceselor de cercetare și inovare în ceea ce privește brevetele și noile tehnologii să fie diseminate rapid și sistematic, având în vedere domeniul larg de aplicare al acestora (9).

4.6.

Este important ca rezultatele obținute prin finanțare și eforturi comune la scară europeană să fie comunicate cetățenilor. Acest lucru va consolida încrederea cetățenilor în știință și cercetare, precum și gradul de conștientizare cu privire la importanța Uniunii Europene și a unei strategii specifice, în vederea îmbunătățirii calității vieții tuturor.

4.7.

Comitetul salută, de asemenea, extinderea finanțărilor destinate cercetării și schimbului de cunoștințe în materie de dezafectare și de reabilitare a instalațiilor nucleare, atât pentru a răspunde nevoilor în creștere ale statelor membre, cât și pentru a închide cercul în ceea ce privește gestionarea proceselor legate de producția de energie nucleară, care trebuie să se încheie în mod necesar cu o reabilitare ecologică sigură a instalațiilor dezafectate.

4.8.

CESE consideră că extinderea programului la activitățile de educație și de formare, precum acțiunile Marie Skłodowska-Curie, este esențială pentru menținerea unor standarde ridicate de competență în cadrul UE. Cu toate acestea, este important să se stabilească obiective, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, deoarece până în prezent cercetătorii europeni din acest domeniu nu sunt suficienți pentru a acoperi toate nevoile sistemului european de producție și cercetare (10).

5.   Observații specifice

5.1.

Noul cadru pentru siguranța nucleară, pus la punct după dezastrul de la Fukushima (11), răspunde preocupărilor cetățenilor. Uniunea Europeană a instituit un sistem de control sistematic (peer reviews) și mecanisme de siguranță dinamice și pe mai multe niveluri, ceea ce a dus la creșterea nivelului de securitate a instalațiilor. Comitetul recomandă monitorizarea punerii corecte în aplicare a directivei din domeniu, precum și actualizarea și adaptarea ei la noile provocări, pentru a acoperi întreaga durată de viață a instalațiilor, de la planificarea de noi reactoare la adaptarea constantă a celor deja existente, până la momentul dezafectării (12). În acest context, se consideră că activitățile de monitorizare întreprinse de actori externi și independenți pot garanta atingerea celor mai înalte standarde de securitate.

5.2.

Dat fiind că multe reactoare se află la granița dintre două sau mai multe state membre ale UE, este important să se creeze un cadru consolidat de cooperare între acestea, pentru a institui mecanisme de reacție rapidă la incidentele transfrontaliere care nu pot fi prevăzute (13), asigurând o cooperare efectivă și coordonarea între autoritățile locale și naționale competente. În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2014/87/Euratom, acest proces trebuie să implice și o activitate eficace și extinsă de informare și formare pentru lucrători și cetățeni, pentru aceasta fiind prevăzute modalități de sprijin prin linii de finanțare specifice. Inițiative similare ar trebui realizate cu țările terțe învecinate care sunt expuse acelorași riscuri (14).

5.3.

Comitetul consideră că subcontractarea poate reprezenta un factor de incertitudine în ceea ce privește întreținerea centralelor nucleare, recomandând, așadar, ca aceasta să fie „limitată și strict reglementată” (15).

5.4.

CESE consideră că este esențial să se susțină și să se stimuleze interesul tinerilor pentru materiile științifice și tehnologice, care necesită implicarea activă și inteligentă a cadrelor didactice. Prin formare și printr-o actualizare continuă a cunoștințelor, ele ar urma să acționeze ca factori pozitivi de cunoaștere și să încurajeze discuții deschise cu cei care studiază aceste materii, fără prejudecăți și stereotipuri.

5.5.

În special, CESE sprijină (inclusiv prin intermediul programului Erasmus+) inițiativele destinate răspândirii în școli a disciplinelor STEAM (adică știința, tehnologia, ingineria și matematica, la care se adaugă artele). Prin această abordare, elevii sunt încurajați să adopte o atitudine sistematică și experimentală, astfel încât să aibă posibilitatea de a găsi soluții pentru problemele din lumea reală. Cercetarea și proiectele finanțate deja de UE în ultimii ani au avut rezultate deosebit de bune, demonstrând că această abordare stimulează interesul pentru disciplinele tehnice, matematice și științifice, care ulterior devin o primă opțiune pentru studenți, atunci când își aleg parcursul universitar (16).

---

(1)  COM(2018) 435 final.

(2)  INT/858 – Orizont Europa (JO L 62, 15.2.2019, p. 33).

(3)  TEN/680 – CFM și ITER (a se vedea pagina 136 din prezentul Jurnal Oficial).

(4)  TEN/681 – Cadrul financiar multianual, dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive (a se vedea pagina 141 din prezentul Jurnal Oficial).

(5)  TEN/680 – CFM și ITER (a se vedea nota de subsol 3).

(6)  https://www.nature.com/articles/d41586-018-06826-y

(7)  JO C 107, 6.4.2011, p. 37.

(8)  JO C 229, 31.7.2012, p. 60.

(9)  INT/858 – Orizont Europa (a se vedea nota de subsol 2).

(10)  JO C 237, 6.7.2018, p. 38.

(11)  Directiva 2014/87/EURATOM a Consiliului (JO L 219, 25.7.2014, p. 42) și directivele conexe.

(12)  JO C 341, 21.11.2013, p. 92.

(13)  JO C 318, 29.10.2011, p. 127.

(14)  JO C 487, 28.12.2016, p. 104.

(15)  JO C 237,6.7.2018, p. 38.

(16)  JO C 75, 10.3.2017, p. 6.