Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 296/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„JAJCA IZPOD KAMNIŠKIH PLANIN”

Nr. EU: PGI-SI-02112 – 4.11.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumire (denumiri)

„Jajca izpod Kamniških planin”

2.   Țara (țările) solicitantă (solicitante)

Slovenia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului, etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Ouăle „Jajca izpod Kamniških planin” au o coajă netedă cu grosime uniformă și un lustru mat care oferă impresia unei prospețimi durabile. Coaja este tare. Forța distructivă medie necesară deformării cojii este de minimum 32 N. Gălbenușul prezintă o culoare galbenă uniformă, distinctivă, cu o valoare a pigmentării de cel puțin 11 pe scara DSM La Roche. În ceea ce privește greutatea, ouăle pot fi comercializate ca ouă de diferite dimensiuni, cu indicarea greutății nete minime a cutiei, sau pot fi clasificate în clasele de greutate S, M, L și XL. Caracterul distinctiv al „Jajca izpod Kamniških planin” este conținutul ridicat de acizi grași polinesaturați, în special de acid alfa-linolenic. Ouăle conțin minimum 2,5 % în greutate acizi grași omega-3 totali, iar raportul cel mai mare dintre acizii grași omega-6 și omega-3 este de 8:1. Acest raport oferă mari beneficii nutriționale și de sănătate și este în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Carbonatul de calciu din cariera Stahovica de lângă orașul Kamnik este utilizat ca supliment mineral în alimentația găinilor ouătoare. Doar apa provenită din două acvifere superioare ale râurilor Kamniška Bistrica și Savinja poate fi utilizată ca apă de băut pentru găinile ouătoare. Sămânța de in, tratată corespunzător, oferă o sursă de acizi grași omega-3.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Înmulțirea și creșterea puilor și găinilor, precum și producția de ouă, trebuie să aibă loc în aria geografică.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică se întinde în jurul Alpilor Kamnik-Savinja și este demarcată de granița dintre Slovenia și Austria și următoarele șosele:

Toate orașele/localitățile legate de drumurile de mai sus sunt incluse în aria geografică.

5.   Legătura cu aria geografică

Produsul „Jajca izpod Kamniških planin” și-a câștigat renumele la sfârșitul secolului al XIX-lea, atunci când soțiile fermierilor din zona Kamnik aprovizionau cu această marfă prețioasă bucătăriile din Ljubljana și piața orașului. La vremea respectivă, aria geografică a Munților Kamnik (Kamniške planine) oferea deja un mediu excelent pentru producția de ouă datorită apei de foarte bună calitate, deoarece în această regiune foarte puțin populată și caracterizată printr-o natură neatinsă se găsește o apă de băut de cea mai bună calitate. Mai mult, cariera de calcar de la Stahovica nad Kamnikom a avut dintotdeauna un efect favorabil asupra producției de ouă (piatra calcaroasă extrasă este de origine sedimentară și are o vechime de peste 200 de milioane de ani și o puritate chimică excepțională datorită metamorfismului termic). Caracteristicile microclimatului subalbpin și temperaturile moderate au jucat în trecut, de asemenea, un rol semnificativ în dezvoltarea producției de ouă din aria geografică.

Aceste condiții naturale au oferit o bază excelentă pentru dezvoltarea producției de ouă de masă în numeroase ferme. Cultivarea inului, care s-a dezvoltat în aria geografică pentru a asigura aprovizionarea producției de pânză de in, a dus la dezvoltarea industriei de filare a fibrelor textile în Mengeš. Deși inul era cultivat pentru fibre, semințele de in erau un produs secundar utilizat în hrana pentru animale, în special a păsărilor de curte. În aria de producție a „Jajca izpod Kamniških planin” există o literatură vastă dedicată creșterii inului. Cea mai veche este o mențiune din cartea funciară din 1493 prin care nobilul de Jablje enumeră inul printre dările care trebuiau plătite de supușii săi, iar cea mai recentă este o prezentare din 1953 a dezvoltării fabricii Induplati Jarše.

Deoarece semințele de in conțin 40 % grăsimi, iar acizii grași omega-3 (acidul alfa-linolenic) reprezintă jumătate din aceste grăsimi, ouăle erau sănătoase și de o foarte bună calitate. Prin urmare, tradiția de a include semințele de in în alimentația găinilor ouătoare continuă în prezent cu „Jajca izpod Kamniških planin”. În consecință, „Jajca izpod Kamniških planin” sunt diferite de ouăle altor producători, care utilizează materii prime mai puțin tradiționale, cum ar fi uleiul de pește denaturat și algele, pentru îmbogățirea ouălor cu acizi grași omega-3.

Ouăle „Jajca izpod Kamniških planin” conțin cel puțin de două ori mai mulți acizi grași omega-3 decât alte ouă îmbogățite cu acizi grași omega-3 și se caracterizează prin conținutul ridicat de acid alfa-linolenic.

Producătorii de ouă și soțiile fermierilor din regiunea Kamnik au aprovizionat Ljubljana cu ouă de masă până în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, când comerțul înfloritor de odinioară a fost blocat de o graniță și de un rând dublu de sârmă ghimpată cu care forțele de ocupație au înconjurat capitala. În cântecul popular „Katarina Barbara”, scris în 1895 de Dr. Karel Štrekelj, slavist și colecționar de cântece populare, este vorba de o găină furată destinată aprovizionării Ljubljanei. După război, a urmat o perioadă în care tradiția creșterii găinilor la poalele Munților Kamnik a revenit. De atunci această tradiție s-a consolidat și s-a dezvoltat în continuare. De-a lungul anilor, ouăle produse la poalele Munților Kamnik s-au bucurat de o bună reputație. Însă doar la sfârșitul anilor 1990 producătorii au început să-și promoveze ouăle în mod activ. Reputația actuală a „Jajca izpod Kamniških planin” este evidențiată de numeroase articole de ziar, articole din reviste culinare și de pe site-urile web, precum și de emisiuni TV, documentații comerciale și numeroase pliante. De exemplu, în cartea intitulată Nazaj v planinski raj: alpska kultura slovenstva in mitologija Triglava (2005), Boštjan Šaver citează „Jajca izpod Kamniških planin” ca exemplu de denumire de produs care dovedește legătura strânsă dintre locuitorii Sloveniei și munții săi. „Jajca izpod Kamniških planin” sunt prezentate în Okusiti Slovenijo, o broșură publicată de Oficiul de Turism din Slovenia, cu scopul de a descrie tradiția gastronomică bogată a Sloveniei. Ele sunt menționate în numeroase alte publicații (reviste, almanahuri) cum ar fi Gorenjska hrana (2011) și Slovenska kulinarika, în articole publicate, de exemplu, de Asociația Consumatorilor din Slovenia (ZPS), care printre altele prezintă „Jajca izpod Kamniških planin” în broșura sa Slovenska tradicionalna živila, precum și într-un articol intitulat To so dobra jajca etc.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din regulament]

http://www.mkgp.gov.si/fileadmin/mkgp.gov.si/pageuploads/podrocja/Varna_in_kakovostna_hrana_in_krma/zasciteni_kmetijski_pridelki/Specifikacije/JAJCA_IZPOD_KAMNISKIH_PLANIN-splet.pdf

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.