19.7.2018

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 253/14

---

Cod de bune practici pentru desfășurarea procedurilor de control al ajutoarelor de stat

(2018/C 253/05)

Cuprins

1.

Domeniul de aplicare și scopul Codului

15

2.

Legătura cu legislația UE

16

3.

Prenotificarea

16

3.1.

Obiective

16

3.2.

Cazuri

17

3.3.

Calendar

17

3.4.

Conținut

17

4.

Abordarea la nivel de portofoliu de cazuri și planificarea convenită de comun acord

18

4.1.

Abordarea la nivel de portofoliu de cazuri

18

4.2.

Planificarea convenită de comun acord

18

4.2.1.

Obiectiv și conținut

18

4.2.2.

Domeniu și calendar

18

5.

Examinarea preliminară a măsurilor notificate

19

5.1.

Solicitările de informații

19

5.2.

Suspendarea convenită a examinării preliminare

19

5.3.

Contactele privind „stadiul examinării preliminare” și contactele cu beneficiarul ajutorului

19

6.

Procedura simplificată pentru cazurile simple

19

6.1.

Cazuri care pot face obiectul procedurii simplificate

19

6.2.

Contactele prealabile notificării pentru a stabili dacă se utilizează procedura simplificată

20

6.3.

Notificarea și publicarea rezumatului

20

6.4.

Decizia simplificată

20

7.

Procedura oficială de investigare

21

7.1.

Publicarea deciziilor și a rezumatelor relevante

21

7.2.

Observațiile părților interesate

21

7.3.

Observațiile statelor membre

21

7.4.

Solicitările de informații suplimentare adresate statului membru în cauză

22

7.5.

Solicitările de informații adresate altor surse

22

7.6.

Suspendarea justificată a unei investigații oficiale

22

7.7.

Adoptarea deciziei finale și prelungirea justificată a investigației oficiale

22

8.

Investigații pe sectoare economice și instrumente de ajutor

23

9.

Plângerile oficiale

23

9.1.

Formularul de plângere și obligația de a demonstra că interesele pot fi afectate

23

9.2.

Termenul indicativ și rezultatul investigării unei plângeri oficiale

23

10.

Planurile de evaluare

24

11.

Monitorizarea

24

12.

Îmbunătățirea coordonării și a parteneriatului cu statele membre

25

13.

Viitoarea revizuire

25

1.   DOMENIUL DE APLICARE ȘI SCOPUL CODULUI

1.

În ultimii ani, Comisia a pus în aplicare un program de modernizare a ajutoarelor de stat pentru a-și concentra activitatea de control al ajutoarelor de stat pe măsurile care au un impact real asupra concurenței de pe piața internă, simplificând și optimizând în același timp normele și procedurile. Acest lucru a facilitat investițiile publice, permițând statelor membre să acorde sprijin public fără a fi necesară o examinare prealabilă din partea Comisiei și accelerând procesul de luare a deciziilor în cadrul procedurilor privind ajutoarele de stat.

2.

Comisia a adoptat, în special: — Comunicarea privind noțiunea de ajutor de stat (1), care precizează tipurile de sprijin public ce nu implică ajutoare de stat. Acestea includ, de exemplu, finanțarea unor activități economice în condițiile pieței, investițiile în infrastructură, cum ar fi autostrăzile, căile ferate, căile navigabile interioare și sistemele de distribuție a apei care nu concurează cu infrastructuri similare, investițiile în infrastructuri la scară redusă și finanțarea serviciilor care au, în esență, un caracter local. — Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare („RGECA”) (2) care permite statelor membre să pună în aplicare, fără aprobarea prealabilă a Comisiei, o gamă largă de măsuri de ajutor de stat care nu sunt susceptibile să denatureze concurența. Peste 97 % din măsurile de ajutor de stat puse în aplicare recent intră sub incidența RGECA și, prin urmare, sunt puse în aplicare fără aprobarea prealabilă a Comisiei (3). — Regulamentul de procedură privind ajutoarele de stat revizuit, care include norme privind tratarea plângerilor și instrumentele de informații de piață și vizează concentrarea controlului ajutoarelor de stat asupra cazurilor care sunt cele mai susceptibile să denatureze concurența pe piața internă (4). — o serie de decizii pentru cazuri specifice, care confirmă faptul că statele membre pot sprijini numeroase proiecte la scară mică, în cazul cărora nu se aplică controlul ajutoarelor de stat, având în vedere caracterul lor local și impactul foarte limitat asupra pieței interne (5).

3.

Se fac în continuare eforturi pentru orientarea și simplificarea normelor UE în materie de ajutoare de stat. În contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, Comisia a propus o revizuire a Regulamentului de abilitare a ajutoarelor de stat în UE pentru a facilita: (i) combinarea finanțării din partea UE plătită sub formă de instrumente financiare cu finanțarea din partea statelor membre; și (ii) simplificarea condițiilor în care statele membre pot sprijini anumite proiecte în cadrul fondurilor structurale și de investiții ale UE (6).

4.

Pentru a valorifica la maximum aceste norme modernizate privind ajutoarele de stat, prezenta comunicare („Codul de bune practici”) oferă statelor membre, beneficiarilor ajutoarelor și celorlalte părți interesate orientări referitoare la modul în care funcționează în practică procedurile în materie de ajutoare de stat (7). Scopul este de a face procedurile privind ajutoarele de stat cât mai transparente, mai simple, mai clare, mai predictibile și mai oportune posibil. Prezenta comunicare înlocuiește Comunicarea privind Codul de bune practici adoptată în 2009 (8) și cuprinde Comunicarea privind procedura simplificată, adoptată în 2009 (9).

5.

Pentru a atinge obiectivele prevăzute în prezenta comunicare și a asigura o aplicare corectă și eficientă a normelor privind ajutoarele de stat, statele membre și Comisia ar trebui să coopereze strâns, ca parteneri. În acest context, serviciile Comisiei vor putea fi în continuare contactate înainte de notificarea potențialelor măsuri de ajutor de stat pe care statele membre intenționează să le pună în aplicare și vor colabora cu statele membre pentru a defini prioritățile tratamentului procedural al cazurilor. În plus, acestea vor dispune de o rețea de coordonatori naționali și vor oferi statelor membre asistență sub formă de orientări și formare în domeniul aplicării normelor privind ajutoarele de stat. În contextul intensificării eforturilor lor de a întări cooperarea și parteneriatul cu statele membre, serviciile Comisiei le vor încuraja pe acestea să facă schimb de experiență, atât între ele, cât și cu Comisia, cu privire la bunele practici și la provocările întâmpinate în aplicarea normelor privind ajutoarele de stat.

6.

Prezentul Cod de bune practici urmărește, de asemenea, îmbunătățirea procedurii de gestionare a plângerilor referitoare la ajutoarele de stat. Acesta precizează condițiile în care serviciile Comisiei vor considera că un caz este o „plângere oficială” și prevede termene indicative pentru gestionarea plângerilor oficiale.

7.

Caracteristicile specifice ale unui caz individual pot, cu toate acestea, să impună o adaptare a prezentului cod sau o abatere de la recomandările sale. Caracteristicile specifice ale sectoarelor pescuitului și acvaculturii și ale activităților din producția primară, comercializarea sau prelucrarea produselor agricole pot justifica, de asemenea, abaterea de la prezentul cod.

2.   LEGĂTURA CU LEGISLAȚIA UE

8.

Prezentul cod descrie și clarifică procedurile urmate de serviciile Comisiei pentru evaluarea cazurilor de ajutoare de stat. Acesta nu oferă o imagine de ansamblu completă a normelor UE privind ajutoarele de stat și ar trebui, mai degrabă, consultat împreună cu toate celelalte documente care conțin normele respective. Codul nu creează noi drepturi pe lângă cele stabilite în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”), în Regulamentul de procedură (10), în Regulamentul de punere în aplicare (11) și în interpretarea acestora de către instanțele UE și nici nu modifică în vreun fel drepturile respective. De asemenea, acesta nu aduce atingere în niciun fel drepturilor respective.

3.   PRENOTIFICAREA

3.1.   Obiective

9.

Serviciile Comisiei invită statele membre să le contacteze înainte de a notifica oficial Comisiei potențialele măsuri de ajutor de stat („contacte prealabile notificării”). Aceste contacte prealabile notificării au mai multe obiective.

10.

În primul rând, în cursul contactelor prealabile notificării, serviciile Comisiei și statul membru pot discuta despre informațiile care sunt necesare pentru ca notificarea măsurii de ajutor de stat în cauză să fie considerată completă. Astfel, contactele prealabile notificării conduc, în general, la transmiterea de notificări mai bune și mai complete. Acest lucru accelerează, la rândul său, gestionarea notificărilor respective, permițând, în general, Comisiei să adopte decizii în termen de două luni de la data notificării (12).

11.

În al doilea rând, în cursul contactelor prealabile notificării, serviciile Comisiei și statul membru pot discuta, în mod informal și confidențial (13), despre aspectele juridice și economice ale unei măsuri propuse, înainte ca aceasta să fie notificată oficial. Faza de prenotificare poate oferi, în special, prilejul de a aborda acele aspecte ale măsurii propuse care ar putea să nu fie pe deplin conforme cu normele privind ajutoarele de stat, inclusiv în cazurile în care sunt necesare modificări semnificative ale măsurii.

12.

În al treilea rând, în faza de prenotificare, serviciile Comisiei vor efectua o primă evaluare, pentru a stabili dacă un caz este sau nu eligibil pentru aplicarea procedurii simplificate (a se vedea secțiunea 6).

3.2.   Cazuri

13.

Serviciile Comisiei vor participa la contacte prealabile notificării ori de câte ori un stat membru solicită acest lucru. Comisia recomandă cu insistență statelor membre să inițieze astfel de contacte pentru cazurile care prezintă aspecte sau caracteristici noi ori a căror complexitate justifică deschiderea de discuții prealabile informale cu serviciile Comisiei. Contactele prealabile notificării pot fi utile și pentru proiectele de interes comun cu relevanță deosebită la nivelul UE, cum ar fi proiectele aferente coridoarelor principale ale Rețelei transeuropene de transport, în măsura în care finanțarea acestor proiecte este susceptibilă să constituie ajutor de stat.

3.3.   Calendar

14.

Pentru a asigura eficiența contactelor prealabile notificării, statele membre ar trebui să furnizeze serviciilor Comisiei, sub forma unui proiect de notificare, toate informațiile necesare pentru evaluarea măsurii de ajutor de stat propuse. Ulterior vor avea loc contactele informale prealabile notificării, de regulă, prin e-mail, telefon sau teleconferință, pentru a accelera procesul. Dacă este necesar sau dacă statul membru solicită acest lucru, pot avea loc și reuniuni între serviciile Comisiei și statul membru.

15.

Pentru cazurile deosebit de complexe (cum ar fi cele privind ajutoarele de restructurare sau măsurile de ajutor individual complexe sau care au bugete mari), serviciile Comisiei recomandă statelor membre să inițieze cât mai curând posibil contacte prealabile notificării, astfel încât să poată fi purtate discuții fructuoase. Aceste contacte pot fi utile și în unele cazuri mai puțin problematice în aparență, pentru validarea evaluării inițiale efectuate de statul membru și pentru stabilirea informațiilor de care au nevoie serviciile Comisiei pentru a evalua cazul.

16.

Calendarul și formatul contactelor prealabile notificării depind în mare parte de complexitatea cazului. Deși pot dura mai multe luni, aceste contacte nu ar trebui să dureze, de regulă, mai mult de șase luni.

17.

După încheierea contactelor prealabile notificării, statul membru ar trebui să fie în măsură să transmită o notificare completă. Serviciile Comisiei pot încheia faza de prenotificare în cazurile în care, în opinia acestora, contactele prealabile notificării nu conduc la rezultate satisfăcătoare. Acest lucru nu împiedică statul membru să prenotifice sau să notifice din nou o măsură similară.

3.4.   Conținut

18.

Pe baza experienței sale, Comisia recomandă ca, în special în cazurile cu importante implicații tehnice, financiare sau specifice proiectului, beneficiarii măsurilor individuale să fie implicați în contactele prealabile notificării. Cu toate acestea, decizia de a implica sau nu beneficiarul rămâne la latitudinea statului membru.

19.

În cazul măsurilor care implică mai multe state membre (de exemplu, al proiectelor importante de interes comun european), statele membre participante sunt, în general, încurajate să discute între ele înainte de a iniția contacte prealabile notificării, pentru a asigura o abordare coerentă a măsurii în cauză și a stabili un calendar realist.

20.

Serviciile Comisiei vor încerca să furnizeze statului membru, la sfârșitul fazei de prenotificare, o evaluare preliminară informală a măsurii. În această evaluare preliminară sunt incluse orientări neobligatorii ale serviciilor Comisiei cu privire la exhaustivitatea proiectului de notificare și se apreciază, în mod informal și neobligatoriu (14), dacă măsura constituie sau nu ajutor de stat și dacă aceasta este sau nu compatibilă cu piața internă.

21.

În cazurile deosebit de complexe sau care prezintă caracteristici noi, serviciile Comisiei pot să nu furnizeze o evaluare preliminară informală la sfârșitul fazei de prenotificare. În astfel de cazuri, la cererea statului membru, serviciile Comisiei pot indica în scris ce informații mai trebuie furnizate pentru ca evaluarea măsurii să poată fi efectuată.

22.

Contactele prealabile notificării au un caracter voluntar și confidențial. Acestea nu afectează evaluarea cazului după notificarea sa oficială. În special, faptul că au avut loc contacte prealabile notificării nu înseamnă că serviciile Comisiei nu pot solicita statului membru să furnizeze informații suplimentare după notificarea oficială.

4.   ABORDAREA LA NIVEL DE PORTOFOLIU DE CAZURI ȘI PLANIFICAREA CONVENITĂ DE COMUN ACORD

4.1.   Abordarea la nivel de portofoliu de cazuri

23.

Dacă estimează că există cazuri al căror tratament în termene mai predictibile este prioritar, statele membre pot solicita serviciilor Comisiei să se ocupe de cazurile respective. În acest scop, statele membre pot participa la „exercițiul portofoliului” propus de serviciile Comisiei. De două ori pe an (15), serviciile Comisiei vor solicita statelor membre să precizeze ce cazuri din portofoliu care au fost notificate au, în opinia lor, o prioritate ridicată și ce cazuri au o prioritate scăzută. Dacă doresc să participe la exercițiu, statele membre ar trebui să răspundă la solicitare în termenul prevăzut. După primirea acestor informații și ținând seama în mod cuvenit de resursele disponibile și de alte cazuri pendinte în care este implicat statul membru solicitant, serviciile Comisiei pot propune o planificare convenită de comun acord pentru cazurile respective, cu scopul de a asigura gestionarea lor promptă și predictibilă.

4.2.   Planificarea convenită de comun acord

4.2.1.   Obiectiv și conținut

24.

Planificarea convenită de comun acord este un instrument care poate fi utilizat pentru ca investigarea ajutoarelor de stat să devină mai transparentă, iar durata probabilă a acesteia mai predictibilă. Cu ajutorul acestui instrument, serviciile Comisiei și statul membru convin asupra calendarului preconizat al investigației într-un caz specific și, uneori, și asupra cursului probabil al investigației. Acest lucru poate fi deosebit de util în cazurile care prezintă aspecte noi, în cele care sunt legate de proiectele aferente coridoarelor principale ale Rețelei transeuropene de transport sau în cele care sunt complexe din punct de vedere tehnic, urgente sau sensibile.

25.

Mai precis, serviciile Comisiei și statul membru pot conveni asupra: — tratamentului prioritar al cazului ca parte a exercițiului portofoliului: dacă este necesar din motive de planificare sau de gestionare a resurselor (16), tratamentul prioritar poate fi acordat în schimbul acceptării oficiale de către statul membru a suspendării sau a prelungirii termenului-limită de examinare (17) a altor cazuri din portofoliul său; — informațiilor (18) pe care statul membru și/sau beneficiarul ajutorului preconizat ar trebui să le furnizeze serviciilor Comisiei și tipul de colectare unilaterală de informații pe care serviciile Comisiei intenționează să îl utilizeze în cazul respectiv; — formei și duratei probabile ale evaluării cazului de către serviciile Comisiei după notificarea acestuia.

26.

Dacă statul membru furnizează prompt toate informațiile convenite, serviciile Comisiei se vor strădui să respecte termenul convenit pentru investigarea cazului. Cu toate acestea, este posibil ca termenul respectiv să nu fie respectat dacă informațiile furnizate de statul membru sau de terți ridică aspecte suplimentare.

4.2.2.   Domeniu și calendar

27.

Planificarea convenită de comun acord va fi utilizată, în special, în cazurile care implică aspecte deosebit de noi sau care sunt dificile din punct de vedere tehnic ori sensibile. În aceste cazuri, planificarea convenită de comun acord va avea loc la sfârșitul fazei de prenotificare și va fi urmată de notificarea oficială.

28.

Planificarea convenită de comun acord poate avea loc și la începutul procedurii oficiale de investigare. În astfel de cazuri, statul membru ar trebui să solicite o planificare convenită de comun acord pentru tratarea în continuare a cazului.

5.   EXAMINAREA PRELIMINARĂ A MĂSURILOR NOTIFICATE

5.1.   Solicitările de informații

29.

Serviciile Comisiei încep examinarea preliminară a fiecărei măsuri notificate după ce primesc notificarea acesteia. Dacă au nevoie de informații suplimentare după notificarea unei măsuri de ajutor, serviciile Comisiei vor trimite statului membru o solicitare de informații. Întrucât serviciile Comisiei încearcă să grupeze solicitările de informații și deoarece contactele prealabile notificării ar trebui să asigure transmiterea unor notificări complete de către statele membre (19), o singură solicitare cuprinzătoare de informații va fi, în general, suficientă. Solicitarea precizează ce informații sunt necesare și va fi trimisă, în mod normal, în termen de patru săptămâni de la notificarea oficială.

30.

După primirea răspunsului statului membru, serviciile Comisiei pot pune întrebări suplimentare, în funcție de conținutul răspunsurilor și de natura cazului. Acest lucru nu înseamnă neapărat că serviciile Comisiei întâmpină dificultăți serioase în evaluarea cazului.

31.

Dacă statul membru nu furnizează informațiile solicitate în termenul stabilit, serviciile Comisiei vor trimite o scrisoare de atenționare. Dacă statul membru nu trimite aceste informații nici după primirea scrisorii de atenționare, serviciile Comisiei informează statul membru respectiv că notificarea este considerată retrasă (20), cu excepția cazului în care există circumstanțe excepționale. Dacă o notificare este considerată retrasă, statul membru poate notifica din nou măsura ulterior, adăugând informațiile lipsă.

32.

Atunci când sunt întrunite condițiile de inițiere a procedurii oficiale de investigare, Comisia va lansa, în general, procedura respectivă după cel mult două runde de întrebări. Cu toate acestea, în unele cazuri pot fi transmise mai multe solicitări de informații înainte de inițierea procedurii oficiale de investigare, în funcție de natura cazului și de complexitatea și exhaustivitatea informațiilor furnizate de statul membru.

5.2.   Suspendarea convenită a examinării preliminare

33.

Serviciile Comisiei pot suspenda examinarea preliminară, atunci când statul membru solicită suspendarea, pentru a modifica măsura de ajutor astfel încât aceasta să respecte normele privind ajutoarele de stat, sau de comun acord.

34.

Perioada de suspendare va fi convenită în avans. Dacă, la sfârșitul acestei perioade, statul membru nu transmite o notificare completă și conformă cu normele privind ajutoarele de stat, serviciile Comisiei vor continua procedura din punctul în care a fost suspendată. Serviciile Comisiei vor informa apoi statul membru că notificarea este considerată retrasă sau vor iniția imediat procedura oficială de investigare, întrucât există îndoieli serioase asupra conformității măsurii de ajutor cu normele privind ajutoarele de stat și, prin urmare, asupra compatibilității acesteia cu piața internă.

5.3.   Contactele privind „stadiul examinării preliminare” și contactele cu beneficiarul ajutorului

35.

Serviciile Comisiei vor comunica statului membru, la cererea acestuia, stadiul în care se află examinarea preliminară a notificării.

36.

Statul membru poate decide să implice beneficiarul unei potențiale măsuri (individuale) de ajutor de stat în contactele cu Comisia privind „stadiul examinării preliminare”, în special în cazurile cu importante implicații tehnice, financiare sau specifice proiectului. Serviciile Comisiei recomandă ca beneficiarul să se implice în astfel de contacte. Cu toate acestea, decizia de a implica sau nu beneficiarul rămâne la latitudinea statului membru.

6.   PROCEDURA SIMPLIFICATĂ PENTRU CAZURILE SIMPLE

6.1.   Cazuri care pot face obiectul procedurii simplificate

37.

Dacă un caz este simplu și sunt îndeplinite anumite condiții, Comisia poate conveni să îl gestioneze conform unei proceduri simplificate. În astfel de cazuri, Comisia va depune eforturi pentru a adopta, în termen de 25 de zile de la data notificării, o decizie simplificată prin care constată că măsura notificată nu constituie ajutor sau o decizie de a nu ridica obiecții (21).

38.

Dacă un stat membru solicită aplicarea procedurii simplificate, serviciile Comisiei vor decide dacă respectivul caz este adecvat pentru acest tratament procedural. În această situație pot fi, în special, măsurile suficient de asemănătoare cu măsuri care au fost aprobate în cel puțin trei decizii ale Comisiei adoptate în cei 10 ani care precedă data prenotificării („deciziile precedente”). Pentru a decide dacă măsura este suficient de asemănătoare cu măsurile evaluate în deciziile precedente, serviciile Comisiei vor examina toate condițiile materiale și procedurale aplicabile și, în special, obiectivele și structura generală a măsurii, tipurile de beneficiari, costurile eligibile, plafoanele individuale de notificare, intensitățile ajutoarelor și primele aplicabile (dacă este cazul), dispozițiile privind cumulul, efectul stimulativ și cerințele de transparență.

39.

În general, dacă există cel puțin trei decizii precedente, este clar că măsura nu constituie ajutor sau că măsura de ajutor este compatibilă cu piața internă. Acest lucru poate însă să nu fie valabil în anumite circumstanțe, de exemplu atunci când Comisia reevaluează deciziile precedente în lumina jurisprudenței recente. În astfel de cazuri, care trebuie examinate cu atenție, serviciile Comisiei vor refuza, de obicei, aplicarea procedurii simplificate.

40.

Serviciile Comisiei pot să refuze aplicarea procedurii simplificate și în cazurile în care de măsura de ajutor ar putea beneficia o societate ce are obligația de a rambursa ajutoare de stat pe care Comisia le-a considerat a fi ilegale și incompatibile cu piața internă (22).

6.2.   Contactele prealabile notificării pentru a stabili dacă se utilizează procedura simplificată

41.

Serviciile Comisiei vor accepta să aplice procedura simplificată numai dacă, în legătură cu măsura în cauză, au loc contacte prealabile notificării. În acest context, statul membru ar trebui să transmită un proiect de formular de notificare, care conține toate informațiile relevante, inclusiv trimiteri la deciziile precedente, și un proiect de rezumat al notificării (23), care urmează să fie publicat pe site-ul web al DG Concurență.

42.

Serviciile Comisiei vor aplica procedura simplificată numai dacă consideră că formularul de notificare este, în principiu, complet. Acest lucru înseamnă că serviciile Comisiei ar avea, în principiu, suficiente informații pentru a aproba măsura, dacă notificarea statului membru se bazează pe proiectul de formular de notificare și include rezultatele contactelor prealabile notificării.

6.3.   Notificarea și publicarea rezumatului

43.

Termenul de 25 de zile pentru adoptarea unei decizii simplificate (a se vedea punctul 38) începe să curgă din momentul în care statul membru transmite notificarea. În procedura simplificată se utilizează formularele standard de notificare (24).

44.

După primirea notificării, serviciile Comisiei vor publica un rezumat al notificării (25) pe site-ul web al DG Concurență și vor indica faptul că măsura de ajutor poate fi eligibilă pentru aplicarea procedurii simplificate. Părțile interesate vor avea apoi 10 zile lucrătoare la dispoziție pentru a prezenta observații, în special cu privire la împrejurările care ar putea impune o examinare mai amănunțită. Dacă o parte interesată exprimă preocupări care sunt, la prima vedere, bine întemeiate, serviciile Comisiei vor aplica procedura obișnuită și vor informa statul membru și părțile interesate în acest sens.

6.4.   Decizia simplificată

45.

În cazurile în care se aplică procedura simplificată, Comisia va emite, în mod normal, o decizie simplificată. Comisia va depune eforturi pentru a adopta, în termen de 25 de zile lucrătoare de la notificare, o decizie prin care constată că măsura notificată nu constituie ajutor sau o decizie de a nu ridica obiecții (26).

46.

Decizia simplificată conține rezumatul publicat la momentul notificării și o scurtă evaluare a măsurii în temeiul articolului 107 alineatul (1) din tratat și, dacă este cazul, menționează că este conformă cu practica decizională anterioară a Comisiei. Versiunea publică a deciziei va fi publicată pe site-ul web al DG Concurență.

7.   PROCEDURA OFICIALĂ DE INVESTIGARE

47.

Comisia urmărește creșterea transparenței, a predictibilității și a eficienței tratamentului cazurilor complexe, care sunt gestionate conform procedurii oficiale de investigare. În acest scop, Comisia va utiliza în mod eficient toate mijloacele procedurale de care dispune în temeiul Regulamentului de procedură.

7.1.   Publicarea deciziilor și a rezumatelor relevante

48.

Comisia depune eforturi pentru a publica decizia de inițiere a procedurii oficiale de investigare („decizia de inițiere a procedurii”), împreună cu un rezumat relevant (27), în termen de două luni de la adoptarea acesteia, dacă statul membru nu solicită eliminarea informațiilor confidențiale din decizie.

49.

Dacă există un dezacord între serviciile Comisiei și statul membru în legătură cu eliminarea informațiilor confidențiale din decizia de inițiere a procedurii, Comisia va aplica principiile prevăzute în Comunicarea privind secretul profesional (28) și va publica decizia cât mai curând posibil după adoptarea acesteia (29). Aceeași practică se aplică pentru publicarea tuturor deciziilor finale (30).

7.2.   Observațiile părților interesate

50.

Părțile interesate, inclusiv beneficiarul ajutorului, pot transmite observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii, în termen de o lună de la publicarea acesteia (31). În principiu, serviciile Comisiei nu vor prelungi termenul respectiv și nici nu vor accepta observațiile transmise după expirarea acestuia (32). Serviciile Comisiei pot acorda o prelungire numai în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, de exemplu, dacă partea interesată intenționează să transmită un volum deosebit de mare de informații factuale sau dacă au avut loc contacte cu partea interesată înainte de expirarea termenului.

51.

În cazurile foarte complexe, serviciile Comisiei pot trimite părților interesate, inclusiv asociațiilor comerciale sau economice, o copie a deciziei de inițiere a procedurii, invitându-le să transmită observații privind aspectele specifice ale cazului (33). Cooperarea părților interesate este voluntară. Pentru a asigura eficiența procedurii, în scrisoarea lor, serviciile Comisiei vor invita părțile interesate să răspundă în termen de o lună. Comisia va trimite către beneficiarul ajutorului aceeași invitație de a prezenta observații.

52.

Pentru a respecta dreptul la apărare (34), serviciile Comisiei vor trimite statului membru în cauză o versiune neconfidențială a observațiilor primite de la părțile interesate, invitând statul membru să răspundă în termen de o lună. Dacă nu primesc observații de la părțile interesate, serviciile Comisiei vor informa statul membru în acest sens.

53.

Serviciile Comisiei invită statele membre să accepte observațiile părților interesate în limba în care au fost redactate, astfel încât acestea să poată fi trimise cât mai repede posibil. Cu toate acestea, la cererea statului membru, serviciile Comisiei vor asigura traducerea. Acest lucru poate conduce la creșterea duratei procedurii.

7.3.   Observațiile statelor membre

54.

Serviciile Comisiei depun toate eforturile pentru a finaliza procedura oficială de investigare în cel mai scurt timp posibil. Prin urmare, acestea aplică în mod strict termenele prevăzute în Regulamentul de procedură. Dacă un stat membru nu transmite, în termen de o lună (35), observații privind decizia de inițiere a procedurii sau privind observațiile părților terțe, serviciile Comisiei pot prelungi termenul cu încă o lună, dacă cererea statului membru este justificată, indicând faptul că, în afară de cazul în care există circumstanțe excepționale, nu se va acorda nicio altă prelungire. Dacă răspunsul trimis de statul membru nu este suficient și relevant, Comisia poate lua o decizie pe baza informațiilor de care dispune (36).

55.

Dacă în cazul ajutoarelor ilegale lipsesc informații care sunt esențiale pentru Comisie în vederea luării deciziei finale [și anume, dacă ajutoarele noi puse în aplicare încalcă articolul 108 alineatul (3) din tratat], Comisia poate emite un ordin de furnizare de informații (37), prin care solicită statului membru să furnizeze informațiile respective. Dacă statul membru nu răspunde în termenul stabilit la ordinul de furnizare de informații, Comisia poate lua o decizie pe baza informațiilor de care dispune.

7.4.   Solicitările de informații suplimentare adresate statului membru în cauză

56.

În cazurile foarte complexe, după primirea din partea statului membru a observațiilor privind decizia de inițiere a procedurii, serviciile Comisiei pot fi nevoite să trimită o nouă solicitare de informații. Termenul în care statul membru trebuie să răspundă este în mod normal de o lună.

57.

Dacă statul membru nu răspunde în termenul respectiv, serviciile Comisiei vor trimite o scrisoare de atenționare în care este stabilit un termen final, acesta fiind, de obicei, de 20 zile lucrătoare. Serviciile Comisiei vor informa, de asemenea, statul membru că, în lipsa unui răspuns adecvat în termenul stabilit, Comisia are mai multe opțiuni în funcție de caracteristicile cazului. Aceasta poate observa că notificarea a fost retrasă (38) sau poate trimite altor surse o solicitare de informații (39). În cazurile de ajutoare ilegale, Comisia poate emite un ordin de furnizare de informații. Comisia poate lua, de asemenea, o decizie pe baza informațiilor de care dispune (40).

7.5.   Solicitările de informații adresate altor surse

58.

După inițierea procedurii oficiale de investigare, în cazurile în care s-a concluzionat oficial că statul membru nu a furnizat suficiente informații în cursul examinării preliminare, Comisia poate emite o solicitare de informații adresată altor surse decât statul membru (41).

59.

Dacă doresc să solicite informații de la beneficiarul ajutorului, serviciile Comisiei trebuie să obțină consimțământul expres al statului membru. Statul membru va avea, de regulă, un termen scurt pentru a răspunde la această cerere de consimțământ.

60.

Serviciile Comisiei vor respecta principiul proporționalității (42) și vor solicita informații altor surse numai dacă informațiile respective se află la dispoziția acelor părți. Părțile interesate vor dispune de o perioadă rezonabilă, de obicei, de cel mult o lună, pentru a furniza informațiile.

61.

Pe lângă solicitările de informații adresate altor surse, Comisia are, de asemenea, competența de a investiga și a colecta informații bazate pe jurisprudența instanțelor UE (43). Această competență generală nu este afectată de normele specifice care reglementează solicitările de informații adresate altor surse.

7.6.   Suspendarea justificată a unei investigații oficiale

62.

Serviciile Comisiei vor suspenda o investigație oficială numai în circumstanțe excepționale și în acord cu statul membru. Astfel de circumstanțe ar fi situația în care un stat membru solicită o suspendare pentru a aduce proiectul său în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat sau situația în care o hotărâre dintr-o cauză pendinte adusă în fața instanțelor UE ar putea avea impact asupra evaluării cazului.

63.

Suspendarea oficială va fi, în mod normal, acordată o singură dată, pentru o perioadă convenită în prealabil de serviciile Comisiei împreună cu statul membru în cauză.

7.7.   Adoptarea deciziei finale și prelungirea justificată a investigației oficiale

64.

Comisia depune întotdeauna eforturi pentru a adopta o decizie finală cu rapiditate și, în măsura în care este posibil, în termen de 18 luni de la inițierea procedurii (44). Acest termen poate fi prelungit de comun acord între serviciile Comisiei și statul membru. O prelungire poate fi adecvată în cazul unei măsuri de ajutor care prezintă aspecte noi sau ridică probleme juridice noi.

65.

Pentru a asigura respectarea termenului de 18 luni, Comisia se va strădui să adopte decizia finală în termen de cel mult șase luni de la transmiterea ultimelor informații de către statul membru sau de la expirarea ultimului termen.

8.   INVESTIGAȚII PE SECTOARE ECONOMICE ȘI INSTRUMENTE DE AJUTOR

66.

Comisia are competența de a efectua anchete sectoriale, în care va respecta principiul proporționalității (45). La sfârșitul unei astfel de anchete, Comisia va publica pe site-ul web al DG Concurență un raport cuprinzând rezultatele investigației sale. Comisia va informa statele membre și le va invita să prezinte, alături de alte părți interesate, observații cu privire la raport în termen de cel mult o lună.

67.

Informațiile obținute în urma anchetei sectoriale pot fi utilizate în procedurile privind ajutoarele de stat și pot conduce la inițierea de către Comisie, din proprie inițiativă, a unor investigații ale măsurilor de ajutor de stat.

9.   PLÂNGERILE OFICIALE

68.

Serviciile Comisiei depun eforturi pentru a trata plângerile părților interesate în mod cât mai eficient și mai transparent posibil, aplicând bunele practici descrise mai jos.

9.1.   Formularul de plângere și obligația de a demonstra că interesele pot fi afectate

69.

Conform articolului 1 litera (h) din Regulamentul de procedură, prin persoană interesată se înțelege orice stat membru și orice persoană, întreprindere sau asociație de întreprinderi ale cărei interese pot fi afectate de acordarea unui ajutor, în special beneficiarul ajutorului, întreprinderile concurente și asociațiile profesionale. Părțile interesate care doresc să trimită Comisiei o plângere oficială trebuie să completeze formularul de plângere (46) și să furnizeze toate informațiile solicitate, inclusiv o versiune neconfidențială a plângerii (47). Dacă formularul de plângere este complet și partea care îl depune demonstrează că interesele sale ar putea fi afectate prin acordarea ajutorului, după cum precizează articolul 1 litera (h) din Regulamentul de procedură (48), serviciile Comisiei vor înregistra plângerea ca plângere oficială.

70.

Dacă partea care depune plângerea nu furnizează toate informațiile solicitate în formularul de plângere sau nu demonstrează interesul său de a acționa, serviciile Comisiei vor trata plângerea ca transmitere de informații de piață (49) și vor informa partea în cauză în acest sens. Informațiile de piață pot determina Comisia să aprofundeze investigația.

9.2.   Termenul indicativ și rezultatul investigării unei plângeri oficiale

71.

Serviciile Comisiei depun eforturi pentru a investiga o plângere oficială în termenul neobligatoriu de 12 luni de la data înregistrării. Investigația poate dura mai mult în anumite circumstanțe, de exemplu dacă serviciile Comisiei trebuie să solicite informații suplimentare reclamantului, statului membru sau părților terțe.

72.

Dacă plângerea este nefondată, serviciile Comisiei vor încerca să informeze reclamantul în termen de două luni de la înregistrarea acesteia că nu există motive suficiente pentru a se pronunța asupra cazului. Acestea vor invita reclamantul să transmită observații suplimentare materiale în termen de o lună. Dacă reclamantul nu transmite observații suplimentare în acest termen, se va considera că plângerea a fost retrasă.

73.

În cazul plângerilor referitoare la ajutoarele autorizate și/sau la măsurile de ajutor care nu trebuie notificate, serviciile Comisiei vor încerca, de asemenea, să răspundă reclamantului în termen de două luni de la primirea plângerii.

74.

În funcție de volumul de muncă și ținând seama de dreptul lor de a stabili priorități în ceea ce privește investigațiile (50), serviciile Comisiei vor încerca să ia una din următoarele măsuri, în termen de 12 luni de la înregistrarea plângerii: — să adopte o decizie (51), trimițând reclamantului o copie a acesteia; — să trimită reclamantului o scrisoare în care prezintă opinia lor preliminară asupra măsurii pe baza informațiilor disponibile („scrisoare de evaluare preliminară”); scrisoarea respectivă nu constituie o poziție oficială a Comisiei.

75.

Dacă în scrisoarea de evaluare preliminară se concluzionează cu titlu provizoriu că nu este vorba de un ajutor incompatibil, reclamantul poate prezenta observații cu privire la aceasta în termen de o lună. Dacă reclamantul nu transmite observații în termenul stabilit, se va considera că plângerea a fost retrasă.

76.

Dacă plângerea se referă la un ajutor ilegal, serviciile Comisiei vor reaminti reclamantului că este posibil să inițieze acțiuni în instanțele naționale, care pot dispune suspendarea sau recuperarea ajutorului (52). Serviciile Comisiei pot atribui plângerilor oficiale referitoare la măsuri de ajutor contestate în instanțele naționale o prioritate scăzută pe durata procedurilor respective.

77.

Serviciile Comisiei vor trimite, de obicei, dar nu neapărat, statului membru versiunea neconfidențială a plângerilor motivate, pentru ca acesta să prezinte observații. Serviciile Comisiei vor invita statul membru în cauză să respecte termenele stabilite pentru prezentarea observațiilor și furnizarea informațiilor cu privire la plângeri. Plângerile vor fi, în mod normal, transmise statului membru în limba în care au fost redactate. Cu toate acestea, la cererea statului membru, serviciile Comisiei vor asigura traducerea. Acest lucru poate conduce la creșterea duratei procedurii.

78.

Serviciile Comisiei vor informa în mod sistematic statele membre și reclamanții cu privire la prelucrarea sau închiderea plângerilor.

10.   PLANURILE DE EVALUARE

79.

Efectele pozitive ale ajutoarelor de stat ar trebui să depășească eventualele lor efecte negative asupra concurenței și a comerțului. Pentru a asigura acest lucru, Comisia încurajează evaluarea ex-post efectivă a schemelor de ajutoare care ar putea conduce la denaturări semnificative ale concurenței. Printre acestea se numără schemele de ajutoare care au bugete mari sau caracteristici noi și schemele aplicate pe piețe pe care sunt de așteptat schimbări semnificative în materie de piață, tehnologie sau reglementare. Serviciile Comisiei vor decide în cursul fazei de prenotificare dacă este necesară o evaluare. Acestea vor informa statul membru cât mai curând posibil, pentru a-i acorda timp suficient în vederea elaborării unui plan de evaluare.

80.

În cazul schemelor care trebuie evaluate în temeiul RGECA (53), statul membru trebuie să notifice Comisiei planul de evaluare în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. Comisia va examina planul de evaluare și îl va aproba cât mai curând posibil dacă acesta îndeplinește condițiile necesare. Comisia va extinde apoi perioada în care schema poate fi pusă în aplicare în temeiul RGECA.

81.

În cazul schemelor notificate care trebuie evaluate, statul membru trebuie să transmită Comisiei planul de evaluare concomitent cu notificarea. Comisia va examina planul de evaluare împreună cu schema de ajutoare, iar decizia sa se va referi atât la plan, cât și la schema de ajutoare. Toate cerințele procedurale prevăzute de Regulamentul de procedură se aplică integral.

11.   MONITORIZAREA

82.

Comisia reexaminează permanent toate schemele de ajutoare existente în statele membre (54). Reexaminarea are loc în cooperare cu statele membre, care trebuie să furnizeze Comisiei toate informațiile necesare (55).

83.

După modernizarea ajutoarelor de stat, statele membre au avut mai multe posibilități de a acorda ajutoare care nu trebuie notificate Comisiei, în principal pentru că RGECA se aplică în prezent mai multor măsuri. Pentru a se asigura că aceste măsuri respectă în mod consecvent normele în întreaga UE, este din ce în ce mai important pentru Comisie să monitorizeze modul în care statele membre aplică schemele de ajutoare existente sau exceptate. Prin urmare, serviciile Comisiei au instituit un proces anual de monitorizare, în cursul căruia selectează un eșantion de cazuri de ajutor de stat pentru examinare mai aprofundată.

84.

Serviciile Comisiei verifică atât conformitatea schemelor selectate cu temeiul lor juridic, cât și modul lor de punere în aplicare (56).

85.

Serviciile Comisiei obțin informațiile necesare pentru monitorizare prin trimiterea de solicitări de informații către statele membre. Acestea au la dispoziție, de obicei, 20 de zile lucrătoare pentru a răspunde acestor solicitări. În cazuri justificate, de exemplu dacă trebuie furnizat un volum extrem de mare de informații, acest termen poate fi mai lung.

86.

În cazul în care informațiile furnizate nu sunt suficiente pentru a stabili dacă măsura este concepută și pusă în aplicare corect, serviciile Comisiei vor trimite statului membru solicitări suplimentare de informații.

87.

Serviciile Comisiei vor încerca să finalizeze monitorizarea unei măsuri de ajutor de stat în termen de 12 luni de la trimiterea primei solicitări de informații și să comunice statului membru în cauză rezultatul monitorizării.

12.   ÎMBUNĂTĂȚIREA COORDONĂRII ȘI A PARTENERIATULUI CU STATELE MEMBRE

88.

După modernizarea ajutoarelor de stat, statele membre au o mai mare responsabilitate în ceea ce privește controlul ajutoarelor de stat și mai multe posibilități de a acorda ajutoare care nu trebuie notificate Comisiei. Prin urmare, cooperarea dintre Comisie și statele membre în domeniul aplicării normelor privind ajutoarele de stat a devenit mai importantă.

89.

Pentru a promova relații de lucru mai strânse cu statele membre, serviciile Comisiei au înființat mai multe grupuri de lucru care reunesc reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei. Aceste grupuri de lucru se întrunesc periodic și fac schimb de informații legate de aspectele practice ale aplicării normelor privind ajutoarele de stat și de experiența acumulată în acest context. Serviciile Comisiei asigură secretariatul grupurilor de lucru.

90.

De asemenea, serviciile Comisiei sunt pregătite să sprijine statele membre, de exemplu prin furnizarea de orientări informale cu privire la interpretarea noilor norme. De asemenea, la cererea statelor membre, serviciile Comisiei se străduiesc să asigure sesiuni de formare pentru acestea în domeniul ajutoarelor de stat.

91.

Serviciile Comisiei au înființat și o rețea de coordonatori naționali pentru a facilita contactele zilnice cu statele membre. Coordonatorul național este un punct de contact pentru statele membre care doresc să se adreseze serviciilor Comisiei în legătură cu modul de gestionare a cazurilor și cu alte aspecte ale aplicării normelor privind ajutoarele de stat. Coordonatorilor naționali ar trebui să li se trimită în copie corespondența electronică privind aspectele orizontale, în special cea privind abordarea la nivel de portofoliu de cazuri.

13.   VIITOAREA REVIZUIRE

92.

Comisia va aplica prezentul Cod de bune practici măsurilor notificate și măsurilor care au fost supuse în alt mod atenției sale, în treizeci de zile de la data publicării acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

93.

Prezentul Cod de bune practici poate fi revizuit pentru a reflecta: — modificările aduse măsurilor legislative, interpretative și administrative; — jurisprudența relevantă a instanțelor UE; sau — experiența dobândită în aplicarea sa.

94.

Comisia va întreține un dialog regulat cu statele membre și cu alte părți interesate pe tema aplicării Regulamentului de procedură, în general, și a prezentului Cod de bune practici, în special.

---

(1)  Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 262, 19.7.2016, p. 1).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1084 al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce privește ajutoarele pentru infrastructurile portuare și aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale, precum și schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce privește calcularea costurilor eligibile (JO L 156, 20.6.2017, p. 1).

(3)  Tablou de bord privind ajutoarele de stat 2017, Results, trends and observations regarding EU28 State Aid expenditure reports for 2016 (Rezultate, tendințe și observații referitoare la rapoartele UE 28 privind cheltuielile aferente ajutoarelor de stat pentru 2016), 29.11.2017, p. 14.

(4)  Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 248, 24.9.2015, p. 9).

(5)  A se vedea comunicatul de presă al Comisiei intitulat „Ajutoare de stat: Comisia oferă îndrumări cu privire la măsurile locale de sprijin public care nu constituie un ajutor de stat”, IP/16/3141, 21 septembrie 2016 și comunicatul de presă al Comisiei intitulat „Ajutoare de stat: Comisia oferă îndrumări cu privire la măsurile locale de sprijin public care se pot acorda fără aprobare prealabilă din partea Comisiei”, IP/15/4889, 29 aprilie 2015.

(6)  Propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale, COM/2018/398 final – 2018/0222, 6 iunie 2018.

(7)  Întrucât o parte semnificativă din măsurile la care se referă Comunicarea privind procedura simplificată sunt în prezent exceptate de la obligația de notificare a ajutoarelor de stat și, în consecință, utilizarea acestei proceduri este foarte limitată, Comunicarea privind procedura simplificată a fost integrată în prezentul Cod de bune practici.

(8)  Comunicarea Comisiei privind Codul celor mai bune practici de desfășurare a procedurilor de control al ajutoarelor de stat (JO C 136, 16.6.2009, p. 13).

(9)  Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor tipuri de ajutoare de stat (JO C 136, 16.6.2009, p. 3).

(10)  Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 248, 24.9.2015, p. 9).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2015/2282 al Comisiei din 27 noiembrie 2015 (JO L 325, 10.12.2015, p. 1).

(12)  A se vedea articolul 4 alineatul (5), care se referă la deciziile prevăzute la articolul 4 alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul de procedură. Acest termen nu poate fi respectat dacă serviciile Comisiei trebuie să transmită mai multe solicitări de informații din cauza faptului că notificările primite sunt incomplete.

(13)  Conform articolului 30 din Regulamentul de procedură, Comisia este obligată să respecte secretul profesional în toate procedurile legate de ajutoarele de stat. Acest aspect este întărit de obligația generală de a păstra secretul profesional, prevăzută la articolul 339 din tratat.

(14)  Astfel, aprecierea nu constituie o poziție oficială a Comisiei sau nu aduce atingere unei astfel de poziții.

(15)  În prezent, în fiecare an, la sfârșitul lunii ianuarie și la sfârșitul lunii septembrie.

(16)  De exemplu, în cazurile în care instituțiile financiare ale Uniunii Europene acționează ca fond de plasament.

(17)  A se vedea articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.

(18)  De exemplu, studii sau avize ale experților externi.

(19)  În afară de cazul în care se convine altfel în planificarea convenită de comun acord.

(20)  Conform articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.

(21)  Conform articolului 4 alineatul (2) sau articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.

(22)  Pe baza unui ordin de recuperare pendinte al statului membru, a se vedea Hotărârea CJUE din 9 martie 1994, Cauza C-188/92, TWD Textilwerke Deggendorf, ECLI:EU:C:1994:90.

(23)  Anexa la prezentul Cod de bune practici.

(24)  Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare.

(25)  Acest rezumat se bazează pe formularul standard prevăzut în anexa la prezentul Cod de bune practici.

(26)  Conform articolului 4 alineatul (2) sau articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.

(27)  „Rezumatul relevant” este un scurt rezumat al motivelor pentru care Comisia a decis să inițieze procedura respectivă. Rezumatul relevant se traduce în toate limbile oficiale ale UE și se publică în Jurnalul Oficial împreună cu textul integral al deciziei de inițiere a procedurii.

(28)  Comunicarea Comisiei privind secretul profesional în deciziile din domeniul ajutorului de stat (JO C 297, 9.12.2003, p. 6).

(29)  Conform punctului 33 din Comunicarea privind secretul profesional.

(30)  Conform punctului 34 din Comunicarea privind secretul profesional.

(31)  Articolul 6 din Regulamentul de procedură.

(32)  Fără a aduce atingere articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

(33)  Conform jurisprudenței consacrate, Comisia are dreptul să trimită părților interesate cunoscute decizia de inițiere a investigației oficiale; a se vedea, de exemplu, cauza T-198/01, Technische Glaswerke Ilmenau/Comisia, ECLI:EU:T:2004:222, punctul 195; cauzele conexate C-74/00 P și C-75/00 P, Falck Spa și alții/Comisia, ECLI:EU:C:2002:524, punctul 83.

(34)  Și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

(35)  Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

(36)  Conform articolului 9 alineatul (7) și articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

(37)  Articolul 12 din Regulamentul de procedură.

(38)  Articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.

(39)  Articolul 7 din Regulamentul de procedură.

(40)  Articolul 9 alineatul (7) și articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

(41)  Articolul 7 din Regulamentul de procedură.

(42)  Articolul 7 din Regulamentul de procedură.

(43)  De exemplu, în cauza T-198/01, Technische Glaswerke Ilmenau/Comisia, ECLI:EU:T:2004:222, Tribunalul a recunoscut implicit dreptul Comisiei de a adresa întrebări uneia dintre societățile care au transmis observații în urma deciziei de inițiere a procedurii oficiale de investigare. În mod similar, în cauza T-296/97 Alitalia/Comisia, ECLI:EU:T:2000:289, Tribunalul a acceptat, de asemenea, implicit că, prin consultanții săi desemnați, Comisia putea contacta investitorii instituționali pentru a evalua condițiile de efectuare a investițiilor de către statul italian în Alitalia.

(44)  Articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură. În temeiul articolului 15 alineatul (2) din regulamentul respectiv, Comisia nu este obligată să respecte acest termen în cazul ajutoarelor ilegale.

(45)  Articolul 25 din Regulamentul de procedură.

(46)  Anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare.

(47)  A se vedea articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

(48)  „Persoană interesată” înseamnă orice stat membru și orice persoană, întreprindere sau asociație de întreprinderi ale cărei interese pot fi afectate de acordarea unui ajutor, în special beneficiarul ajutorului, întreprinderile concurente și asociațiile profesionale.

(49)  După cum se explică în considerentul 32 din preambulul Regulamentului de procedură, „[p]entru a asigura calitatea plângerilor prezentate Comisiei și, în același timp, transparența și securitatea juridică, este necesară stabilirea condițiilor pe care ar trebui să le îndeplinească o plângere astfel încât Comisia să intre în posesia informaților privind un ajutor presupus ilegal și să declanșeze procedura de examinare preliminară. Plângerile care nu îndeplinesc aceste condiții ar trebui să aibă regimul unor informații generale referitoare la piață și nu ar trebui să ducă neapărat la o investigație ex officio.”

(50)  Cauza T-475/04, Bouygues SA/Comisia, ECLI:EU:T:2007:196, punctele 158 și 159.

(51)  Articolul 4 din Regulamentul de procedură.

(52)  A se vedea Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanțele naționale (JO C 85, 9.4.2009, p. 1).

(53)  Articolul 1 alineatul (2) litera (a) din RGECA exclude din sfera de aplicare a exceptării pe categorii de ajutoare schemele de ajutoare cu bugete anuale de peste 150 de milioane EUR, după șase luni de la intrarea lor în vigoare, cu excepția cazului în care Comisia a prelungit această perioadă ca urmare a aprobării unui plan de evaluare.

(54)  În temeiul articolului 108 alineatul (1) din tratat.

(55)  În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

(56)  Dacă schema a fost efectiv pusă în aplicare.

---

---