12.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 342/51

1.

subliniază că IMM-urile, principalele motoare de creștere economică și de generare de locuri de muncă, necesită atât un mediu de reglementare simplu, clar, consecvent și stabil din punct de vedere juridic, cât și un mediu economic bazat pe un nivel suficient al capacităților de investiții publice și private;

2.

subliniază impactul disproporționat al birocrației asupra IMM-urilor, costurile relative de asigurare a conformității în domenii precum impozitarea sau obligațiile de raportare fiind disproporționat de mari pentru ele prin comparație cu întreprinderile mai mari;

3.

prin urmare, subliniază cu tărie necesitatea unui cadru european de reglementare mai favorabil IMM-urilor, prin îndepărtarea barierelor de la toate nivelurile aflate în calea creării și dezvoltării de întreprinderi;

4.

recunoaște progresele realizate prin intermediul „Small Business Act” pentru Europa (SBA) din 2008 (1), revizuirea SBA din 2011 (2), precum și prin Planul de acțiune „Antreprenoriat 2020” din 2013 (3);

5.

își reiterează sprijinul, exprimat în avizul privind ameliorarea pieței unice (4), față de obiectivul Comisiei de a facilita înregistrarea TVA și obligațiile de raportare, care se înscrie în strategia privind piața unică; regretă, însă, că reprezentanții locali și regionali nu au fost consultați în mod oficial pentru a se asigura luarea în considerare a preocupărilor acestora – de exemplu în ceea ce privește nevoile IMM-urilor din regiunile transfrontaliere;

6.

subliniază necesitatea unei politici europene coerente, vizibile și actualizate în domeniul IMM-urilor, orientate către obținerea de rezultate și punerea în aplicare, care să se bazeze pe inițiativele anterioare și să le consolideze, și care să integreze principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” în toate nivelurile de guvernare și în toate politicile;

7.

prin urmare, își reiterează solicitările privind revizuirea și consolidarea SBA, precum și acordarea unui rol mai important regiunilor și orașelor în punerea în aplicare a principiilor acestei inițiative; își reafirmă angajamentului de a promova punerea în aplicare a SBA prin inițiativa „Regiuni europene întreprinzătoare” (REI);

8.

atrage atenția asupra faptului că rețeaua reprezentanților IMM-urilor acționează ca interfața principală între Comisia Europeană și factorii de decizie politică de la nivel național; invită Comisia să includă în mod oficial și sistematic reprezentanții locali și regionali pentru IMM-uri în această rețea;

9.

recunoaște că UE are, în esență, un mediu de reglementare propice întreprinderilor; subliniază totuși că există în continuare diferențe în ceea ce privește timpul, costul și volumul formalităților necesare înființării unei întreprinderi; solicită statelor membre să își alinieze normele la cele mai bune practici, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi evaluarea oportunităţii acestora; subliniază, în acest sens, că bune practici precum, printre altele, Iniciativa Lisboa, care permite înfiinţarea unei întreprinderi în 36 de minute, poate constitui o sursă de inspirație;

10.

subliniază rolul clusterelor în a sprijini întreprinderile mici să crească prin testarea pieţei și analize de piață, prin generarea de posibilități de inovare și de calificare, și recomandă să se acorde un sprijin specific acestor activități prin intermediul unor programe precum COSME;

11.

subliniază rezultatele seminarului ECON pe tema „Reglementare inteligentă – creștere inteligentă” desfășurat la Seggauberg, Stiria, și ale dialogului cu cetățenii organizat ulterior, care evidențiază necesitatea obținerii de rezultate concrete prin abordări noi și inovatoare;

12.

subliniază importanța integrării principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” în politicile UE și în procesul de luare a deciziilor; solicită criterii de evaluare a impactului orientate mai ferm în favoarea IMM-urilor și o analiză mai sistematică a impactului teritorial al normelor;

13.

subliniază că normele contradictorii și care se suprapun din cadrul diferitelor politici ale UE – politica regională, ajutoarele de stat, achizițiile publice, protecția mediului, relația tensionată dintre sprijinul pentru clustere și normele în materie de concurență și conformitate – au un efect disproporționat asupra IMM-urilor;

14.

își exprimă îngrijorarea cu privire la blocajele cauzate de cerințele incoerente și definițiile contradictorii din cadrul diverselor politici sectoriale ale UE, cum ar fi pachetele separate de norme privind achizițiile publice, politica regională și politica din domeniul concurenței (5) sau definiții divergente ale inovării în politica regională și politica din domeniul concurenței (6);

15.

are convingerea că povara ce apasă asupra IMM-urilor legată de cerințele de raportare nu poate fi rezolvată prin simplificarea unui singur act legislativ; prin urmare, îndeamnă Comisia și statele membre să adopte o abordare globală, bazată pe o evaluare completă a tuturor cerințelor de raportare cu care se confruntă IMM-urile;

16.

propune examinarea opțiunilor pentru reducerea poverii administrative a IMM-urilor prin măsuri precum crearea unui prag sub care întreprinderile trebuie să furnizeze mai puține informații, limitând numărul de chestionare obligatorii și evitând crearea de noi chestionare, prin includerea, de exemplu, a unor informații statistice în cele existente;

17.

salută faptul că, de acum înainte, în cadrul noii generații de acorduri de liber schimb, IMM-urile vor beneficia de capitole specifice menite să le înlesnească accesul la alte piețe, printre altele printr-o securitate juridică sporită, prin reducerea sau eliminarea obstacolelor netarifare, prin extinderea criteriilor de selecție pentru alegerea celui mai bun ofertant și prin consolidarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală și industrială; face trimitere, în acest sens, la avizul său din 12 februarie 2015 cu privire la TTIP;

18.

salută eforturile de a reduce povara asupra IMM-urilor în cadrul Agendei pentru o mai bună reglementare, a programului REFIT și a Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare;

19.

își reiterează îngrijorarea, exprimată în avizul privind programul REFIT (7), cu privire la faptul că reprezentanții aleși ai autorităților locale și regionale, precum și CoR în calitate de reprezentant instituțional al acestora, nu sunt incluși în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, în pofida ponderii și mandatului conferit de Tratatul de la Lisabona;

20.

salută integrarea de către Parlament și Consiliu a principiilor unei mai bune reglementări în întregul ciclu de politici și extinderea evaluărilor impactului; regretă că Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare nu include un angajament al Consiliului și Parlamentului de a efectua sistematic evaluări ale impactului;

21.

subliniază că introducerea de modificări sau norme suplimentare în etapele ulterioare ale procesului legislativ sau în cursul transpunerii directivelor UE de către statele membre ar trebui să meargă mână în mână cu angajamentul de a efectua evaluări ale impactului, pentru a evita suprareglementarea și a asigura că dimensiunea REFIT a unei anumite reglementări nu este diminuată;

22.

recunoaște importanța consultărilor cu părțile interesate în pregătirea propunerilor legislative; constată, cu toate acestea, că, odată ce au avut loc consultări, respondenții se pot găsi în situația de a se întreba în ce măsură preocupările lor au fost luate în considerare; sugerează participarea reprezentanților locali și regionali în comitetele de evaluare a impactului, ceea ce le-ar permite să efectueze o examinare suplimentară a propunerilor Comisiei;

23.

subliniază că rolul instituțional al CoR în cadrul platformei REFIT nu ar trebui confundat cu cel al altor părți interesate; prin urmare, consideră că reprezentanții comisiilor CoR ar trebui să poată să-l sprijine pe reprezentantul CoR în cadrul Platformei prin participarea la ședințele platformei legate de dosarele ce privesc atribuțiile lor;

24.

se angajează să includă principiile unei mai bune legiferări în propria sa activitate prin valorificarea expertizei comisiilor tematice relevante atunci când se emite un aviz privind un dosar care afectează IMM-urile;

25.

constată că activitatea Platformei REFIT se concentrează în principal pe aspecte specifice din cadrul legislației UE care pot fi îmbunătățite fără a se modifica în mod fundamental un întreg act legislativ; consideră că această abordare restrictivă ar trebui completată printr-una mai ambițioasă, care să vizeze îmbunătățiri structurale ale cadrului de reglementare al UE pe termen mediu;

26.

consideră că prioritățile specifice ce pot fi identificate în domeniul reglementării inteligente pentru IMM-uri sunt accesul IMM-urilor la achizițiile publice și normele privind TVA și impozitare; vede, de asemenea o nevoie clară de măsuri în ceea ce privește accesul IMM-urilor la piața unică, accesul la finanțare, sprijinirea IMM-uri din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESIF) și un echilibru mai bun între nevoile IMM-urilor și piața forței de muncă, consumatori și protecția mediului;

27.

salută simplificarea legislației europene privind achizițiile prin noile directive privind achizițiile și documentul unic european pentru achizițiile publice (8); invită statele membre să asigure punerea în aplicare integrală și aplicarea corectă a sistemului legislativ european simplificat în materie de achiziții publice;

28.

subliniază rolul important jucat de autoritățile locale și regionale în ceea ce privește accesul IMM-urilor la achizițiile publice și consideră, prin urmare, că reducerea obstacolelor din calea achizițiilor publice pentru IMM-uri este deosebit de importantă pentru regiuni și orașe;

29.

este preocupat de faptul că, adesea, normele în materie de achiziții publice existente favorabile IMM-urilor nu sunt aplicate în totalitate; subliniază că aceste norme trebuie asociate cu o bună punere în aplicare;

30.

îndeamnă autoritățile publice de la toate nivelurile să se asigure că procedurile lor de achiziții sunt favorabile IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate la nivelul criteriilor de eligibilitate și modalităților de plată, prin adaptarea garanțiilor necesare la caracteristicile IMM-urilor, scurtarea întârzierilor în efectuarea plăților și prin impunerea disciplinei de plată; invită autoritățile publice de la toate nivelurile să se angajeze pe calea adoptării unor standarde comune de achiziții publice favorabile IMM-urilor;

31.

subliniază că bunele practici, de exemplu, serviciul de achiziții publice al orașului Paris, care a ridicat în mod semnificativ accesul IMM-urilor la piețele publice și a redus întârzierile în efectuarea plăților, pot servi drept exemple de urmat de către autoritățile publice de la toate nivelurile;

32.

invită toate autoritățile publice să promoveze participarea IMM-urilor la achizițiile publice din domeniul inovării prin evitarea specificațiilor excesive, favorizând specificații bazate pe rezultate, punând la dispoziție informații în mod gratuit, utilizând opțiuni precum dialogul competitiv și procedura competitivă cu negociere, înainte de a preciza condițiile finale;

33.

atrage atenția că este mai ușor pentru IMM-uri să aibă acces la instrumentele financiare prevăzute în cadrul programelor europene, în special cele din programul COSME. Acestea din urmă sunt mult mai puțin complexe pentru IMM-uri față de sursele de finanțare mai tradiționale. În această privință, subliniază importanța componentei consacrate IMM-urilor din cadrul Fondului european pentru investiții strategice, care ar putea promova, de asemenea, linii de finanțare pentru întreprinderile nou-înființate și microîntreprinderile care au nevoie de acces la credit;

34.

solicită o mai mare simplificare și armonizare a normelor fiscale, pe care marea majoritate a IMM-urilor europene le consideră a fi cel mai împovărător domeniu de politică;

35.

își reiterează sprijinul, exprimat în avizul său pe tema „Planul de acțiune privind TVA”, cu privire la eliminarea scutirii de TVA pentru importul de loturi mici de bunuri provenind din țări terțe și la efectuarea unor controale prin audit unic al întreprinderilor transfrontaliere, pentru a elimina dezavantajele concurențiale ale IMM-urilor din UE în raport cu cele din țările terțe generate de această scutire (9);

36.

subliniază că fragmentarea și complexitatea sistemului TVA generează costuri majore de conformare pentru IMM-uri implicate în comerțul transfrontalier și au un impact major asupra regiunilor de frontieră; prin urmare, solicită o mai mare simplificare a normelor și a procedurilor legate de diferite regimuri de TVA în comerțul transfrontalier, pentru o extindere a principiului mini-ghișeului unic, în prezent limitat la telecomunicații, radiodifuziune și servicii electronice, la alte vânzări la distanță de bunuri și servicii, și pentru un prag transfrontalier comun al UE sub care să nu se aplice TVA;

37.

solicită reducerea sarcinii administrative legate de TVA, cum ar fi cerințele de raportare, termenele și perioadele de păstrare a datelor, precum și accelerarea practicilor administrative de prelucrare a declarațiilor de TVA;

38.

observă că piața unică pentru servicii este încă afectată de numeroase restricții care afectează IMM-urile, printre care acordarea de licențe de funcționare, normele de înființare, prețurile fixe sau minime, formalități juridice și normele sectoriale; solicită o simplificare și o armonizare ambițioase în sectorul serviciilor, pentru a promova creșterea care rezultă din economiile de scară, pentru a stimula inovarea prin consolidarea concurenței importurilor, și pentru a atrage investiții străine prin reducerea fragmentării pieței;

39.

constată că diferențele dintre reglementările naționale ale pieței de produse reprezintă un obstacol major pentru IMM-uri, deoarece acestea generează necesitatea de a opera diferite linii de produse în diferite state membre și împiedică dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare paneuropene; invită statele membre și Comisia să depună eforturi în vederea unei armonizări mai puternice în acest domeniu;

40.

subliniază importanța unor metode alternative de finanțare pentru întreprinderile noi; este preocupat de faptul că accesul întreprinderilor nou-înființate la finanțare participativă nu a fost pe deplin valorificat din cauza regimurilor naționale divergente, ceea ce reduce posibilitatea acestor întreprinderi de a beneficia de fonduri transfrontaliere, precum și din cauza limitării posibilităților de a oferi capitaluri proprii unui număr potențial mare de investitori, care rezultă din regimul de întreprindere „ieftină” ales în mod obișnuit de întreprinderile nou-înființate;

41.

solicită un cadru de reglementare armonizat pentru crearea unui pașaport european pentru platformelor de finanțare participativă, care să impună o singură autorizație de la o autoritate competentă de pe teritoriul UE pentru a oferi servicii transfrontaliere, permițând astfel o veritabilă piață europeană a finanțării participative;

42.

își reiterează avertismentul, exprimat în avizul privind simplificarea ESIF (10), cu privire la faptul că procedurile de utilizare a ESIF sunt tot mai complexe și greoaie; prin urmare, solicită o simplificare urgentă a normelor care reglementează înființarea, cerințele de raportare și auditul instrumentelor financiare în conformitate cu ESIF;

43.

atrage atenția asupra faptului că IMM-urile se confruntă cu mari dificultăți la utilizarea resurselor din fondurile ESI, astfel cum arată un sondaj realizat în regiunile REI în 2016, care a identificat participarea IMM-urilor la proiecte finanțate prin fondurile ESI ca fiind singura și cea mai importantă prioritate în facilitarea vieții IMM-urilor;

44.

reamintește importanța de a se reduce complexitatea reglementării, presiunea excesivă a auditării și costurile de execuție ridicate, care împiedică acordarea de sprijin IMM-urilor din fondurile ESI, precum și de a se simplifica nu numai reglementările specifice, ci întregul corp de acte delegate și de punere în aplicare, precum și instrumentele juridice neobligatorii („soft law”), cum ar fi notele orientative, atât pentru autoritățile publice, cât și pentru IMM-uri;

45.

subliniază că, pentru atingerea obiectivelor atât ale politicii ESIF, cât și ale politicii UE în materie de IMM-uri, normele ESIF ar trebui luate în considerare dintr-o perspectivă de proporționalitate, creând un parteneriat pentru simplificare care să țină cont de interesele tuturor părților; solicită o relație bazată pe încredere în loc de neîncrederea fundamentală adesea manifestată de către instituțiile UE față de autoritățile naționale, regionale și locale;

46.

subliniază necesitatea unui echilibru între drepturile lucrătorilor, sănătate, siguranță, protecția consumatorilor și a mediului, pe de o parte, și sarcinile de reglementare privind IMM-urile, pe de altă parte;

47.

constată că angajarea unui prim salariat poate constitui o provocare deosebită pentru procesul de creștere și extindere a unei întreprinderi și că legislația muncii are un impact mai mare asupra IMM-urilor decât asupra întreprinderilor mari, ceea ce face ca IMM-urile să ezite să angajeze personal; subliniază că noi abordări în acest domeniu pot aduce o contribuție valoroasă în special pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor;

48.

prin urmare, propune crearea unui sistem european „Take One”, care să încurajeze, prin stimulente financiare și norme flexibile, angajarea unui prim salariat de către un antreprenor sau o microîntreprindere; consideră că un astfel de sistem ar putea fi finanțat prin programul COSME;

49.

îndeamnă Comisia să promoveze simplificarea reglementărilor în favoarea întreprinderilor meșteșugărești și a microîntreprinderilor, deoarece, în prezent, complexitatea excesivă a sistemului pune în pericol funcționarea acestora și rolul important pe care îl au în crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică a regiunilor și colectivităților locale, precum și, uneori, în protejarea patrimoniului cultural și local;

50.

consideră că domeniul de aplicare al definiției contractelor negociate în afara spațiilor comerciale din Directiva privind drepturile consumatorilor este prea larg, putând aduce prejudicii lucrătorilor chemați la domiciliu de către un consumator; prin urmare, solicită o definiție mai concentrată, care să ia în considerare nevoile IMM-urilor și ale microîntreprinderilor;

51.

subliniază că reglementarea inteligentă nu înseamnă în mod obligatoriu mai puțină reglementare, ceea ce poate induce un risc de incertitudine și fragmentare în materie de reglementare, ci, mai degrabă, norme mai clare și mai simple, care fac mai ușoară viața IMM-urilor, permițând în același timp realizarea obiectivelor de politică dintr-un anumit domeniu;

52.

subliniază importanța unor norme care să încurajeze inovarea, să lase loc pentru experimentare, dacă este cazul, inclusiv prin crearea de zone de reglementare limitată pentru proiecte-pilot și introducerea de clauze de caducitate în domenii inovatoare și aflate în schimbare rapidă, după exemplul, printre altele, al Flandrei;

53.

subliniază că abordări precum autoreglementarea voluntară – constând din acorduri voluntare, angajamente sau coduri de bune practici – pot favoriza o cultură a cooperării între întreprinderi și guvern; consideră că activitatea Scottish Regulatory Review Group (Grupul scoțian de revizuire a reglementării) poate servi drept exemplu autorităților publice de la diferite niveluri;

54.

evidențiază proiectul danez Burden Hunter („Vânătorul de sarcini împovărătoare”) ca o bună practică la nivel național, care permite identificarea barierelor prin dialog direct și căutarea de soluții în comun; invită Comisia să ia serios în considerare exemplele de acest gen și să promoveze utilizarea și transferarea lor acolo unde este posibil;

55.

subliniază necesitatea de a încuraja spiritul antreprenorial la toate nivelurile de guvernare și de a permite soluții inovatoare ascendente prin crearea unui mecanism de tipul „dreptul de a contesta” (right-to-challenge), care să le permită autorităților locale și regionale să suspende temporar normele existente pentru a testa soluții alternative, în cazul în care există dovezi care indică faptul că obiectivele lor pot fi realizate mai bine prin abordări inovatoare.