52017IP0040

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52017IP0040 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52017IP0040

Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la Raportul anual referitor la guvernanța pieței unice în cadrul semestrului european din 2017 (2016/2248(INI))

JO C 252, 18.7.2018, p. 164–170 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

18.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 252/164

P8_TA(2017)0040

Guvernanța pieței unice în cadrul semestrului european din 2017

Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la Raportul anual referitor la guvernanța pieței unice în cadrul semestrului european din 2017 (2016/2248(INI))

(2018/C 252/16)

Parlamentul European,

—	având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2016 (1) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 27 aprilie 2016,

—	având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015 (2) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 3 iunie 2015,

—	având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014 (3) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 28 mai 2014,

—	având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice (4) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 8 mai 2013,

—	având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică (5),

—	având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la barierele netarifare de pe piața unică (6),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2015 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2016 – Consolidarea redresării și stimularea convergenței” (COM(2015)0690),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016 privind analiza anuală a creșterii pentru 2017 (COM(2016)0725),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550) și raportul privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre (SWD(2015)0203),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012 intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012 privind implementarea directivei privind serviciile (COM(2012)0261), astfel cum a fost actualizată în octombrie 2015,

—	având în vedere studiul din septembrie 2014 intitulat The Cost of Non-Europe in the Single Market (Costurile non-Europei pe piața unică), comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

—

având în vedere studiul din septembrie 2014 intitulat Indicators for Measuring the Performance of the Single Market – Building the Single Market Pillar of the European Semester (Indicatorii de măsurare a performanței pieței unice – construirea pilonului privind piața unică în cadrul semestrului european), comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor,

—	având în vedere studiul din septembrie 2014 intitulat Contribution of the Internal Market and Consumer Protection to Growth (Contribuția pieței interne și a protecției consumatorilor la creștere), comandat de Comisia IMCO,

—	având în vedere ediția din iulie 2016 a Tabloului de bord online al pieței unice,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 17-18 martie 2016,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2016,

—	având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

—	având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0016/2017),

A.	întrucât realizarea unei piețe unice mai aprofundate și mai echitabile va fi esențială pentru crearea de noi locuri de muncă, promovarea productivității și asigurarea unui climat atractiv pentru investiții și inovare, precum și a unui mediu favorabil consumatorilor;

B.	întrucât acest lucru necesită un impuls reînnoit pe întreg teritoriul Europei, inclusiv finalizarea și punerea în aplicare în timp util a diferitelor strategii privind piața unică, în special a Strategiei privind piața unică digitală;

C.	întrucât acest impuls reînnoit trebuie să includă și consecințele Brexitului, printre altele pentru libera circulație a mărfurilor și a serviciilor, dreptul de stabilire, uniunea vamală și acquis-ul din domeniul pieței interne în general;

întrucât, ca urmare a crizei economice care a început în 2008, UE se confruntă încă cu o perioadă de stagnare, caracterizată de o lentă redresare economică, rate ridicate ale șomajului și vulnerabilități sociale; întrucât mottoul Analizei anuale a creșterii (AAC) pentru 2016 a fost, pe o notă mai optimistă, „consolidarea redresării și stimularea convergenței”;

întrucât în AAC 2017 se reamintește că este necesar să se realizeze o redresare economică favorabilă incluziunii, care să țină seama de dimensiunea socială a pieței unice, și întrucât în AAC se subliniază, de asemenea, necesitatea ca Europa să investească puternic în persoanele tinere și cele aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și în întreprinderile nou-înființate și IMM-uri;

F.	întrucât, în pofida redresării economice, șomajul rămâne mult prea ridicat în multe părți ale Europei și întrucât nivelul ridicat de șomaj pe o durată de timp prelungită are efecte sociale negative în multe state membre;

întrucât semestrul european vizează ameliorarea coordonării politicilor economice și fiscale în întreaga UE cu scopul de a crește stabilitatea, a promova creșterea economică și ocuparea forței de muncă și a consolida competitivitatea, în concordanță cu obiectivele echității sociale și ale protecției celor mai vulnerabile persoane din societate; întrucât acest obiectiv nu a fost realizat;

întrucât piața unică este unul dintre elementele care se află la baza UE, precum și una dintre realizările sale majore; întrucât, pentru a stimula eficient creșterea economică și a stabiliza economia, semestrul european trebuie să includă în egală măsură piața unică și politicile care vizează finalizarea acesteia,

Consolidarea pilonului pieței unice în cadrul semestrului european

reafirmă că piața unică este una dintre pietrele de temelie ale UE și coloana vertebrală a economiei statelor membre și a întregului proiect european; remarcă faptul că piața unică rămâne fragmentată și insuficient pusă în practică și dispune de un potențial semnificativ de creștere, de inovare și de creare de locuri de muncă; subliniază că piața unică joacă un rol esențial în ceea ce privește consolidarea cu succes a redresării UE, promovarea convergenței și sprijinirea investițiilor în persoanele tinere și cele aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și în întreprinderile nou-înființate și IMM-uri; solicită Comisiei să asigure finalizarea tuturor dimensiunilor pieței unice, inclusiv bunurile, serviciile, capitalul, forța de muncă, energia, transportul și sectorul digital;

își reiterează apelul privind crearea unui pilon solid al pieței unice în cadrul semestrului european, printr-un sistem de identificare și de monitorizare periodică a obstacolelor specifice fiecărei țări în calea pieței unice, care, în ultima vreme, au tins să fie introduse cu un impact, o frecvență și un domeniu de aplicare mai extinse în statele membre; solicită o evaluare aprofundată a integrării pieței unice și a competitivității interne; insistă asupra faptului că evaluarea nivelului de integrare a pieței unice ar trebui să devină o parte integrantă a cadrului de guvernanță economică;

reamintește că semestrul european a fost introdus în 2010 pentru a garanta că statele membre discută despre planurile lor economice și bugetare cu partenerii lor din UE în anumite momente ale anului, putând astfel să facă comentarii cu privire la planurile lor respective și să monitorizeze progresele în mod colectiv; subliniază importanța menținerii accentului pe performanța socială, precum și pe promovarea convergenței economice și sociale ascendente;

subliniază că pilonul pieței unice din cadrul semestrului european ar trebui să permită identificarea domeniilor care joacă un rol crucial, în cadrul tuturor dimensiunilor pieței unice, pentru crearea creșterii economice și a locurilor de muncă; subliniază, de asemenea, că acest pilon ar trebui să servească drept referință pentru angajamentele în favoarea reformelor structurale din statele membre;

subliniază că pilonul pieței unice din cadrul semestrului european ar permite o evaluare periodică a guvernanței pieței unice prin intermediul unor verificări sistematice ale legislației naționale și al unor instrumente de analiză a datelor pentru detectarea neconformității, îmbunătățind monitorizarea legislației privind piața unică, furnizând instituțiilor informațiile necesare pentru reformarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării cadrului de reglementare al pieței unice și oferind cetățenilor rezultate concrete;

salută eforturile depuse de Comisie cu scopul de a se asigura că beneficiile globalizării și ale schimbărilor tehnologice sunt distribuite în mod echitabil la nivelul diferitelor grupuri în cadrul societății, în special al tinerilor; solicită creșterea gradului de conștientizare la toate nivelurile cu privire la impactul politicilor și al reformelor asupra distribuției veniturilor, prin garantarea egalității, echității și incluziunii;

consideră că, în privința măsurilor sau a punerii în aplicare la nivel național, intervenția timpurie poate fi mai eficace și pot fi obținute rezultate mai bune decât prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; totuși, subliniază că, în cazul în care procedura de intervenție timpurie nu dă rezultate, Comisia trebuie să utilizeze toate măsurile disponibile, inclusiv proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației privind piața unică;

solicită din nou Comisiei să ia temeinic în considerare, pentru a realiza o piață unică a UE pregătită pentru secolul XXI, domeniile-cheie de creștere economică și de creare de locuri de muncă, astfel cum au fost identificate în prealabil de către Comisie și indicate ulterior în studiul din septembrie 2014, intitulat The Cost of Non-Europe in the Single Market (Costurile non-Europei pe piața unică), și anume serviciile, piața unică digitală, în special comerțul electronic, acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor, achizițiile publice și concesiunile și libera circulație a mărfurilor;

îndeamnă Comisia să monitorizeze în mod sistematic punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor privind piața unică prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări, în special în cazul în care normele respective contribuie la reformele structurale, și reamintește importanța noii abordări adoptate de Comisie, care acordă o mare atenție echității sociale; invită Comisia să raporteze Parlamentului cu privire la progresele înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări referitoare la funcționarea pieței unice și la integrarea piețelor produselor, bunurilor și serviciilor, ca parte a pachetului de analiză anuală a creșterii;

10.

reamintește că punerea în aplicare generală a reformelor-cheie prezentate în recomandările specifice fiecărei țări este încă dezamăgitoare în unele domenii și variază de la o țară la alta; solicită statelor membre să înregistreze progrese rapide în ceea ce privește adoptarea de reforme în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, precum și să asigure o programare și o punere în aplicare corespunzătoare, cu scopul de a spori potențialul de creștere și de a stimula coeziunea economică, socială și teritorială;

11.

consideră că trebuie consolidată asumarea de către parlamentele naționale a recomandărilor specifice fiecărei țări; încurajează statele membre să ofere Comisiei posibilitatea de a prezenta recomandările specifice fiecărei țări în parlamentele naționale; solicită, în plus, statelor membre să pună în aplicare recomandările specifice fiecărei țări; solicită din nou Comisiei să prezinte comisiei competente a Parlamentului un raport privind măsurile adoptate pentru a asigura realizarea de progrese în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, precum și privind progresele înregistrate până acum;

12.

invită Consiliul Competitivitate să își asume un rol activ în monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări de către statele membre, precum și în procesul de formulare a acestor recomandări;

13.

subliniază că, printre obiectivele Planului de investiții pentru Europa, se află eliminarea barierelor inutile, consolidarea inovării și aprofundarea pieței unice, prin încurajarea investițiilor în capitalul uman și în infrastructura socială;

14.

subliniază că îmbunătățirea mediului de investiții înseamnă consolidarea pieței unice prin garantarea unei mai mari previzibilități a reglementărilor, asigurarea unor condiții mai bune de concurență echitabilă în UE și eliminarea barierelor inutile din calea investițiilor atât din interiorul, cât și din exteriorul UE; reamintește că investițiile sustenabile necesită un mediu de afaceri puternic și previzibil; ia act de faptul că, la nivelul UE, au fost lansate mai multe direcții de acțiune, astfel cum se prevede în Strategia privind piața unică și în documentele referitoare la uniunea energetică și la piața unică digitală, și consideră că acest efort de la nivelul UE trebuie completat cu un efort la nivel național;

15.

reamintește că noul set de recomandări pentru zona euro include reforme menite să asigure piețe ale produselor și ale serviciilor deschise și competitive; reamintește, de asemenea, că inovarea și concurența la nivel național și transfrontalier sunt esențiale pentru o piață unică funcțională și consideră că legislația europeană ar trebui să urmărească garantarea acestui lucru;

16.

sprijină apelul Comisiei adresat statelor membre de a-și intensifica eforturile cu privire la cele trei elemente ale triunghiului politicii economice, punând accentul pe echitatea socială cu scopul de a realiza o creștere economică mai favorabilă incluziunii;

17.

este de acord cu opinia Comisiei, potrivit căreia eforturile de convergență compatibile cu piața unică trebuie să se bazeze pe cele mai bune practici privind strategiile de învățare pe tot parcursul vieții, pe politici eficace menite să îi ajute pe șomeri să revină pe piața forței de muncă, pe o protecție socială modernă și favorabilă incluziunii și pe sistemul de învățământ;

Exploatarea potențialului pieței unice în domeniile-cheie de creștere economică

18.

subliniază că, în pofida eliminării barierelor tarifare de pe piața unică, există încă un număr foarte mare de diverse bariere netarifare inutile; subliniază că, pentru a se consolida piața unică, este necesar să fie întreprinse acțiuni urgente atât la nivelul UE, cât și la nivel național pentru a se aborda problema acestor bariere netarifare inutile într-un mod care să fie compatibil cu promovarea standardelor sociale, de protecție a consumatorilor și de mediu pentru a se intensifica concurența și a se crea creștere economică și locuri de muncă; subliniază că protecționismul și măsurile discriminatorii ale statelor membre nu ar trebui tolerate; reamintește solicitarea sa de realizare de către Comisie în 2016 a unei prezentări generale cuprinzătoare privind barierele netarifare de pe piața unică și a unei analize a mijloacelor de eliminare a acestora, făcând o distincție clară între barierele netarifare și reglementările pentru implementarea într-o manieră proporțională a unui obiectiv legitim de politică publică al unui stat membru, inclusiv o propunere ambițioasă de a elimina aceste bariere netarifare cât mai curând posibil, pentru a debloca potențialul încă neexploatat al pieței unice;

19.

subliniază că barierele legate de furnizarea liberă a serviciilor reprezintă un motiv deosebit de preocupare, deoarece acestea împiedică, în primul rând, activitatea transfrontalieră a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt o forță motrice a dezvoltării economiei UE; remarcă faptul că cerințele, inspecțiile și sancțiunile administrative disproporționate pot duce la un regres al realizărilor pieței unice;

20.

atrage atenția asupra Strategiei privind piața unică și a acțiunilor specifice ale acesteia, care ar trebui să fie menite să creeze oportunități pentru consumatori, specialiști și întreprinderi, în special pentru IMM-uri, să sprijine și să facă posibile modernizarea și inovarea de care Europa are nevoie, precum și să conducă la rezultate practice care aduc avantaje în viața de zi cu zi a consumatorilor și a întreprinderilor; solicită Comisiei și statelor membre să asigure cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltarea și prosperitatea economiei colaborative; subliniază faptul că economia colaborativă deține un potențial foarte mare în ceea ce privește creșterea economică și posibilitatea de alegere a consumatorului;

21.

solicită statelor membre să introducă reforme și politici cu scopul de a facilita difuzarea noilor tehnologii pentru a se asigura că o gamă mai largă de întreprinderi se bucură de beneficiile acestora; invită Comisia să prezinte rapid propunerile concrete prevăzute în AAC 2017 referitoare la aplicarea normelor privind piața unică, precum și la măsurile din domeniul serviciilor pentru întreprinderi, inclusiv facilitarea adoptării lor la nivel transfrontalier și crearea unui sistem de TVA simplu, modern și invulnerabil la fraude;

22.

salută anunțul Comisie prezentat în cadrul AAC 2017 referitor la lucrările în curs privind un cadru unic de autorizare la nivelul UE, care să se aplice direct proiectelor mari cu o dimensiune transfrontalieră sau platformelor majore de investiții care implică cofinanțare națională;

23.

solicită Comisiei să se asigure că normele UE privind achizițiile publice sunt puse în aplicare în timp util, în special în ceea ce privește introducerea unui sistem electronic de achiziții publice și noile dispoziții care încurajează divizarea contractelor în loturi, element esențial pentru stimularea inovației și a concurenței, precum și pentru sprijinirea IMM-urilor pe piețele de achiziții publice;

24.

subliniază, în ceea ce privește piața unică a serviciilor, că este în mod clar necesară îmbunătățirea furnizării de servicii la nivel transfrontalier, menținând totodată calitatea ridicată a acestor servicii; ia act de propunerea Comisiei referitoare la un pașaport privind serviciile și la un modul de notificare armonizat; încurajează Comisia să monitorizeze evoluția pieței și, dacă este necesar, să ia măsuri în ceea ce privește cerințele de asigurare pentru întreprinderi și pentru furnizorii de servicii din domeniul construcțiilor;

25.

constată că peste 5 500 de profesii din Europa necesită calificări specifice sau un titlu specific și salută, în acest context, evaluarea reciprocă a profesiilor reglementate, realizată de către Comisie împreună cu statele membre;

26.

solicită Comisiei să acționeze ferm împotriva protecționismului aplicat de statele membre; consideră că statele membre ar trebui să evite măsurile discriminatorii, cum ar fi legile comerciale și fiscale care afectează doar anumite sectoare sau modele de afaceri care distorsionează concurența, îngreunând stabilirea întreprinderilor străine într-un anumit stat membru, fapt care constituie o încălcare gravă a principiilor pieței interne;

27.

așteaptă, în ceea ce privește piața unică a bunurilor, o propunere a Comisiei de revizuire a Regulamentului privind recunoașterea reciprocă, care să garanteze că întreprinderile au efectiv dreptul de a introduce în mod liber pe piața UE produse care sunt comercializate legal într-un stat membru; subliniază că principiul recunoașterii reciproce nu este aplicat și respectat în mod adecvat de către statele membre, ceea ce determină adeseori întreprinderile să se concentreze asupra depășirii dificultăților legate de lipsa punerii în aplicare, în loc să se ocupe de desfășurarea activităților lor;

28.

îndeamnă Comisia să ducă mai departe ideea sa privind un sistem european de standardizare unic și coerent, care să se adapteze mediului în schimbare, să sprijine mai multe politici și să aducă beneficii consumatorilor și întreprinderilor; subliniază că standardele europene sunt adoptate în mod frecvent în întreaga lume, iar acest lucru nu doar contribuie la îmbunătățirea interoperabilității și a siguranței, la reducerea costurilor și la integrarea mai ușoară a întreprinderilor în comerț și lanțurile valorice, ci și capacitează industria prin intermediul internaționalizării;

29.

consideră că dezvoltarea pieței unice digitale este esențială pentru stimularea creșterii, crearea unor locuri de muncă de calitate, promovarea inovării necesare în cadrul pieței UE, menținerea competitivității economiei europene la nivel mondial și generarea de beneficii atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori; solicită statelor membre să coopereze pe deplin în ceea ce privește punerea în aplicare a pieței unice digitale;

Consolidarea guvernanței pieței unice

30.

își reiterează apelul adresat Comisiei de a îmbunătăți guvernanța pieței unice prin dezvoltarea unui set de instrumente analitice, inclusiv indicatori sociali, care să măsoare mai bine performanța acesteia în cadrul pilonului pieței unice al semestrului european; consideră că aceste instrumente analitice ar putea furniza informații utile pentru recomandările specifice fiecărei țări, AAC, orientările Consiliului European adresate statelor membre și planurile de acțiune naționale vizând punerea în aplicare a orientărilor privind piața unică;

31.

solicită să se pună în aplicare cadrul de guvernanță a pieței unice și să se consolideze monitorizarea și evaluarea aplicării corecte, la timp și cu succes a normelor privind piața unică; solicită statelor membre să își îmbunătățească performanța în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de guvernanță ale pieței unice și să utilizeze mai bine datele Tabloului de bord al pieței unice disponibile pentru fiecare stat membru, precum și evoluția acestora din punctul de vedere al performanței politicilor;

32.

consideră că este necesar să se definească un sistem integrat de măsurare, care să combine diferite metodologii, cum ar fi indicatori sintetici, un set sistematic de indicatori și instrumente sectoriale, pentru a măsura performanța pieței unice, în scopul incorporării acesteia în semestrul european; îndeamnă Comisia, pentru a măsura și totodată a impulsiona aprofundarea pieței unice în domenii-cheie prioritare, să ia în considerare stabilirea unui indicator principal și a unui obiectiv măsurabil pentru acest indicator în ceea ce privește integrarea pieței unice;

33.

solicită din nou Comisiei să introducă, atunci când acest lucru este justificat, obiective cantitative de reducere a sarcinilor administrative inutile la nivel european; solicită ca aceste obiective cantitative să fie avute în vedere în cadrul noii inițiative a Comisiei privind reducerea sarcinilor administrative;

34.

consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și moderniza administrațiile publice, oferind servicii digitale mai multe și mai accesibile pentru cetățeni și întreprinderi, și să faciliteze cooperarea transfrontalieră și interoperabilitatea administrațiilor publice;

35.

solicită Comisiei ca fiecare inițiativă legislativă să fie precedată de o evaluare aprofundată a impactului, care să ia în considerare consecințele actului legislativ pentru mediul de afaceri în toate statele membre, și să evalueze cu atenție echilibrul adecvat dintre costurile și obiectivele proiectului pentru întreaga UE;

36.

solicită Comisiei să își continue în mod riguros acțiunile în domeniul controlului inteligent al respectării legislației și al culturii conformității pentru a elimina cazurile în care, în prezent, nu se poate beneficia în mod real de toate oportunitățile pe care piața unică le pune la dispoziție pe hârtie deoarece legislația UE nu este suficient de bine pusă în aplicare și respectată;

37.

solicită Comisiei să consolideze mecanismul de supraveghere a pieței pentru a detecta produsele care nu sunt sigure și care nu respectă normele în vigoare și a le elimina de pe piața unică; solicită din nou adoptarea imediată de către Consiliu a pachetului privind siguranța produselor și supravegherea pieței;

38.

salută și așteaptă cu nerăbdare inițiativa Comisiei de a crea un portal digital unic care să se bazeze pe instrumentele și serviciile existente, precum ghișeele unice, punctele de informare despre produse, punctele de informare despre produse pentru construcții, portalul „Europa ta” și SOLVIT, și să le îmbunătățească, făcându-le mai ușor de utilizat atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi;

39.

ia act de rolul pozitiv al acțiunilor de verificare „EU Sweeps” lansate de Comisie pentru a consolida respectarea legislației privind protecția consumatorului prin intermediul unor acțiuni coordonate de control, menite să identifice cazurile de încălcare a acesteia în mediul online;

40.

recunoaște importanța principiilor privind o mai bună reglementare și a inițiativei REFIT, menite să asigure o mai mare coerență a legislației actuale și viitoare, menținând, în același timp, suveranitatea în materie de reglementare și necesitatea de a se garanta un cadru juridic stabil și predictibil;

41.

subliniază importanța ajutorului și a cooperării Comisiei cu statele membre în domeniul unei mai bune transpuneri și aplicări a legislației privind piața unică; subliniază, în acest context, necesitatea unor acțiuni suplimentare la nivel național, inclusiv pentru a reduce poverile administrative și a evita introducerea unor cerințe suplimentare la transpunerea directivelor în legislația națională (suprareglementare), cum ar fi barierele fiscale în calea investițiilor transfrontaliere;

42.

subliniază că piața unică ar trebui să continue să funcționeze pentru toți actorii de pe piață – cetățenii UE, în special studenții, specialiștii și antreprenorii, cu precădere IMM-urile – din toate statele membre, care ar trebui să se afle în dialog permanent și să se angajeze să evalueze ce funcționează și ce nu și în ce fel politica privind piața unică ar trebui dezvoltată în viitor; subliniază, în acest context, rolul Forumului pieței unice, care este organizat anual de Comisie în cooperare cu partenerii locali, precum autoritățile naționale, părțile interesate din cadrul societății civile, partenerii sociali, camerele de comerț și asociațiile de întreprinderi;

o o

43.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0060.

(2) JO C 316, 30.8.2016, p. 98.

(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0130.

(4) JO C 24, 22.1.2016, p. 75.

(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0237.

(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0236.

Top

Choose the experimental features you want to try