12.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 342/43

1.

salută cu satisfacție comunicarea Comisiei Europene „Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora” ca reprezentând o dezvoltare și extindere a Small Business Act; invită totodată Comisia să aibă în vedere actualizarea și menținerea omogenității Small Business Act;

2.

împărtășește temerea exprimată în comunicare privind consecințele negative ale fragmentării, în continuare, a pieței unice, inclusiv a pieței unice digitale, asupra potențialului de creștere a întreprinderilor nou-înființate și a celor în curs de extindere;

3.

amintește faptul că sprijină pe deplin activitățile care vizează dezvoltarea antreprenoriatului inovator și eliminarea barierelor care limitează posibilitățile de dezvoltare a acestuia;

4.

atrage atenția asupra faptului că întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere fac uz de forme inovatoare și flexibile de ocupare a forței de muncă, printre care: munca de la distanță, programul de lucru flexibil, împrumutul și leasingul de salariați, contractarea, partajarea fișei postului sau a postului. În cazul în care sunt prezentate ca o opțiune reală pentru angajat, aceste forme de ocupare a forței de muncă pot avea un impact pozitiv asupra concilierii sarcinilor aferente vieții de familie cu cele ale vieții profesionale și pot contribui la soluționarea problemei șomajului pe termen lung;

5.

subliniază că este deosebit de importantă colaborarea în condiții de parteneriat între autoritățile publice europene, naționale, regionale și locale pentru crearea condițiilor care să faciliteze extinderea scării la care operează întreprinderile nou-înființate;

6.

solicită Comisiei să întreprindă ea însăși acțiuni pentru a inspira statele membre să țină seama în mai mare măsură de problematica creativității, a antreprenoriatului, a economiei și a finanțelor, la toate nivelurile învățământului economic și de altă natură;

7.

subliniază rolul realizărilor regiunilor și orașelor în dezvoltarea inspirată de inovare a sistemului economic mondial, datorită capacității lor de adaptare flexibilă la schimbarea condițiilor de piață, a celor tehnologice și a celor culturale;

8.

atrage atenția că sprijinirea entităților inovatoare cu o dinamică a creșterii deosebit de ridicată se transferă și altor actori de pe piață. Alături de tendința actuală în ce privește economia circulară, economia socială și cea bazată pe partajare (1), sinergiile obţinute prin acțiunile de sprijinire și de facilitare juridică vor contribui la rândul lor la dezvoltarea societăților în ansamblul lor;

9.

subliniază că vor avea o semnificație crucială măsurile care duc la o mai bună corelare între strategiile sectoriale, conectând mediul universitar, mediul de afaceri și autoritățile publice de la toate nivelurile în așa fel încât obiectivele realizate să aibă un numitor comun;

10.

subliniază că diversitatea și instabilitatea legislației din statele membre UE reprezintă una din problemele esențiale care limitează extinderea întreprinderilor europene nou-înființate (2);

11.

îndeamnă Comisia să exploreze elaborarea unor definiții unificate ale întreprinderilor nou-înființate (start-up) și în curs de extindere (scale-up) și să simplifice în mai mare măsură soluțiile juridice referitoare la IMM-uri;

12.

este de acord cu analiza de până în prezent, elaborată în cadrul programului Orizont 2020 (referitoare la posibilitatea de a beneficia de recomandări din partea experților) și în urma activității Observatorului european al clusterelor și al mutațiilor industriale;

13.

propune verificarea setului de instrumente și indicatori după trei cicluri de încercare, astfel încât să nu se acumuleze doar date cu privire la cele două tipuri de întreprindere, ci să se elaboreze totodată studii cu privire la aspectele calitative, care permit definirea principalelor probleme;

14.

salută faptul că, în conformitate cu prioritățile politice ale Comisiei Europene în cadrul Strategiei privind piața unică, acțiunile din cadrul programului COSME sunt, în mare măsură, menite să susțină întreprinderile nou-înființate sau în curs de extindere;

15.

își exprimă preocuparea față de ritmul lent al activităților care vizează eliminarea fragmentării sistemelor fiscale, în special a regimului taxei pe valoarea adăugată (TVA) existente în cele 28 de state membre ale UE. Fragmentarea îngreunează dezvoltarea și comerțul transfrontalier al IMM-urilor, în special în cazul întreprinderilor nou-înființate;

16.

propune Comisiei să pună la dispoziție resurse suplimentare pentru a sprijini întreprinderile nou-înființate să dezvolte și apoi să pună în aplicare strategii de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală;

17.

evidențiază problema procedurilor ineficiente și exagerat de îndelungate prevăzute în statele membre ale UE în ce privește insolvența întreprinderilor, ceea ce împiedică multe întreprinderi care acționează corect, dar sunt supraîndatorate, să beneficieze de o a doua șansă;

18.

salută comunicarea din 22 noiembrie 2016 [COM(2016) 723] – Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei 2012/30/UE –, al cărei scop este limitarea obstacolelor principale rezultate din diferențe între cadrele statelor membre în ce privește restructurarea și falimentul și care împiedică circulația liberă a capitalului; își exprimă totodată îngrijorarea cu privire la faptul că propunerea se limitează la aspectele financiare, tratând lucrătorii angajați în întreprinderi ca pe niște creditori de același rang cu o bancă sau orice alt deținător de capital și prezentând redresarea unei întreprinderi doar ca pe o restructurare financiară între părțile implicate;

19.

este convins de argumentația Comisiei în ce privește valoarea adăugată rezultată din aplicarea soluțiilor legislative propuse la nivelul UE și, în consecință, apreciază că directiva este conformă cu principiul subsidiarității. Din aceleași motive, consideră că directiva este conformă cu principiul proporționalității;

20.

își exprimă totuși temerea că, având în vedere absența în prezent a unei posibilități de armonizare a sistemelor juridice ale statelor membre în ceea ce privește procedura de insolvență, s-ar putea ca acest instrument legislativ să nu reușească să mărească de manieră hotărâtoare numărul întreprinderilor nou-înființate capabile să reziste pe piață mai mult de 2-3 ani;

21.

reamintește faptul că, la 20 mai 2015, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat Regulamentul (UE) 2015/848 privind procedurile de insolvență din statele membre și sprijină abordarea conform căreia procedurile de insolvență nu mai trebuie privite exclusiv din perspectiva lichidării, ci ca instrument pentru a garanta conservarea resurselor întreprinderii – inclusiv a dreptului la muncă al salariaților ei – și, în măsura posibilităților, pentru a asigura supraviețuirea întreprinderii. Salută, de asemenea, instituirea până în iunie 2019 a unui sistem digital interconectat de „registre de insolvență” care trebuie create în fiecare stat membru și care vor fi accesibile gratuit prin intermediul portalului european e-justiție. Atrage totuși atenția că este nevoie de un sprijin suplimentar pentru specializarea judecătorilor și profesionalizarea administratorilor însărcinați cu soluționarea insolvenței;

22.

salută rezoluția legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile de piață monetară [COM(2013) 615] și propunerea de stabilire a unei noi categorii de fonduri de piață monetară (FPM), a căror valoare a activului net prezintă o volatilitate scăzută, concepute în mod specific pentru a se aplica micilor întreprinderi în economia reală;

23.

îndeamnă autoritățile publice de la nivel național, regional și local să inițieze și să se angajeze activ în:

24.

consideră necesară facilitarea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii pe piața unică europeană, în special prin stabilirea unor praguri adecvate pentru exonerarea lor la nivelul statelor membre de cerințele privind reorganizarea sau reînregistrarea;

25.

încurajează Comisia să demareze lucrările pentru crearea bazei pentru introducerea unei vize pentru întreprinderi nou-înființate și a unui catalog de condiții în acest sens, care să permită valorificarea sigură și benefică a capitalului calificat, intelectual sau financiar, din țări terțe, lucru care ar putea contribui la dezvoltarea economiei Uniunii Europene;

26.

salută eforturile depuse de Comisie pentru a îmbunătăți posibilitățile de acces la piața achizițiilor publice pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere și subliniază necesitatea de a supraveghea îndeaproape transpunerea și punerea în aplicare a Directivei privind achizițiile publice (2014/24/UE) la nivelul statelor membre, pentru a se garanta că acestea din urmă valorifică pe deplin dispozițiile existente pentru a îmbunătăți posibilitățile de acces al IMM-urilor la achizițiile publice;

27.

se alătură cu satisfacție ideii instituirii unor brokeri ai inovării, însărcinați cu crearea unei rețele de cumpărători interesați de achizițiile publice pentru inovare, punerea lor în legătură cu întreprinderile inovatoare și sprijinirea acestui tip de întreprinderi prin facilitarea accesului lor la capital de risc;

28.

aprobă modificările propuse în programul Orizont 2020 vizând sprijinirea abordărilor ascendente și intersectoriale și a inovațiilor radicale, de o însemnătate socială fundamentală și cu un mare potențial de creștere;

29.

salută consolidarea în continuare a Rețelei întreprinderilor europene (RIE) prin extinderea gamei sale de servicii, care va cuprinde consultanță specializată în domeniul amplificării scării de activitate economică, al informării cu privire la prevederile naționale și europene, posibilitățile de a obține finanțare, încheierea de parteneriate și modalitățile de a avea acces la achizițiile publice transfrontaliere;

30.

subliniază importanța birourilor regionale ale rețelei RIE în a crea legături strânse de colaborare cu incubatoarele locale de antreprenoriat, acceleratoarele și parcurile științifico-tehnologice, întrucât aceste instituții, aflate în apropierea întreprinderilor nou-înființate în viața de toate zilele, cunosc îndeaproape problemele și nevoile lor reale;

31.

subliniază că intensificarea, conform declarațiilor Comisiei, a activităților vizând crearea de legături între clustere, ecosistemele locale și regionale de antreprenoriat, în special în ce privește căutarea de investitori și stabilirea de contacte între aceștia și marile întreprinderi și crearea unor rețele de contacte în rândul factorilor de decizie locali, ar trebui extinsă prin punerea în rețea a întreprinderilor nou-înființate cu centrele științifice, ca potențiali beneficiari ai soluțiilor tehnologice și netehnologice inovatoare;

32.

invită Comisia să introducă măsuri de sprijin care au ca scop înființarea unor incubatoare de întreprinderi inovatoare și care să-i sprijine și să-i însoțească pe antreprenori în etapele inițiale ale întreprinderii, prin consolidarea capacităților lor de management, prin punerea la dispoziție a unor linii de finanțare alternativă, prin încheierea unor contracte cu „întreprinderi-locomotivă” (elevator pitch), prin sprijinirea internaționalizării acestora etc.;

33.

atrage atenția asupra discrepanțelor tehnologice în creștere dintre regiunile metropolitane și regiunile mai slab dezvoltate și periferice. În acest sens, propune Comisiei să ia măsuri de sprijinire a conectării regiunilor cu vocație de lider cu cele ale căror economii se bazează pe sectorul agricol;

34.

deși rămân încă multe lucruri de făcut, salută progresele înregistrate în direcția spiritului antreprenorial în regiunile mai puțin dezvoltate și sugerează Comisiei să sprijine în continuare inițiativele în curs care vizează promovarea spiritului antreprenorial în aceste regiuni, dar și să aibă în vedere posibilitatea de a lansa noi inițiative, ca instrument diferit dedicat conectării proiectelor;

35.

subliniază că ar fi deosebit de oportune măsuri suplimentare de consolidare și interconectare a entităților care activează în domeniul antreprenoriatului în sectoarele tradiționale ale economiei, inclusiv în sectorul artizanatului și în industriile culturale și creative, în regiunile rurale și periferice și în zonele periurbane;

36.

susține ideea Comisiei de creare a unei platforme europene care să slujească la stabilirea de contacte între întreprinderile nou-înființate și potențialii parteneri (în paralel cu platformele publice și private existente). Acest instrument ar intensifica procesul de dezvoltare a rețelei ecosistemelor antreprenoriale și a clusterelor în Europa;

37.

apreciază direcția preconizată a acțiunilor Comisiei în acest domeniu (circumscrisă de inițiativele „Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital”, „Planul de cooperare sectorială în materie de competențe” și „instrumentul pentru datele masive”);

38.

sprijină inițiativa extinderii programului „Erasmus” pentru tinerii întreprinzători, astfel încât să cuprindă incubatoarele și întreprinderile pe piețele internaționale;

39.

este îngrijorat de faptul că în comunicare, care tratează o problematică deosebit de amplă, se tratează prea superficial măsurile preconizate și se prezintă selectiv măsurile viitoare [lipsesc, de exemplu, informațiile cu privire la programul privind centrele de inovare digitală (digital innovation hubs) și se schițează doar propunerea de înființare a unui Consiliu European al Inovării, fără să se determine condițiile pentru funcționarea lui];

40.

solicită Comisiei să furnizeze informații mai detaliate cu privire la competențele preconizate ale acestui consiliu și temeiul lui juridic;

41.

este convins că factorul determinant al calității lucrărilor Consiliului European al Inovării va fi asigurarea faptului că el beneficiază de o reprezentare corespunzătoare a mediului de afaceri și a domeniilor conexe, a mediului științific și a autorităților publice;

42.

recomandă Comisiei Europene să pregătească o analiză privind posibilitatea de a acorda sprijin autorităților teritoriale, de exemplu prin schimburi de experiență sau prin înființarea unor grupuri de reprezentanți ai mediului economic, alcătuite din persoane cu experiență, care ar ajuta la dezvoltarea antreprenoriatului, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor în curs de extindere din teritoriul respectiv;

43.

subliniază rolul important pe care-l joacă, în prezent și în viitor, autoritățile locale și regionale, mediul universitar și întreprinderile înseși – așa-numitul „model tripartit” (triple helix) – în propagarea spiritului antreprenorial, în construirea unei culturi a științei și inovării în regiunile europene și în crearea unor ecosisteme puternice de antreprenoriat la nivel regional;

44.

face apel la Comisie să asocieze autoritățile regionale și locale la analiza planificată vizând evaluarea în ansamblu a condițiilor și a practicilor statelor membre în ce privește întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere. Autoritățile locale și regionale sunt cel mai aproape de întreprinderile locale, având sens să se valorifice cunoștințele ample ale acestora cu privire la mediile de afaceri locale;

45.

consideră că, prin realizarea pieței unice digitale, concurența va dobândi o nouă dimensiune și fiecare regiune va trebui să intre în competiție cu alte entități europene, care vor beneficia de aceeași bază normativă. Acest lucru reprezintă deci o oportunitate pentru întreprinderile nou-înființate care nu au avut, până în prezent, ocazia de a se internaționaliza și de a pătrunde pe noi piețe transfrontaliere;

46.

arată că faptul că întreprinderile nou-înființate și în curs de extindere tind să caute soluții inovatoare și atipice face ca efectele implementării acestora din urmă să nu fie previzibile decât în mică măsură. Acest lucru îngreunează obținerea de fonduri în cadrul programelor obișnuite;

47.

recomandă Comisiei să relaxeze sistemul de finanțare, astfel încât să devină mai elastic în raport cu ideile inovatoare, și totodată să stimuleze autoritățile de management al fondurilor europene să acorde mai multă atenție selecției experților;

48.

apreciază drept pozitivă abordarea Comisiei în ce privește crearea unui fond de fonduri de capital de risc la nivel european, care ar avea șansa de a reduce fragmentarea pieței fondurilor de capital de risc în UE;

49.

propune redemararea eforturilor de explorare a posibilității de a mobiliza fondurile de capital de risc locale în cadrul autorităților teritoriale;

50.

invită Comisia să stimuleze diferențierea între diversele surse de finanțare; în practică, fondurile de capital de risc, fondurile de investiții în societăți necotate și investitorii providențiali (business angels) sunt instrumente încă slab dezvoltate în Europa;

51.

salută cu satisfacție anunțul creșterii bugetului COSME și, în principiu – cu condiția ca fondurile să nu fie transferate de la Mecanismul pentru interconectarea Europei sau programul Orizont 2020 –, și creșterea bugetului pentru FEIS, ceea ce permite finanțarea suplimentară a IMM-urilor la început de drum sau doritoare să-și extindă activitățile; Este necesară în special facilitarea integrării și parteneriatelor între IMM-uri și întreprinderile nou-înființate;

52.

apreciază direcția acțiunilor Comisiei vizând crearea de stimuli suplimentari pentru finanțarea cu capital de risc, de exemplu prin crearea posibilității ca fondurile private sau ale autorităților teritoriale să aibă acces la garanții publice în cazul obținerii de finanțare prin îndatorare, întrucât aceasta ar putea duce la creșterea numărului investițiilor de capital și al investiților în instrumente de datorie pentru întreprinderile nou-înființate și în curs de extindere;

53.

îndeamnă la elaborarea, la nivelul UE, a unui program de sprijinire extrafinanciară a întreprinderilor nou-înființate și în curs de extindere, care să le permită explorarea unor noi piețe, ducând la creșterea numărului de locuri de muncă și la dezvoltarea în mai mare măsură a inovării pe teritoriul UE;

54.

consideră că este necesar să se promoveze un ecosistem european de investiții bazat pe măsuri de sprijin financiar și fiscal care să atragă și să stimuleze investițiile private în întreprinderi inovatoare, pentru ca acestea să se dezvolte și să crească în cele mai bune condiții economice și financiare si să atingă un înalt grad de competitivitate. În acest scop, consolidarea instrumentelor alternative de finanțare (capital de risc, împrumuturi participative, garanții etc.) capătă o importanță deosebită. În acest sens, se impune o simplificare reală a mecanismelor de punere în aplicare a instrumentelor financiare cofinanțate din fondurile structurale;

55.

atrage atenția asupra dezvoltării intensive a platformelor de finanțare participativă ca sursă alternativă de finanțare a soluțiilor inovatoare create de întreprinderile nou-înființate;

56.

solicită Comisiei să efectueze o analiză a oportunităților și riscurilor pe care le prezintă finanțarea participativă pentru societatea europeană, în special pentru investitorii direcți, care s-ar putea să aibă un acces inegal la informații și să fie slab pregătiți pentru acest tip de tranzacții în comparație cu investitorii profesioniști;

57.

arată că un cadru juridic conceput corespunzător, care să reglementeze funcționarea platformelor de finanțare participativă în UE, ar permite exploatarea pe deplin a potențialului acestei surse. O parte integrantă a acestuia ar trebui să constea în standarde care să asigure protecția intereselor investitorilor;

58.

sprijină consolidarea inițiativei „Start-up Europe” și extinderea domeniului său de aplicare pentru a cuprinde și alte sectoare, în afară de TIC și de întreprinderile nou-înființate bazate pe internet. În acest sens, solicită totodată simplificarea în mai mare măsură a structurilor, pentru a face tot mai ușoară și eficace orientarea întreprinderilor nou-înființate care doresc să acceseze numeroasele posibilități oferite de programele europene;

59.

îndeamnă CE să adopte – plecând de la domeniile care prezintă în prezent un interes deosebit, precum economia vârstei a treia, întreprinderile sociale sau modelul tripartit – o strategie în domeniul inițiativelor de afaceri inovatoare cu profil social, care au consecințe în ce privește calitatea vieții, astfel încât sistemul de stimulare să sprijine activitatea ascendentă și creativitatea socială;

60.

atrage atenția asupra potențialului existent în colaborarea dintre întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere și întreprinderile mari. Trebuie valorificate bunele practici din regiunile UE, în care colaborarea conduce la sinergii între întreprinderi de dimensiuni diferite și aparținând unor sectoare diferite;

61.

salută faptul că Comisia a dat asigurări cu privire la lansarea unei platforme pentru eliminarea provocărilor societale;

62.

atrage atenția că ar putea avea o valoare adăugată conectarea unei astfel de platforme cu sistemul achizițiilor publice, ceea ce ar putea contribui la dinamizarea creșterii întreprinderilor sociale. Ar fi însă recomandabilă o relaxare substanțială a sistemului, astfel încât problemele să poată fi rezolvate de manieră creativă, respectiv în modul cel mai avantajos din perspectiva beneficiarului final şi nu neapărat într-un mod previzibil, plecând de la indicatorii existenți.