Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52017IR4757

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii

COR 2017/04757

JO C 361, 5.10.2018, p. 15–18 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

5.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 361/15

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii

(2018/C 361/04)

Raportor:

Mikel IRUJO AMEZAGA (ES-AE), șeful delegației Comunității Autonome Navarra la Bruxelles

Document de referință:

Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii

COM(2017) 376 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Strategiile de specializare inteligentă – catalizatori pentru politicile de inovare și de creștere

1.

 observă că Uniunea Europeană continuă să fie cea mai mare piață unică din lume; cu toate acestea, pe alte continente apar noi realități, care ne obligă să ne reorientăm politica în materie de inovare și de creștere. Modernizarea industrială este esențială pentru creșterea competitivității Europei;

2.

 subliniază că este important ca toate nivelurile politice (european, național, regional și local) să coopereze, oferind nivelului subnațional posibilitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru propriul potențial de dezvoltare și resursele financiare pe care le implică acest lucru;

3.

 subliniază că strategiile de specializare inteligentă (denumite în continuare S3) acționează în calitate de catalizatori ai politicii de inovare și ai creșterii economice și sunt un factor-cheie al succesului politicii de coeziune;

4.

 reamintește necesitatea unor măsuri solide, eficiente și bine orientate la nivel regional pentru dezvoltarea S3, arătând că nivelul UE – în completarea unor măsuri corespunzătoare de la nivel național – poate sprijini crearea unor condiții prielnice în acest sens;

5.

 subliniază, de asemenea, că S3 au creat o nouă „cultură a colaborării” în cadrul regiunilor, deoarece se bazează pe un proces colaborativ și participativ care îi implică pe actorii din domeniul cercetării și inovării și pe cei din industrie, facilitând astfel inovarea determinată de cerere și soluțiile colective;

6.

 constată că S3 au favorizat dezvoltarea unor autentice ecosisteme regionale de inovare, care au efecte considerabile asupra economiei și competitivității regionale și generează excelente soluții inovatoare pentru cetățeni, adaptate nevoilor locale;

7.

 subliniază că S3 merg mai departe decât strategiile individuale ale regiunilor și că ar trebui utilizate pentru a promova o politică de inovare mai eficientă și cooperarea interregională;

8.

 își manifestă convingerea că o cooperare interregională bazată pe S3 va contribui la construirea și remodelarea lanțurilor de valori din UE, prin promovarea sinergiei dintre sectorul public și cel privat în materie de investiții, contribuind la dezvoltarea economiei UE în ansamblu;

Strategiile de specializare inteligentă 2.0 bazate pe cooperare interregională

9.

 consideră că viitoarele S3 2.0 ar trebui să se sprijine pe o cooperare strategică interregională și pe legăturile durabile dintre ecosistemele regionale în domeniile prioritare de specializare inteligentă, ca element esențial pentru sporirea competitivității și a rezilienței regiunilor. În acest scop, Interreg ar trebui să poată finanța activități cum ar fi proiectele comune, acțiunile demonstrative și noile lanțuri valorice care au legătură cu domeniile de specializare inteligentă: acest lucru ar ajuta regiunile să doteze ecosistemele de inovare cu o dimensiune europeană, sprijinind competitivitatea pieței unice;

10.

 este convins că promovarea dimensiunii interregionale și transfrontaliere prin crearea de oportunități de investiții interregionale va facilita extinderea inovării regionale și locale. Combinarea infrastructurilor tehnologice, industriale și umane din diferite regiuni în funcție de punctele forte și capacitățile lor contribuie la crearea unei mase critice și a unor economii de scară, având, așadar, posibilitatea de a spori eficiența sistemelor de cercetare și inovare;

11.

 consideră că cooperarea și crearea unor lanțuri de valoare interregionale vor contribui la facilitarea și eficientizarea accesului la infrastructuri de tehnologii combinate și conectate, pentru că vor ajuta inclusiv la diminuarea riscurilor tehnologice și a incertitudinilor în sectorul industrial;

12.

 ținând seama de faptul că UE înregistrează progrese în negocierile și dezbaterile privind un nou cadru financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027, a venit momentul pentru o reflecție asupra tipului de instrumente pe care ar trebui să le aplice UE în vederea promovării cooperării interregionale bazate pe S3;

13.

 consideră că, având în vedere nevoia de a acționa în colaborare la toate nivelurile, de la nivelul local până la cel european, trebuie să fie abordate următoarele provocări:

—

eliminarea, ori de câte ori este posibil, a complexității gestionării fondurilor și sporirea sinergiilor și coerenței în materie de gestionare, în vederea creării unui ecosistem care să permită generarea de sinergii între finanțarea regională și cea europeană;

—

instituirea unor instrumente financiare atractive, care să contribuie la crearea unui ecosistem de cooperare interregională;

—

menținerea unei abordări ascendente, care să ia în considerare necesitățile locale și prioritățile conexe ale S3 pentru a crește sinergia dintre fondurile UE;

14.

 recomandă UE să inițieze, în perioada următorului cadru financiar, prin intermediul Comisiei și al Centrului Comun de Cercetare, o nouă fază, denumită 2.0, a S3, bazată pe dezvoltarea unui „proces de descoperire interregională”, prin care regiunile să își pună în comun strategiile de specializare inteligentă, cu implicarea „modelelor tripartite interregionale” respective;

15.

 procesul de descoperire regională ar trebui să aibă la bază un proces ascendent (bottom-up), în cadrul căruia autoritățile regionale să își partajeze obiectivele de dezvoltare cu alte regiuni ale UE, să întocmească liste cu principalii agenți de dezvoltare activi în regiunile lor, să își examineze în comun deficiențele sau provocările cu care se confruntă și să efectueze un exercițiu de analiză cu privire la instrumentele de sprijin pe care le au la dispoziție;

16.

 consideră că regiunile ar trebui încurajate să efectueze un exercițiu de inventariere a priorităților regionale stabilite în strategiile lor de specializare inteligentă și în diversele scheme financiare sau de investiții la nivel regional, național și european (Orizont 2020, COSME etc.). Strategiile S3 care cuprind exercițiul menționat mai sus ar trebui colectate de către Comisia Europeană și utilizate pentru a facilita cooperarea dintre regiuni și pentru elaborarea unor instrumente de finanțare adecvate. Acest exercițiu ar trebui să contribuie la posibila combinare a fondurilor la toate nivelurile (local, regional, național și al UE), pentru sprijinirea proiectelor de dimensiuni interregionale;

17.

 recomandă adoptarea unei abordări ascendente, care să ofere regiunilor posibilitatea de a asigura „puncte de contact S3”. Aceste „puncte de contact S3” vor fi responsabile pentru dezvoltarea procesului de descoperire regională, în scopul de a promova dezvoltarea cooperării interregionale, cu implicarea „modelelor tripartite interregionale”;

18.

 consideră că este esențial să se asigure resurse suficiente pentru Platforma S3, în vederea creării de instrumente de sprijin pentru punerea în aplicare a politicilor de specializare inteligentă, cum ar fi, de exemplu, EYE@RIS3, instrumentul de monitorizare a TIC, R&I Regional Viewer sau centrele de inovare digitală. Reamintește necesitatea unei utilizări mai extinse și mai eficiente a sistemului de colectare de date și statistici la nivel regional;

Sinergiile dintre fondurile UE și inițiativele și finanțarea regională

19.

 salută faptul că Comisia a inclus în raportul de evaluare intermediară a programului Orizont 2020 (1) un subpunct privind sporirea sinergiilor cu alte programe de finanțare și politici ale UE și în special trimiterea la crearea de sinergii între fondurile structurale și de investiții europene și S3;

20.

 este de părere că, în ceea ce le privește, S3 trebuie să vizeze dublul obiectiv de a genera sinergii între politicile regionale de inovare și de dezvoltare și instrumentele financiare, și, în al doilea rând, de a evita dublarea eforturilor. Prin urmare, obiectivul ar trebui să constea în promovarea sinergiilor dintre fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și alte fonduri – cum ar fi, de pildă, următorul program-cadru, al nouălea –, dar și cu fondurile naționale și regionale;

21.

 consideră că cel de-al nouălea program-cadru ar trebui să includă „Procesul de descoperire regională” și să sprijine crearea, consolidarea și internaționalizarea ecosistemelor regionale de inovare. Sprijinirea cercetării în colaborare, a inovării și a internaționalizării reprezintă o veritabilă valoare adăugată a UE, care ar trebui îmbunătățită în următoarea perioadă de programare. În plus, viitoarele fonduri europene destinate cercetării și inovării ar trebui să acorde mai multă atenție impactului acestor activități la nivel regional;

22.

 ia notă de faptul că există obstacole considerabile care îngreunează utilizarea fondurilor structurale și de investiții ale UE pentru cooperarea interregională și transnațională, precum lipsa resurselor sau a capacității administrative, absența exemplelor de bune practici, nesiguranța privind modul de operare, lipsa unui cadru de referință și metodologic, caracterul vag al obiectivelor, nivelurile asimetrice de competență politică, barierele în materie de reglementare și absența unui cadru financiar care să faciliteze această activitate;

23.

 propune instituirea unui dialog structurat între serviciile Comisiei Europene și „actorii ecosistemului inovării regionale”, pentru a garanta viabilitatea politicilor și instrumentelor de finanțare (deja existente sau noi) create pentru a sprijini ecosistemele regionale de inovare și cooperarea interregională dintre ele;

24.

 consideră, în același timp, că trebuie efectuată o evaluare a parteneriatelor europene pentru inovare [ERA-NET, inițiativa de programare în comun (IPC), platforma tehnologică europeană (PTE) etc.]. Parteneriatele pot fi o modalitate eficientă de a rezolva problema fragmentării, de a evita dublarea eforturilor, de a îmbunătăți inovarea și de a aborda provocările societale, dar ar trebui publicate studii care să demonstreze impactul lor;

25.

 recunoaște, salută și susține eforturile depuse și rezultatele obținute de Comisia Europeană, în special prin intermediul Platformei S3, sub aspectul elaborării unor studii de informare și al sprijinirii evoluțiilor metodologiilor de cooperare interregională. În acest sens, recunoaște că înființarea unor platforme tematice și lansarea unor proiecte-pilot de cooperare interregională sunt instrumente de popularizare extrem de valoroase;

26.

 pe lângă cele afirmate mai sus, reamintește că barierele în materie de reglementare și lipsa unui cadru financiar continuă să limiteze dezvoltarea unui veritabil ecosistem de cooperare interregională. Pe baza experienței furnizate de inițiativa Vanguard, provocările cu care se confruntă regiunile în cazul unui proiect de cooperare interregională pot fi grupate pe trei niveluri. Primul nivel cuprinde activitățile inițiale legate de configurarea infrastructurii demonstrative (crearea de rețele de operatori regionali, identificarea de sinergii în desfășurarea activităților etc.). Al doilea nivel cuprinde cheltuielile operaționale ale activităților demonstrative, bazate pe dezvoltarea de proiecte specifice. Cel de-al treilea și ultimul nivel include cheltuielile aferente eventualei producții industriale sau accesului la piața de produse sau servicii dezvoltate în etapele anterioare, ca urmare a proiectelor de cooperare interregională, odată ce activitățile demonstrative au fost încununate de succes, adică după ce au fost validate și certificate;

27.

 recomandă să se ia măsuri urgente pentru a crea instrumente financiare ad-hoc adecvate și flexibile de promovare a cooperării interregionale, care să răspundă cerințelor celor trei niveluri menționate la punctul anterior. Aceste instrumente pot lua forma combinațiilor unor modalități de finanțare (inclusiv combinații de credite și împrumuturi și finanțare publică și privată la diferite niveluri) cu utilizarea inovatoare a fondurilor, pentru sprijinirea proiectelor-pilot în materie de rețele de cooperare interregională care stabilesc un contact direct cu industria și au impact considerabil:

—

în ceea ce privește costurile inițiale ale activităților legate de configurarea infrastructurii demonstrative (primul nivel), Comitetul pledează ca fondurile UE existente să completeze investițiile publice și private în infrastructura de inovare, în contextul proiectelor de cooperare interregională. De asemenea, CoR recomandă o utilizare mai flexibilă a Interreg, pentru a sprijini crearea de lanțuri valorice industriale. Totodată, propune extinderea abordării prezente în „centrele de inovare digitală” la alte domenii industriale și tehnologice;

—

în ceea ce privește cheltuielile operaționale ale activităților demonstrative bazate pe dezvoltarea de proiecte specifice (nivelul al doilea), Comitetul recomandă ca statele/regiunile care doresc acest lucru, să genereze resurse pentru a dezvolta un sistem de vouchere (cupoane valorice) care să promoveze participarea întreprinderilor din zonă la proiecte de cooperare interregională. Aceste vouchere ar urma să compenseze costurile pe care le presupune elaborarea proiectului de cooperare interregională (vizite la instalațiile demonstrative din alte regiuni, studii de complementaritate, elaborarea de studii și planuri de proiect etc.). Sistemul de vouchere interregionale ar putea fi completat cu mecanisme de cofinanțare (de exemplu, Fondul european de investiții), pentru a facilita accesul întreprinderilor la servicii și infrastructuri aflate în alte regiuni. UE ar urma să joace un rol de catalizator și să sprijine autoritățile regionale de management (de exemplu, în ceea ce privește sistemele de certificare stabilite de comun acord sau în evaluarea și auditul cheltuielilor extraregionale);

—

în ceea ce privește investițiile sau cheltuielile aferente eventualei producții industriale sau accesului la piața de produse sau servicii dezvoltate (nivelul trei), CoR recomandă folosirea pe scară mai largă a unor instrumente cum ar fi InnovFin;

28.

 apreciază în mod deosebit modificarea și simplificarea reglementărilor de la articolele 65 alineatul (1) și 70 din Regulamentul-cadru privind fondurile structurale și este convins că utilizarea FEDR în cooperarea interregională este esențială pentru elaborarea viitoarei S3 2.0. În pofida celor menționate mai sus, solicită un cadru juridic favorabil pentru următoarea perioadă de programare, care să promoveze sinergiile și o eventuală combinație de fonduri la toate nivelurile (local, regional, național și al UE), pentru a sprijini proiectele care prezintă o dimensiune interregională.

Bruxelles, 16 mai 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1)  COM(2018) 2 final.

Top